Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-10 / nr. 1755

Pag. 2 îndeplinirea şi depăşirea pondei de lucru — o datorie patriotici a fiecărui muncitor Codul Muncii consfinţeşte dreptul fiecărui muncitor din ţara noastră de a fi plătit după cantitatea şi calitatea muncii depuse. In acelaş timp, Codul consfinţeşte principiul scump oamenilor muncii : „La muncă egală se va plăti un salariu egal, fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate”. Mult sânge, multe jertfe a dat clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de Partidul ei de avantgardă, pentru ca acest principiu să devină lege în Patria noastră ! Sub­capitalişti, salariatul era plătit după bunul plac al pa­tronului interesat să reali­zeze câştiguri cât mai mari pe spatele clasei muncitoare. Sute de mii de muncitori, teh­nicieni şi funcţionari, care au simţit din plin crâncena ex­ploatare burgheză, îşi amin­­tesc cu revoltă de vremurile acelea, apuse pentru tot­deauna. „...Sunt om de 51 ani. Lu­crez la uzinele „Vulcan“ din 1914. Pe atunci, „Vulcanul“ era societate anonimă pe acţiuni. Director era un bogătaş fran­cez, unul Abony El tăia şi spânzura in fabrică. Smulgea şapte piei de pe spinarea noa­stră, silindu-ne să muncim 12 şi 14 ore pe zi. Munceam pe brânci pentru o amărâtă de leafă care abia, abia ne ajun­gea să ne ţinem pe picioare. De concediu de odihnă, pe vremea capitaliştilor, nici po­meneală..." Cuvintele tovarăşului Iliescu Constantin, maistru cazangiu la uzinele „Vulcan“, constitue un puternic act de acuzare împotriva blestematului sis­tem capitalist, împotriva sân­geroasei exploatări la care a fost supusă, decenii dearân­­dul, clasa muncitoare din ţara noastră. CÂŞTIG DUPĂ CANTITATEA ŞI CALITATEA MUNCII, NU SALARII DUPĂ BUNUL PLAC AL PATRONILOR Astăzi, oamenii muncii din ţara noastră lucrează pentru ei înşişi; ei stăpânesc princi­palele mijloace de producţie. Plus­ produsul realizat nu mai intră în buzunarele capitaliş­­tilor, ci se repartizează sub diferite forme — dar în în­tregime — celor ce muncesc. Clasa muncitoare este acum profund Interesată în buna organizare a procesului de producţie, In sporirea produc­tivităţii muncii, in permanen­ta reducere a preţului de cost al produselor, căci toate aces­tea duc la continua desvoltare a economiei noastre socialis­te, la întărirea Patriei, la creşterea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii­ Prin forma salariului in a­­cord, muncitorul este plătit după măsura in care a înde­plinit sau a depăşit norma de producţie stabilită. ^­­ Forma salariului în acord era practicată şi de către ca­pitalişti. Dar ei au transfor­mat acest sistem într’un in­strument de înăsprire a ex­ploatării clasei muncitoare, tntr’un sistem de jefuire a drepturilor muncitorilor. Nor­mele de muncă erau în așa fel fixate, încât muncitorul nu era retribuit după munca de­pusă, ci primea salariul după bunul plac al patronilor. Pe drept cuvânt, muncitorii nu simţeau deloc în trecut dorin­ţa să sporească producţia, de­oarece aceasta însemna asi­gurarea unor venituri din ce în ce mai mari fabricanţilor, însemna întărirea statului burghez, care punea din ce în ce mai greu jugul exploatării pe umerii oamenilor muncii. NORME JUSTE, CARE SĂ DUCĂ LA ÎNTĂRIREA­ PUTERII DE CUMPĂRARE A SALARIILOR Codul Muncii prevede că Ministerele de resort, de acord cu Uniunile Sindicale respec­tive, vor stabili normele de lucru pentru fiecare ramură de producţie, funcţie şi spe­cialitate, fixând cantitatea şi calitatea de producţie sau de operaţiuni pe care trebue să le efectueze salariaţii pentru un timp determinat în condi­­ţiuni normale de lucru. Nor­mele odată stabilite nu pot fi schimbate decât cu aproba­rea Consiliului de Miniştri Aceste prevederi ale Codului Muncii sunt menite să pună capăt situaţiei moştenite de la regimul capitalist, în ceea ce priveşte stabilirea normelor de lucru. In majoritatea între­prinderilor noastre, timpii de lucru nu au fost fixaţi în mod ştiinţific, ci pe baza expe­rienţei tehnicienilor din ate­liere, sau prin comparaţie cu alte lucrări normate dinainte, fără să se ţină seama de îm­bunătăţirea procesului tehno­logic, de utilajul nou introdus, de ridicarea gradului de cali­ficare al muncitorilor, etc. Acest lucru a avut ca ur­­mare „umflarea timpilor”. „Timpii umflaţi“ sunt deopo­trivă in dauna producţiei, cât şi a fiecărui muncitor in parte: ei acţionează ca o frână în producţie, împiedică pe mun­citor să lucreze mai mult, mai bine şi deci să-şi spo­rească câştigul. O urmare a felului neştiin­ţific în care au fost stabilite normele este aceea că mai în­tâlnim azi în unele intreprin­deri norme felurite pentru aceleaşi operaţiuni, deşi con­­diţiunile tehnice de lucru sunt asemănătoare Astfel, în in­dustria textilă, la fabrica de postav Azuga, pentru stofe art. 4933 norma este de 2800 bătături pe oră, in timp ce la fabrica Ţesătoriile Reunite. Bucureşti, norma pentru a­­ceeaşi lucrare este de 1600 bă­tături pe oră, deşi condiţiile tehnice sunt identice. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în industria metalurgică prelucrătoare. La întreprinde­rea „Brainer Bela“-Braşov, de pilda, sunt acordate 30 minute pentru tăierea filetului (stan­­ga şi dreapta) la axul de ba­­toză, pe când la uzinele „Va­sile Roaicu” din Capitală se acordă 90 minute pentru aceeaşi operaţie, deşi condi­­ţiile de lucru sunt aceleaşi. In acest fel, se creează si­tuaţii privilegiate pentru unii muncitori şi Sunt desavantan­taţi, pe nedrept, alţii. Dar nu numai atât. Orice depăşire de normă, care nu aduce după sine o creştere reală a volu­mului de bunuri, duce la urca­rea nejustificată a fondului de salarii, la mărirea preţului de cost al produselor şi, deci, la scăderea puterii de cumpă­rare a salariului Cum ar putea, de pildă, să scadă preţul de cost al produ­selor uzinelor „Vasile Roaită” din Capitală, când în luna Martie această întreprindere a înregistrat o depăşire a pro­gramului de producţie de nu­mai 14,3%, dar a plătit o me­die de acord de 93,85o/0, sau în luna Aprilie, când progra­mul de producţie a fost de­păşit abia cu 21,4%, în timp ce acordul mediu realizat a fost de 100,81%? Această situaţie este profund dăunătoare, atât pentru eco­­nomia naţională, cât şi pen­tru oamenii muncii Iată de ce muncitorii conştienţi, şi în primul rând comuniştii, luptă cu hotărîre pentru norme juste, cer reducerea timpilor umflaţi etc. „Clasa muncitoare — a spus tov. Gh. Gheorghiu- Dej în discursul ţinut la Arenele Libertăţii în ziua de 22 August 1949 — vrea o creştere reală a salariu­lui, cu alte cuvinte o creş­tere a salariului căreia să-i corespundă sporirea bunu­rilor produse pentru piaţă şi nu o creştere fictivă, care să ducă la scăderea puterii de cumpărare, cum este in ţările capitaliste“. ÎNDEPLINIREA NORMEI LUCRU — O DATORIE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI OM AL MUNCII Fiecare om al muncii este interesat să îndeplinească şi să depăşească norma de mun­că. In acest fel el îşi sporeşte câştigul şi în acelaş timp con­­tribue — prin cantitatea mai mare de bunuri pe care o pro­duce — la acoperirea unei părţi mai însemnate din tre­buinţele poporului muncitor. Exprimând interesele oame­­nilor muncii din ţara noastră. Codul Muncii prevede că an­gajatul care din vina sa nu îndeplineşte norma de lucru va fi plătit pentru munca depusă în raport cu cantitatea şi calitatea produselor efec­tuate. In acest fel, se pune capăt situaţiei din unele întreprin­deri, unde cei ce nu depun sforţări în îndeplinirea norme­lor, cei ce dau dovadă de lene şi nepăsare în producţie, pri­mesc salarii la fel cu mun­citorii harnici şi sârguincioşi, care dau o producţie sporită şi de bună calitate. In plin efort pentru con­struirea socialismului, nu se poate îngădui ca salariile ce­lor care nu îndeplinesc nor­mele din vina lor, să fie plă­tite de către întreprindere, căci aceasta duce la ridicarea nejustificată a preţului de cost al produselor, se restrân­ge asupra nivelului de trai al celor ce numeşte. In toate fabricile şi uzinele noastre trebue dusă o luptă susţinută ca fiecare muncitor în parte să-şi poată îndeplini şi chiar depăşi normele de lu­cru. Conducerile întreprin­­­­derilor au sarcina de a organiza bine munca, de a repartiza muncitorii după specialitatea şi pregătirea pro­fesională pe care o au, de a aproviziona la timp întreprin­derea cu materii prime, mate­­riale şi combustibil, cu unel­tele necesare şi piesele de schimb, să asigure bunul mers al producţiei, ca fiecare mun­citor în parte să aibă condi­ţii pentru a-şi îndeplini norma. Condiţia esenţială ca salari­zarea în acord să ducă e­­fectiv la ridicarea productivi­tăţii muncii este ca munca în acord să aibă la bază norme tehnice stabilite în mod ştiin­ţific. „Fără norme tehnice — ne învaţă tovarăşul Stalin — nu este cu putinţă economie planificată. De norme tehnice este nevoie, afară de aceasta, şi pentru a ridica massele înapoiate până la nivelul celor îna­intate. Normele tehnice sunt o mare forţă regula­­toare care organizează în producţie massele largi de muncitori în jurul elemen­telor de frunte ale clasei muncitoare“. Conducerile întreprinderilor cât şi salariaţii trebue să a­­corde o atenţie deosebită cali­tăţii produselor. A produce marfa de proastă calitate în­seamnă a lipsi pe cei ce mun­cesc de bunurile de care au nevoe, înseamnă a păgubi Statul oamenilor muncii, în­seamnă a face jocul duşma­nului de clasă, care turbează de mânie la fiecare succes ob­ţinut în lupta pentru constru­irea socialismului. Fiecare muncitor trebue să considere ca o îndatorire pa­triotică să îndeplinească şi să depăşească normele fixate, să lupte pentru norme juste, care să contribue la creşterea pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. L. Țintea Prin pieţele Capitalei Organele însărcinate cu a­­provizionarea Capitalei au depus în ultima vreme efor­turi pentru a aduce can­tităţi îndestulătoare de mărfuri, care să acopere ne­­voile populaţiei muncitoare. In pieţe se găsesc legume şi zarzavaturi de tot felul: car­tofi noi, mazăre, dovlecel, gu. In­ salată verde, ceapă nouă, usturoi verde, zarzavat, cas­traveţi, conopidă, ridichi S’a făcut simţită preocupa­rea organelor responsabile de a aproviziona cât mai bine centrele muncitoreşti, spre deosebire de lunile trecute, când au existat deficienţe în această d­irecţie. Astfel, pletele „Griviţa Roşie”, „16 Februa­rie" — oraşul Griviţa, Piscu, Viran, Giuleşti, etc. sunt, în parte, aprovizionate cu măr­furi de bună calitate. Am semnalat in repetate rânduri în ziarul nostru de­ficienţeie de organizare ale unora dintre compartimen­tele din pieţe, deficiente care dăunează bunei deserviri a cumpărătorilor. In unele locuri aceste lipsuri persistă incă. Astfel, in dimineaţa zilei de 2 iunie, compartimentele 89— 90 ale Uniunii Cooperative­lor de Consum din Capitală din Halda Obor care vând cartofi erau deservite nu­mai de câte un singur vân­zător. Deşi cererea era mare şi se formaseră cozi, la fie­care compartiment câte un singur salariat cântărea mar­fa, o servea cumpărătorilor, încasa banii, ceea ce îngreuna mult distribuirea. Tot aşa şi la compartimen­­tul 231 al cooperativei „Steaua Roşie”, unde distri­buţia se făcea la un singur cântar, deşi în compartiment Unităţile cooperatiste au reuşit să intensifice schimbul de produse dintre sat şi orpaş. Tot mai mulţi ţărani munci­tori vin sâ-şi­ vândă produsele la cooperativa. Uniunea Coo­­peratvelor de Consum — IIl­fov a reuşit să încheie anul acesta, prin cooperativele să­teşti, un număr însemnat de contracte cu producătorii. Sectorul agricol socialist, care cuprinde gospodăriile agricole de Stat, fermele ali­mentare precum şi Gospodâ­­riile Agricole Colective „Dru­mul Iul Lenin" şi „6 Martie" din jud. Ilfov, livrează anul acesta o cantitate dublă de produse, faţă de anul trecut. Alături de unităţile comer­ţului de Stat şi cooperatist, producătorii particulari au adus şi ei spre vânzare, în toate pieţele, cantităţi im­portante de mărfuri, mai existau cântare precum şi vânzători care ar fi putut servi. In aceeaşi piaţă, la compar­timentul cooperativei ,,Victo­ria", deşi există posibilitatea ca doi vânzători să distribue ouă, distribuţia o face unul singur. Aceeaşi situaţie era vi ziun­ de 3 iunie şi la compar­timentul 17 din piaţa „28 Martie". Se mai observă deficienţe şi la repartizarea mărfurilor la pieţe. Astfel cartiere mun­citoreşti, ca C.F.ît,, oraşul Griviţa, cartierele din preaj­ma pieţei „Gheorghe Coş­buc", etc. nu au primit car­tofi vechi de mai mult zile. Tot astfel, în piaţa „16 Fe­­bruarie", unde se aprovizio­nează un număr mare de muncitori, s’a adus cu două zile în urmă o singură ladă cu ouă, în timp ce in pieţele Obor şi Vitan s’au adus can­­tităţi mult mai mari. Un rol Însemnat în aprovi­zionarea cu legume şi zarza­vaturi revine I.C.S..„Aprozar”, care trebue să depună toate eforturile pentru ca aprovizio­narea Capitalei să se facă în bune condiţiuni. Ori, I.C.S.­­„Aprozar” nu a luat încâ toate măsurile pentru a asigura a­­provizionarea continuă a pie­ţelor, ceea ce face ca In unele zile acestea să fie mai slab a­­provizionate, cum s’a întâm­plat, de pildă, în ziua de 6 Iunie. Din mărfurile nealtera­­bile nu s’au făcut stocuri de re­zervă în depozitele din mar­ginea oraşului din care cauză pieţele care au cerinţe mai mari nu pot în tot timpul bine aprovizionate In acelaş timp, neindepli­­nindu-şi pe deplin atribuţiu­­nile care li revin şi care con­stau în primul rând in buna aprovizionare a Capitalei, con­ducerea l.c.S. „Aprozar" a făcut —in ultimele zile— o serie de transporturi de cartofi noi, mazăre, etc., spre alte oraşe ale ţârii, printre care Foc­şani şi Iaşi, care pot fi apro­vizionate din regiuni mult mai apropiate. In această perioadă, când folosirea justă a vagoanelor este o sarcină de frunte a fiecărei Întreprinderi sau ins­­tituții care efectuează trans­­porturi, această măsură a conducerii I. c. S..„Aprozar" este cu atât mai criticabilă. Organelor răspunzătoare cu aprovizionarea Capitalei şi în primul rând Secţiunii Comer­ciale a Comitetului Provizo­riu — care trebue să-şi in­tensifice controlul pe teren şi în acelaş timp să acorde tot sprijinul întreprinderilor Co­­merciale de Stat care au în grijă aprovizionarea Capitalei — le revine sarcina de a ve­ghea ca aceasta să se facă în mod continuu în bune condi­ţiuni şi ca lipsurile care mai există să fie grabnic lichidate. Mioapa Călin LIPSURI CARE SE CER GRABNIC LICHIDATE SCÂNTEIA Comunicări pe secţii în cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R. P. R. In şedinţele de Miercuri dela Uşi ale secţiilor Academiei R.P.R. s'au ţinut următoarele comunicări ştiinţifice: SECŢIA l-a: Ştiinţe Matema­tice, Fizice şi Chimice: 1) Des­pre curba fibrei mijlocii; 2) Co­respondenţe asimptotice intre cele două pânze ale unei înfăşu­­rătoare de sfere; 3) Reţelele Fi­­nikov corespondente indirect; 4) O clasă de ovule care generalis­tează orbiformele; 5) Rotaţia u­­nui electron de argint mobil prin electroliză; 6) Derivaţi halogenaţî ai bazelor cu azot in nuclee; 7) Determinarea colorimetrică a a­­cizilor p-amino-ortohalogenobens zoidi; 8) Demonstrarea teoremei hu Weierstrasse, cu ajutorul po­linoamelor de interpolare; 9) Sinteza plasmochinei; 10) Sinteza acidului dezoxicolic; II) Studiul comportării la tonaj a extractu­lui de coajă de mesteacăn; 12) Uleiuri eterice din frunze de pin. SECŢIA II-a: Ştiinţe Geologice, Geografice şi Biologice; 1) Vârsta cărbunilor din jud. Baia; 2) Nou­tăţi floristice (prezentarea a trei specii şi patru forme noi pentru ştiinţă); 3) Câteva cazuri de a­­nomalii la diferite specii de Ichneumonide. SECŢIA lll-a: Ştiinţe Tehnice şi Agricole: 1) Cercetările acade­­micianului Lisenko asupra proble­melor forestiere; 2) Transformator asincron de frecvența; 3) Inter­pretarea culturilor comparative prin metoda biologică analitică; 4) Studiul balastului de pe va­lea râului Bistriţa; 5) Dispozitiv pentru împiedicarea lunecării longitudinale la grinzi de lemn suprapuse. SECŢIA IV-a: Ştiinţa Medicale: 1) Câteva consideraţiuni asupra trecerii de la Sauropside (ovipare) la Mamifere (vivipare); 2) Cerce­tări asupra acţiunii ionilor şi mediatorilor chimici asupra adre­nalino-secreţiei; 3) Contribuţiuni la studiul acţiunii acidului nin­cotinei asupra tubului digestiv, a sângelui şi a lichidului cefalora­hidian; 4) Reproducerea meningn­­encefalică a lepromului uman la animale de laborator; 5) Conside­raţiuni asupra 124 cazuri de boa­la lui Bazedov, operate; 6) Modii­ficările de volum ale splinei în criza de epilepsie experimentală; 7) Cercetări experimentale asupra grefelor arteriale şi venoase con­servate la rece după metode Fi­latov. SECŢIA V-a: Ştiinţe Istorice, Filosofice şi Economico-Juridice: 1) Influenţa arhitecturii vechi ruseşti asupra unor elemente din arhitectura bisericească a Mol­dovei; 2) Satul sclavului Narcis­sianus; 3) Problema personalită­ţii in psihologia burgheză şi în psihologia sovietică. Academicienii au vizitat o gospodărie agricolă colectivă IAŞI.­­ Miercuri după a­miază, membrii Academiei R.P.R. care au participat la inaugurarea Filialei Iaşi a A­­cademiei R.P.R. au vizitat Gos­podăria Agricolă Colectivă „Ilie Pintilie” din comuna Bălţaţi, judeţul Iaşi. Academi­cienii au fost primiţi cu dra­goste de membrii gospodăriei. Academicienii s-au informat asupra felului în care sunt îngrijite culturile, asupra mer­sului operaţiunilor de pregă­tire a recoltării, precum şi a­­supra modului în care sunt îndeplinite normele zilnice de lucru. Conferinţa pe ţară a şefilor secţiunilor de învăţământ­­ 9 * ale Comitetelor Provizorii In vieţe de 3-7 iunie a avut loc conferinţa şefilor secţiunilor de învăţământ ale Comitetelor Provizorii judeţene şi ale oraşe­lor asimilate cu judeţul, convo­cată de către Ministerul învăţă­mântului Public. In cadrul şedin­­ţelor de lucru s’au discutat ulti­mele măsuri în vederea exame­nelor şi organizarea activităţii din timpul vacanţei. In cadrul discuţiilor în jurul măsurilor ce trebuesc luate In ve­­derea deschiderii noului an şco­lar s’a insistat asupra cuprin­derii în şcoli a copiilor neşco­larizaţi în anii trecuţi. A fost de asemenea luată în discuţie asigurarea localurilor de şcoală, pregătirea sanitară a şco­lilor şi a internatelor, reparaţiile, aprovizionarea cu combustibil şi alimente pentru iarnă. S-a pus un accent deosebit asupra necesi­tăţii de a se organiza internate noui şi gazde comune pentru elevii şcolilor de 7 ani de la sate. 58 de muncitori şi tehnicieni petrolişti premiaţi la Suţa Seacă (De la corespondentul nos­­tru).­­ La „Sovrompetrol“ schela Suţa Seacă, datorită a­­plicării metodelor sovietice pe scară din ce în ce mai largă, s-au obţinut rezultate însem­nate în producţie. Lucrând cu multă dragoste după noile metode, echipele de sondori de la această sche­lă reuşesc să monteze instala­ţiile şi să foreze sondele cu mult înainte de termen. In­trând mai devreme în pror­ducţie, sondele dau zeci de vagoane de ţiţei în plus. Zilele trecute în cadrul unei adunări generale Direc­ţiunea regionalei „Sovrompe­­trol“ a răsplătit eforturile celor mai buni muncitori din această schelă, înmânându-le premii în bani In fruntea ce­lor 58 muncitori premiaţi se află cei din echipele maiştri­lor sondori Gagiu N. Ion, A­­vram Mihail şi Urzică Nicolae care au furat o sondă in 9 zile, în loc de 34 zile. De la Cabinetul de Partid Cabinetul de Partid al Or­ganizaţiei Bucureşti P.M.R. anunţă pentru Sâmbătă 10 Iunie a- c-­ ora 19, a 14-a conferinţă de Economie Po­litică, intitulată „Crizele ca­pitalismului în stadiul impe­rialist”. Conferinţa va avea loc la Cabinetul de Partid din Ca­lea Victoriei Nr. 163. Vor participa tovarăşii în­scrişi la acest ciclu de confe­rinţe, pe baza legitimaţiilor eliberate. Unelte agricole prin cooperative CRAIOVA (de la corespon­dentul nostru).­­ Pentru ca muncile de întreţinere a cultu­rilor de porumb să se facă în condiţiuni cât mai bune, Uniu­nea Cooperativelor de Consum Dolj a repartizat şi distribuit centrelor de închiriat unelte a­­gricole din comunele din ju­deţ, 70 de prăsitori tip româ­nesc. Acestea au fost reparti­zate acolo unde cerinţele ţăra­nilor muncitori erau mai mari. Din aceste unelte au primit centrele: Barca 15 prăsitori, Gângiova 15 prăsitori, Horezu- Poenari 5 iar Poiana Mare 10 prăsitori. Restul până la 70 vor fi repartizate altor co­mune. Amenajarea unui teren de sport în comuna Fundul Moldovei judeţul Câmpulung­ Moldovenesc (Dela Popa Gheorghe, coresp.) — Din fosta moşie a exploatato­rului Andronicescu din comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung Moldovenesc, Comitetul Provizo­riu judeţean a repartizat o por­ţiune pentru un teren de sport. In scurt timp, prin munca vo­luntară a tineretului muncitor şi a elevilor şcolii elementare din comună, terenul de sport a fost amenajat. RADIO — Sâmbătă 10 Iunie 1950 RAD­IO ROMANIA SI RADIO PVDCHESTI­I 6.10: Radio-Jurnal; 6.55: Buletinul­ tip Ştiri in limba rusă; 7 31): Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“; 13.02: Buletin de ştiri Şi Revista Presei; H­ad­ Ora părinţilor; 14.55: Emi­siune pentru ostaşi; 15.15: cântece pentru gospodăriile colective; 5.301 Radio-Jurnal; 15,45: prime audiţii de muzică sovietică; 10,00: Buletin meteorologic; 18,30: Curs de limba rusă; 20,20: Comentariul evenimentelor interne; 21,00: Or­chestra de studio a Comitetului de Radio; 22.25: Buletinul de ştiri în limba rusă; 23.30: Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA. 7.00: Emisiune In limba maghiară; 13.30: Emisiune în limba germană. RADIO BUCU­REŞTI I. 19.00: Solişti ai muzicii populare româneşti; 19.10: Carnet Cultural: „Cronica literară“. Ra­dio BUCUREŞTI II. 14.30) Selec­­ţiuni din opera „Flautul fermecat“ de Mozart; 22.15: Concert: Maeştrii artei sovietice; ap.po—33.00. postul pe 33.4 m. postul pe unda Scurtă pe 25 m. şi Radio România Libera pe 48.3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA, 19—31.30: Emil siune pentru naţionalităţile conlo­­cuitoare din R.P.R. RADIO RO­MÂNIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.30: Uni­­versitatea Radio; 22.00: Radio. Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMI­­ŞOARA. 20.00: Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI n. 19.00: Emisiune la limba­ ma­ghiară; 20.30: Emisiune în limba idiș. . Toată atenţia examenelor şcolare! S-a încheiat anul şcolar. Au în­ceput examenele de promovare şi absolvire. Examenele constitue un eveniment de mare însemnătate în viaţa Statului nostru. Ele sunt mijloace importante de verificare a cunoştinţelor însuşite de elevi şi studenţi , momente în care se ho­tărăşte cu câte cadre tehnice, pe­dagogice, ştiinţifice noi se îmbo­găţeşte armata constructorilor socialismului din Patria noastră. Examenele oferă în acelaş timp cea mai bună posibilitate pentru verificarea din toate punctele de vedere a muncii de zi cu zi care s’a depus în cursul anului şcolar pentru instruirea şi educarea în spiritul învăţăturii marxist-lenî­­niste a elevilor şi studenţilor. In vederea pregătirii examenelor activitatea în şcolile din ţara noa­stră a crescut anul acesta în mod simţitor. S'a depus în general o muncă susţinută în toate dome­niile pentru ca rezultatele exame­nelor să fie satisfăcătoare. In cele mai multe locuri secţiile de învă­ţământ ale Comitetelor Provizorii s’au preocupat de aplicarea întoc­mai a îndrumărilor Ministerului învăţământului Public, au con­trolat "în şcoli organizarea în­­cheerii cu succes a anului şcolar, au ţinut şedinţe de analiză a muncii cu corpul profesoral. Dea­semenea în unele judeţe ca Braşov, Prahova, Tutova, Târnava Mică, etc., Comitetele judeţene de Par­tid au ţinut consfătuiri în care s’au evidenţiat şcolile bine organizate, s’au popularizat cele mai eficace metode de învăţătură, au fost scoase la iveală lipsuri şi greşeli şi s’au trasat sarcini pentru înlă­turarea lor şi pentru îmbunătăţirea generală a învăţământului. S’au analizat în special posibilităţile de ridicare a frecvenţei la cursuri, de ridicare a cali­tăţii învăţăturii prin stimula­rea studiului individual şi învio­rarea grupelor de învăţătură cât şi organizarea, planificarea , îm­bunătăţirea predării materiei. Acolo unde s’a planificat acti­vitatea şcolară şi s’au aplicat În­drumările Ministerului se vădeşte o mai temeinică cunoaştere a ma­teriei şi perspectiva unor rezul-­­tate frumoase. Astfel la liceele teoretice din Mediaş şi Sigilii­şoara, precum şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti, pla­nificarea riguroasă a materiei a fost de un ajutor preţios elevi­lor şi studenţilor. Buna funcţio­nare a grupelor de învăţătură la şcoala elementară Nr. 12 de băeţi din Galaţi, sau ciclul 2 de la şcoala pedagogică de băeţi din Blaj, etc., îşi arată eficacitatea prin aceea că unii elevi cu note de corigenţă s’au îndreptat. Munca de lămurire şi mobilizare dusă de către organizaţiile U. T. M. precum şi îndrumarea şi ajuto­­rul din partea profesorilor au contribuit mult la ridicarea ni­velului învăţământului şi vor contribui desigur la obţinerea unor bune rezultate la examene în şcolile respective. Noua atitudine faţă de şcoală, faţă de problema învăţământului, nu s’a manifestat insă pretutin­deni, ci unele judeţe Comitetel» judeţene de Partid n’au a­­cordat suficientă atenţie acestei probleme, nu au considerat-o aşa cum ar fi trebuit , ca o problemă politică de mare importanţă pen­tru Statul nostru. Şi nu e de mi­rare că acolo unde Comitetele de Partid nu îndrumă munca şcolară cu toată seriozitatea, lipsurile a­­bundă, lucrurile nu merg bine. Intr’o serie de localităţi şi şcoli nu s’au prelucrat şi deci nu s’au respectat instrucţiunile Ministe­rului învăţământului Public. Co­mitetele Provizorii nu au contro­lat pretutindeni în ce măsură se introduc în viaţă aceste instruc­ţiuni menite să ducă la organi­zarea activităţii şcolare în perioa­da examenelor şi a pregătirii lor. Astfel s’a putut întâmpla ca în multe locuri grupele de învăţătură să nu funcţioneze bine, profesorii şi chiar U. T. M.-ul să se desin-­­tereseze de activitatea grupelor. Slaba organizare a grupelor la liceul „Nicolae Bălcescu“ din Brăila şi Institutul Alimentar din Bucureşti, sau desinteresul cu care au privit activitatea grupelor unii profesori de la diferite şcoli şi fa­cultăţi, de exemplu la şcoala medie tehnică de Ceramică Braşov, se resimte în nivelul profesional scă­zut al elevilor şi studenţilor din aceste şcoli. O serie de profesori din Iaşi, de pildă, nu şi-au făcut pe deplin datoria. Astfel condu­cerea Politehnicei nu a controlat îndeaproape felul cum funcţionea­ză grupele şi nu s’a interesat îndeajuns de planificarea activi­tăţii cadrelor didactice. La şcoala profesională metalurgică din Sighişoara diriginţii nu s’au ocupat de elevii rămaşi în urmă, învăţătorul Asztalos Francisc, de la şcoala elementară în limba maghiară din Agrişelu jud. Târ­nava Mică, întrebat despre pla­nul lecţiilor a răspuns că acesta nu e scris dar că „îi are un cap“. Unii profesori au folosit metode nepedagogice în aprecierea elevi­lor. Astfel, de pildă, in unele şcoli din Braşov s’a folosit met­­oda „«perierii“ dându-se note mici în semestrul I, cică „pentru a face pe elevi să înveţe mai bine in semestrul II". In alte părţi s’a folosit gre­şita „metodă” de a da note unii forme unui elev, pe baza unei impresii superficiale, fără a ţine seama de gradul cunoştinţelor elevului ,la diversele materii. Pe alocuri profesorii ,au scăzut no­tele la diferite materii pentru „a pedepsi” pe elevii care nu au o purtare bună. Pentru a lichida aceste lipsuri şi greşeli, pentru a trasa calea unei mai bune şi mai rodnice activităţi pentru anul viitor, pen­tru a ridica cu o treaptă mai sus calitatea Învăţământului, este absolut necesar să se studieze atent munca depusă în acest an, să se analizeze nivelul ideologic­­teoretic al predării fiecărei dis­cipline în­ parte, să se facă o apreciere obiectivă a calităţii cu­noştinţelor , şcolarilor din fiecare an de învăţământ, la fiecare obiect în parte şi să se generalizeze apoi experienţa cea mai înain­tată a profesorilor buni şi reali­zările celor mai bune şcoli. Examenele de sfârşit de an sunt un minunat prilej pentru a face toate acestea, cu condiţia ca ele să fie temeinic organizate şi în­deaproape controlate. Nic un mo­ment nu trebue să se piardă însă din vedere sarcina principală a învăţământului, aceea de a da ţării CAT MAI MULTE ŞI CAT MAI PREGĂTITE cadre de con­structori ai socialismului în toate domeniile. Profesorii şi învăţătorii trebue să respecte cu stricteţe criterii­le stabilite pentru aprecierea cunoş­tinţelor şcolarilor, să examineze cu cea mai mare seriozitate. Să nu cocoloşească lipsurile lor şi ale elevilor acordând cu uşurinţă note de trecere sau note mari, dar nici să facă exces de severi­tate şi să aprecieze rigid răspun­surile. Scopul examenelor nu este punerea în încurcătură a şcolarilor ci constatarea însuşirii temeinice şi profunde a cunoştinţelor, ceea ce reprezintă o garanţie a durabili­tăţii şi a aplicării lor în viaţă. De aceea întrebările trebu­esc puse clar, simplu şi cu do­rinţa de a obţine un răspuns bun. Notele trebuesc date după merit, ele să oglindească o apreciere precisă şi obiectivă a cunoştinţe­lor. Cerinţele înalte faţă de cuno­ştinţele teoretice şi practice ale elevilor şi studenţilor trebue să se îmbine cu o atitudine plină de atenţie faţă de ei. Elevii şi studenţii să-şi încordeze atenţia şi să răspundă calm, sigur, să fie mândri de faptul că dau un raport nu nu-i mai în faţa profesorilor ci în faţa întregii ţări, care aşteaptă de la ei noi şi noi succese în învăţătură. Ministerul învăţământului Pu­­blic trebue să se asigure de res-­ pectarea instrucţiunilor pe care le-a dat în privinţa desfăşurării examenelor şi de îndeplinirea sar­cinilor trasate organelor sale în ceea ce priveşte îndeplinirea Pla­nului de Stat în domeniul învă­ţământului. De asemenea trebue să folosească în cea mai mare mă­sură rezultatele examenelor pen-­ tru pregătirea noului an şcolar. Comitetelor Provizorii le revine sarcina ca în tot timpul exame­­nelor să controleze îndeaproape felul cum ele decurg şi să ia ran­surile necesare pentru înlăturarea imediată a lipsurilor şi greşelilor care se ivesc. Comitetele judeţene de Partid au datoria de a depune toate efor-­ tur­­ie pentru îndrumarea justă a examenelor, de a veghea ca exa­menele să se ţină în spiritul şi pe linia indicată de Partid şi Gu­vern şi de a trage concluzii practice pentru viitor. Bătălia examenelor a început. Ea este o parte integrantă a lup­­tei noastre pentru socialism şi pace. Să acordăm examenelor toată atenţia. Să facem din ele un pri­lej de a obţine noi succese îri formarea luptătorilor activi pen-­­tru înflorirea Patriei noastre, un prilej de a ridica învăţământ­­ul nostru la un nivel ştiinţific, tot mai înalt, urmând măreţul exemplu al şcolii sovietice. M. Simionescu Cronica teatrală Teatrul Municipal: „Pace pe pământ“ de Albert Maltz şi George Sklar „Aş prefera să-mi dau viaţa decât să fiu un american vrednic de dispreţ, care să se târască în faţa unor indivizi ca Thomas şi Rankin, şi care să continue astăzi în Statele Unite josnica activitate a lui Goebbels şi Himmler”. Aceste cuvinte curagioase şi demne le-a rostit de curând scriitorul progresist american Albert Maltz, în faţa Comi­siei pentru cercetarea activi­tăţii antiamericane. Pentru a­­titudinea sa dreaptă şi cin-­­stită, pentru înaltul patrio­tism, pentru lupta împotriva magnaţilor din Wall­ Street care fascizeaza Statele Unite şi pregătesc un nou război mondial, Albert Maltz — laolaltă cu alţi nouă cineaşti progresişti din Hollywood — a fost condamnat de „justi­ţia" trusturilor americane la închisoare. In vreme ce în Statele U­­nite luptătorii neînfricaţi pen­tru pace şi libertate, ca Al­bert Maltz, sunt terorizaţi şi svârliţi în temniţă iar operele literare şi artistice progre­siste sunt interzise, la Bucu­reşti se joacă cu un mare suc­ces piesa lui Maltz „Pace pa pământ“, scrisă in colaborare cu un alt scriitor progresist american George Sklar. „Pace pe pământ” ne arată drumul intelectualilor cinstiţi din America şi din statele imperialiste, intelectuali care — tot mai mulţi — se rup de sub influenţa burgheziei, părăsesc izolarea bibliotecilor şi laboratoarelor şi — alătu-­ rându-se masselor muncitoare — devin luptători activi pe baricadele păcii şi democra­ţiei. Peter Owens, eroul piesei lui Maltz (interpretat de Mi­­hai Popescu) este profesor de psihologie la o universitate dintr-un oraş american. Trăie­şte o viaţă retrasă şi crede că ştiinţa nu are nicio legătură cu politica. Owens este un in­telectual nelămurit, confuz, dar cinstit. El are încă iluzia că „liber­tatea", „democraţia” nu sunt în America simple cuvinte, in faţa realităţii insă Owens în­­cepe să înţeleagă că atunci când idealurile democratice şi dorinţa de pace a poporului Sunt batjocorite şi înăbuşite, a sta deoparte, a fi „neutru” înseamnă a-ţi călca în picioa­re propria conştiinţă, a deveni complice cu duşmanii demo­­craţiei şi al păcii. Sunt impresionante scenele care ni-l arată pe profesorul Owens luând contact — la îndemnul şi cu ajutorul unui prieten, ziaristul comunist Mac Cracken — cu adevărata faţă a Americii imperialiste, cu realitatea pe care i-a as­cuns-o mincinoasa cultură burgheză, încercând să citească în cursul unei întruniri de pro­test Constituţia Statelor U­­nite, Owens are prilejul să constate că în „libera” Ame­rică până şi legea fundamen­tală a statului, constituţia, este socotită subversivă şi as­cunsă poporului. Owens vede cum muncitorii grevişti — care se împotri­vesc pregătirilor de război ale imperialiştilor americani — sunt atacaţi cu bestialitate de vătafii patronilor şi de poli­ţie In cursul unei asemenea ciocniri Mae Cracken este asa­sinat de poliţie. Meritul lui Mihai popescu este de a fi înfăţişat cu pă­trundere psihologică, sinceri­­tate şi multă putere de con­vingere acest proces de trans­formare a lui Peter Owens dintr’un intelectual nelămu­rit, „neutru”, într’un luptător activ pentru pace şi demo­craţie, . Interpretul a isbutit să re­dea protestul activ, îndârjit al lui Owens Împotriva ne­dreptelor rândueli capitaliste înflăcărând pe spectatori în lupta împotriva celor care vor să deslănţue un război atomic. Direcţia de scenă (Marietta Sadova) şi interpreţii au pus in valoare marea actualitate a piesei, au făcut din acest spectacol o armă a luptei pen­tru pace. Nu numai Peter Owens, dar şi spectatorul vede limpede că nu există o singură Americă ci două, că intre ele este o prăpastie adâncă, o luptă ne­împăcată. Pe deo parte este America lui Mac Cracken, a muncitorilor grevişti, a celor mai buni fii ai poporului a­­merican, iar pe­ de altă parte America lui Andrews (inter­pretat de Florin Scărlătes­­cu) fabricant de arme şi mu­niţii, America uneltelor pa­tronale de teapa lui Flynn (interpretat de Jules Caza­­ban), America intelectualilor de soiul rectorului Ho­ward. Acesta este unul din aşazişii „oameni de ştiinţă” din Occidentul capitalist care, sub masca apolitismului în ştiinţă, slujesc interesele­­ex­pansioniste şi războinice ale marilor trusturi. Artistul Ju­les Cazaban a redat minunat demagogia şi făţărnicia per­sonagiului, servilismul desgui stător al acestuia faţă de stă-’­panii care-i plătesc. O imagine a acestei „inte­lectualităţi” fasciste aservite trusturilor ne-o dă scena in care câţiva foşti colegi ai pro­fesorului Owens năvălesc in casa acestuia, îi terorizează copila, îi strică lucrurile din casă, căutând să-l silească sâ-i ceară scuze fabricantului Andrews, „membru în consi­liul de administraţie al Uni­versităţii”, fabricant pe care Owens l-a demascat ca aţâ­­ţător la război. Neclintita ho­tărîre cu care-i înfruntă Owens îi înfurie la culme pe aceşti huligani „absolvenţi de universitate”, care plănuesc să-l spânzure fiindcă ...a­­u­drăznit să apere cauza păcii. Artiştii de frunte ai teatru­­lui nostru, ca Lucia Sturdza Bulandra şi alţii au contri­buit, în roluri mai mici, ca spectacolul să capete întreaga sa valoare artistică şi mobili­za­toare. Restul echipei de interpreţi a realizat un spectacol omo­gen, puternic, demn să fie vă­zut de cât mai mulţi oameni ai muncii. „Pace pe pământ” răsună în aceste zile pe scena Teatrului Municipal ca un protest vigu­­ros unit cu protestul tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră şi din întreaga lume, înfierând prigoana fascistă deslănţuită de imperialişti îm­potriva proletariatului, a lupt­­ătorilor lui de frunte — ca Eugene Dennis, secretarul ge­­neral al Partidului Comunist American — a intelectualilor devotaţi poporului, ca Howard Fast, Nazim Hikmet, Alfredo Varela şi însuşi Albert Maltz, târiţi pe banca acuzării, schingiuiţi şi întemniţaţi pen­­tru „vina" de a-şi fi închinat viaţa lor cauzei măreţe a păcii şi democraţiei. Spectacolul de la Teatrul Municipal este, pentru fiecare om cinstit, un îndemn la luptă pentru apă­rarea vieţii popoarelor, a li­­bertăţii, a bunurilor de preţ ale culturii, împotriva unelti­rilor criminale ale imperial­­iştilor ang­o americani. Victor Bârlădeanu Nr. 1755

Next