Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-11 / nr. 1756

Pag. 0 Consolidarea relaţiilor economice­­ şi de bună vecinătate între Republica Polonă şi Republica Democrată Germană Acordurile şi convenţiile în­cheiate între Republica Polonă şi Republica Democrată Ger­mană cu prilejul vizitei făcute la Varşovia de o delegaţie gu­vernamentală a R. D. Ger­mane servesc cauza desvoltă­­rii şi întăririi continue a re­laţiilor de bună vecinătate şi prietenie intre poporul polo­nez şi poporul german. Ele sunt astfel, o manifestare pu­ternică a creşterii forţelor păcii şi socialismului, care luptă sub conducerea Uniunii Sovietice, împotriva uneltiri­lor şi pregătirilor criminale de război ale imperialiştilor anglo-americani. Comunicatul comun publi­cat la Varşovia anunţă că gu­vernele Republicii Polone şi Republicii Democrate Germa­ne au hotărît să procedeze, în decurs de o lună, la de­marcarea frontierei polono, germane stabilite şi existente dealungul râurilor Oder şi Neisse. In acelaş timp vor fi soluţionate problemele trafi­cului de frontieră şi ale na­vigaţiei în apele zonei de frontieră. Concomitent cu acest acord s’a făcut un mare pas înainte în domeniul consolidării re­laţiilor economice dintre cele două ţări. A fost semnată o convenţie asupra schimbului de mărfuri şi asupra plăţilor pe anul 1950. Această con­venţie asigură sporirea volu­mului schimburilor cu peste 60% faţă de anul trecut. Au mai fost semnate convenţii a­­supra acordării de credite de către R. Polonă, Republicii Democrate Germane, precum şi asupra colaborării tehnice şi ştiinţifice dintre cele două ţări. S-au schimbat informaţii în legătură cu planurile de stat ale celor două ţări. A fost semnat deasemeni un protocol asupra relaţiilor cul­turale dintre R. Polonă şi R. D. Germană. Acordurile şi convenţiile în­­cheiate la Varşovia cuprind prin urmare toate aspectele colaborării prieteneşti între Republica Polonă şi Republica Democrată Germană. Ce pal­mă usturătoare pentru impe­rialiştii anglo-americani, unel­­titori şi aţâţători la război, care au căutat şi caută încă în Germania Apuseană să aţâţe şovinismul şi revizio-­ nismul elementelor fasciste şi naţionaliste în vederea sub­minării hotărîrii luate la Potsdam cu privire la stabi­lirea frontierei polono-ger­­mane pe râurile Oder şi Neisse ! In vreme ce guvernul de marionete americane de la Bonn execută cu zel planurile imperialiste de militarizare şi reînviere a fascismului în Germania Apuseană, Republi­ca Democrată Germană se a­­firmă tot mai puternic ca un factor de consolidare a păcii in Europa şi în lume. Gran­dioasa întâlnire de la Berlin a tineretului german luptător pentru pace, a arătat lumii în­tregi că Republica Democrată Germana este cadrul în care se pot desvolta şi se desvoltă forţele democratice ale po­porului german. Iar acte ca acordurile încheiate acum la Varşovia dovedesc că un stat german democratic exclude pricinile de vrajbă şi ame­ninţarea permanentă pe care o constituia statul german imperialist pentru vecinii săi, devenind, dimpotrivă, un ele­ment de întărire a păcii şi colaborării dintre popoare. Asemenea relaţii între Po­lonia democrată şi Germania democrată sunt posibile pen­­tru că ambele ţări au fost eli­berate din jugul fascismului de către Armata Sovietică şi înaintează, pe calea progresu­lui cu sprijinul puternic al­ Uniunii Sovietice, în cadrul imensului front al păcii în frunte cu marea Ţară a So­cialismului. 100.000 de manifestanţi la Roma Cuvântarea lui Palmiro Togliatti Cu prilejul celei de a 4-a ani­­versări a Republicii Italiene şi el inaugurării campaniei pentru strângerea de semnături pe Ape­lul Comitetului Permanent al Con­gresului Mondial al Partizanilor Păcii, a avut loc la Roma, în ziua de 2 iunie, un meeting la care au participat o sută de mii de oa­meni. La meeting a luat cuvântul secretarul general al Partidului Comunist Italian, Togliatti. La începutul cuvântării sale, Togliatti a amintit despre lupta pentru unirea poporului italian pe care o duc necontenit comu­niştii. Dar astăzi nu există uni­tate­ între cârmuitori şi popor­­i.Mai mult” — a spus Togliatti .K­ârm­iiîtofli şi ţSarfldd! Ior,­al fiiajorîtăţii, forţele tenebroase care se ascund după acest partid — caută să samene vrajbă, sci­ziune şi ură chiar în sânul na­­­­ţiunii. Ei vor să pună înafara le­gii republicane masele muncitoare comuniste şi socialiste, datorită cărora astăzi în Italia există Re­publica”. In continuare, Togliatti a men­ţionat profundele contradicţii care caracterizează situaţia actuală a Italiei. „O orânduire care se ba­zează pe contradicţii atât de pro­funde, a aratat Togliatti, nu poate să opună mult timp rezistenţă pre­siunilor, mişcării şi năzuinţelor care pornesc de la cele mai­ largi pături ale naţiunii. Noi ne dăm seama de acest lucru­,. .!', tocmai de aceea, în ziua când sărbătorim aniversarea creării Republicii Ita­liene, cuvintele noastre adresate naţiunii sunt totodată şi cuvinte de avertisment, pentru că nori imenşi au învăluit viitorul şi pentru că ştim că ne aşteaptă noi bătălii, bătălii pe care trebue să ştim să le ducem şi să le câşti­găm”. Arătând succesele obţinute de poporul italian în lupta împotriva fascismului şi pentru instaurarea regimului republican,­ Togliatti s-a oprit asupra sarcinii princi­pale a popoarelor în lupta pentru pace. „Este necesar” — a spus el — „ca toţi cetăţenii, toate statele, să-şi ia angajamentul să con­damne folosirea armei atomice, ca ele să-și ia angajamentul să distrugă această armă acolo unde ea se fabrică și să încheie intre ele un pact în care să se arate că nici un stat nu va folosi niciodată această armă împotriva unui alt stat; că acela care va folosi pri­mul această armă va fi condam­nat şi înfierat de tribunalul o­­meni­rii ca un criminal de război, care va dispare de pe arena mon­dială, aşa cum au fost siliţi să dispară Hitler, Mussolini şi sate­liţii lor. Faţă de bomba atomică nu se poate adopta o altă poziţie, şi tocmai aceasta este poziţia pe care s-au situat chiar de la început la O.N.U. reprezentanţii Uniunii Sovietice". . Oprindu-se,­­asupra etapelor, mai importante ale­ luptei Uniunii So­vietice pentru interzicerea armei atomice, Togliatti a spus în con­tinuare : „Noi am văzut că împotriva a­­cestei propuneri pătrunse de spi­rit de umanitate au fost mobili­zaţi toţi crainicii imperialismu­lui, începând cu ziarele subven­ţionate de marea burghezie şi ter­minând cu organele bisericii ca­tolice. Cu toţii s-au năpustit a­­supra acestor propuneri ale Uniu­nii Sovietice şi au scos la iveală cele mai neverosimile argumente, numai pentru a dovedi că arma atomică nu trebue interzisă, că bombele atomice nu trebuesc dis­truse şi că astfel de angajamente nu trebuesc semnate.­­ Aşadar, faţă de situaţia creată, într’un moment Când numai cu câteva zile în urmă am auzit cum preşedintele Statelor Unite ale Americii a declarat că ar fi gata să dea într-o bună zi ordinul să se arunce bombe atomice în orice parte a lumii, în acest moment este necesar să răsune nu numai vocea a câtorva persoane, nu nu­mai vocea reprezentanţilor ţărilor socialiste la O.N.U., nu numai vo­cea partidelor şi a reprezentanţi­lor partidelor, ci şi vocea milioa­nelor şi sutelor de milioane de oameni. Iată de ce organizaţia partizani­lor păcii a adresat tuturor popoa­relor chemarea de a semna Apelul de la Stockholm, care cere inter­zicerea armei atomice, distruge­rea acesteia şi declararea drept criminal de război a aceluia care va folosi primul arma atomică în­tr’un conflict internaţional. „Ce însemnătate” — va spune în legătură cu aceasta, zâmbind sceptic, adversarul nostru. — „ce însemnătate are semnătura mea pusă pe o foaie de hârtie, pe care o va lua vântul ?” Semnătura unui singur om poate că nu are­ nicio însemnătate, dar are însem­nătate unirea unor milioane, unor zeci şi sute de milioane de oa­meni , are însemnătate unirea ce­lor 200.000.000 de cetăţeni ai Uniunii Sovietice, a celor peste 400.000.000 de cetăţeni ai Repu­blicii Populare Chineze şi a mi­loan­elor de cetăţeni din ţările de democraţie populară din Europa! Alături de ei trebue să vină zeci şi sute de milioane de cetăţeni din toate ţările Europei Occiden­tale şi ale Americii şi, în special, cei din ţările Europei Occiden­tale ; noi ştim că, dacă se va des­­finţui un conflict internaţional, aceste ţări vor deveni un câmp asupra căruia vor cădea bombele atomice aruncate de imperialişti. „La Roma, ca şi în toate ora- j şele din Italia, a spus Togliatti, a început campania pentru strân-­­ gerea de semnături, campanie de­­ exprimare a năzuinţei spre pace­­ şi salvare, care trebue să devină o campanie a tuturor oamenilor, fără deosebire de idei, de convin-­ geri politice şi credinţe religi­oase. Ştiu că această campanie a început pretutindeni şi a dat deja rezultate importante. In fiecare zi ne parvin ştiri despre noi suc­cese. Secretarul organizaţiei co­muniste din Roma mi-a spus că în două suburbii ale Romei toţi locuitorii, începând cu preotul şi până la cel mai mic copil, au sem­nat Apelul de la Stockholm pen­tru interzicerea armei atomice. Bravi sunteţi voi, partizani ai păcii, care aţi reuşit să obţineţi acest succes! Bravi sunteţi voi, tovarăşi socialişti, comunişti, de­mocraţi, brave sunteţi voi, femei şi tinere ale noastre, care activaţi şi continuaţi să activaţi pentru obţinerea acestor succese!” Din ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară !”, Nr. 23 (83), din 9 Iunie 1950. SCÂNTEIA Scrisoarea şi memorandumul lui Trygve Lie NEW YORK, 9 (Agerpres).­­TASS transmite : Secretariatul Organizaţiei Na­ţiunilor Unite a dat publicităţii textul scrisorii pe care secreta­rul general al O.N.U., Trygve Lie, a trimis-o fiecărui mem­bru al O.N.U. In această scri­soare, Trygve Lie arată că el a elaborat „un memorandum cuprinzând puncte care urmăresc realizarea păcii prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite“ şi că a înmânat personal „acest memorandum” preşedintelui Sta­telor Unite, Truman — la 20 A­­prilie, primului ministru al Re­gatului Unit, Attlee — la 18 Aprilie, primului ministru al Franţei, Bidault — la 3 Mai şi primului ministru al U.R.S.S., Generalissimului Stalin — la 15 Mai. „Am avut posibilitatea, de­clară Trygve Lie, să discut punctele conţinute în acest me­morandum cu susmenţionaţii şefi de guverne şi cu alţi fruntaşi ai acestor guverne, inclusiv secre­tarul de stat al Statelor Unite, Acheson, ministrul de afaceri externe al Regatului Unit, Be­­vin, ministrul de afaceri exter­ne al Franţei, Schuman, vice­preşedintele Consiliului de mi­niştri al U.R.S.S., Molotov, şi­ ministrul de afaceri externe al U.R.S.S., Vîşinski“. Trygve Lie afirmă în scrisoa­rea sa că din aceste negocieri el „a ieşit cu convingerea fer­mă că Organizaţia Naţiunilor Unite­­ rămâne factorul fun­damental al politicii externe a fiecăruia dintre aceste guverne şi că reluarea unor adevărate negocieri asupra unora din chestiunile nerezolvate nu este exclusă. Este cu desăvârşire limpede că nu se poate realiza un progres cât de cât vizibil, atâta tim­p cât între membrii O.N.U. se menţine acea diver­genţă acută în chestiunea re­prezentării unuia dintre mem­brii permanenţi ai Consiliului de Securitate, Republica Chi­neză. Este necesar ca această chestiune să fie reglementată*'. In continuare Trygve Lie a­­minteşte în scrisoarea sa de A­pelul lansat la 20 Aprilie 1950 de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii adresat înaltelor părţi care au semnat convenţiile de la Geneva pentru apărarea vic­timelor războiului, de a face tot ce le stă în putinţă pentru a se ajunge la un acord cu privire la interzicerea bombei atomice. Apoi, în scrisoarea lui Trygve Lie se vorbeşte despre tratati­vele duse de Myrdal cu diferite guverne ale ţărilor europene a­­supra necesităţii „de a se de­pune noi eforturi pentru elibe­rarea comerţului internaţional de acele restricţii şi practici dis­criminatorii care împiedică în prezent libera circulaţie a măr­furilor”. Trygve Lie îşi încheie scri­soarea declarând că el are în vedere posibilitatea de a pre­zenta oficial memorandumul menţionat „la timpul oportun“ Consiliului de Securitate şi că îşi rezervă dreptul „de a-l in­clude pe ordinea de zi provi­zorie a viitoarei sesiuni ordi­nare a Adunării Generale”. Secretariatul O.N.U. a dat deasemen­ea publicităţii memo­randumul lui Trygve Lie, intitu­lat „Despre chestiunile care trebuesc examinate la elaborarea unui program pe termen de 20 ani pentru realizarea păcii prin intermediul O.N.U.“. Memorandumul începe cu ur­mătoarele cuvinte: „In calitate de secretar general, sunt ferm convins că trebue încercat să se depună noi şi mari eforturi pen­tru a pune capăt aşa numitului „război rece“ şi pentru a îndrepta din nou lumea pe cafea care îi va da o mai mare speranţă intr’o pace îndelungată. Atmosfera de agravare a neîncrederii interna­ţionale poate fi risipită, iar a­­meninţarea calamităţii generale a unui nou război poate fi pre­venită cu condiţia să fie folo­site pe deplin resursele pe care le conţine Charta O.N.U. pentru concilierea şi consolidarea con­structivă a păcii. Folosirea a­­cestor resurse poate asigura în cele din urmă pacea dacă vor fi judeca şi vom acţiona, bazân­­du-ne pe posibilitatea coexisten­ţei paşnice a tuturor marilor puteri şi a diferitelor sisteme economice şi politice pe care ele le reprezintă şi dacă marile puteri se vor arăta a fi gata să întreprindă adevărate negocieri, nu într’un spirit de împăciuire, ci în spiritul unei autointere­­sări înţelepte şi al unei judecăţi sănătoase a tuturor părţilor. Măsurile pentru asigurarea unei autoapărări colective şi diferi­tele mijloace regionale sunt in cel mai bun caz măsuri provi­zorii şi prin ele înşile nu pot asigura vreo securitate trai­nică în faţa unui eventual răz­boi. Unul din mijloacele generale şi un instrument universal al considerabilei majorităţi a ra­sei umane îl constitue Organi­zaţia Naţiunilor Unite. Folosirea răbdătoare, constructivă şi înde­lungată a posibilităţilor ei poa­te aduce o pace generală, au­tentică şi trainică”. In conti­­n­uare memorandumul propune : 1) „Ţinerea de şedinţe perio­dice ale Consiliului de Secu­ritate, la care să participe miniş­trii de afaceri externe, şefii gu­vernelor sau alţi membri ai gu­vernelor, potrivit prevederilor Chartei O.N.U. şi regulilor de procedură; în acelaşi timp, des­­voltarea şi folosirea celorlalte mijloace ale O.N.U. pentru ne­gocieri, mediaţiune şi conciliere în diferendele internaţionale... Nu trebue să ne aşteptăm ca ele să ducă în fiecare caz la hotărîri importante; ele trebuesc folosite pentru consultări, dintre care cea mai mare parte se vor desfăşura în mod neoficial, în încercările de a se obţine un progres în do­meniul realizării unui acord în chestiunile litigioase, pentru cla­rificarea neînţelegeri­lor şi pent­ tru pregătirea de noi măsuri ca­pabile să mărească şansele rea­lizării unui acord concret în ca­drul şedinţelor ulterioare" După părerea lui Trygve Lie „este necesar să se asigure des­­voltarea continuă a mijloacelor O.N.U. în vederea mediaţiunii şi concilierii, inclusiv reluarea practicii sistematice a consultă­rilor neoficiale între reprezentan­ţii celor cinci mari puteri şi re­luarea încercărilor de a se ajunge la un acord între toate marile puteri cu privire la limitarea folosirii dreptului de veto în re­glementările paşnice din Consi­liul de Securitate”. 2) „O nouă încercare de a realiza un progres în crearea unui sistem internaţional de con­trol asupra energiei atomice, care va permite să se împiedice folosirea ei pentru război şi va contribui la folosirea ei în sco­puri paşnice... Una din posibili­tăţi ar fi ca Consiliul de Secu­ritate să împuternicească pe se­cretarul general să convoace o conferinţă a savanţilor, ale căror desbateri ar putea să asigure o sursă de noi idei în domeniul controlului asupra tuturor arme­lor de exterminare în massă şi să contribue la folosirea ener­giei atomice în scopuri paşnice; această sursă de idei ar putea fi ulterior studiată de către co­misia pentru controlul energiei atomice a O.N.U.”. 3) „Studierea într’un spirit nou a problemei încetării cursei înar­mărilor nu numai în domeniul armei atomice ci și al tuturor celorlalte tipuri de arme de ex­terminare în massă şi al arma­mentelor clasice. Acesta este un alt domeniu în care este necesar să fie înviorate tratativele, să fie depuse noi eforturi pentru aflarea unui teren comun”. 4) „Reînceperea unor eforturi serioase în vederea realizării unui acord cu privire la forţele armate care, potrivit Chartei O.N.U., trebue să fie puse „ dis­poziţia Consiliului de Securitate pentru asigurarea îndeplinirii hotărîrilor sale”. 5) „Adoptarea şi aplicarea principiului potrivit căruia este raţional şi just de a acţiona cât mai rapid în scopul de a se ob­ţine universalitatea reprezentării în O.N.U. In prezent, 14 ţări aşteaptă primirea în O.N.U. Consider că este în interesul po­poarelor acestor ţări şi al Naţiu­nilor Unite ca aceste ţări să fie primite toate, ca şi celelalte ţări care în viitor vor realiza inde­pendenţa lor. Trebue arătat lim­pede că Germania şi Japonia vor fi deasemenea primite în O.N.U. imediat după încheierea tratate­lor de pace”. 6) „Un program raţional şi practic de asistenţă tehnică pen­tru desvoltarea econoliiică şi în­curajarea investiţiilor de capital pe scară largă, folos­indu-se toate resursele particulare, guverna­mentale și interguvernamentale necesare... Acesta trebue să fie un program permanent și în con­tinuă desvoltare, pentru viitorii 20 de ani, program care să fie realizat prin colaborarea între toate guvernele­ membre, în mare măsură prin intermediul O.N.U. și al organelor specializate”. 7) „Folosirea cu mai multă hotărîre de către toate guvernele­­membre a organelor specializate ale O.N.U. in scopul de a con­tribui potrivit Chartei O.N.U., „la asigurarea unui nivel mai înalt de trai, la asigurarea unei depline folosiri a braţelor de muncă şi a condiţiilor progresu­lui economic şi social”... In con-­ tinuare se vorbeşte despre nece­sitatea sprijinirii organelor spe­cializate de către toate guver­nele, inclusiv de către reprezen­tanţii Uniunii Sovietice în unele sau în toate organele din care ea nu face în prezent parte. 8) „Desvoltarea hotărîta şi ne­contenită a activităţii O.N.U. în scopul unei mai largi respec­tări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în în­treaga lume”. 9) „Folosirea O.N.U. pentru a contribui prin mijloace paşnice şi nu prin cele de forţă, la des­voltarea popoarelor din ţările de­pendente, coloniale sau semicolo­niale, în scopul de a li se crea o situaţie de egalitate”. După părerea lui Trygve Lie, trecerea de la vechile relaţii reci­proce la cele noi trebue să fie înfăptuită „fără zguduiri vio­lente”. 10) „Folosirea eficace şi siste­matică a tuturor drepturilor pre­văzute de Charta O.N.U. şi a întregului mecanism al O.N.U. pentru accelerarea lucrărilor în vederea elaborării unui drept in­ternaţional şi crearea ulterioară a unui drept universal obligatoriu pentru întreaga lume”. Conferinţa Partidului Comunist Bulgar La 8 iunie s-a deschis la So­fia conferinţa Partidului Co­munist Bulgar. Conferinţa va discuta următoarele chestiuni: 1. Munca organizatorică şi politică a partidului (raport prezentat de tov. Vâlco Cer­­vencov, secretar al C.C.) ; 2. Lupta pentru pace; 3. Complectarea C. C. al Partidului Comunist Bulgar. Un aspect al măreţului meeting pentru pace de la Roma, la care a vorbit tovarăşul Permiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian. Entuziasmul şi combativitatea celor 100.000 de participanţi demonstrează hotărirea fermă cu care poporul italian răspunde chemării Partidului Comunist de a înteţi lupta pentru zădărnicirea planurilor războinice ale­ imperialiştilor. Poporul italian îi avertizează pe guvernanţii săi trădători şi pe stăpânii acestora, imperialiştii americani, că el nu vrea să devină carne de tun pentru interesele Wall­ Street­ului, că el nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovietice, că va fi alături de întreaga omenire iubitoare de pace, care va trage la răspundere primul guvern care ar cuteza să folosească barbara armă atomică. Hr. 175 ft Milioane de noi semnături pe Apelul de la Stockholm . In ultimele săptămâni, un milion de ţărani chinezi din provinciile Kirin au sem­nat Apelul de la Stockholm. In provinciile Sung Kiang tota­lul semnăturilor se ridică la 149.000. Până la 3 Iunie, în oraşul Mukden 700.000 de persoane semnaseră Apelul iar la Har­bin un număr de 400.000 per­soane şi-au pus semnătura pe Apel până la 29 Mai. La Fuceu, capitala provin­ciei Fukien, 150.000 persoane, adică 40 la sută din populaţia oraşului, au semnat până la mijlocul lunii trecute Apelul de la Stockholm. Numeroşi pa­sageri, care călătoreau pe lini­ile Shanghai, Peking-Mukden, Peking-Hanceu și altele, au semnat Apelul în tren. • Conform datelor pro­vizorii s-au strâns în întrea­ga Republică Polonă 17.000. 000 semnături pe A­­pelul dela Stockholm. __ In districtul Varșovia numărul! semnăturilor a depășit 1.200.000, în districtul Cra­covia — 1.451.000, în Po­­morje — 1.010.000, în Poz­nan — 1.650.000, în Sulezia Inferioară — 1.352.000, iar în regiunea Lodz peste 1.500.000. @ Campania pentru strângerea de semnături pe Apelul de la Stockholm a început în întreaga Italie. La Milano, în numai câ­teva ore s’au strâns peste­­­OO/’OO semnături. La Livorno au fost strânse în câteva zile 50.000 semnături. A-­­pelul dela Stockholm a fost a­­probat îh ortantiiiitate de cons­­i­liul m­airicipal al orașului An­cona. '­ Apelul dela Stockholm este semnat de un număr tot mai mare de intelectuali şi de frun­taşi politici din Italia. Printre cei care au semnat Apelul sunt: Adriano Lualdi, director al Con­servatorului din Florenţa şi pre­­şedintele Academiei Naţionale de Muzică „Cherubini“; Votto, or­ganizatorul festivalului anual de muzică din Florenţa; Andrea Moi­rosini, director artistic al aces­tui festival; Edoardo De Filippe, dramaturg din Neapole şi candi­dat la „Premiul Internaţional pen­tru Pace“; De Francesco, recto­,­rul Universităţii din Milano; Neri, prim procuror din Milano; Giovanni Leone, procuror al Re­publicii la Livorno; Lorenzo Chieppa; Enrico Caizzi, Palmo Antonacci, Angelo Ciacca, Vena cenzo Lorusso, lgnazio De Fe­lice, consilieri Ia Curtea de Ah pel din Bari; Salvatore Quasi­modo, poet; Giannangclo Sperti, director general al uzinelor op­tice „Galileo“ din Florenţa; Fran­cesco Osahi, general în armata italiană; Rino Formica, secretar al organizaţiei de tineret al „Partidului Socialist Unitar"; Gino Bondavalli, campion euroi pean de box. Au mai semnat Apelul: Ange­lo Simonetti, episcopul oraşului Pescia, precum şi primarul aces­tui oraş; toţi membrii consiliu­lui regional din Sardinia şi 89 din cei 90 de deputaţi ai parlai­­­entului regional al Siciliei; 50 de primari de oraşe din provin­cia Bologna; preşedintele şi dia­rectorul societăţii anonime pe ac­ţiuni „Pirelli“ şi conducerea u­­zinelor „Fiat“; Guglielmo Gianni­ni, deputat, leader al partidului „Uomo Qualurique“.­­ „Comitetul de acţiune al tneretului pentru pace" la Statele Unite anunţă că suta de tineri şi tinere au semnat de pe acum Apelul de la Stockholm. Ziarul BALTIMORE SUN a publicat declaraţia Comitetului pentru pace din statul Mary­land, cerând punerea imediată în afara legii a armei atomice. Declaraţia subliniază că 25.000 de cetăţeni din Balti­more s-au şi pronunţat în fa­­voarea interzicerii armei ato­mice.­­ Cercuri tot mai largi de in­­telectuali francezi semnează A­­pelul de la Stockholm. Astfel, de curând, au semnat acest Apel scriitorul Raymond Escholier, compozitorii Charles Koechlin, Roland Manuel și Joseph Kosma, pianista Nadia Tagrine, actorii Odette Joyeux, Serge Reggiani, Michel Simon, Pierre Larquey, Marcel Lupovici, Pierre Brasseur, Regina Camier, Marie Merlin, Genevieve Bray, Michel Auclair, Maurice Baquet, Loieh Kellon, J. J. Dlebo, Jean d’Yoi, Jacqueline France!!, Liliane Maigne, Noel­ Noel, Genevieve Page, Eliane Saint-Jean, Frank Villard şi Ber­­nard Blier; poeţii Jacques Dou­­cet şi Denys Paul Bouloc; urmă­­torii profesori de la Sorbona: Ba­yer, Davy de Viro­­te, Drach, Eichoin, George Gurvitch, Man­­genot, Thellier, Vermeil, Grappin, Genevieve Bianquis, Dufay, Ber­­nard, Wertheimer, Laserre și Maurice Chevalier, Uniunea Sovietică sprijină progresul agriculturii în Europa Lucrările Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa GENEVA, 9 (Agerpres). — TASS transmite: In cursul şedinţelor din 6 şi 7 iunie ale sesiunii Comisiei Eco­nomice a O.N.U. pentru Europa, s-au discutat raportul Comitetului pentru problemele agriculturii și chestiunile legate de activitatea sa viitoare". Reprezentan­tul sovietic, Aru­­tiunian, a făcut următoarea pro­punere: Secretarul executiv să pre­zinte la cea­ de a treia sesiu­ne a Comitetului pentru pro­blemele agriculturii un raport asupra problemei ajutorării gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii, prin acordarea de credite pentru introducerea tehnicii moderne în agricultu­­ră, precum şi prin organiza­rea reparării uneltelor agri­cole acolo unde este nevoie. Alte măsuri de ajutorare ar fi organizarea de consfătuiri asupra metodelor înaintate de creştere a vitelor, sporirea productivităţii culturilor de grâu, combaterea agenţilor patogeni ai culturilor agri­­cole, etc. Chiar de la început, delegaţiile Statelor Unite şi Marii Britanii au încercat prin toate mijloacele să împiedice discutarea proble­melor în legătură cu progresul agriculturii în Europa. Reprezen­tantul american a propus între­ruperea desbaterilor, la care s-au opus delegaţiile Uniunii Sovie­tice şi ţărilor de democraţie populară. Reprezentantul sovie­tic a subliniat că propunerea re­prezentantului american dove­deşte că Statele Unite nu sunt interesate în examinarea practi­că a chestiunilor legate de des­voltarea agriculturii în ţările Europei Occidentale. Văzând că propunerea sa nu este sprijinită de celelalte dele­gaţii, reprezentantul Statelor U­­nite a fost obligat să o retra­­gă. Reprezentanţii Uniunii So­­vietice şi ai R.S.S. Bieloruse au citat exemple concrete ilustrând superioritatea sistemului socia­list al economiei şi au analizat în amănunt criza agrară care se desvoltă în ţările marshallizate şi care este agravată prin dum­pingul american de produse a­­gricole. Reprezentanţii ţărilor de de­mocraţie populară au citat fapte şi cifre care arată felul în care guvernele lor înţeleg să vină în ajutorul ţăranilor săraci şi mij­locaşi. După desbateri a fost a­­doptată în unanimitate pro­punerea reprezentantului so­­vietic, cu unele mici amen­damente introduse de repre­zentanții Republicii Ceho­slovace, Republicii Polone, Franței și Italiei. Sentinţa în procesul spionilor şi trădătorilor din Republica Cehoslovacă PRAGA, 9 (Agerpres). — GETEKA transmite: La 8 iunie, Tribunalul de Stat din Praga a pronunţat sentinţa în procesul grupu­lui de spioni şi trădători a­flaţi în slujba serviciilor de spionaj străine şi care au dus timp îndelungat o ac­tivitate su­bversivă îndrep­tată împotriva orânduirii de democraţie populară din Re­publica Cehoslovacă. Tribunalul a condamnat pe Atilada Horakova, Jan Buchal, Za­vis Kalandra şi Oldrzich Pecl, la moarte, pe Josef Nestaval la închi­soare pe viaţă şi 50.000 co­roane amendă; pe Antonia Kleinerova la închisoare pe viaţă şi 10.000 coroane a­mendă; pe Irzi Geida la în** chisoare pe viaţă şi 500.000 coroane amendă; pe Fran­­tisek Prseucil la închisoare pe viaţă şi 80.000 coroane amendă; pe Frantiska Ze­­minova la 20 ani închisoare şi 15.000 coroane amendă; pe Zdenek Peska la 25 ani închisoare şi 60.000 coroa­­ne amendă; pe Vojta Dundir la 15 ani închisoare şi 10.000 coroane amendă; pe Bedr­­zich Gosticka la 28 ani în­chisoare şi 30.000 coroane amendă; pe Irzi Kraizek la 22 ani închisoare şi 150.000 coroane amendă. Acuzaţilor li se va con­fisca întreaga avere şi vor fi lipsiţi de drepturile ci­vile. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str­. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Centrala telefonică 3.26.20, Cont cec poştal Nr. 1.381 — Tiparul: -riiaeriile „SCRISUL LIBER” Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Bucureşti —­­ — ABONAMENTE: Individuale lunar lei 100. Colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578/941 și 520.408/949 .

Next