Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-10 / nr. 2062

ANUL XX Nr. 2062 Duminică 10 Iunie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Trei ani de la naţionalizare * Ziua de 11 Iunie 1948 este o dată isto­rică în viaţa poporului nostru. In această zi, clasa muncitoare condusă de partid a smuls — prin actul revoluţionar al naţio­nalizării — principalele mijloace de pro­ducţie industrială din mâinile capita­liştilor. Izgonind pe capitalişti din întreprinde­rile naţionalizate, clasa muncitoare din ţara noastră, credincioasă luptelor duse decenii dearândul sub steagul glorios al partidului, s’a dovedit consecventă misiu­nii ei măreţe, de a elibera poporul mun­citor de sub jugul exploatării capitaliste şi de sub orice exploatare. Smulgând întreprinderile din mâinile capitaliştilor nesăţioşi, de teapa lui Ma­laxa, Anschnitt, Voina, Mociorniţa, etc., care atâta amar de vreme au strâns avuţii imense din exploatarea crâncenă a muncitorilor, naţionalizarea a dat în acelaş timp o lovitură de moarte domi­naţiei trusturilor imperialiste în ţara noastră. Au fost retezate braţele caraca­tiţei imperialiste, care în strânsă cârdă­şie cu burghezia românească se întinsese şi acaparase aproape toate ramurile in­dustriale, întreaga economie naţională, adunând câştiguri fabuloase din sudoarea şi sângele muncitorilor. Astfel, societatea­­.Rom­âno-Americană“, filială a trustului american „Standard-Oil" al miliardaru­lui Rockefeller, reuşise să-şi sporească în 40 de ani, de 3520 de ori capitalul . Prin naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie industrială s’a creat un puternic sector socialist în economia naţională, temelie sigură şi tot mai pu­ternică pentru refacerea economiei naţio­nale, pentru industrializarea socialistă, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Datorită muncii pline de avânt pa­triotic a clasei muncitoare condusă de partid — şi cu ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice şi al tovarăşului Stalin personal — am obţinut succese minunate în aceşti 3 ani care au trecut de la na­ţionalizare, întreprinderile naţionalizate care la 11 iunie 1948, în urma sabota­jului capitaliştilor, aveau pierderi în sumă totală de 5 612 milioane lei — la numai 6 luni după naţionalizare aveau beneficii în sumă totală de 2.156 mi­lioane lei. Trecerea întreprinderilor naţionalizate în stăpânirea statului celor ce muncesc, organizarea economiei pe bază de plan au dat un nou avânt economiei naţionale; ne-au permis să pornim la luptă pentru lichidarea înapoierii tehnice şi economice moştenite de la capitalism, au imprimat un ritm furtunos de desvoltare forţelor de producţie. In numai doi ani — 1949 şi 1950 — producţia industriei noastre so­cialiste a crescut aproape de 20­ ori faţă de 1948, adică mai mult decât într’un sfert de secol sub capitalism. Minunatele succese obţinute de sectorul socialist al economiei noastre, cu sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, constitue încă o dovadă a superiorităţii economiei socialiste faţă de economia capitalistă, măcinată de crize şi de contradicţii de neîmpăcat. Clasa muncitoare condusă de partid a dovedit că ştie să conducă eco­nomia fără burghezie, împotriva burghe­ziei, mai bine decât burghezia, desminţind în fapt ticăloasa teorie reformistă după care muncitorii trebue mai întâi să înveţe să conducă şi numai după aceea să preia puterea. Veniturile întreprinderilor naţionalizate nu mai intră în pungile Fără fund ale capitaliştilor români şi străini, ci sunt folosite de statul celor ce muncesc pentru industrializarea şi electrificarea ţării, pentru necontenita ridicare a nivelului material al celor ce muncesc. Datorită ajutorului neprecupatit ce-l primim din partea marii Uniuni Sovietice, colaborării frăţeşti cu celelalte ţări de democraţie populară, precum şi desvoltării tinerei noastre industrii de maşini, fabricile şi uzinele naţionalizate sunt înzestrate cu o tehnică nouă, înaintată, cu mult supe­rioară tehnicii de pe vremea capitaliştilor Ramuri şi industrii întregi, care înainte nu existau, au fost create în ultimii ani: industria construcţiilor de maşini, indu­stria de utilaj petrolifer, industria de tractoare şi maşini agricole etc. Construim necontenit fabrici şi uzine noi, înălţăm măreţe construcţii ale păcii şi socialismului, pe deantregul puse în slujba păcii şi a îmbunătăţirii vieţii po­porului muncitor. Crearea şi desvoltarea sectorului socia­­list în economie reprezintă o armă de o pu­tere fără seamăn în lupta clasei munci­toare împotriva poziţiilor economice deţi­nute încă de exploatatori, pentru desfiinţa­rea definitivă a oricărei exploatări Desvol­tarea necontenită a industriei socialiste per­mite clasei muncitoare să întărească şi mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare, să îmbunătăţească necon­tenit nivelul de trai al ţărănimii muncitoare, să pornească împreună cu ţărănimea mun­citoare la reclădirea agriculturii pe o nouă bază tehnică mecanizată, deschizând ast­fel drum larg transformării socialiste a agriculturii. Lipsa exploatării în sectorul in­­dustriei naţionalizate, conştiinţa care în­sufleţeşte pe muncitori că nu mai lu­crează pentru huzurul unui pumn de trântori, ci pentru ei, pentru familiile lor, pentru viitorul copiilor lor, pentru marea familie a poporului muncitor, pentru pace,­­ au descătuşat iniţiativa creatoare a masselor, au dat naştere unei noi atitudini socialiste, faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Expresia vie şi minunată a atitudi­nii noi faţă de muncă este întrecerea socia­listă, sunt minunaţii fruntaşi care apar necontenit în întrecerea socialistă — oa­meni ca primtopitorul Gara? Ion, care aplicând metoda şarjelor rapide dă zeci de tone oţel în plus, ca mi­nerul Kopetin Geza care, în 1950, a dat două norme anuale, ca strun­garii Iureş Niculae şi Karácsony Emeric care au aplicat printre primii metoda tăierii rapide a metalelor Bortkevici-Bâkov, ca textilistele Cincă Maria, Boghină Ana, Sarkozy Aurelia, care lucrează la câte 50 şi 60 de războaie fiecare, este grija plină de dragoste a sutelor de mii de munci­tori şi tehnicieni de a produce mai mult şi mai bine, de a-şi gospodări cu chib­zuială materialele, maşinile, utilajul, de a realiza cât mai însemnate economii. In anii planului cincinal — ani de mari construcţii, de măreţe realizări pe calea industrializării şi electrificării ţării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale celor ce muncesc —■ economia naţio­nală va cunoaşte o mare desvoltare. Cu ajutorul puternic al Uniunii Sovie­tice, Republica Populară Română va deveni o ţară cu o industrie socialistă desvoltată şi cu o agricultură mecani­zată în cea mai mare parte Sarcini de mare răspundere stau în faţa clasei muncitoare din ţara noastră, în lupta pentru apărarea păcii, pentru so­cialism. Întreprinderile socialiste sunt ale noastre, ale întregului popor muncitor. Ele lucrează pentru pace, pentru viaţa fericită a tuturor celor ce muncesc Să facem deci totul pentru întărirea şi desvoltarea lor ! Folosind în toate domeniile experienţa sovietică, răspândind experienţa între­prinderilor fruntaşe, îndeosebi a Sovromu­­rilor, să facem din fiecare întreprindere o unitate puternică din punct de vedere teh­nic şi profesional, o fortăreaţă în lupta pentru desvoltarea economiei naţionale, pentru bunăstarea poporului muncitor, în lupta pentru pace, împotriva uneltirilor criminale ale imperialiştilor americani şi englezi provocatori la război . Pentru a realiza măreţele sarcini pe care planul cincinal le pune în faţa între­gului popor muncitor, este necesar să mun­cim şi să luptăm necontenit spre a des­­volta succesele de până acum, pentru a lichida lipsurile care mai există în econo­mia noastră , în privinţa realizării sar­cinilor de calitate a producţiei, disciplinei în muncă, disciplinei de plan şi financiare, normării muncii, bunei gospodăriri a în­treprinderilor etc. Să desfăşurăm larg întrecerea socia­listă, să luptăm pentru însuşirea tehnicii noi, pentru răspândirea organizată a ex­perienţei minunate a stahanoviştilor sovie­tici şi a fruntaşilor noştri în muncă ! Directorii, cadrele din economie, să în­veţe să gospodărească tot mai bine între­prinderile, luptând cu hotărîre să-şi însu­şească la perfecţie cunoştinţele tehnice, economice şi politice, fără de care nu poţi fi un adevărat conducător ! Organizaţiile de partid să desvolte prin­tre muncitori dragostea pentru întreprin­derile naţionalizate, pentru şantierele pă­cii şi socialismului, unde se construesc noile uzine şi fabrici ale cincinalului. Or­ganizaţiile de partid au datoria să fie me­reu în fruntea întrecerii socialiste, să lupte pentru întărirea disciplinei muncii, pentru creşterea continuă a productivităţii mun­cii şi folosirea rezervelor interne, pentru întărirea gospodăririi chibzuite şi a răs­punderii personale, pentru un regim sever de economii. Organizaţiile de partid trebue să asi­gure cadrelor tehnice existente condiţiile necesare ca să-şi desfăşoare întreaga lor ştiinţă şi pricepere, veghiând în acelaş timp la ridicarea de noi cadre de munci­tori calificaţi şi tehnicieni din rândurile clasei muncitoare. Organizaţiile de partid trebue să ţină trează vigilenţa revoluţio­nară a masselor, pentru a zădărnici în­cercările criminale ale foştilor stăpâni şi uneltelor lor, care — aşa cum a arătat recentul proces al bandei de sabotori şi terorişti de la fabrica „Placajul’' — nu se dau în lături de la nicio mârşăvie în încer­cările lor disperate de a dăuna mersului nostru înainte spre socialism. Fiecărui muncitor şi muncitoare în parte, să-i fie limpede că luptând pentru realizarea şi depăşirea planului, pentru întărirea economiei naţionale, dă lovi­turi grele duşmanilor înverşunaţi ai ţării, imperialiştii americani şi englezi, care pun la cale un nou război. Sorbind puteri din victoriile de până acum, descoperind şi înlăturând, rând pe rând, toate lipsurile care mai există, să mergem înainte, sub steagul glorios al par­tidului, călăuziţi de genialele învăţături ale lui Lenin şi Stalin, muncind şi luptând fără preget pentru realizarea planului cin­cinal, pentru înflorirea economiei socia­liste, pentru întărirea patriei iubite, pen­tru pace şi socialism . -O­­ • Până azi, aproape 100.000 cetăţeni aia văzut titmul „Viaţa învinge“ Filmul artistic românesc de lung me­traj, „Viaţa învinge“, care rulează pe ecranele mai multor cinematografe din Ca­pitală, se bucură de un excepţional succes. Numai în decurs de patru zile, acest film, care întăreşte încrederea spectato­rilor în forţa creatoare a ştiinţei noastre şi îi mobilizează la lupta împotriva ac­ţiunilor duşmănoase ale agenţilor impe­rialiştilor americani şi englezi, a fost vi­zionat de aproape 100.000 cetăţeni. La toate cele nouă cinematografe unde rulează „Viaţa învinge“, afluenţa specta­torilor este în continuă creştere. In număml de azi: Munca în sindicate — o obligaţie şi o datorie a comuniştilor — (arti­col de fond publicat in „Pentru pace trainică, pentru democraţie popu­lară!”) (pag. 2-a) O gospodărie colectivă fruntaşă— de N. Enuţă (pag. 2-a). In întâmpinarea Festivalului Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace. (pag. 2-a) mv ./mm*,un SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA": din caz care se „rezolvă” de aproape un an de zile. (pag. 2-a) VIAŢA DE PARTID: Organizaţia de bază de la gospodăria agricolă de stat Aldeni şi-a ales biroul­­ de Mure­­şeanu Mihail prim secretar al Comi­tetului raional de partid Beceni re­giunea Buzău (pag. 3-a). Caracatiţa — de V. Sebastian (pag- 3-a). yjrtmtgf­ngBSBOMBBBBOBWBO— Conferinţa adjuncţilor miniştrii și afacerilor externe (pag. 4-a). Evenimentele din Coreea (pag. 4 a). Manifeste antirăzboinice în Grecia (pag. 4-a). Greva funcţionarilor de bancă din Atena continuă (pag. 4-a). O nouă crimă a rasiştilor ameri­cani (pag. 4-a). însemnate succese obţinute în „schimburile păcii“ Pe rânitorul hidrocentralei „V. I. Lenin“ P. NEAMŢ. „ Ziua ..schimbului păcii” organizat Vineri de către muncitorii, teh­nicienii şi inginerii de pe marele şantier al hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicaz a fost o zi cu totul deosebită. Pe tot întinsul şantierului, muncitorii şi tehnicienii şi-au dovedit cu prisosinţă, prin muncă mai avântată ca oricând, dra­gostea fierbinte şi hotărîrea lor de a apăra bunul cel mai de preţ al omenirii — pacea — ameninţată de imperialiştii ame­ricani şi englezi. Constructorii hidrocentralei au fost salutaţi din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R P. R. de o delegaţie compusă din preşedintele Comi­tetului pentru invenţiuni şi descoperiri din R. P. R., Iuliu Gherendi, şi scriitorii Ion Călugăru şi Radu Boureanu. La galeriile,,de prospecţiune din sectorul baraj, echipele conduse de minerii Iosif Berchezi, Ştefan Ivacton şi Pavel Oţel au obţinut succese deosebit de însemnate. Ştefan Ivacton, care a făcut parte din­­tr’o echipă de strângere de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii adu­când o însemnată contribuţie şi în acea­­stă acţiune, a declarat în momentul când a eşit din şat: „Lucrăm cu toată dragostea pe acest mare şantier al păcii şi socialis­mului. Noi ştim că munca noastră va uşura traiul oamenilor muncii, va aduce belşug şi lumină pe aceste meleaguri”. Cu aceeaşi convingere că înregistrând succese pe frontul construcţiei socialisme. Iar în ţara noastră el consolidează întreg lagărul păcii, au muncit şi membrii bri­găzii l­a U.T.M. şi al brigăzii a Il-a de la punctul de eştre al tunelului, care şi-au depăşit în mod simţitor normele de lucru. In întreprinderile din ţară, munci­torii, tehnicienii si inginerii işi afirmă voinţa lor puternică de a întări patria şi a apăra pacea, organizând „schimburi ale păcii”. In aceste schimburi, ei obtin însemnate succese in lupta pen­tru realizarea înainte de termen a planului pe 1951, pentru îmbunătăţi­rea calităţii şi realizarea a cât mai însemnate economii. La schela petroliferă Cămpina CAMPINA (de la trimisul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii din schela petro­liferă Cârt­pina au lucrat joi un „schimb al păcii“, conştienţi că petrolul — aceasta mare avuţie naţională — repre­zintă o armă pusă în slujba păcii şi a construirii socialismului. La sonda 707 Buştenari, echipele mae­­ştrilor sondori Matei Vasile şi Cristian G Gheorghe au forat un număr dublu de metri faţă de norma zilnică prevăzută. Datorită acestui succes, brigada a reuşit să înscrie în carnetul de economii încă o zi avans la săpare, pe lângă cele 10 zile obţinute până în prezent, de la in­trarea sondei în foraj. In ziua „schimbului păcii", în întreaga secţie Buştenari n’a lipsit de la lucru niciun sondor. Până la sfârşitul schim­bului, planul de foraj pe întreaga secţie a fost depăşit cu 27,33%. In celelalte secţii de foraj ale schelei Câm­­pina, brigăzile de sondori au lucrat cu a­­ceeaşi însufleţire. Planul de foraj al sche­lei a fost îndeplinit în proporţie de 150,97°/o obţinându-se în această zi cea mai înaltă producţie din cursul acestei luni. Succese deosebite în „schimbul păcii" au obţinut şi brigăzile de sondori de la son­dele în producţie. In fruntea secţiilor de producţie s-a situat secţia Mislea, condusă de Inginerul Velcovschi Vladimir, care a depăşit planul de producţie cu 7,28%, dând astfel în „schimbul păcii” zeci de tone de ţiţei în plus. Pe întreaga schelă Câmpina, producţia de ţiţei din ziua „schimbului păcii” a fost cu 4,89% peste prevederile planului. La „Dinamo“ In toate secţiile uzinelor „Dinamo” zeci de panouri cu lozinci amintesc mun­citorilor că ziua „schimbului păcii” trebue să fie încununata de căi mai frumoase succese în producţie. „Tovarăşe ! Ţi-ai pregătit maşina şi materialele pentru ziua „schimbului pă­cii ””, glăsueşte unul din panouri. In secţia presă tov. F.ne Ana a depă­şit norma cu sută la sută. — Grozăviile războiului le-am simţit pe pielea mea — povesteşte ea muncitoare­lor din secţie. Timp de o săptămână am stat în spital în urma unui bombardament. O schijă îmi intrase în mână. Nu vreau să mai trăesc niciodată asemenea groză­vii, spune ea plină de hotărîre. De câteva zile, la fabrica „Dinamo” a luat fiinţă în secţia bobinaj prima bri­gadă de femei, condusă de tov. Maria Arsuca. In această brigadă lucrează şi tov. Penescu Virginia. — Brigada noastră a obţinut în „schimbul păcii" frumoase succese — spune cu mândrie Virginia Penescu. In cele 8 ore de lucru am făcut 9 bobine normale pentru transformatori­ de înaltă tensiune, în loc de 3 cât era norma. „Schimbul păcii­­ nu a fost pentru mine şi pentru celelalte tovarăşe din brigadă o zi obişnuită. In această zi, noi eram hotărîte să dovedim încă o dlată că voinţa noastră pentru pace stă în munca şi în realizările noastre, în lupta pentru a pro­duce mai mult şi din ce în ce mai bine, pentru a întări puterea economică a scumpei noastre patrii. Tov. Mologhianu Haralambie, dela secţia ajustat, s’a pre­gătit pentru „schimbul păcii” cu o deose­bită grijă, in „schimbul păcii” el a făcut 48 cleme pentru transformatori și n’a dat niciun rebut. — In „schimbul păcii" am ținut să dovedesc prin fapte hotărîrea mea neclin­tită de a lupta pentru pace. Ca respon­sabil al echipelor pentru strângerea sem­năturilor în comuna Militari, am mers în tot timpul campaniei din casă în casă, ducând muncă de lămurire în mijlocul cetăţenilor, mobilizându-i la luptă îndâr­jită contra aţâţătorilor la un nou măcel, pentru asigurarea păcii în lume. Punerea pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R. P. R.­­ * Sâmbătă la amiază a avut loc la Buftea solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R P.R. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin Toma, acad Mihail Roller, Niculae Bellu, oameni ai artei şi culturii. Au participat deasemeni: S. S. Spanda­­rian, consilier al Ambasadei Uniunii So­vietice, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, ministrul R. P. Ungare, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea Ambasadei R. P. Bulgaria, şi alţi membri al corpului diplomatic. Au luat parte numeroşi muncitori ai şantierului de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locuitori al comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest prilej dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri. Cuvântarea rostită de dr. Petru Groza Dr. Petru Groza a arătat în Introducere, că Centrul de Producţie Cinematografică din republica noastră va fi un adevărat focar de răspândire a culturii, de lumi­nare a masselor, de educare a poporului nostru în spiritul ideilor înaintate ale so­cietăţii socialiste pe care o construim. Cinematografia are un rol deosebit în gigantica bătălie ce se duce în ţara noa­stră pentru distrugerea rămăşiţelor putre­dei Ideologii şi morale burgheze. In lupta poporului muncitor împotriva duşmanilor păcii, democraţiei şi socialismului. Dr. Petru Groza a scos apoi în relief înaltul nivel artistic şi ideologia al cine­matografiei sovietice care, sub conducerea Partidului Comunist (bolşevic) şi a marelui Stalin, a devenit cea mai populară dintre arte, câştigându-şi dragostea şi aprecierea întregului popor sovietic. Vorbitorul a arătat apoi, prin contrast, că în ţările capitaliste cinematografia con­stitue un mijloc de îndobitocire a masse­lor, inspirându-le sentimente de neîncre­dere în forţele lor. Individualism, şovi­nism, laşitate şi servilism. Cinematografia americană sprijină deschis politica răz­boinică a guvernului american şi acţiunea banditească de asasinat dusă împotriva eroicului popor coreean. Spre deosebire totală de acest rol odios pe care îl joacă cinematograful în mâinile capitaliştilor, se ridică, ca o adevărată şcoală a dragostei de om şi de viaţă, de adevăr şi de muncă, cinematografia sovie­tică şi cinematografia ţărilor de demo­craţie populară. Cinematografia sovietică smulge vălul de minciună şi de ipocrizie prin care provocatorii la război îşi îm­brobodesc planurile lor ticăloase. Partidul Muncitoresc Român şi guver­nul nostru — a spus în continuare dr. Petru Groza — călăuziţi de experienţa Uniunii Sovietice, au hotărît crearea con­diţiilor pentru desvoltarea ariei noastre cinematografice naţionale, pentru mărirea producţiei de filme româneşti artistice şi documentare, cu un mnalt conţinut poli­tico-ideologic, pentru crearea cadrelor ne­cesare unei asemenea cinematografii. După ce a subliniat realizările obţinute până acum de tânăra noastră cinemato­­grafie, vorbitorul a spus: Noul edificiu de cultură, a cărui con­strucţie începe aci, va constitui un nou şi puternic mijloc care să ajute oamenilor muncii din ţara noastră în lupta măreaţă pe care o duc pentru construirea socia­lismului în scumpa noastră patrie, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi sub steagul măreţelor idei, atotbirui­toare, ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Să facem din cinematografia noastră naţională o mândrie a patriei noastre, o armă ascuţită a luptei pentru pace, pentru construirea unei vieţi fericite şi îmbelşu­gate poporului nostru muncitor. Să trimitem de act marelui conducător de popoare, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin, şi întregului popor sovietic frate, salutul, mulţumirea şi recunoştinţa noastră pentru marele şi fră­ţescul ajutor pe care nl­­ acordă, pentru dragostea şi căldura cu care îmbrăţişează lupta şi strădania poporului nostru care se îndreaptă, sub conducerea partidului, cu paşi siguri pe calea luminoasă a socia­lismului. Cuvântarea dr.-ului Petru Groza a fost viu aplaudată. Pionierii din comună i-au oferit flori. ★ Luând cuvântul, preşedintele Comitetu­lui Executiv al Sfatului Popular al comu­nei Buftea, Gh. Iordan, a exprimat bucu­ria locuitorilor de a putea contribui prin muncă la ridicarea măreţului edificiu de cultură. Noi oameni­ muncit din Buftea — a spus Gh. Iordan — am fost ţinuţi sub cruntă exploatare şi în întuneric sub re­gimurile burghezo-moşiereşti, de către marele moşier Ştirbei. Marea majoritate a locuitorilor n’au avut posibilitatea să înveţe carte. Astăzi, sub conducerea par­tidului, prin alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, noi începem să cu­noaştem bucuria vieţii şi a ridicării noa­stre materiale şi culturale, alături de în­tregul popor muncitor. Muncitorul Iancu Florea, de pe şantie­rul de construcţie a Centrului de Pro­ducţie Cinematografică, a exprimat bucu­ria muncitorilor care pornesc la ridicarea acestei mari construcţii de ia fiinţă din Iniţiativa partidului şi guvernului şi cu ajutorul marii Ţări a Socialismului vic­torios. Uniunea Sovietică. Tov. Niculae Bellu, preşedintele Comi­tetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.P.R., a dat ci­tire unei telegrame către tovarăşul Stalin, genialul învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, spre a-l mulţumi pentru marele ajutor pe care Uniunea So­vietică, ca şi în atâtea alte rânduri, a în­ţeles să-l dea din plin pentru ridicarea a­­cestui însemnat centru de cultură în ţara noastră. Asistenţa a manifestat îndelung pentru cel mai bun şi cel mai iubit prie­ten şi învăţător al poporului nostru, spri­jinitorul culturii, stegarul luptei pentru pace şi socialism în lumea întreagă, Iosif Vissarionovici STALIN. Tov. Pavel Constantinescu, vicepreşe­dinte al Comitetului Cinematografiei, a citit apoi telegrama adresată tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., exprimând angajamentul oamenilor muncii din domeniul cinemato­grafiei de a munci cu toată însufleţirea pentru ridicarea cinematografiei noastre la nivelul sarcinilor măreţe pe care par­tidul le-a pus în faţa poporului muncitor. Telegrama a fost primită cu vin­ovaţii în cinstea tovarăşului Gheorghiu Dej, con­ducătorul iubit al poporului nostru. K­ Dr. Petru Groza a dat apoi citire actu­lui de fundaţie a construcţiei, pe care au fost înscrise cuvintele: „Astăzi, 9 iu­nie 1951, se pune piatra fundamentală a Centrului de Producţie Cinematografică din R.P.R., care se construeşte în urma Hotăririi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Re­publicii Populare Române, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice". Actul de fundaţie a fost semnat de dr. Petru Groza, tovarăşii Vasile Luca,­­ Chi­şinevschi şi Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Miniştri a aşezat actul la te­­melia construcţiei, zidind deasupra prima cărămidă, în aplauzele celor prezenţi. Membrii C.C. al P.M R. şi al guvernu­lui s-au întreţinut apoi cu locuitorii din comună şi cu muncitorii de pe şantier, care le-au făcut, la plecare, o caldă mani­festaţie de dragoste. (Agerpres). Din Uniunea Sovietică O INIŢIATIVA DE MARE PREŢ Pe uriaşul şantier dela Tîmleanskaia, a-»­colo unde din voinţa omului sovietic se naşte o mare artificială, o întrecere en­tuziastă s’a pornit intre eseavatorişti şi şoferi. In contractele de întrecere ca­re au întocmit, eseavatorişti! şi şoferii şantierului şi-au luat angajamentul să a­­sigure încărcarea la maximum a puter­nicelor maşini ce le conduc, funcţiona­rea neîntreruptă şi înalta productivitate a acestora. Întrecerea a fost iniţiată de echipajul escavatorului „Urateţ" — condus de mais­­trul şef Ivanov — şi de brigada de şo­­feri condusă de Zubkov şi Mahonin. Rezultatele obţinute imediat după sem­­narea contractelor de întrecere, de primul schimb al echipajului escavatorului „Ura­­leţ”, au arătat cât de preţioasă este această Iniţiativă, in foc să disloce 1525 metri cubi —­ norma pe schimb — primul schimb a escavat 2320 metri cubi, depăşindu şi cu 320 m. c. angajamentul luat în con­tract. Brigada şoferilor a repurtat şi ea suc­cese însemnate, depăşind cu 125 nu­mărul curselor ce reprezentau angaja­mentul luat de el în contractul de între­­cere socialistă. In cadrul unei şedinţe special convo­cate, comitetul sindical al şantierului a discutat şi a aprobat această preţioasă iniţiativă, propunănd organizaţiilor sin­dicale de pe şantier să extindă întrecerea în toate sectoarele de muncă. INVENŢIA UNEI COLHOZNICE Institutul pentru mecanizarea agricul­turii din Harkov a primit de curând prin poştă o cutie ce conţinea modelul unui nou tip de semănătoare pentru introdu­cerea­ îngrăşămintelor în pământ, model confecţionat din tablă şi lemn. Noua semănătoare este formată din­­tr’un rezervor în formă de Jghiab, în In­teriorul căruia este fixat — în poziţia orizontală — un ax angrenat de roţile semănătorii. In jurul axului şi prinsă de el se află o spirală. Când semănătoarea se pune în mişcare, axul se roteşte, sfă­râmând cu discurile spiralei îngrăşămin­­tele din rezervor şi îndreptându le în des­chizăturile din fundul rezervorului De aici, prin tuburi speciale, îngrăşămintele alunecă în jos. In partea de jos a fiecă­rui tub se găseşte un mic dispozitiv, care face în pământ o gropiţă, lasă să pătrundă în ea îngrăşământul şi o acoperă din nou cu pământ. Modelul a fost construit de L. N Goro­­deţkaia, o colhoznică în vârstă de 60 ani Deoarece trăise în Ucraina apuseană, în­­tr’o regiune revenită la patria sovietică abia în ultimii ani, bătrâna a învăţat carte abia în ultimul timp şi a intrat in colhoz nu de mult. Întrucât noua semănătoare pen-­­tru îngrăşăminte prezintă o mare însem­nătate economică, contribuind la îmbună­tăţirea continuă a calităţii lucrărilor agri­cole, direcţia institutului a hotărît să o ajute pe colhoznica L. N Gorodeţkaia să realizeze construcţia definitivă a maşinii-L. N Gorodeţkaia nu este singura col­hoznică sovietică preocupată de invenţii şi inovaţii. Numărul inovatorilor din rân­durile colhoznicilor care cer ajutorul ştiinţific al Institutului este mare şi îr­ continuă creştere. ÎNTREGUL COLECTIV ÎNVAŢĂ La uzina de construcţii de locomotivă din Bejiţa (regiunea Briansk) nu e as­tăzi muncitor sau funcţionar care să mi înveţe. 23 oameni au absolvit cursurile serale ale şcolii tehnice de specialitate­­Printre aceşti absolvenţi sunt atât mun­citori vârstnici cât şi tineri. Aceştia din­ urmă au intrat in uzină abia în anii da după război. Alţi câţiva membri ai co­lectivului uzinei vor primi în curând di­ploma de absolvenţi al institutului local de construcţii de maşini de transport.­­Cursurile serale ale acestui Institut sunt frecventate de 39 constructori de loco­motive, iar la cursurile serale ale şcolii tehnice de construcţii de maşini învaţă 120 muncitori şi muncitoare. Zeci de muncitori urmează cursurile prin corespondenţă ale diferitelor insti­tute şi şcoli tehnice. In acelaş timp peste 200 tineri şi tinere din uzină urmează cursurile şcolilor serale ale tineretului muncitor. In afară de aceasta, la uzină s’au­ creat zeci de cercuri şi cursuri pentru ridicarea calificării. ÎNTÂLNIRE SPORTIVA LA „GOLFUL BUCURIEI" De ani de zile în regiunea Moscovei s’a stabilit tradiţia ca sezonul sportiv de vară să fie inaugurat printr'o întâlnire a sportivilor în „Golful Bucuriei” de pe canalul Moscovei Şi in acest an s’au adunat act peste 5000 sportivi reprezen­tanţi ai diverselor cluburi din capitală Uniunii Sovietice şi din imprejurimi. Curând pe sub pinii bătrâni ai pădurii de lângă golf a răsărit un întreg orăşel de corturi Diferite competiţii spor­tive. Jocuri, reprezentaţii ale cercurilor de artişti amatori au marcat începutul sezonului sportiv Turiştii au organizat întreceri la alergări, la căţăratul in pomi, la instalarea în cel mai scurt timp a taberii. La majoritatea probelor câştigător, a fost clubul sportiv „Aripile Sovietelor’* iar colectivului, sportiv al uzinei de auto­mobile „ZI S." din Moscova i s’a acordat o cupă pentru că a știut să atragă la practi­carea turismului cel mai mare număr de muncitori.

Next