Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)
1951-06-10 / nr. 2062
ANUL XX Nr. 2062 Duminică 10 Iunie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Trei ani de la naţionalizare * Ziua de 11 Iunie 1948 este o dată istorică în viaţa poporului nostru. In această zi, clasa muncitoare condusă de partid a smuls — prin actul revoluţionar al naţionalizării — principalele mijloace de producţie industrială din mâinile capitaliştilor. Izgonind pe capitalişti din întreprinderile naţionalizate, clasa muncitoare din ţara noastră, credincioasă luptelor duse decenii dearândul sub steagul glorios al partidului, s’a dovedit consecventă misiunii ei măreţe, de a elibera poporul muncitor de sub jugul exploatării capitaliste şi de sub orice exploatare. Smulgând întreprinderile din mâinile capitaliştilor nesăţioşi, de teapa lui Malaxa, Anschnitt, Voina, Mociorniţa, etc., care atâta amar de vreme au strâns avuţii imense din exploatarea crâncenă a muncitorilor, naţionalizarea a dat în acelaş timp o lovitură de moarte dominaţiei trusturilor imperialiste în ţara noastră. Au fost retezate braţele caracatiţei imperialiste, care în strânsă cârdăşie cu burghezia românească se întinsese şi acaparase aproape toate ramurile industriale, întreaga economie naţională, adunând câştiguri fabuloase din sudoarea şi sângele muncitorilor. Astfel, societatea.Româno-Americană“, filială a trustului american „Standard-Oil" al miliardarului Rockefeller, reuşise să-şi sporească în 40 de ani, de 3520 de ori capitalul . Prin naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială s’a creat un puternic sector socialist în economia naţională, temelie sigură şi tot mai puternică pentru refacerea economiei naţionale, pentru industrializarea socialistă, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Datorită muncii pline de avânt patriotic a clasei muncitoare condusă de partid — şi cu ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice şi al tovarăşului Stalin personal — am obţinut succese minunate în aceşti 3 ani care au trecut de la naţionalizare, întreprinderile naţionalizate care la 11 iunie 1948, în urma sabotajului capitaliştilor, aveau pierderi în sumă totală de 5 612 milioane lei — la numai 6 luni după naţionalizare aveau beneficii în sumă totală de 2.156 milioane lei. Trecerea întreprinderilor naţionalizate în stăpânirea statului celor ce muncesc, organizarea economiei pe bază de plan au dat un nou avânt economiei naţionale; ne-au permis să pornim la luptă pentru lichidarea înapoierii tehnice şi economice moştenite de la capitalism, au imprimat un ritm furtunos de desvoltare forţelor de producţie. In numai doi ani — 1949 şi 1950 — producţia industriei noastre socialiste a crescut aproape de 20 ori faţă de 1948, adică mai mult decât într’un sfert de secol sub capitalism. Minunatele succese obţinute de sectorul socialist al economiei noastre, cu sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, constitue încă o dovadă a superiorităţii economiei socialiste faţă de economia capitalistă, măcinată de crize şi de contradicţii de neîmpăcat. Clasa muncitoare condusă de partid a dovedit că ştie să conducă economia fără burghezie, împotriva burgheziei, mai bine decât burghezia, desminţind în fapt ticăloasa teorie reformistă după care muncitorii trebue mai întâi să înveţe să conducă şi numai după aceea să preia puterea. Veniturile întreprinderilor naţionalizate nu mai intră în pungile Fără fund ale capitaliştilor români şi străini, ci sunt folosite de statul celor ce muncesc pentru industrializarea şi electrificarea ţării, pentru necontenita ridicare a nivelului material al celor ce muncesc. Datorită ajutorului neprecupatit ce-l primim din partea marii Uniuni Sovietice, colaborării frăţeşti cu celelalte ţări de democraţie populară, precum şi desvoltării tinerei noastre industrii de maşini, fabricile şi uzinele naţionalizate sunt înzestrate cu o tehnică nouă, înaintată, cu mult superioară tehnicii de pe vremea capitaliştilor Ramuri şi industrii întregi, care înainte nu existau, au fost create în ultimii ani: industria construcţiilor de maşini, industria de utilaj petrolifer, industria de tractoare şi maşini agricole etc. Construim necontenit fabrici şi uzine noi, înălţăm măreţe construcţii ale păcii şi socialismului, pe deantregul puse în slujba păcii şi a îmbunătăţirii vieţii poporului muncitor. Crearea şi desvoltarea sectorului socialist în economie reprezintă o armă de o putere fără seamăn în lupta clasei muncitoare împotriva poziţiilor economice deţinute încă de exploatatori, pentru desfiinţarea definitivă a oricărei exploatări Desvoltarea necontenită a industriei socialiste permite clasei muncitoare să întărească şi mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, să îmbunătăţească necontenit nivelul de trai al ţărănimii muncitoare, să pornească împreună cu ţărănimea muncitoare la reclădirea agriculturii pe o nouă bază tehnică mecanizată, deschizând astfel drum larg transformării socialiste a agriculturii. Lipsa exploatării în sectorul industriei naţionalizate, conştiinţa care însufleţeşte pe muncitori că nu mai lucrează pentru huzurul unui pumn de trântori, ci pentru ei, pentru familiile lor, pentru viitorul copiilor lor, pentru marea familie a poporului muncitor, pentru pace, au descătuşat iniţiativa creatoare a masselor, au dat naştere unei noi atitudini socialiste, faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Expresia vie şi minunată a atitudinii noi faţă de muncă este întrecerea socialistă, sunt minunaţii fruntaşi care apar necontenit în întrecerea socialistă — oameni ca primtopitorul Gara? Ion, care aplicând metoda şarjelor rapide dă zeci de tone oţel în plus, ca minerul Kopetin Geza care, în 1950, a dat două norme anuale, ca strungarii Iureş Niculae şi Karácsony Emeric care au aplicat printre primii metoda tăierii rapide a metalelor Bortkevici-Bâkov, ca textilistele Cincă Maria, Boghină Ana, Sarkozy Aurelia, care lucrează la câte 50 şi 60 de războaie fiecare, este grija plină de dragoste a sutelor de mii de muncitori şi tehnicieni de a produce mai mult şi mai bine, de a-şi gospodări cu chibzuială materialele, maşinile, utilajul, de a realiza cât mai însemnate economii. In anii planului cincinal — ani de mari construcţii, de măreţe realizări pe calea industrializării şi electrificării ţării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale celor ce muncesc —■ economia naţională va cunoaşte o mare desvoltare. Cu ajutorul puternic al Uniunii Sovietice, Republica Populară Română va deveni o ţară cu o industrie socialistă desvoltată şi cu o agricultură mecanizată în cea mai mare parte Sarcini de mare răspundere stau în faţa clasei muncitoare din ţara noastră, în lupta pentru apărarea păcii, pentru socialism. Întreprinderile socialiste sunt ale noastre, ale întregului popor muncitor. Ele lucrează pentru pace, pentru viaţa fericită a tuturor celor ce muncesc Să facem deci totul pentru întărirea şi desvoltarea lor ! Folosind în toate domeniile experienţa sovietică, răspândind experienţa întreprinderilor fruntaşe, îndeosebi a Sovromurilor, să facem din fiecare întreprindere o unitate puternică din punct de vedere tehnic şi profesional, o fortăreaţă în lupta pentru desvoltarea economiei naţionale, pentru bunăstarea poporului muncitor, în lupta pentru pace, împotriva uneltirilor criminale ale imperialiştilor americani şi englezi provocatori la război . Pentru a realiza măreţele sarcini pe care planul cincinal le pune în faţa întregului popor muncitor, este necesar să muncim şi să luptăm necontenit spre a desvolta succesele de până acum, pentru a lichida lipsurile care mai există în economia noastră , în privinţa realizării sarcinilor de calitate a producţiei, disciplinei în muncă, disciplinei de plan şi financiare, normării muncii, bunei gospodăriri a întreprinderilor etc. Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă, să luptăm pentru însuşirea tehnicii noi, pentru răspândirea organizată a experienţei minunate a stahanoviştilor sovietici şi a fruntaşilor noştri în muncă ! Directorii, cadrele din economie, să înveţe să gospodărească tot mai bine întreprinderile, luptând cu hotărîre să-şi însuşească la perfecţie cunoştinţele tehnice, economice şi politice, fără de care nu poţi fi un adevărat conducător ! Organizaţiile de partid să desvolte printre muncitori dragostea pentru întreprinderile naţionalizate, pentru şantierele păcii şi socialismului, unde se construesc noile uzine şi fabrici ale cincinalului. Organizaţiile de partid au datoria să fie mereu în fruntea întrecerii socialiste, să lupte pentru întărirea disciplinei muncii, pentru creşterea continuă a productivităţii muncii şi folosirea rezervelor interne, pentru întărirea gospodăririi chibzuite şi a răspunderii personale, pentru un regim sever de economii. Organizaţiile de partid trebue să asigure cadrelor tehnice existente condiţiile necesare ca să-şi desfăşoare întreaga lor ştiinţă şi pricepere, veghiând în acelaş timp la ridicarea de noi cadre de muncitori calificaţi şi tehnicieni din rândurile clasei muncitoare. Organizaţiile de partid trebue să ţină trează vigilenţa revoluţionară a masselor, pentru a zădărnici încercările criminale ale foştilor stăpâni şi uneltelor lor, care — aşa cum a arătat recentul proces al bandei de sabotori şi terorişti de la fabrica „Placajul’' — nu se dau în lături de la nicio mârşăvie în încercările lor disperate de a dăuna mersului nostru înainte spre socialism. Fiecărui muncitor şi muncitoare în parte, să-i fie limpede că luptând pentru realizarea şi depăşirea planului, pentru întărirea economiei naţionale, dă lovituri grele duşmanilor înverşunaţi ai ţării, imperialiştii americani şi englezi, care pun la cale un nou război. Sorbind puteri din victoriile de până acum, descoperind şi înlăturând, rând pe rând, toate lipsurile care mai există, să mergem înainte, sub steagul glorios al partidului, călăuziţi de genialele învăţături ale lui Lenin şi Stalin, muncind şi luptând fără preget pentru realizarea planului cincinal, pentru înflorirea economiei socialiste, pentru întărirea patriei iubite, pentru pace şi socialism . -O • Până azi, aproape 100.000 cetăţeni aia văzut titmul „Viaţa învinge“ Filmul artistic românesc de lung metraj, „Viaţa învinge“, care rulează pe ecranele mai multor cinematografe din Capitală, se bucură de un excepţional succes. Numai în decurs de patru zile, acest film, care întăreşte încrederea spectatorilor în forţa creatoare a ştiinţei noastre şi îi mobilizează la lupta împotriva acţiunilor duşmănoase ale agenţilor imperialiştilor americani şi englezi, a fost vizionat de aproape 100.000 cetăţeni. La toate cele nouă cinematografe unde rulează „Viaţa învinge“, afluenţa spectatorilor este în continuă creştere. In număml de azi: Munca în sindicate — o obligaţie şi o datorie a comuniştilor — (articol de fond publicat in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!”) (pag. 2-a) O gospodărie colectivă fruntaşă— de N. Enuţă (pag. 2-a). In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace. (pag. 2-a) mv ./mm*,un SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA": din caz care se „rezolvă” de aproape un an de zile. (pag. 2-a) VIAŢA DE PARTID: Organizaţia de bază de la gospodăria agricolă de stat Aldeni şi-a ales biroul de Mureşeanu Mihail prim secretar al Comitetului raional de partid Beceni regiunea Buzău (pag. 3-a). Caracatiţa — de V. Sebastian (pag- 3-a). yjrtmtgfngBSBOMBBBBOBWBO— Conferinţa adjuncţilor miniştrii și afacerilor externe (pag. 4-a). Evenimentele din Coreea (pag. 4 a). Manifeste antirăzboinice în Grecia (pag. 4-a). Greva funcţionarilor de bancă din Atena continuă (pag. 4-a). O nouă crimă a rasiştilor americani (pag. 4-a). însemnate succese obţinute în „schimburile păcii“ Pe rânitorul hidrocentralei „V. I. Lenin“ P. NEAMŢ. „ Ziua ..schimbului păcii” organizat Vineri de către muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe marele şantier al hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicaz a fost o zi cu totul deosebită. Pe tot întinsul şantierului, muncitorii şi tehnicienii şi-au dovedit cu prisosinţă, prin muncă mai avântată ca oricând, dragostea fierbinte şi hotărîrea lor de a apăra bunul cel mai de preţ al omenirii — pacea — ameninţată de imperialiştii americani şi englezi. Constructorii hidrocentralei au fost salutaţi din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R P. R. de o delegaţie compusă din preşedintele Comitetului pentru invenţiuni şi descoperiri din R. P. R., Iuliu Gherendi, şi scriitorii Ion Călugăru şi Radu Boureanu. La galeriile,,de prospecţiune din sectorul baraj, echipele conduse de minerii Iosif Berchezi, Ştefan Ivacton şi Pavel Oţel au obţinut succese deosebit de însemnate. Ştefan Ivacton, care a făcut parte dintr’o echipă de strângere de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii aducând o însemnată contribuţie şi în această acţiune, a declarat în momentul când a eşit din şat: „Lucrăm cu toată dragostea pe acest mare şantier al păcii şi socialismului. Noi ştim că munca noastră va uşura traiul oamenilor muncii, va aduce belşug şi lumină pe aceste meleaguri”. Cu aceeaşi convingere că înregistrând succese pe frontul construcţiei socialisme. Iar în ţara noastră el consolidează întreg lagărul păcii, au muncit şi membrii brigăzii la U.T.M. şi al brigăzii a Il-a de la punctul de eştre al tunelului, care şi-au depăşit în mod simţitor normele de lucru. In întreprinderile din ţară, muncitorii, tehnicienii si inginerii işi afirmă voinţa lor puternică de a întări patria şi a apăra pacea, organizând „schimburi ale păcii”. In aceste schimburi, ei obtin însemnate succese in lupta pentru realizarea înainte de termen a planului pe 1951, pentru îmbunătăţirea calităţii şi realizarea a cât mai însemnate economii. La schela petroliferă Cămpina CAMPINA (de la trimisul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii din schela petroliferă Cârtpina au lucrat joi un „schimb al păcii“, conştienţi că petrolul — aceasta mare avuţie naţională — reprezintă o armă pusă în slujba păcii şi a construirii socialismului. La sonda 707 Buştenari, echipele maeştrilor sondori Matei Vasile şi Cristian G Gheorghe au forat un număr dublu de metri faţă de norma zilnică prevăzută. Datorită acestui succes, brigada a reuşit să înscrie în carnetul de economii încă o zi avans la săpare, pe lângă cele 10 zile obţinute până în prezent, de la intrarea sondei în foraj. In ziua „schimbului păcii", în întreaga secţie Buştenari n’a lipsit de la lucru niciun sondor. Până la sfârşitul schimbului, planul de foraj pe întreaga secţie a fost depăşit cu 27,33%. In celelalte secţii de foraj ale schelei Câmpina, brigăzile de sondori au lucrat cu aceeaşi însufleţire. Planul de foraj al schelei a fost îndeplinit în proporţie de 150,97°/o obţinându-se în această zi cea mai înaltă producţie din cursul acestei luni. Succese deosebite în „schimbul păcii" au obţinut şi brigăzile de sondori de la sondele în producţie. In fruntea secţiilor de producţie s-a situat secţia Mislea, condusă de Inginerul Velcovschi Vladimir, care a depăşit planul de producţie cu 7,28%, dând astfel în „schimbul păcii” zeci de tone de ţiţei în plus. Pe întreaga schelă Câmpina, producţia de ţiţei din ziua „schimbului păcii” a fost cu 4,89% peste prevederile planului. La „Dinamo“ In toate secţiile uzinelor „Dinamo” zeci de panouri cu lozinci amintesc muncitorilor că ziua „schimbului păcii” trebue să fie încununata de căi mai frumoase succese în producţie. „Tovarăşe ! Ţi-ai pregătit maşina şi materialele pentru ziua „schimbului păcii ””, glăsueşte unul din panouri. In secţia presă tov. F.ne Ana a depăşit norma cu sută la sută. — Grozăviile războiului le-am simţit pe pielea mea — povesteşte ea muncitoarelor din secţie. Timp de o săptămână am stat în spital în urma unui bombardament. O schijă îmi intrase în mână. Nu vreau să mai trăesc niciodată asemenea grozăvii, spune ea plină de hotărîre. De câteva zile, la fabrica „Dinamo” a luat fiinţă în secţia bobinaj prima brigadă de femei, condusă de tov. Maria Arsuca. In această brigadă lucrează şi tov. Penescu Virginia. — Brigada noastră a obţinut în „schimbul păcii" frumoase succese — spune cu mândrie Virginia Penescu. In cele 8 ore de lucru am făcut 9 bobine normale pentru transformatori de înaltă tensiune, în loc de 3 cât era norma. „Schimbul păcii nu a fost pentru mine şi pentru celelalte tovarăşe din brigadă o zi obişnuită. In această zi, noi eram hotărîte să dovedim încă o dlată că voinţa noastră pentru pace stă în munca şi în realizările noastre, în lupta pentru a produce mai mult şi din ce în ce mai bine, pentru a întări puterea economică a scumpei noastre patrii. Tov. Mologhianu Haralambie, dela secţia ajustat, s’a pregătit pentru „schimbul păcii” cu o deosebită grijă, in „schimbul păcii” el a făcut 48 cleme pentru transformatori și n’a dat niciun rebut. — In „schimbul păcii" am ținut să dovedesc prin fapte hotărîrea mea neclintită de a lupta pentru pace. Ca responsabil al echipelor pentru strângerea semnăturilor în comuna Militari, am mers în tot timpul campaniei din casă în casă, ducând muncă de lămurire în mijlocul cetăţenilor, mobilizându-i la luptă îndârjită contra aţâţătorilor la un nou măcel, pentru asigurarea păcii în lume. Punerea pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R. P. R. * Sâmbătă la amiază a avut loc la Buftea solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R P.R. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin Toma, acad Mihail Roller, Niculae Bellu, oameni ai artei şi culturii. Au participat deasemeni: S. S. Spandarian, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, ministrul R. P. Ungare, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea Ambasadei R. P. Bulgaria, şi alţi membri al corpului diplomatic. Au luat parte numeroşi muncitori ai şantierului de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locuitori al comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest prilej dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri. Cuvântarea rostită de dr. Petru Groza Dr. Petru Groza a arătat în Introducere, că Centrul de Producţie Cinematografică din republica noastră va fi un adevărat focar de răspândire a culturii, de luminare a masselor, de educare a poporului nostru în spiritul ideilor înaintate ale societăţii socialiste pe care o construim. Cinematografia are un rol deosebit în gigantica bătălie ce se duce în ţara noastră pentru distrugerea rămăşiţelor putredei Ideologii şi morale burgheze. In lupta poporului muncitor împotriva duşmanilor păcii, democraţiei şi socialismului. Dr. Petru Groza a scos apoi în relief înaltul nivel artistic şi ideologia al cinematografiei sovietice care, sub conducerea Partidului Comunist (bolşevic) şi a marelui Stalin, a devenit cea mai populară dintre arte, câştigându-şi dragostea şi aprecierea întregului popor sovietic. Vorbitorul a arătat apoi, prin contrast, că în ţările capitaliste cinematografia constitue un mijloc de îndobitocire a masselor, inspirându-le sentimente de neîncredere în forţele lor. Individualism, şovinism, laşitate şi servilism. Cinematografia americană sprijină deschis politica războinică a guvernului american şi acţiunea banditească de asasinat dusă împotriva eroicului popor coreean. Spre deosebire totală de acest rol odios pe care îl joacă cinematograful în mâinile capitaliştilor, se ridică, ca o adevărată şcoală a dragostei de om şi de viaţă, de adevăr şi de muncă, cinematografia sovietică şi cinematografia ţărilor de democraţie populară. Cinematografia sovietică smulge vălul de minciună şi de ipocrizie prin care provocatorii la război îşi îmbrobodesc planurile lor ticăloase. Partidul Muncitoresc Român şi guvernul nostru — a spus în continuare dr. Petru Groza — călăuziţi de experienţa Uniunii Sovietice, au hotărît crearea condiţiilor pentru desvoltarea ariei noastre cinematografice naţionale, pentru mărirea producţiei de filme româneşti artistice şi documentare, cu un mnalt conţinut politico-ideologic, pentru crearea cadrelor necesare unei asemenea cinematografii. După ce a subliniat realizările obţinute până acum de tânăra noastră cinematografie, vorbitorul a spus: Noul edificiu de cultură, a cărui construcţie începe aci, va constitui un nou şi puternic mijloc care să ajute oamenilor muncii din ţara noastră în lupta măreaţă pe care o duc pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi sub steagul măreţelor idei, atotbiruitoare, ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Să facem din cinematografia noastră naţională o mândrie a patriei noastre, o armă ascuţită a luptei pentru pace, pentru construirea unei vieţi fericite şi îmbelşugate poporului nostru muncitor. Să trimitem de act marelui conducător de popoare, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin, şi întregului popor sovietic frate, salutul, mulţumirea şi recunoştinţa noastră pentru marele şi frăţescul ajutor pe care nl acordă, pentru dragostea şi căldura cu care îmbrăţişează lupta şi strădania poporului nostru care se îndreaptă, sub conducerea partidului, cu paşi siguri pe calea luminoasă a socialismului. Cuvântarea dr.-ului Petru Groza a fost viu aplaudată. Pionierii din comună i-au oferit flori. ★ Luând cuvântul, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Buftea, Gh. Iordan, a exprimat bucuria locuitorilor de a putea contribui prin muncă la ridicarea măreţului edificiu de cultură. Noi oameni muncit din Buftea — a spus Gh. Iordan — am fost ţinuţi sub cruntă exploatare şi în întuneric sub regimurile burghezo-moşiereşti, de către marele moşier Ştirbei. Marea majoritate a locuitorilor n’au avut posibilitatea să înveţe carte. Astăzi, sub conducerea partidului, prin alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, noi începem să cunoaştem bucuria vieţii şi a ridicării noastre materiale şi culturale, alături de întregul popor muncitor. Muncitorul Iancu Florea, de pe şantierul de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică, a exprimat bucuria muncitorilor care pornesc la ridicarea acestei mari construcţii de ia fiinţă din Iniţiativa partidului şi guvernului şi cu ajutorul marii Ţări a Socialismului victorios. Uniunea Sovietică. Tov. Niculae Bellu, preşedintele Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.P.R., a dat citire unei telegrame către tovarăşul Stalin, genialul învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, spre a-l mulţumi pentru marele ajutor pe care Uniunea Sovietică, ca şi în atâtea alte rânduri, a înţeles să-l dea din plin pentru ridicarea acestui însemnat centru de cultură în ţara noastră. Asistenţa a manifestat îndelung pentru cel mai bun şi cel mai iubit prieten şi învăţător al poporului nostru, sprijinitorul culturii, stegarul luptei pentru pace şi socialism în lumea întreagă, Iosif Vissarionovici STALIN. Tov. Pavel Constantinescu, vicepreşedinte al Comitetului Cinematografiei, a citit apoi telegrama adresată tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., exprimând angajamentul oamenilor muncii din domeniul cinematografiei de a munci cu toată însufleţirea pentru ridicarea cinematografiei noastre la nivelul sarcinilor măreţe pe care partidul le-a pus în faţa poporului muncitor. Telegrama a fost primită cu vinovaţii în cinstea tovarăşului Gheorghiu Dej, conducătorul iubit al poporului nostru. K Dr. Petru Groza a dat apoi citire actului de fundaţie a construcţiei, pe care au fost înscrise cuvintele: „Astăzi, 9 iunie 1951, se pune piatra fundamentală a Centrului de Producţie Cinematografică din R.P.R., care se construeşte în urma Hotăririi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Române, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice". Actul de fundaţie a fost semnat de dr. Petru Groza, tovarăşii Vasile Luca, Chişinevschi şi Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Miniştri a aşezat actul la temelia construcţiei, zidind deasupra prima cărămidă, în aplauzele celor prezenţi. Membrii C.C. al P.M R. şi al guvernului s-au întreţinut apoi cu locuitorii din comună şi cu muncitorii de pe şantier, care le-au făcut, la plecare, o caldă manifestaţie de dragoste. (Agerpres). Din Uniunea Sovietică O INIŢIATIVA DE MARE PREŢ Pe uriaşul şantier dela Tîmleanskaia, a-»colo unde din voinţa omului sovietic se naşte o mare artificială, o întrecere entuziastă s’a pornit intre eseavatorişti şi şoferi. In contractele de întrecere care au întocmit, eseavatorişti! şi şoferii şantierului şi-au luat angajamentul să asigure încărcarea la maximum a puternicelor maşini ce le conduc, funcţionarea neîntreruptă şi înalta productivitate a acestora. Întrecerea a fost iniţiată de echipajul escavatorului „Urateţ" — condus de maistrul şef Ivanov — şi de brigada de şoferi condusă de Zubkov şi Mahonin. Rezultatele obţinute imediat după semnarea contractelor de întrecere, de primul schimb al echipajului escavatorului „Uraleţ”, au arătat cât de preţioasă este această Iniţiativă, in foc să disloce 1525 metri cubi — norma pe schimb — primul schimb a escavat 2320 metri cubi, depăşindu şi cu 320 m. c. angajamentul luat în contract. Brigada şoferilor a repurtat şi ea succese însemnate, depăşind cu 125 numărul curselor ce reprezentau angajamentul luat de el în contractul de întrecere socialistă. In cadrul unei şedinţe special convocate, comitetul sindical al şantierului a discutat şi a aprobat această preţioasă iniţiativă, propunănd organizaţiilor sindicale de pe şantier să extindă întrecerea în toate sectoarele de muncă. INVENŢIA UNEI COLHOZNICE Institutul pentru mecanizarea agriculturii din Harkov a primit de curând prin poştă o cutie ce conţinea modelul unui nou tip de semănătoare pentru introducerea îngrăşămintelor în pământ, model confecţionat din tablă şi lemn. Noua semănătoare este formată dintr’un rezervor în formă de Jghiab, în Interiorul căruia este fixat — în poziţia orizontală — un ax angrenat de roţile semănătorii. In jurul axului şi prinsă de el se află o spirală. Când semănătoarea se pune în mişcare, axul se roteşte, sfărâmând cu discurile spiralei îngrăşămintele din rezervor şi îndreptându le în deschizăturile din fundul rezervorului De aici, prin tuburi speciale, îngrăşămintele alunecă în jos. In partea de jos a fiecărui tub se găseşte un mic dispozitiv, care face în pământ o gropiţă, lasă să pătrundă în ea îngrăşământul şi o acoperă din nou cu pământ. Modelul a fost construit de L. N Gorodeţkaia, o colhoznică în vârstă de 60 ani Deoarece trăise în Ucraina apuseană, într’o regiune revenită la patria sovietică abia în ultimii ani, bătrâna a învăţat carte abia în ultimul timp şi a intrat in colhoz nu de mult. Întrucât noua semănătoare pen-tru îngrăşăminte prezintă o mare însemnătate economică, contribuind la îmbunătăţirea continuă a calităţii lucrărilor agricole, direcţia institutului a hotărît să o ajute pe colhoznica L. N Gorodeţkaia să realizeze construcţia definitivă a maşinii-L. N Gorodeţkaia nu este singura colhoznică sovietică preocupată de invenţii şi inovaţii. Numărul inovatorilor din rândurile colhoznicilor care cer ajutorul ştiinţific al Institutului este mare şi îr continuă creştere. ÎNTREGUL COLECTIV ÎNVAŢĂ La uzina de construcţii de locomotivă din Bejiţa (regiunea Briansk) nu e astăzi muncitor sau funcţionar care să mi înveţe. 23 oameni au absolvit cursurile serale ale şcolii tehnice de specialitatePrintre aceşti absolvenţi sunt atât muncitori vârstnici cât şi tineri. Aceştia din urmă au intrat in uzină abia în anii da după război. Alţi câţiva membri ai colectivului uzinei vor primi în curând diploma de absolvenţi al institutului local de construcţii de maşini de transport.Cursurile serale ale acestui Institut sunt frecventate de 39 constructori de locomotive, iar la cursurile serale ale şcolii tehnice de construcţii de maşini învaţă 120 muncitori şi muncitoare. Zeci de muncitori urmează cursurile prin corespondenţă ale diferitelor institute şi şcoli tehnice. In acelaş timp peste 200 tineri şi tinere din uzină urmează cursurile şcolilor serale ale tineretului muncitor. In afară de aceasta, la uzină s’au creat zeci de cercuri şi cursuri pentru ridicarea calificării. ÎNTÂLNIRE SPORTIVA LA „GOLFUL BUCURIEI" De ani de zile în regiunea Moscovei s’a stabilit tradiţia ca sezonul sportiv de vară să fie inaugurat printr'o întâlnire a sportivilor în „Golful Bucuriei” de pe canalul Moscovei Şi in acest an s’au adunat act peste 5000 sportivi reprezentanţi ai diverselor cluburi din capitală Uniunii Sovietice şi din imprejurimi. Curând pe sub pinii bătrâni ai pădurii de lângă golf a răsărit un întreg orăşel de corturi Diferite competiţii sportive. Jocuri, reprezentaţii ale cercurilor de artişti amatori au marcat începutul sezonului sportiv Turiştii au organizat întreceri la alergări, la căţăratul in pomi, la instalarea în cel mai scurt timp a taberii. La majoritatea probelor câştigător, a fost clubul sportiv „Aripile Sovietelor’* iar colectivului, sportiv al uzinei de automobile „ZI S." din Moscova i s’a acordat o cupă pentru că a știut să atragă la practicarea turismului cel mai mare număr de muncitori.