Scȃnteia, octombrie 1950 (Anul 19, nr. 1851-1876)

1950-10-14 / nr. 1862

Insămânţările de toamnă trebuesc grabnic îndeplinite . Campania In­­sămânţărilor de toamnă a cuprins raioa-­­ nele şi regiu-­­ nile din în­treaga ţară. Suntem dn pli­ng [Upj.­ pen­­tru recolta viitoare — re­colta primului an al Planului Cincinal. Acum e perioada hotărîtoare pentru a înde­plini planul însămânţărilor de toamnă la timp şi bine, pen­tru a da viaţă sarcinilor tra­sate de Partid şi Guvern în Hotărîrea privitoare la cam­pania muncilor agricole din toamna aceasta. Gospodăriile agricole de Stat din Laza şi Bârzeşti-raionul Vaslui, cea din Uivar-Timişoara, cea din Semlac-Arad, au terminat­­la timp insămânţările, gospo­dăria de Stat din Lanurile- Constanţa a terminat cu 10 zii înainte de data fixată cele 900 hectare programate. Deasemeni, au terminat în­­sămânţările, gospodăriile co­lective din comunele Piteşti­­raionul Râmnicu Sărat, Baba Ană-raionul Mizil, Viile De­jului şi Solatiu-regiunea Cluj. Grâul gospodăriei colective din Turnişor Sibiu a şi cres­cut de o palmă. Urmând exemplul membrilor gospodă­riilor agricole colective, toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi din raionul Săveni şi-au îndepli­nit întocmai şi la timp pla­nul de cultură. Prin scrisori trimise la re­dacţia ziarului nostru, ţăra­nii muncitori din toate col­ţurile ţării îşi iau angaja­mentul ca în cinstea alege­rilor pentru Sfaturile Popu­lare să termine semănatul cerealelor de toamnă la ter­menele fixate. Până la 8 oc­tombrie, regiunile Suceava, Botoşani, Rodna şi Mureş erau în frunte pe ţară. Pretutindeni unde însă­­mânţările au fost pregătite din vreme, cu spirit de răs­pundere politică,­ unde cam­pania însămânţărilor este socotită ca o parte a campa­niei alegerilor pentru Sfatu­rile Populare, muncile agri­cole sunt înaintate. Sunt însă unele comune, raioane şi regiuni unde or­ganizaţiile de partid şi Co­mitetele Provizorii nu au dat încă importanţa cuvenită a­­plicării întocmai a Hotărîrii Partidului şi Guvernului pri­vitoare la însămânţări, ci au considerat că insămânţările de toamnă sunt lucrări care merg de la sine şi nu merită osteneală. In aceste locuri există încă metode de lucru birocratice, rămăşiţe ale mentalităţii regimului trecut, există delăsare şi lâncezeală, tendinţe de a socoti campa­nia însămânţărilor ruptă de campania electorală, de a merge nu în fruntea, ci în coada masselor şi de a da vina greşelilor şi lipsurilor pe anumite condiţii „obiec­tive“, că nu ar fi „timpul prielnic”, în loc să se mobi­lizeze toate forţele şi posi­bilităţile locale. Regiunea Bârlad, de exem­plu, cu vitele trăgătoare pe care le are, ar fi putut ara şi însămânţa zilnic peste 10.000 ha., adică ar fi putut termina toate insămânţările pe data de 2 octombrie, dar la 8 octombrie, în această regiune se ajunsese abia la 21,8°/s din plan. Deasemeni regiunea Ialo­miţa cu vitele pe care le are ar fi putut ara şi în­sămânţa în fiecare zi peste 17.000 ha. Dar regiunea Ia­lomiţa nu realizase la data de 8 Octombrie decât 6,IV» din plan deşi ar fi putut ter­mina insămânţările la 9 Oc­tombrie. La aceeaşi dată putea să termine şi regiunea Bucureşti, care nu a înde-. 1 plinit decât 8,3®/» din plan. In regiunea Arad timpul a fost prielnic şi pământul a avut umezeală îndeajuns pentru ca însămânţările să fie făcute în cele mai bune condiţiunî până la data de 9 Octombrie. Regiunea Arad însă abia realizase 14,5°/» în ziua de 8 Octombrie. In aceste regiuni, precum şi în toate celelalte regiuni rămase în urmă trebuesc grabnic luate măsuri pentru a curma nepăsarea şi delăsa­rea. Nu e îngăduită nicio întârziere. PLANUL INSA­­MANTARILOR DE TOAM­NA TREBUE ÎNDEPLINIT LA TIMP. Insămânţatul la timp cu sămânţă triorătă şi tratată la adâncimea potri­vită înseamnă spor de re­coltă, iar o recoltă îmbelşu­gată înseamnă asigurarea hranei populaţiei muncitoare de la oraşe şi de la sate, în­seamnă a da mereu mai multe materii prime vege­tale pentru industria noas­tră socialistă, înseamnă îm­bunătăţirea nivelului de muncă şi de trai al ţărani-­­­lor săraci şi mijlocaşi, în­seamnă câştiguri materiale ■ pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, câş­tiguri materiale pentru mem­brii gospodăriei colective. Acum când pregătim re­­col­a primului an al Planului Cincinal, când muncim nu pentru moşieri şi capita­lişti, ci pentru fericirea noa­stră, a copiilor noştri, pen­tru întărirea Patriei şi a forţelor care luptă pentru pace — trebue să smulgem pământului cât mai multe roade la hectar. Muncitorilor agricoli dela gospodăriile de Stat, mem­brilor gospodăriilor colective, tractoriştilor dela S.M.T., fiecărui ţăran sărac sau mij­locaş, nu le este şi nu poate să le fie tot una dacă do­bândesc cu un kg. de grâu mai mult sau mai puţin la hectar. Cea mai bună do­vadă de patriotism fierbinte o vor da semănând seminţe de calitate bună, triorate şi saramurate, respectând în­tocmai planul de cultură, punând în practică metodele agrotehnice sovietice folo­site în sovhozuri şi colho­zuri. Gospodăriile agricole de Stat pot deveni gospo­dării model pentru ţăranii muncitori numai dacă do­bândesc recolte mai mari decât gospodăriile indivi­duale. Iar pentru aceasta să folosească toate posibili­tăţile lor, tractoarele, maşi­nile agricole, să scoată vi­tele de muncă la câmp, nu să le ţină degeaba în grajd, să facă totul pentru a însă­mânţa bine şi la timp, nu ca gospodăriile agricole de Stat din comunele Toporu- Vlaşca, Aurel Vlaicu-Alba, Măgurele-Prahova, care au rămas mult în urmă cu în­sămânţările. Staţiunile de Maşini şi Tractoare trebue să pună în centrul preocupărilor lor lup­ta pentru calitatea lucrărilor, pentru buna îngrijire şi fo­losire a tractoarelor, pentru economie de combustibil şi lubrefianţi. Fiecare S.M.T.-îst să aibă grijă de tractor ca de ochii din cap; toate trac­toarele trebue să are, toate maşinile de semănat să funcţioneze. Gospodăriile agricole co­lective trebue să fie în frunte la însămânţări, mem­brii lor să iasă cu toţii la muncă, să folosească toate vitele, toate uneltele. Organizaţiile de partid şi Comitetele Provizorii au da­toria să dea în campania însămânţărilor o atenţie deosebită gospodăriilor co­lective, dar în acel­aş timp trebue să îndemne şi să sprijine milioanele de ţărani care nu sunt în gospodării colective pentru ca şi aceştia să poată dobândi o recoltă bună, să ia măsuri pentru organizarea temeinică a muncilor, pentru planifica­rea atelajelor, pentru asigu­rarea seminţelor prin folo­sirea cât mai largă a posi­bilităţilor locale. Să nu uităm că victoria în campania însămânţărilor se dobândeşte numai printr’o înverşunată luptă împotriva duşmanului de clasă—chia­­burimea. Chiaburii să fie controlaţi îndeaproape, dacă respectă sau nu dispoziţii­­nile şi legile Statului, dacă seamănă la fiecare hectar cantitatea necesară de să­mânţă triorată şi saramu­rată. Orice încercare a chia­burilor de a sabota să fie descoperită şi zădărnicită la timp, iar făptaşii demascaţi în faţa satului şi obligaţi să însămânţeze. NICIUN PLUG, NICIUN TRACTOR, NICIO VITA DE MUNCA SA NU STEA DEGEABA. Pentru aceasta este nevoe de operativitate, de îndru­mare şi control permanent, din partea organelor de par­tid şi de stat, începând de sus de la regiune şi raion, până jos la comună. Trebue combătută cu înverşunare orice urmă de delăsare, de birocratism, de­­ îngăduinţă­­Agronomii trebue să lucreze practic, pe teren, în mijlocul ţăranilor muncitori, să-i lă­murească cum să însămân­ţeze, la ce adâncime, să-i convingă să nu aştepte ploaia, ci să semene acum pentru ca atunci când vor veni ploile să găsească să­mânţa în pământ. Direcţia Culturii Plante­lor de Câmp din Ministerul Agriculturii trebue să ţină o strânsă legătură cu dele­gaţii săi trimişi pe teren, să-i controleze îndeaproape dacă îşi fac sau nu datoria. Comitetele regionale şi raionale de partid trebue să dea o deosebită atenţie grăbirii însămânţărilor. Tim­pul este scurt, nu aşteap­tă. Campania însămânţări­­lor are o deosebită însem­nătate economică şi poli­tică. Ea face parte din ma­rea bătălie a poporului nos­tru muncitor pentru ridica­rea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc, pentru în­tărirea şi înflorirea Patriei, pentru apărarea păcii. A lupta pentru o recoltă bogată, a întâmpina alege­rile de deputaţi în Sfaturile Populare cu însămânţările terminate bine şi la timp, e o datorie de cinste, o da­torie patriotică. ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!­­ SERIA III ANUL XIX Nr. 1862 4 PAGINI 4 LEI Sâmbătă 14 Octombrie 1950 Sa întâmpinam alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare cu noi succese în lupta pentru pace si socialism ■ Pentru înflorirea oraşelor noastre! — Comitetul Provizoriu al oraşului Bucureşti răspunde chemării la întrecere a Comitetului Provizoriu al oraşului Stalin — Răspunzând chemării la în­trecere lansate de Comitetul Provizoriu al oraşului Stalin, care şi-a propus să realizeze o serie de importante lucrări e­­dilitare până la 3 Decembrie, ziua alegerilor pentru Sfatu­rile Populare. Comitetul Pro­vizoriu al oraşului Bucureşti şi-a luat o serie de angaja­mente printre care: Să facă lucrări de pavaje în toate raioanele oraşului pe su­prafaţă de zeci de mii m. p., lu­crări de construcţii în cartierul Ferentari , 74 apartamente locuinţe muncitoreşti, termi­narea şcolii din strada Antim, construirea unei linii de tram­vai pe şoseaua Afumaţi, des­chiderea unei fabrici de mate­riale izolante şi brichete din rumeguş, terminarea lucrărilor de construcţie a depozitelor de mărfuri din hala Obor. Se vor deschide 23 maga­­zinei alimentare în raioanele Capitalei şi se vor face lucrări de electrificare pe străzile: Garoafei şi Prelungirea Ga­roafei, Pazei, Cricov, Disci­plinei, Miliţiei, Internelor, Va­sile Roaită, etc. Se vor insta­la :conducte de alimentare cu apă pe străzile: Câmpul Mare, Colindelor, Zidarului şi se vor Face lucrări de canalizare pe Calea Plevnei, Icoanei, Salcâ­milor, Tabla Bufii Se va ter­mina deasemeni noul rezervor de beton pentru alimentarea cu apă a Capitalei. Până la 3 Decembrie se va începe amenajarea Parcului Naţional într’un parc de cul­tură şi odihnă. Se va pune în funcţiune o policlinică, se va amenaja o nouă secţie de chi­rurgie la spitalul „Vie Pinti­­lie”, policlinica Grivița se va mări cu încă 3 servicii medi­cale şi se va deschide un dis­pensar materno-infantil în ra­ionul „1 Mai”. In raionul Stalin se va înfiinţa o biblio­tecă şi un cerc de popularizare a ştiinţei.­ In raionul „1 Mai" se va mai deschide o casă de naştere şi un cămin pentru 50 copii ai salariaţilor I.C.A.S. In raionul „23 August” se va pune în funcţiune baia publică şi se va termina amenajarea parcu­lui din B-dul Tolbuhin Până la 7 Noembrie se va deschide în raionul Griviţa Roşie un cămin de elevi şi o cantină populară, iar în B-dul fi A martie și Prelungirea Ferentari vor fi inaugurate până la 3 Decem­brie câte un cămin cultural. Afară de acestea, se vor e­­xecuta lucrări de plantare a pomilor în toate raioanele Ca­pitalei, se vor organiza cen­tre de prevederi sociale, se or­ganizează mici parcuri, se des­chid restaurante şi ateliere de prelucrare a diferite deşeuri, etc. In cuprinsul raioanelor se vor mai executa : — reparaţii de pavaie pe di­verse străzi cu o suprafaţă to­tală de 50.000 m­p. ; — terminarea lucrărilor de aducere la Bucureşti a apei din râul Argeş pentru răcirea uzinei electrice, etc 18.500 agitatori în regiunea Dolj In regiunea D­olj selecţiona­rea şi confirmarea agitatorilor a fost făcută la timp, atât de organizaţiile de bază dela ora­şe, cât şi de cele dela sate. 4.100 agitatori dela oraşe şi alţi 14.420 agitatori la sate au fost constituiţi în colective şi repartizaţi pe străzi, pe aliţi şi case. Ei trec acum pe rând prin seminariile de pre­gătire. Agitatorii au început munca pe teren încă de Duminica tre­cută. In fiecare zi ei merg din casă în casă, la oraşe ca şi la sate, lămurind pe alegători asupra rostului şi însemnătăţii alegerilor de deputaţi în Sfa­turile Populare, mobilizându-i la noi succese în muncă în cinstea alegerilor. Ei înşişi dau în această privinţă exemplu personal. Pe locul de muncă, numeroşi agitatori sunt în fruntea luptei pentru mărirea producţiei, iar la sate sunt fruntaşi la însămânţări. Pentru un schimb de expe­rienţă în munca agitatorilor, în raioanele Craiova şi Corabia, au fost organizate consfătuiri cu agitatorii pe grupe de comune. Comitetul regional de partid Dolj s-a ocupat îndeaproape şi de organizarea „Casei Alegă­torului”. Numai în Craiova au fost inaugurate 12 „Case ale Alegătorului”. Alegătorii pri­mesc aici consultaţii privitoare la chestiunile care nu le sunt clare, găsesc diferite broşuri şi materiale în legătură cu cam­­pania electorală, asistă la di­ferite consfătuiri sau la pre­zentarea de programe artistice. Oare cât timp trebue să mai treacă ? GIURGIU (de la corespon­dentul nostru): — Cu toate că până la 10 Octombrie trebuia să se organizeze în oraşul nos­tru „Casa Alegătorului", Comi­tetul raional de partid Giurgiu nu a luat nicio măsură in a­­ceastă privinţă. Nu se selecţio­naseră activiştii de partid sau ai organizaţiilor de massă, care să dea consultaţii alegătorilor, nu se pregătise materialul agi­tatoric, nu se stabiliseră nici măcar sediile. Tovarăşii din Comitetul raional nici nu ştiau precis data fixată pentru des­chiderea „Casei Alegătorului".­­ „Aşteptăm instrucţiuni de la regională că doar mai e timp până la 7 Noembrie" au declarat tov. Ştefan Ilie,­ secre­tarul Comitetului raional de partid şi tov. Petre Vasile, şe­ful secţiei de propagandă şi a­­gitaţie. Iar ca să afle precis când trebuesc organizate „Casele A­­legătorului”, tov. Sfetcu a pus mâna pe telefon: — „Cum tovarășe — a în­trebat el la Comitetul regio­nal — organizăm „Casele Ale­gătorului" de pe acum Și primind răspunsul, a pus foarte încet receptorul în furcă: — „Așa e tovarășe, o să le organizăm" a spus oftând din greu. Dar au trecut deja câteva zile de atunei şi activiştii care vor da consultaţii la „Casa A­­legătorului" încă nu au fost se­lecţionaţi. „Casele Alegătoru­lui" încă n’au fost deschise. Oare cât timp trebue să mai treacă? Vreau ca ziua alegerilor să mă găsească lucrând în contul anului viitor" După confirmarea sa ca a­­gitator în campania electorală tovarăşul Ionescu Gheorghe­­. de la fabrica „Viscofil” din Popeşti-Leordeni a pornit la treabă. In una din zilele trecute după încetarea lucrului, a che­mat muncitoarele de la secţia răsucit la o consfătuire. Pe în­delete, a început să le vorbea­scă despre importanţa Sfatu­rilor Populare şi să le explice cum se vor desfăşura alege­rile. „Înainte vreme, voi femeile nu aveaţi dreptul să votaţi. Pe timpul boierilor şi al capi­taliştilor eraţi socotite bune doar de ţinut cratiţa de coadă. Acum altfel stau lucrurile. Sunteţi chemate alături de bărbaţi să vă spuneţi cuvântul vostru”. „Chiar aşa, a intervenit în discuţie tov. Popa Floarea, unde s-a mai pomenit la noi ca femeile să meargă să voteze ? Eu făgăduesc, şi am să fac totul ca să mă ţin de făgădu­­ială, să îndeplinesc până la 3 Decembrie sarcinile din plan ce îmi revin”. „Bine te-ai gândit, tovarăşă, a reluat cuvântul agitatorul Ionescu Gheorghe. Aşa trebue să întâmpinăm noi alegerile, cu noi şi noi realizăm­ în pro­ducţie că doar azi, pentru noi muncim, nu pentru capitalişti”. După aceea a luat cuvântul tovarăşa Vorosciuc Veronica: „Eu tovarăşii mei dragi până acum n'am votat niciodată, că n’aveam vârsta cerută de rege. Îmi iau angajamentul ca ziua de 3 Decembrie când voi vota pentru prima dată in viaţa mea să mă prindă dând fire de bună calitate în contul anului 1951”. Rând pe rând şi-au mai luat asemenea angajamente tovară­şele Barbu Maria, Cănea Ma­ria şi altele. E. Damianovschi corespondentă Realizări gospodăreşti edilitare ale Comitetelor Provizorii Oraşul Tg.-Mureş a renăscut din ruine In retragerea lor, bandiţii hit- terişti au distrus cu sălbăticie oraşul Turciu-Mureş. Printre al­tele ei au aruncat în aer uzina de apă, borajul peste Mureş care alimentează această uzină şi uzina electrică. Oraşul a ră­mas fără apă, cufundat în întu­neric, cu ruinele jalnice profi­late pe cer. Părea că vor trebui zeci de ani pentru a repara toate a­­ceste distrugeri. Dar elibera­rea ţării noastre de către glo­rioasa Armată Sovietică a des­cătuşat avântul de muncă şi energia creatoare a oameni­lor muncii din Târgu-Mureş, care au pornit să-şi refacă oraşul­ Comitetul Provizoriu a fost acela care a dat o formă organizată acestui avânt şi care a izbutit să ducă la bun sfâr­şit, cu mijloace materiale re­duse, lucrări care înainte ar fi necesitat miliande de lei... 1) Iată în clişeul din stânga, sala motoarelor de pompe din urina de apă. Această uzină a fost complect recordenrată după eliberarea ţării. noa£t-e. O mare parte din lucrări au fost executate prin muncă volun­tară şi cele mai multe dintre motoarele care acţionează pom­pele au fost refăcute în ateli­erele proprii ale urinei, din motoare vechi, degradate. 2) In clişeul din dreapta, ve­dem barajul peste Mureş, care a fost şi el reconstruit în mare parte prin muncă voluntară şi prin folosirea resurselor locale. Marile porţe de fier care reg­lează cursul râului au fost con­­struite în atelierele întreprin­derilor edilitare ale Comitetului Provizoriu. In numărul de azi: $ Din experienţa P. C. (b) al U. R. S. S.: COMITETUL­­ RAIONAL ŞI ORGANIZAŢIILE DE PARTID ALE COL­HOZURILOR. ds P. KUZNETOV secretar al Comitetului raional de ■partid Kolomna (pag. 3-a) • COMITETELE DE PARTID SI COMITETELE PROVI­ZORII SA DEA GOSPODĂRIILOR AGRICOLE COLEC­TIVE TOT SPRIJINUL PENTRU PREGĂTIREA ÎMPĂR­ȚIRII VENITURILOR. • COMITETUL PROVIZORIU RAIONAL A UITAT DE CAMPANIA ÎNSĂMÂNȚĂRILOR. (pag- 2-a) • CHEMAREA LUI KIM IR SEN CĂTRE POPORUL CO­REEAN. (pag. 4-a) Preşedintelui Prezidiului. Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Prof. Dr. C. I. P­arh­on Bucureşti vă rog să primiţi în numele Guvernului Central Popular al Republicii Popu­lare Chineze şi în numele poporului chinez cele mai sincere mulţumiri pentru ca­dele Dvs- felicitări cu ocazia primei aniversări a înfiinţării Republicii Populare Chineze. Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Mao Tsi Dun reşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dr. Petru Groza Bucureşti Vă mulţumesc sincer pentru călduroasele Dvs. felicitări cu ocazia primei ani­versări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Preşedintele Consiliului Administrativ de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Ciu Eu Lai Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Ana Pauker Bucureşti Vă mulţumesc sincer pentru felicitările Dvs. cu ocazia primei aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Preşedintele Consiliului Administrativ de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze C­u En Lai Sporeşte câştigul minerilor PETROŞANI (de la R. Pen­­ciulescu, trimisul nostru). — In toată Valea Jiului, minerii îşi arată recunoştinţa faţă de grija Partidului şi Guvernului muncind cu avânt, în cadrul întrecerii socialiste, pentru a da Patriei tot mai multe tone de cărbune, peste programele de producţie. La Lupeni, grupuri, grupuri de mineri se îndreaptă spre puţ Şefii de grupe şi ortacii discută despre Hotărîrea Gu­vernului în legătură cu îmbu­nătăţirea condiţiilor de salari­zare şi trai ale minerilor care lucrează în subteran, în minele de cărbuni, despre metodele înaintate de muncă pe care trebue să le folosească pen­tru a obţine o producţie mai mare. — Tovarăşi, spune Tomoia­­na Ştefan, de la sectorul IV — aţi văzut cu toţii câte îmbu­nătăţiri aduce Hotărîrea Gu­vernului vieţii minerilor. Ce trebue să facem noi, pentru a merita grija şi dragostea pe care ni le poartă Partidul şi Guvernul ? Va trebui să pornim mai ho­­tărîţi lupta pentru mai mult cărbune ! Numai aşa muncind cu dârzenie, organizându-ne cu mai multă pricepere munca, ne vom putea fauri o viaţă plină de bucurii. Minerii au coborît în puţ. S'au îndreptat spre abataje. Luptând ca nicio clipă să nu fie irosită, au înfipt cu putere ciocanele în pereţii de cărbune. Grămezi de bulgări negri se adună la picioarele tăetorilor, pornind apoi şuvoi pe cratere, spre vagonete. La eșirea din sat, minerii s'au interesat de rezultatul muncii lor. Ziua s’a încheiat cu noi succese. Ast­fel, echipa lui Tomoiaga Ste­fi»n a realizat n rlppKeîr» rlf* normă de 313”/n. PENTRU A­­CEASTA DEPĂȘIRE, TOV. TOMOIAGA STEFAN VA PRIMI PE SUTUL RESPEC­TIV. DIN ZIUA DE 9 OC­TOMBRIE. SUMA DE 3.596 LEI. In baza vechiului sistem de salarizare, pentru aceeaş depăşire, minerul Tomoiaga Ştefan ar fi primit numai 1.834 lei. Echipa minerului Frais Ion a depăşit de asem­enea în aceeaş zi programul de producţie cu 186’­». El a câştigat în această zi suma de 2326 lei. IMPORTANTE DEPĂŞIRI DE NORME LA ANINOASA Şi minerii din celelalte ex­ploatări din Valea Jiului, în­sufleţiţi de dorinţa de a da tot mai mult cărbune Patriei, au realizat importante depăşiri de norme. Astfel, la Aninoasa, echipa condusă de Knabler David, care cu o zi înainte depăşise programul de produc­ţie cu 34®/­ a dat acum cu tific/o mai mult cărbune. E­­chipa lui Codrea Ion, care înainte depăşise programul cu 18”/» şi-a depăşit acum norma cu­ 95Vo, iar echipa lui Kovács Ştefan, care înainte depăşise norma cu abia 7°/o, a realizat acum o depăşire de 46’/». Câştigul acestor mineri a spo­rit deasemenea în mod simţi­tor. La minele din Valea Jiului pregătirile de iarnă sunt în toi Peste puţin timp, frigul şi ză­pada vor lua locul zilelor însorite ale toamnei. In mai toate minele din Valea Jiului, pregătirile de iarnă sunt acum în toi. PREGĂTIREA UNELTELOR Conducerea minei Lupeni a în­ceput să ia o serie de măsuri pentru a preîntâmpina stânjeni­­rea procesului de producţie în timpul iernii. Printre altele, se construeşte un şopron unde vor fi adăpostite maşinile şi uneltele scoase din mină pentru reparaţie. In acelaş timp, au fost confecţionate până acum un număr de 2784 cozi pentru târnăcoape, 3600 cozi pen­tru lopeţi şi 3416 cozi pentru di­ferite alte unelte de muncă. Grija pentru pregătirile de iarnă se împleteşte cu grija pen­tru a crea minerilor condiţii cât mai bune de muncă şi trai. Astfel, a fost amenajată o can­tină care să asigure minerilor nou veniţi la această mină, masa în bune condiţiuni. De asemenea, în vederea unei mai bune aprovizio­nări a familiilor minerilor cu cărbuni în timpul iernii, admi­nistraţia minei a hotărît să con­struiască un siloz unde va fi depozitat cărbunele. PIETRIŞ PENTRU BETONAREA GALERIILOR SUBTERANE La mina Petrila, pregătirile în vederea iernii sunt de asemenea, în toi. Aci, gurile de incendiu au fost asigurate împotriva în­gheţului, prin gropile betonate ce s’au făcut. In acelaş timp, a fost spoită hala circuitului automat şi a început înlocuirea geamurilor sparte. In prezent se pregătesc 1.500 m. c. pietriş concasat, necesar betonării galeriilor subterane şi se montează o linie ferată care să înlesnească aducerea şi depozita­,­rea lemnului necesar pentru ar­marea abatajului. La preparaţie se execută de­­trinarea canalului de scurgere, pentru a se evita înfundarea lui în timpul iernii. UN ŞOPRON PENTRU ADAPOSTIREA MATERIALELOR La mina Aninoasa s’au reparat până acum liniile ferate dela su­prafaţă, s’a acoperit cu ţigle sala de maşini. In vederea depozitării şi adăpostirii în bune condiţiuni a materialelor vechi, s’a construit un şopron. Deasemenea, sunt în toi lucră­­rile pentru acoperirea la supra­faţă a tuburilor de apă şi aeraj, pentru a le feri de îngheţ. Pregătirile în vederea iernii trebue să const­itue în această pe­rioadă o preocupare de seamă a tuturor conducerilor exploatărilor carbonifere din Valea Jiului De felul cum aceste pregătiri vor fi executate, depinde, în mare mă­sură, bunul mers al producţiei in sezonul de iarnă. In această direcţie, au mai răi mas multe de făcut. Astfel, la mina Lupeni nu s’a făcut încă izolarea conductelor de apă, pen­tru fi ferite de îngheţ. La a­­ceastă mină trebue acordată o atenţie deosebită reparării vagoa­nelor defecte. De asemenea, la mina Aninoasa conducerea exploatării trebue să-şi facă un depozit de lemn de mină necesar armării, deoarece iarna, din cauza îngheţului, a­­provizionarea cu lemn prin fund chiar ar putea fi îngreunată. Ştafeta F. M. T. D. în cinstea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii şi cinstea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, Federaţia Mondială a Ti­neretului Democrat organizează o ştafetă a păcii care va duce Congresului cuvântul dârz de luptă pentru pace al tinerilor democraţi din toate ţările lumii. Astăzi, Vineri 13 octombrie, tineretul muncitor din ţara noas­tră va prelua ştafeta de la tine­retul­ muncitor din R. P. Bulgaria. Purtătorii ştafetei vor trece prin numeroase oraşe ale ţării, ducând celui de al doilea Con­gres Mondial al Partizanilor Păcii mesagiu­ de luptă şi de muncă al tinerilor din Republica noastră Populară. Tineretul muncitor din R. P. R. va preda ştafeta tinerilor munci­tori din R. P. Ungari­an ziua de 17 Octombrie, la punctul de frontieră Episcopia Bihorului, de unde va fi dusă mai departe, ca simbol al hotărîrii tineretului de pretutindeni de a lupta pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război, (Agerpres). PE ŞANTIERELE CANALULUI DUN­ARE-MARE­A Piese prefabricate din beton armat Pe şantierele Canalului Du­­năre-Marea Neagră se aplică mereu noi metode sovietice de construcţie. La Medgidia a luat fiinţă, nu de mult, un şantier pentru confecţionarea pieselor prefabricate din beton armat, după sistemul aplicat pe şan­tierele sovietice. Se fac aici plăci pentru acoperişuri, planşee, grinzi, luminatoare, etc. Lucrul este organizat în bandă. Piese­le trec din mână în mână, de la demontarea cofrajelor, la cură­ţire, ungere, remontare, la aşe­zarea armăturii, la turnarea betonului, etc. Drumul de la pri­ma până la ultima operaţie durează mai puţin de 10 mi­nute. Piesa este depusă apoi la locul fixat pentru priză. Lucrul cu piese prefabricate aduce mari avantagii şantieru­lui. Se face în primul rând o însemnată economie de mano­pera, înlăturându-se timpul pierdut cu turnarea betonului la m­alțime. Se înlătură apoi risipa de lemn de cofraj; tipa­rele în care se toarnă prefabri­catele pot fi utilizate de 80-100 de ori. Plăcile prefabricate au o mai mare durabilitate. O pla­ca prefabricată de 3 cm. grosi­­me, de pildă , are aceeaşi rezistenţă ca şi o placă de 6 iernată după vechea me­toda, în timpul construcţiei. Benzi rulante din Uniunea Sovietica Pe şantierul atelierelor cen­trale Medgidia au sosit de cu­rând benzi rulante din Uniu­nea Sovietică Prin folosirea acestor benzi, munca construc­torilor devine mai uşoară şi mai spornică. Betonul, ca şi cele­lalte materiale de zidărie, pot fi­ ridicate acum la înălţimi mari fără eforturi. Benzile rulante urca materialul pe schelă, uşor şi continuu Ele pot transporta peste 10 m­c. de beton în fie­care oră. Folosirea benzilor rulante a adus mari economii de brațe de muncă precum și de mate­­rial feminos. Prețul de cost al turnării betonului s-a redus în felul acesta cu circa 25%.

Next