Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-10 / nr. 1755

Pag. 4 Măsurile fasciste din Japonia ale gauleiterului Mac Arthur ! Un uriaş val de indignare au stârnit în rândurile ome­­niirii iubitoare de pace măsu­rile revoltătoare la care re­curg în Japonia imperialiştii americani şi lacheii lor de la Tokio împotriva Partidului Comunist Japonez. Dictatorul american al Ja­poniei, Mac Arthur, a ordo­nat guvernului vasal să inter­zică orice activitate publică și politică unui număr de 24 membri din conducerea Par­tidului Comunist, inclusiv se­cretarului general al Partidu­lui, Tokuda. Deasemenea, gauleitorul Mac Arthur a ce­rut da la 14 din redactorii Organului centru­ al Parisu­­lui să li se interzică la fel să-și continue activitatea. Aceste măsuri fac parte din seria represiunilor antidemo­cratice, tinzând la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Japonez și la deca­pitarea luptei masselor japo­neze împotriva sângeroasei ocupaţii imperialiste. Toate aceste acte teroriste au un caracter tipic fascist, încercările stupide şi ridicole ale lui Mac Arthur de a camufla acest caracter fascist nu pot stârni decât dispreţul şi indignarea tuturor oame­nilor iubitori de pace. Mikadoul american are cu­tezanţa să pretindă că de fapt lui „îi repugnă măsura cenzu­rării Organului Central al Partidului Comunist sau a­­ceea a interzicerii apariţiei zihnnului”, ea nefiind con­forme cu ,,democraţii ame­ricană”. Dar, evident, scoa­terea din redacţie a 14 dintre redactorii principali ai ziaru­lui, în frunte cu redactorul responsabil, constitue o mă­sură care — echivalând cu paralizarea apariţiei — nu încalcă câtuşi de puţin nor­mele ipocritei „democraţii” a dolarului... Iată un tertip a­vocăţesc, a cărui „ingeniozi­tate” stârneşte aplauzele en­tuziaste ale presei reacţionare din Japonia. Oricât s-ar strădui Mac Ar­tur să înşele aparenţele, falsa, ipocrita „democraţie a­­me­ricana” se demască teribil în Japonia. Măsurile repre­sive împotriva Partidului Co­munist constitue o încălcare grosolană a acordurilor inter­naţionale, în special a celor de la Potsdam, pe baza cărora americanii se află în Japonia. Urmărind cu înfrigurare realizarea­ criminalelor lor plantari de transformare a Japoniei într’un butoi cu pul­bere al Extremului Orient, trumanii şi achesorii au luat hotărârea să reprime prin­ ori­­ce mijloace mişcarea democra­tică în plină creştere din a­­ceastă ţară. Cei mai faimoşi aţâţători la război americani — Louis Johnson, ministrul de război, Omar Bradley, şe­ful statelor majore, şi John Foster Dulles, „ministrul răz­boiului rece” — şi-iau anunţat sosirea la Tokio în jurul zi­lei de 11 iunie. In legătură cu această „vizită” în Japonia a reprezentanţilor negustorilor de sânge din Wall­ Street, agen­ţia reacţionară de ştiri „France Presse” arată între altele că „Johnson şi Mac Arthur vor discuta despre o mai bună s­trategie politică şi militară pentru stăvilirea comunismu­­lui in Asia“. Victoria revoluţiei populare chineze şi consecinţele ei imediate — creşterea mişcării de eliberare naţională din Vietnam, Malaya, Birmania, Indonezia, Filipine —îi îngro­zeşte pe imperialiştii ameri­cani! Ei fac sforţări disperate pentru a stăvili avântul impe­tuos al mişcării revoluţionare în Extremul Orient. Massele muncitoare din Ja­ponia nu vor sta însă pasive faţă de măsurile fasciste ale ocupanţilor yankei. In urma chemării Comitetului Central al Partidului, peste 1 milion de muncitori au hotărît în a­­ceeaş zi să declare grevă de protest. Oamenii muncii din Japonia se ridică cu hotărâre în apă­rarea Partidului, ştiind că astfel îşi apără ultimele rămă­şiţe de drepturi şi libertăţi a­­meninţate de imperialiştii a­­mericani. In ciuda sporitei prigoane antidemocratice şi antimuncitoreşti, massele mun­citoare din Japonia îşi mani­­festă dragostea şi ataşamen­tul faţă de Partidul lor Co­munist. Mobilizat în jurul lo­­zincilor Partidului, poporul ja­­­ponez intensifică acţiunea de semnare a Apelului de la Stockholm, îşi strânge tot mai mult rândurile pentru zădăr­nicirea planurilor criminale ale agresorilor american­i. El îşi sporeşte lupta pentru în­cheierea unui tratat de pace just, pentru retragerea trupe­lor de ocupaţie, împotriva re­facerii industriei de război şi a construirii de baze militare americane, pentru pace şi li­bertate. Poporul muncitor din Repu­blica Populară Română a pri­mit cu adâncă indignare şti­­rea despre măsurile fasciste luate de guvernanţii de la Washington, împotriva Parti­dului Comunist Japonez şi a forţelor păcii şi democraţiei din Japonia. Oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă solidarita­tea cu mişcarea democratică a poporului japonez şi trimit un călduros salut de luptă co­muniştilor şi clasei muncitoa­re din Japonia. Puternică mişcare de protest în Japonia împotriva condamnării a 8 patrioţi TOKIO 8 (Agerpres). — TASS transmite: Curtea Marţială americană a condamnat opt patrioţi japonezi pentru pretinsa vină de a fi „atacat“ militari americani la un meeting care a avut loc la 30 Mai. Onishi, membru al Sindica­t­­ului muncitorilor de la ziarul ASAHI, a fost condamnat la 10 ani muncă silnică, studenţii A­­kimoto Yoshida şi Yasuda, func­ţionarul Kataoka, Simidzu, pre­­şedintele Comitetului din Tokio al tineretului democrat japonez, şi Maeda, membru al Comitetu­lui districtual al tineretului de­mocrat, au fost condamnaţi fie­care la 7 ani, iar muncitorul me­talurgist Sodence la cinci ani muncă silnică. Secretariatul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ja­ponez a dat publicităţii o decla­raţie de protest împotriva supr­a­mării mişcării democrate şi cere punerea în libertate a celor opt patrioţi. Consiliul naţional de legătură al sindicatelor a adresat un apel F.S.M.-ului CERANDU-I SA ÎN­CEAPĂ O MIŞCARE PE SCARA MONDIALA IN VEDEREA PU­NERII IN LIBERTATE A CELOR OPT CONDAMNAŢI. Frontul patriotic al tineretului japonez şi Comitetul din Tokio al Tineretului democrat au dat publicităţii o declaraţie comună cerând revizuirea sentinţei. Politica trădătoare a clicii fasciste a lui Tito a dus la înfoietarea maselor nimitoare din Iugoslavia BUDAPESTA, 8 (Agerpres).­­ Ziarul PENTRU O IUGOSLAVIE SOCIALISTA publică un intere­­sant articol despre „sistemul de aprovizionare” din Iugoslavia ti­­toistă. Astăzi până şi titoiştii sunt ne­voiţi să recunoască — scrie ziar­­ul — că economia Iugoslaviei este complet ruinată şi că nivelul de trai al oamenilor muncii este extrem de scăzut. Titoiştii caută cu orice preţ să ascundă adevă­ratele cauze ale proastei aprovi­zionări a muncitorilor de la sate şi oraşe, încercând să arunce răs­punderea asupra aparatului de dis­tribuire a alimentelor. De fapt, este adevărat că în aparatul ti­­toist pentru distribuirea alimen­telor mişună o mulţime de birou, craţi, speculanţi, foşti mari negu­stori, elemente antipopulare şi tot felul de lepădături. Dar nu biro­cratismul şi nu corupţia poartă vina înfometării şi mizeriei ma­selor de muncitori iugoslavi. GRAVA CRIZA ECONOMICA ESTE CAUZATA DE POLITICA TRĂDĂTOARE A CLICII TITO­­RANKOVICI. Această bandă a aservit eco­nomia iugoslavă capitalului străin, transformând ţara într-o colonie a imperialismului anglo-american. Acest fapt titoiştii vor să-l as­cundă oamenilor muncii. In Iugo­slavia titoistă este practicată fără ruşine jefuirea maselor populare, în timp ce burghezia de la oraşe şi chiaburimea de la sate îşi con­solidează poziţiile. Sistemul titoist de „aprovizio­nare garantată” a eşuat complet. Nici acei muncitori, care mai po­sedă încă dreptul formal la aşa numita „aprovizionare garantată”, nu se mai pot folosi de cartelele de­ alimente. IN MAGAZINE NU SUNT MĂRFURI. In schimb maga­zintele rezervate miniştrilor clicii titoiste, U.D.R.-ului şi ofiţerilor superiori, sunt pline de produse de lux. Există mine, întreprinderi forestiere şi şantiere unde muncit­orii nu primesc zile întregi nicio bucăţică de pâine. După datele oficiale, pământu­rile chiaburilor produc 40—50% din recolta totală de cereale. Cu toate acestea, conform planului ti­toist, ei sunt obligaţi să livreze statului numai 10—15% din re­colta totală. Dacă ţinem seama că chiaburii vând statului o parte din prisosul de cereale, iar cea­laltă parte muncitorilor de la oraşe şi sate, la preţuri ridicate, se poate vedea clar că banda titoistă, care se sprijină pe elementele chiabu­­rești, acordă acestora tot felul de avantagii pe socoteala maselor muncitoare înfometate. PE SCURT T® Soldaţii şi ofiţerii din ar­mata americană de ocupaţie din Austria se ocupă intens cu contrabanda de ţigări şi tutun american.­­ Ziarul CE SOIR relatează ca guvernul american a cerut Congresului „autorizaţia de a vinde tot felul de arme în orice ţară din lume”. Cererea guvernului american are drept scop intensificarea intervenţiei militare ameri­cane în Asia de Sud-Est. „ Iretr’un număr de 112 dis­tricte din Austria de Sus, au fost găsiţi gândaci de Colo­rado.­­ Unităţi ale armatei R. D. Vietnameze au lansat un atac împotriva avantposturilor fran­ceze din apropiere de Bien-Hoa, silind inamicul și se re­tragă în dezordine. Artileria armatei R. D. Viet­nameze a atacat puternic obiec­tivele militare franceze din orașul Hue.­­ Ministrul de afaceri ex­terne al R. P. Chineze Ciu En Lai, a trimis secretarului, ge­neral al O.N.U. o telegramă ce­rând ca delegaţii ilegali ai cli­cii Kuomiintangului să fie în­lăturaţi din Organizaţia Inter­naţională a Muncii.­­ Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat fără niciun fel de explicaţii să judece apelul a 7 negri — victime ale discri­minării rasiale —care au fost condamnaţi la moarte în urma procesului de „viol“ înscenat la Martinsville. CĂSĂTORIA FASCISTĂ TITO — PLASTIRAS ' Săptămânalul britanic WORLD NEWS AND VIEWS publică un articol intitulat „Căsătoria Tito- Plastiras” în care scrie: Tito a fost mirele, Atena fascistă mi­reasa, iar Acheson şi Bevin — naşii. PAPA : — Soţia, e datoare să-şi urmeze soţul şi amândoi sunt datori să-și urmeze nașii. Desen de NELL COBAR SCÂNTEIA Despre viaţa noua şi frumoasă pe care o construesc oamenii muncii din R.P.R. Un articol din TRUD MOSCOVA, 8 (Agerpres). — Ziarul TRUD publică sub sem­nătura lui A. Juravliov, preşe­dintele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din in­dustria aeronautică a U.R.S.S., un articol în care acesta îşi împăr­tăşeşte impresiile asupra vieţii noi din Republica Populară Ro­mână. Luând în mâinile lor conduce­rea fabricilor şi uzinelor, munci­torii s-au descurcat foarte bine fără vechii stăpâni. Ne-am con­vins de aceasta vizitând câteva întreprinderi. ...Uzina „Drapelul Roşu”. In bi­roul direcţiei ne întâmpină un om uscăţiv şi înalt, cu trăsături ener­gice. II cheamă Ionescu. Din dis­cuţie aflăm că este de profesie intuitor. El a lucrat timp de 12 ani într’una din uzinele din Bucu­reşti şi după mărturiile ingineri­lor şi muncitorilor, Ionescu con­duce cu pricepere întreprinderea. „Oamenii sovietici sunt oaspe­ţii noştri cei mai dragi, spune Ionescu. De la ei învăţăm cum să construim marea industrie socia­listă. Învăţăm să avem o atitu­dine gospodărească faţă de muncă, să muncim altfel... Am vizitat marea uzină de construcţii metalurgice „23 August”, exploatările petroli­fere şi rafinăriile din Ploeşti. Peste tot producţia este mărită, se introduce o tehnică nouă, pro­ductivitatea muncii creşte. Un muncitor ne spune: „Noi ştim că U.R.S.S. ne este cea mai bună prietenă. Armata Sovietică ne-a eliberat. Am devenit stăpâ­nii ţării noastre şi vom reuşi să construim o viaţă nouă. Poporul nostru merge către un ţel măreţ — construirea socialismului, trans­formarea României într-o ţară a belşugului şi fericirii. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, acest ţel va fi atins”. In drum spre Bucureşti ara a­­vut ocazia să vedem cum se trans­formă satul românesc. Iată satul Livedea, unde se află Gospodăria Agricolă Colectivă „Drumul lui Lenin”. Abia se opreşte maşina, şi ţă­ranii ne înconjoară. Ei ne strâng mâinile, zâmbesc, ne bat priete­neşte pe umăr. Se apropie preşe­dintele conducerii gospodăriei. „Gospodăria noastră a luat fiinţă în August anul trecut, dintr’un număr de 69 familii de ţărani să­raci şi mijlocaşi. La început, nu toţi credeau în succesul gospodăr.­iei. Unii s’au înscris cu o con­diţie : „Dacă va fi mai rău ca înainte, vom pleca”. Dar nimeni nu a avut motiv să plece”. Am privit gospodăria, am vizi­tat noua clădire a conducerii, ca­sele, creşete şi hambarele. Cu un interes şi o emoţie deosebită, ţă­ranii ne întrebau despre viaţa şi munca colhoznicilor sovietici, ne vorbeau cu dragoste nespusă des­pre Țara Sovietică și despre ma­rele ei conducător — tovarășul Stalin. Deficitul catastrofal al bugetului Germaniei Occidentale BERLIN, 8 (Agerpres). — TASS transmite: Schaeffer, ministrul de finanţe al „guvernului” de la Bonn, a su­bliniat într’un raport situaţia fi­nanciară catastrofală a „statului” Germaniei Occidentale. IN 1950-­ 1951, DEFICITUL BUGETAR VA ATINGE APROXIMATIV SUMA DE UN MILIARD MARCI OC­CIDENTALE.­­La capitolul chel­tu­ieli, cele mai mari sume sunt acelea alocate pentru cheltuelile de ocupaţie şi pensiile foştilor funcţionari, ofiţeri şi subofiţeri hitlerişti. Val de proteste în Franţa împotriva condamnării patriotei Raymonde Dien PARIS 8 (Agerpres). — După cum scrie ziarul L’HU­­MANITE, în Franţa creşte valul de proteste împotriva condamnării Raymondei Dien luptătoare activă pentru pa­ce, care s’a culcat pe şinele de cale ferată pentru a opri un tren încălrr­it cu arma­­ment. La organizaţiile care au protestat împotriva în­temniţării Raymondei Dieu s-au alăturat Comitetul E­­xecutiv al Federaţiei Munci­torilor din administraţie, n- * I filiată la Confederaţia Ge­nerală a Muncii, Federaţia veteranilor de război din de­partamentul Seine şi Seine et Oise, care numără peste 50.000 membri, Comitetul foş­tilor franctizori şi partizani din otravşele Sevrant (depar­tamentul Seine et Oise), or­ganizaţiile sindicale ale mun­citorilor din construcţii din­tr’un număr de departamen­te, etc. Aceste organizații cer imediata punere în libertate a Raymondei Dieu. Agravarea crizei economice din Statele Unite Revista „Timpuri Noui” Nr. 22 publică un interesant arti­col întitulat: „Faza actuală a crizei economice în Statele U­­nite”. Extragem câteva date semnificative pentru mersul crizei în lumea capitalistă. Anul 1949 —­spune artico­lul — a fost pentru întreaga lume capitalistă primul an al unei noi crize economice. In 1949 curba producţiei indu­striale a început să scadă vertiginos, ceea ce a înrăutăţit şi mai mult situaţia oamenilor muncii. Iată câteva cifre, care ilu­strează faza actuală a crizei economice în Statele Unite, principala ţară capitalistă.­­ In Statele Unite, produc­ţia industrială a scăzut în decurs de un an cu In unele ramuri, scăderea a fost cu mult­ mai mare decât cifra medie, extracţia de căr­bune a scăzut cu 27,5%, cu 12,2% în industria oţelului, iar livrările de laminate şi de aluminium au scăzut cu 42,6%%. 0 Veniturile fermierilor a­­mericani au scăzut în anul 1949 cu 20,3%. 0 Producţia de tractoare în primul trimestru al anului 1950 a fost cu 25­% sub nivelul ace­­leiaşi perioade a anului 1949. 0 Ziarul „Wall Street Jour­nal prevede că o massă de mici întreprinzători se vor ruina și un mare număr de mine se vor închide în decurs de 2-3 luni. 1 0 Trustul de automobile „Ge- Ineral Motors” a smuls de pe spinarea fiecăruia din munci-I torii săi, câte 1585 dolari be­neficii în 1947, 2295 în 1948 și 2990 în 1949 1­0 Revista americană „United Stay's News and World Report’ prevede că în perioada 1950- 1954 încă 7.300.000 muncitori din Statele Unite vor deveni şomeri.­­ Căutând o ieşire din criză, imperialiştii americani se pre­gătesc de război. După cum a declarat economistul american Julius Hirsch­­ către sfârşitul anului 1949 peste 6,5 milioane persoane erau ocupate în indus­tria de armament. Consolidarea relaţiilor economice şi de bună vecinătate n * între Republica Polonă şi Republica Democrată Germani Negocierile dintre delegaţia guvernamentala a R. D- Germane şi guvernul Republicii Polone VARŞOVIA, 8 (Agerpres).­­ PAP transmite: O delegaţie guvernamentală a Republicii Democrate Germane, în frunte cu Walter Ulbricht, vice­preşedinte al Consiliului de Mini­ştri, a vizitat Varşovia la 5 şi 6 iunie. Din delegaţie au făcut parte Georg Handke, ministrul comer­ţului exterior, Anton Ackermann, ministru-adjunct al afacerilor ex­terne, Bruno Leuschner, ministru­­adjunct al planificării, şi Willi Rumpf, ministru­ adjunct de fi­nanţe. In cursul vizitei în Republica Polonă a delegaţiei guvernamen­tale a Republicii Democrate Ger­mane, s’a făcut un mare pas îna-Guvernul Republicii Polone şi delegaţi­a guvernului provi­zoriu al Republicii Democrate Germane, însufleţite de do­rinţa de a întări pacea şi de a spori forţele lagărului păcii, care luptă sub conducerea Uniunii Sovietice împotriva uneltirilor forţelor imperialiste, şi luând în considerare rea­lizările Republicii Democrate Germane în domeniul conso­lidării unei noi orânduiri de­ Inte în domeniul consolidării re­laţiilor economice dintre cele două ţări şi a fost semnată o conven­ţie asupra schimbului de mărfuri şi asupra plăţilor pe anul 1950, convenţie care asigură sporirea volumului schimburilor cu peste 60% faţă de anul trecut. Au fost de asemenea semnate convenţii a­­supra acordării de credite de că­tre Republica Polonă, Republicii Democrate Germane, asupra cola­borării tehnice şi ştiinţifice care va asigura folosirea reciprocă a experienţei în ce priveşte meto­dele de producţie, precum şi asu­pra acordării unei asistenţe tehi­nice reciproce. Cele două părţi au făcut schimb de informaţii Comunicat motratice şi des­vol­tar­ea for­ţelor unite în jurul Frontului Naţional, au hotărît că de­marcarea, frontierei inviolabile de pace şi prietenie, stabilite şi existente între cele două state dealungul râurilor Oder- Neisse, este in interesul des­­voltării şi întăririi continue a relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie între poporul po­lonez şi poporul german. Re­publica Democrată Germană în legătură cu planul de şase ani al Republicii Polone şi planul de cinci ani al Republicii Democrate Germane. A fost deasemenea semnat un protocol asupra relaţiilor culturale îl intre cele două ţări. Protocolul prevede schimbul de experienţă asupra realizărilor în domeniul ştiinţei, schimbul de lucrări şti­in-­­ţifice şi literare, precum şi cola­borarea pe tărâm cinematografic şi radiofonic. Negocierile au decurs într’o at­mosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. In urma acestor nego­cieri a fost dat publicităţii urmă-’ torul comunicat comun: confirmă astfel declaraţia fă­cută de primul ministru Gro­­tewo­hl la 12 octombrie 1949. Pentru aducerea la îndepli­nire a celor de mai sus, cele două părţi au hotărît să re­glementeze în decurs de o lună demascarea frontierei stabilite şi existente dealun­gul râurilor Oder-Neisse, pre­cum şi problemele traficului de frontieră și ale navigației în apele zonei de frontieră. uIsraelienii trebue să muncească mai greu şi să consume mai puţin" DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE FINANŢE AL ISRAELULUI IERUSALIM. 8 (Agerpres). — Felul în ca­re guvernul Ben Gurion înţelege să soluţioneze grava situaţie economică din Stat­ul Israel se poate re­zuma în următoarele cuvinte ale ministrului de finanţe israelian Eliezer Kaplan, care a declarat recent: „ISRAE­LIENII TREBUE SA MUN­CEASCĂ MAI GREU, SA CONSUME MAI PUŢIN ŞI SA EXPORTE MAI MULT ”, cu alte cuvinte că nivelul de trai al maselor larigi popu­lare trebue să scadă necon­tenit. Agenţia ASSOCIATED PRESS anunţă în legătură cu aceasta că ministrul de finanţe israe­lian a elaborat un aşa nu­mit „plan de patru ani” care prevede o serie întreagă de restricţii grele pentru oamenii muncii din Israel, vi Kaplaiţ­ia , recunoscut că balanţa comen­tului exterior al statului Israel este în, prezent extrem de defavorabilă şi a susţinut „necesitatea” de a se mări exporta­ prin... reduce­rea consumului populaţiei. LONDRA 8 (Agerpres). — După cum anunţă postul de radio Londra, în ultimele săp­tămâni situaţia de la frontiera de Sud a statului Israel, s-a Principiul de bază al progra­­mului de patru ani este re­ducerea consumului popu­laţiei, deci scăderea nivelului de trai al celor ce muncesc. Kaplan a încercat să justifice acest nou „program de auste­ritate”, arătând că numărul hungraviţiilor sporeşte în fie­care lună, în timp ce PRO­DUCŢIA AGRICOLA SI IN­DUSTRIALA SCADE, agravat. In această regiune au avut loc în ultima vreme numeroase „incidente de fron­­tieră“, în urma cărora au fost ucişi deopotrivă evrei şi arabi. INCIDENTE LA FRONTIERA ISRAELULUI Aproape 500.000 şomeri în Franţa PARIS, 8 (Agerpres). — TASS transmite: Luni, au început în Adunarea Naţională Franceză desbaterile cu privire la bugetul ministeru­lui muncii. Din discuţii a reie­şit creşterea considerabilă a nu­mărului şomerilor în Franţa. Ra­portorul pentru problema şoma­jului a recunoscut că numărul şomerilor care primesc alocaţii a sporit în cursul perioadei de la 1 Ianuarie 1949—1 Aprilie 1950, cu mai mult de două ori. în aceeaşi perioadă, numărul şomerilor par­ţiali a crescut cu 139.000 per­soane, ajungând la 455.000. Lu­ând cuvântul la desbateri, depu­tatul comunist Marius Patinând a declarat că datele oficiale cu privire la numărul şomerilor sunt cu­r sunt inferioare situaţiei reale. In ciuda tendinţei de conti­nuă creştere a şomajului, guver­nul francez a refuzat să aprobe suma de nouă miliarde franci des­tinată ajutorării șomerilor. Nr. 1755 Politica americană în materie de schimburi comerciale provoacă creşterea şomajului în N­. S. Cr. şi Europa apuseană Lucrările Comisiei Ec­onomice a O N. U. pentru Europa GENEVA, 8 (Agerpres).­­La 5 iunie, Comisiunea Econo­mică O.N.U. pentru Europa a discutat propunerea delegaţiei so­vietice în legătură cu activita­tea comitetului pentru problema braţelor de muncă. Reprezentantul britanic, Da­vies, a declarat că ar fi de dorit să se limiteze discuţiile asupra propunerii sovietice la aspectul ei formal, fără să se atingă fon­dul problemei şomajului. Această declaraţie precum şi o serie de alte declaraţii au exprimat dorin­ţa de a se trece sub tăcere o problemă atât de acută ca aceea a creşterii şomajului în ţările din Europa Occidentală. Totuşi, reprezentanţii occidentali nu au reuşit acest lucru. Reprezentantul R.S.S. Bielo­ruse, Scoro­bogatîi, a subliniat în cuvântarea sa importanţa solu­ţionării problemei şomajului în ţările din Europa Occidentală şi a declarat că va sprijini pro­iectul de rezoluţie al delegaţiei U.R.S.S. Factorii care influenţează creşte­rea şomajului în ţările din Europa Occidentală —a arătat Scorobogatîi — sunt următorii: SCĂDEREA PRODUCŢIEI IN ITALIA, OLAN­DA ŞI ALTE TARI ŞI POLI­TICA DE DISCRIMINARE IN MATERIE DE SCHIMBURI CO­MERCIALE, DUSA DE CERCU­RILE CONDUCĂTOARE ALE STATELOR UNITE, FAŢA DE TARILE DIN EUROPA RASARI­­TEANA. Reprezentanţii Republicii Popu­lare Române, Republicii Polone, Republicii Cehoslovace, R. P. Ungare, R. P. Albania şi R. P. Bulgaria, care au luat apoi cu­vântul, au sprijinit proiectul de rezoluţie propus de reprezentan­tul Uniunii Sovietice. Reprezentantul U.R.S.S., Aru­­t­iun­ian, a arătat în cuvântarea sa de încheiere că problema şoma­jului priveşte interesele vitale ale milioanelor de oameni ai muncii din ţările europene şi că prin urmare Comisiunea Economică O.N.U. pentru Europa trebue să formuleze recomandări efective care să ajute la uşurarea situaţiei şomeri­lor. Reprezentantul sovietic a de­clarat apoi că problema şomaju­lui din ţările Europei Occiden­tale s-a agravat, ca efect al pla­nului Marshall. Ocupându­-se de situaţia din ţă­rile de democraţie populară, re­prezentantul U.R.S.S. a subliniat uriaşa importanţă istorică a fap­tului că şomajul a fost lichidat în acele ţări. In şedinţa din dimineaţa zilei de 6 iunie, Comisia E­­conomică a O.N.U. pentru Europa şi-a continuat des­­ba­terile asupra problemei şo­majului, problemă ridicată de delegaţia sovietică. Discursul ţinut de reprezen­tantul Statelor Unite, Porter, s-a caracterizat prin obişnui­ta frazeologie în legătură cu aşa numitele „libertăţi” a­­mericane şi prin tot atât de obişnuitele­ atacuri calomni­oase împotriva Uniunii So­vietice şi ţările de democra­ţie populară. Reprezentantul Uniunii So­vietice, Arutiunian, ale cărui declaraţii au fost sprijinite de reprezentanţii ţărilor de democraţie populară, a des­­văluit lipsa de temei a afir­maţiilor lui Porter, subliniind că jongleriile verbale ale de­legatului Statelor Unite în legătură cu „libertăţile” a­­mericane sunt menite doar să creeze o perdea de fum, care să ascundă gravitatea proble­mei șomajului în Statele U­­nite. REPREZENTANTUL SOVIE­TIC A DEMONSTRAT DIN NOU SPRIJININDU-SE PE FAPTE, CA IN URMA APLI­CARII PLANULUI MAR­SHALL, SOMAJUL S-A A­­GRAVAT IN TARILE DIN EUROPA OCCIDENTALA. In 1948, de exemplu, monopolu­rile americane a­u reuşit să obţină ridicarea restricţiilor asupr­a importului de anve­lope de automobile în Germa­nia Occidentală, pentru ca chiar în Octombrie 1949 în Germania Occidentală să fie aduse 30.000 anvelope ame­ricane, deşi producţia germa­nă de anvelope atinsese în 1948 nivelul antebelic, astfel încât importarea acestui arti­col mi era câtuşi de puţin ne­cesară. Cu toate acestea, pu­ţin după aceea, a fost în­cheiat un nou contract pen­tru livrarea altor 70.000 an­velope americane. Acest fapt a avut drept rezultat reduce­rea săptămânii de lucru în fabricile de anvelope din Germania Occidentală şi con­cedierea a numeroşi munci­tori. Ziarul olandez DE VOI­KS­­KURANT a anunţat la 4 Apri­­­lie 1950 că în urma impor­tării unei cantităţi de tutun american în valoa­­­re de peste 18 milioane dolari, 6.000 mun­citori dintr-un total de 13.000 de la fabricile de tutun din Olanda au fost concediaţi. In cuvântările lor, repre­zentanţii ţărilor de democra­­­ie populară au citat nume­roase exemple care dove­desc falsitatea şi ipocrizia afirmaţiilor lui Porter, în legătură cu „libertăţile” a­­mericane. Astfel, de exem­plu, reprezentantul Republi­cii Populare Române a citat cifre oficiale dovedind că firma americană „General Motors” cheltuieşte 2 mili­oane dolari anual pentru în­treţinerea poliţiei industriale, şi că asociaţia particulară de detectivi „Pinkerton” are 132 agenţi secreţi în sânul sindi­catelor americane. Strâns cu uşa, Porter a fost silit să-şi retragă decla­raţia în legătură cu inexis­tenţa problemei şomajului în Statele Unite. întreaga desfăşurare a des­­baterilor a demonstrat te­meinicia argumentelor aduse de delegaţii Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie popu­­lară şi poziţia de nesusţinut adoptată de reprezentanţii Statelor Unite şi ai ţărilor marshallizate, care au încer­cat să evite discutarea pro­blemei şomajului. Această in­­tenţie a anumitor delegaţi şi-a găsit expresia în proiectul de rezoluţie a­ reprezentantului francez. Subliniind că proiectul de rezoluţie francez încearcă să ascundă gravitatea problemei şomajului în ţările din Euro­pa Occidentală şi că este ne­satisfăcător, reprezentantul sovietic a declarat că este ne­­cesar ca secretarul executiv al Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa să fie însărci­nat cu pregătirea în termen de două luni a unui raport cuprinzând propuneri în le­gătură cu problema şomaju­lui. După desbateri, proiectul de rezoluţie propus de delegaţia sovietică şi care indică me­­todele concrete care trebuesc folosite de Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa în studierea problemei şomaju­lui, a fost pus la vot. Sub presiunea exercitată de blocul anglo-american, pro­­iectul de rezoluţie sovietic a fost respins cu zece voturi contra şapte. Apoi s-a pus la vot proiectul de rezoluţie francez care a fost adoptat de majoritatea comisiei. In cursul desbaterilor, re­prezentantul R. Cehoslovace a citat exemple concrete, dovedind presiunea ameri­cană asupra ţărilor mar­shallizate. Astfel, conform ho­­tărîrii luate de comitetul pen­tru problemele industriei lem­­nului, R. Cehoslovacă împreu­nă cu mai multe ţâri a înce­put prin intermediul Băncii Internaţionale de Reconstruc­ţie şi Desvoltare, negocieri în vederea obţinerii unui credit pentru utilarea industriei lem­­nului de construcţii. In legă­tură cu aceasta un acord pre­liminar a fost realizat cu Ma­rea Britanie şi Olanda. To­tuşi, la intervenţia adminis­tratorului planului Marshall, Hoffman, negocierile au fost întrerupte. In acelaş timp, împrumuturi de acest­­ fel au fost acordate Finlandei şi Iu­goslaviei. Reprezentanţii Marei Bri­tanii și Olandei au evi­tat să dea un răspuns direct la această chestiune ridicată de reprezentantul cehoslovac, iar reprezen­tantul american nu a răs­puns deloc, probabil din lipsă de argumente. . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Centrala telefonică 3.26.20, Cont cec poştal Nr. 1.381 — Tiparul: Imprimeriile „SCRISUL LIBER” Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Bucureşti — ABONAMENTE: Individuale lunar lei 100. Colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80. Taxa poştală plătită în numerar conf. apr­ob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578/941 și 520.408/949 .

Next