Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-10 / nr. 2062

Pag. 2 Munca in sindicate — o obligaţie şi o datorie a comuniştilor*) Sindicatele sunt cea mai importantă organizaţie de massă a clasei muncitoare, organizaţie menită să făurească şi sa întărească unitatea rândurilor ei, să ducă lupta pentru pace, pentru interesele de fiecare zi ale oamenilor muncii, pentru interesele întregii clase muncitoare. Rolul sindicatelor, mijloacele şi m­eto­dele luptei lor pentru interesele vitale ale oamenilor muncii şi pentru apărarea păcii sunt radical diferite în ţările în care la­­­­utere se află clasa muncitoare, şi în anile unde la putere se află rechinii im­perialişti, exploatatorii oamenilor muncii. In ţările capitaliste sindicatele, con­duse de fii credincioşi ai clasei mun­citoare, desfăşoară tot mai larg lupta pentru revendicările de fiecare zi ale oa­menilor muncii, împotriva politicii de foamete, de mizerie, de înnăbuşire a li­bertăţilor democratice, împotriva perico­lului crescând al fascismului care înso­ţeşte pregătirea unui război de agresiune de către imperialişti. Ele duc lupta pen­tru apărarea independenţei naţionale a ţărilor lor împotriva atentatelor imperia­lismului american In situaţia actuală creşte şi mai mult rolul sindicatelor în lupta pentru pace. Sindicatele au participat activ la strân­­erea de semnături pe Apelul de la Stockh­olm. Ele dau dovadă de o activitate şi mai Intensă în campania tuturor popoa­relor pentru un Pact al Păcii, care se desfăşoară în toate ţările. Organizaţiile sindicale recurg tot mai des­pre d­emonstraţii şi greve impunătoare pentru a apăra interesele şi revendică­rile clasei muncitoare. Aceasta o arată grevele din Italia şi Franţa, la care au luat parte milioane de oameni ai muncii. Mişcarea grevistă a muncitorilor englezi şi ameripa­ni, ultimele acţiuni ale munci­­torilor­ pertrolişti din Iran, ale muncitori­lor din­ Brazilia, precum şi numeroasele greve­ dinn alte ţări consfitue o dovadă a intensificării luptei clasei muncitoare. Tnftoceta Federaţiei Sindicale Mondială­­(F.S-M.)îi creşte necontenit, cu toate efor­­turile i­­scizioniştlor socialişti de dreapta şi ale altor scizionişti, care din ordinul imperialiştilor americani încearcă să sfarme rândurile el Ea grupează astăzi 78.000.000 de muncitori şi funcţionari, membri ai sindicatelor din majoritatea covârşitoare a ţărilor lumii Nemulţumi­rea faţă de politica imperialistă de mis­terie, foamete şi război, faţă de politica a­scizioniştilor unităţii clasei muncitoare cuprinde tot mai mult şi pe membrii sindicatelor al căror leaderi se ridică împotriva F.S.M. Clasa muncitoare şi massele de oa­­m­eni a­ muncii îşi dau tot mai mult seama prin propria lor experienţă că forţa lor rezidă în unitate. Numai unin­­du-şi eforturile, oamenii muncii vor pu­tea să stăvilească drumul războiului, să pună capăt foametei, mizeriei şi şomaju­lui, să asigure popoarelor condiţii mai bune de muncă şi de trai. I­ I­I­­ , * 1) Articol de fond publicat în „Pentru pace trainică, pentru demo­craţie populară 1" Nr. 23 (135) Dar această unitate poate fi creată şi întărită numai în lupta de fiecare zi, în care massele, pe baza experienţei de clasă pe care au dobândit o, îşi dau seama de justeţea lozincilor şi a politicii partidelor comuniste, de caracterul fu­nest al politicii duse de partidele socia­liste de dreapta şi de leaderii lor. Nu poate fi vorba de o conducere a masselor, de o realizare a unităţii oame­nilor muncii, dacă comuniştii nu vor merge în masse, dacă ei nu vor organiza cu abnegaţie şi cu pricepere lupta lor de fiecare zi. In toate ţările capitaliste comuniştii caută să facă ca sindicatele afiliate la Federaţia Sindicală Meridială să-şi­ desvolte activitatea îrntr’o direcţie justă, ca ele să şi îmbunătăţească necon­tenit munca, să-şi consolideze şi să şi lărgească rândurile. Din păcate, în sin­dicatele dintr'o serie de ţări numărul co­muniştilor este încă mic, şi nu fiecare din ei este un energic activist sindical. Trebue să se pună capăt subaprecierii muncii comuniştilor în sindicate, atitu­dinii sectare faţă de munca sindicală, care există în unele partide comuniste. Munca comuniştilor în sindicate, par­ticiparea activă la toate chestiunile de fiecare zi ale vieţii şi luptei masselor muncitoreşti consfitue una dintre cele mai importante sarcini care stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti Luptând pentru întărirea unităţii clasei muncitoare, comuniştii nu uită niciodată necesitatea de a duce o luptă dintre cele mai hotărîte împotriva duşmanilor acestei unităţi Demascarea permanentă şi con­secventă a acţiunilor mârşave ale leade­­rilor socialişti de dreapta, a fidelităţii lor servile faţă de capitalism consfitue una dintre cele mai importante îndatoriri ale comuniştilor Dar totodată Green şi Mur­ray, Deakin şi Jouhaux nu trebue confun­daţi cu membrii simpli, cu activiştii de jos ai sindicatelor americane, engleze etc. Sarcina comuniştilor este de a stabili o legătură permanentă cu membrii simpli ai acestor sindicate, de a­­ ajuta să vadă clar politica trădătoare a leaderilor de dreapta, de a desfăşura larg apărarea in­tereselor masselor sindicale Formulând fără întrerupere propuneri concrete în ve­derea înfăptuirii unităţii de acţiune în lupta oamenilor muncii, demascând pe leaderii socialişti de dreapta, comuniştii trebue să ştie să-i oblige să răspundă pentru acţiunile lor trădătoare în faţa masselor. Aceasta se va putea realiza nu­mai dacă se va exercita asupra lor o su­ficientă presiune de jos, dacă comuniştii vor izbuti să stabilească o unitate de jos. Grevele eroice ale muncitorilor spanioli arată că unitatea de acţiune de jos poate fi realizată până şi în condiţiile teroarei fasciste, în condiţiile existenţei sindicate­lor falangiste, fasciste. Comuniştii trebue să fie şi să activeze pretutindeni unde există masse de muncitori. Situaţia sindicatelor, rolul lor în în­treaga viaţă socială şi de stat este cu totul diferită în condiţiile socialismului victorios, în condiţiile puterii populare. In Uniunea Sovietică, care construeşte victorios comunismul, în ţările de demo­craţie populară, care pun bazele socialis­mului, sarcina sindicatelor este ca manife­stând o grilă de zi cu zi pentru nevoile oamenilor muncii, să înveţe pe muncitori să conducă producţia socialistă, să fie constructori conştienţi ai noii societăţi Sindicatele, ne învaţă tovarăşul Stalin, „nu înseamnă organizaţie de partid Sin­dicatele pot fi numite organizaţia care cuprinde întreaga clasă muncitoare, clasa dominantă în ţara noastră Ele sunt şcoala comunismului Ele ridică pe cei mai buni dintre oamenii lor pentru munca de con­ducere în toate ramurile de activitate ad­ministrativă Ele fac legătura între ele­mentele înaintate şi cele înapoiate din sânul clasei muncitoare Ele unesc mas­sele muncitoare cu avantgarda clasei muncitoare“. Avântul rapid al producţiei industriale din ţările de democraţie populară, înde­plinirea cu succes a planurilor economice, desvoltarea viguroasă a întrecerii socia­liste, crearea unei noi legislaţii în dome­niul social şi cultural care cuprinde asi­gurarea socială a oamenilor muncii, con­cediul plătit, protecţia muncii şi multe altele — toate acestea se realizeaz­ă de guvernele ţărilor de democraţie populară cu ajutorul activ al sindicatelor. Dar şi în ţările de democraţie popu­lară comuniştii trebue să-şi intensifice considerabil munca în sindicate, să lichi­deze lipsurile care mai există în această privinţă. Unele organizaţii de bază ale partidelor comuniste din întreprinderi se mai substitue deseori comitetelor de în­treprindere şi organizaţiilor sindicale în ceea ce priveşte munca lor, şi aceasta­ face ca un număr considerabil de membri ai sindicatelor să nu fie pe deplin antrenaţi în viaţa de producţie a întreprinderii. Se mai întâmplă de asemenea ca unel­e pro­bleme sindicale dintre cele mai impor­tante dintr'o Întreprindere să fie rezol­vate numai de câţiva conducători sindi­cali, care deseori sunt cu totul rupţi de massele sindicale. Aceasta denaturează într'un mod foarte grosolan temeliile de­mocraţiei sindicale, îndepărtează pe mun­citori dela organizaţiile sindicatei-, de la articiparea lor activă la rezolvarea pro­­lemelor importante ale vieţii sociale a Întreprinderii. Mai sunt încă destui co­munişti care cred că pentru ei este su­ficient să facă parte din partid, dar că n'au de ce să activeze în sindicate. Oa­menii aceştia nu înţeleg că în sistemul dictaturii proletariatului sindicatele con­stitue o curea de transmisie foarte im­portantă de la partidul comunist spre masse şi că munca activă permanentă a comuniştilor în sindicate asigură parti­ciparea masselor largi la construcţia so­cialistă. Intensificarea activităţii comuniştilor în sindicate este o sarcină importantă a partidelor comuniste. îndeplinirea acestei sarcini va con­tribui In mare măsură la stabilirea şl In­tărirea unităţii clasei muncitoare şl la creşterea continuă a forţei lagărului pă­cii, democrației și socialismului. Decernarea premiilor concursului literar organizat de Editura Tineretului Vineri seară a avut loc la sala „FUP Ion Sârbu" festivitatea decernării pre­miilor concursului de lucrări literare şi ilustraţii de cărţi pentru copil şi tineret organizat de Editura Tineretului. La festivitate au participat: maestrul Mihail Sadoveanu, Ludovic Takacs, mi­nistru adjunct la Departamentul pentru roblemele naţionalităţilor conlocuitoare, Atiana Bulan, consilier ministerial la Ministerul Învăţământului Public, Traian Şelmaru şi Mihail Novicov, secretari ai Uniunii Scriitorilor din R­P­R , membri ai cenaclelor literare, elevi ai şaclu­ de literatură „Mihai­ Eminescu“, precum şi numeroşi tineri fruntaşi în producţie şi în învăţătură. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Iov Mihai Maxim, director al Edi­turii Tineretului, care a arătat că rezul-­­tatele acestui concurs In cadrul săruta au fost prezentate 5 000 lucrări In lim­bile română şi ale naţionalităţilor conlo­cuitoare au fost deosebit de grăitoare, participanţii căutând să zugrăvească în lucrările lor tipul omului cou ce sa dez- voltă în ţara noastră. A luat apoi cuvântul maestrul Mihail Sadoveanu, preşedintele Juriului, care a felicitat pe participanţii la concurs, indem­­nându-l să persevereze in muncă, Insus şindu şi comorile literaturii progresiste din întreaga lume, alăturându-se muncii şi luptei fiecărui om cinstit care contri­­bue la întărirea patriei sale şi la apăra­rea păcii. A urmat apoi decernarea celor 80 pre­mii şi menţiuni. In numele premiaţilor a Vorbit I. Funduş, elev al şcolii de literatură „Mihail Eminescu”, care a adus mul­ţumiri Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor și Editurii Tinere­tului, care au organizat acest concurs. (Agerpres). SCÂNTEIA Reduceri pe C. F. R. pentru grupuri de vizitatori ai expoziţiei „Originea şi evoluţia omului“ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă că expoziţia „Originea şi evoluţia omului“ deschisă în Capitală în sala Dalles, poate fi vizitată în zilele de lucru între orele 9-14 şi 17-22, iar Duminica între orele 9-22. Pentru oamenii muncii din prevm­ele care doresc să viziteze această expoziţie se acordă reduceri pe C.F.R. după cum urmează: 25% pentru grupuri de 8-30 persoane. 40% pentru grupuri de 30-60 per­­soane. 50% pentru grupuri de cel puţin 61 persoane. Pentru Informaţii şi Înscrieri, vizitatorii din provincie se vor adresa filialelor şi subfilialelor S.R.S.G. O gospodărie colectivă fruntaşă Pe valea îngustă dealungul căreia se întinde satul Viile Dejului, din raionul Dej, 11 puţin pământ de muncă. Oamenii l-au smuls cu trudă costişelor strâmbe şi repezi, ori de sub năvala pâraielor. Cu două veri în urmă întreg câmpul părea ca o haină ciudată făcută dintr'o puzde­rie de petice de toate formele, tighelite unul lângă altul de un eroitor năzdrăvan. In locul peticelor de pământ au apărut tarlale întinse cu holde mândre și bogate, tarlalele gospodăriei agricole colectiva „Gh. Doja". A trecut mai bine de un an de atunci. Multe realizări minunate au dobândit în acest răstimp membrii gospodăriei colec­tive din Viile Dejului, realizări care vor­besc despre hărnicia şi străduinţa lor, rea­lizări care le sunt dragi şi de care pot fi mândri. Iată nu mai departe decât lanurile de grâu , se întind cât vezi cu ochii In mar­ginea satului, înalte, cu spicele doldora foşnind in bătaia vântului şi aducându-ţl în nări miros proaspăt de pământ şi rod. Să cauţi zile în şir dar tn satele din vecini nicăieri o­ ai si,mal găseşti o ase­menea mândreţe de lanuri. In crescătoria de păsări din curtea gos­podăriei mişună peste 500 pui de găină de rasa Leghorn, o adevărată bogăţie. Stupina din grădina de alături se îmbo­găţeşte în fiecare zi cu câte un stup nou. In coteţul pentru perei sunt 10 scroafe şl 49 purcel iar In grajd 14 vaci de lapte. Cea mai nouă şi mal Însemnată reali­zare a membrilor gospodăriei este lazul de pește. Are o întindere de 6 hectare. Aproape o mie de zile muncă au făcut membrii gospodăriei pentru construirea acestui laz. In ziua de 8 Mai, ziua aniversării par­tidului, când au Inaugurat lazul, au arun­cat în apă 300 kg. pește viu. — Noi socotim ca la toamnă să avem vreo 70—80 mări de peşte­­ (o majă-100 kg.) în iazul nostru, spune cu mândria oricare membru al gospodăriei colective. Cât despre viaţa membrilor gospodă­riei colective e deajuns de spus că toam­na trecută mulţi membri ai gospodăriei colective au primit pentru zilele muncă între 5 000—7 000 kg produse. Szekely Laurenţiu care a lucrat în gospodărie îm­preună cu 4 membri al familiei a primit 20 900 kg diferite produse. Din venitu­rile primite cinci membri ai gospodăriei colective îşi construesc case noi. Iar nu­meroşi alţii şi au cumpărat mobilier, îm­brăcăminte, etc. Succesele gospodăriei colective „Gh. Doja” se datoresc muncii politice şi or­ganizatorice desfăşurate de organizaţia de bază — îndrumată temeinic de organi­zatorul de partid — şi exemplului în muncă dat de comunişti. "­ Câte greutăţi şi lipsuri nu fuseseră vara trecută in organizarea muncii, mai cu seamă la lucrările de intreţinere a plantelor prăşitoare : porumb, sfeclă, car­tofi La grădina de legume, unde se cere multă muncă, unde de întărirea răspun­derii personale pentru calitatea lucrului făcut depinde recolta, brigadierul avea mari greutăţi in organizarea muncii oame­nilor din brigadă, la repartizarea nor­melor de lucru individuale şi ţinerea evi­denţei zilelor muncă Oamenii din brigadă lucrau în mai multe părţi, erau împăr­ţiţi la întâmplare, brigadierul nu putea să i îndrumeze cum să lucreze. La Începutul acestui an, biblioteca gos­podăriei colective primise o serie de bro­şuri despre organizarea muncii In col­hozurile din Uniunea Sovietică. Tov. Deszö Dăneş, organizatorul de partid, nu lăsă din mână broşura lui Ka­minski despre „Organizarea echipelor In colhozurile fruntaşe” până nu o citi In întregime. Nu se putu stăpâni bucuria că în sfârşit a găsit ceea ce trebuia să fie fă­cut pentru buna organizare a muncii în cadrul brigăzilor permanente de pro­ducţie. El propuse ca broşura să fie pre­lucrată în organizaţia de bază, pentru ca membrii de partid să-şi însuşească meto­dele de organizare a muncii folosite de colhoznici. Cu cât adănceau mai mult în­văţăturile cuprinse în broşură cu atât mai limpede vedeau comuniştii ce au de făcut pentru buna organizare a muncii în cadrul brigăzilor. Prelucrarea broşurii s'a făcut şi în adunarea generală a mem­brilor gospodăriei colective. Comuniştii au desfăşurat o Intensă muncă de lămu­rire Îndemnând pe membrii gospodăriei să pornească cu toată hotărlrea la aplicarea experienţei sovietice de organizare a muncii in brigadă, învăţând din experienţa colhoznicilor, consiliul de conducere a organizat o bri­gadă permanentă de câmp şi una le­gumicolă, alcătuite din câte 6 echipe sta­bile. In fruntea echipelor au fost nu­miţi cei mai vrednici şi pricepuţi oa­meni. După ce brigăzii­ au făcut arătu­rile şi însămânţările de primăvară, cei doi brigadieri au repartizat echipelor parce­lele de plante prăşitoare pe care trebue să le lucreze în cadrul brigăzii respective. Astfel cele 5 echipe din brigada de câmp au în seama lor să îngrijească căte 3­5 ha. porumb. Culturile prăşitoare care ocupă suprafeţe mai mici cum sunt sfecla, cartofii, au fost repartizate In aşa fel ca o cultură să nu fie Împărţită la toate echi­pele, ca să aibă suprafeţe prea mici. La fel au fost date parcele echipelor şl la grădina de zarzavat. Suprafeţele date In grija echipelor au fost însemnate cu tăbliţe pa care e scris numărul echipei şi numele şefului de echi­pă. înainte de a II se preciza răspun­derea pentru anumite culturi, uneia echipe erau aproape inexistente Din echi­pa a lil a, condusă de Lajoş Simion, de pildă, unii oameni nu veneau la lucru sau veneau târziu şi nimereau pe la alte echipe sau chiar se duceau să lucreze în cealaltă brigadă. Aceasta împiedica îndeplinirea planului de muncă al brigă­zii. Brigadierul nu putea controla cali­tatea lucrului, nici nu putea ţine o bună evidenţă a muncii. Şeful de echipă nu putea da vreun ajutor brigadierului la organizarea muncii sau la ţinerea evi­denţei. Când s’a încredinţat echipelor răspun­derea pentru anumite parcele, lucrurile s'au schimbat. Tov. Laleş s’a străduit sâ lă­murească oamenii din echipă să vină re­gulat la muncă şi să lucreze cu tragere de Inimă ca să nu întârzia cu lucrările. Ba mai mult, a reuşit să antreneze pe toţi membrii echipei în întrecerea socia­listă dintre echipe şi între oamenii din echipă. întărirea echipelor a dus la creşterea simţului de răspundere faţă de muncă şi de avutul obştesc, la întărirea disciplinei în muncă. Organizaţia de bază se preocupă cu toată grija da întărirea brigăzilor perma­nente de producţie. Intr'o şedinţă a or­­ganizaţiei de bază, s-a discutat în mod special despre ajutorul pe care organiza­ţia de bază trebue să-l dea brigăzii le­gumicole. Buna organizare a muncii asigură un control temeinle asupra calităţii muncii şi o bună evidenţă a zilelor-muncă. Brigadierul ştie dinainte câte zile­­muncă trebue să fie folosite pentru o anu­mită lucrare. Când măsoară normele înde­plinite şi calculează zilele muncă, ţine seama să nu facă vreo greşală care să ducă la depăşirea numărului de zile muncă stabilite pentru lucrarea respectivă. In fie­care seară brigadierul Itu Gavrilă îm­preună cu Szekely Laurenţiu iau In pri­mire lucrul făcut, calculează Zilele-muncă şi le trec în fişe. A doua zi, la câmp, bri­gadierul trece In carnetul fiecărui mem­bru câte zice­ muncă a făcut in ajun Din 15 In 15 zile, socotitorul gospodăriei afi­șează tabelul cu zilele muncă făcute de fiecare membru al gospodăriei. Săptămânal se analizează rezultatele întrecerii socialiste între brigăzi, echipe și oameni. Pentru păstrarea sau cucerirea drapelului de brigadă fruntaşă In muncă se dă o luptă însufleţită. tSt Organizaţia de bază din gospodăria colectivă „Gh. Deja” se preocupă temei­nic de problemele gospodăriei, de educa­rea membrilor gospodăriei. Intre tinerii din gospodărie erau dese certuri pentru lucruri de nimis ; adeseori se auzeau vorbe urâte. Organizaţia da bază a discutat situaţia din rândurile ti­neretului din gospodărie şi a propus să fie discutată şi în adunarea generală. — Noi luptăm să ne facem o viaţă fe­ricită şi îmbelşugată, să întărim patria noastră, să apărăm pacea — a spus pre­şedintele in adunarea generală. Oare cearta dintre unii tineri ajută la întări­rea gospodăriei noastre, ajută la apărarea păcii? Cum ne privesc oare ţăranii mun­­citori din sat dacă văd că intre noi sunt oameni care se ceartă şi tşi aruncă vorbe urâte ? Aceste fapte care nu fac crunte unui membru al gospodăriei colective dau apă la moară chiaburilor, ca să po­negrească gospodăria noastră colectivă. Noi nu trebue să îngăduim nimănui ase­menea fapte. Organizaţia de bază şi conducerea gos­podăriei colective se îngrijeau neîncetat să-l Îndrepte pe tânărul Trombitaş­­on care se îmbăta deseori şi provoca certuri. Astăzi, el nu mai bea şi nu se bate cu ni­meni. Ba chiar a ajuns fruntaş in muncă şi astăzi este şef de echipă Intre 15 Apri­lie şi 15 Mai a făcut 30,87 zile muncă Numai 18 membri de partid sunt în gospodăria colectivă Dar exemplul lor în muncă, dragostea faţă de gospodă­­ria lor colectiva însufleţesc pe toţi membrii gospodăriei Întreaga muncă po­litică desfăşurată de organizaţia de­ bază este strâns legală d® sarcinile muncii practice — de Întărire organizatorica şi economică a gospodăriei colective Toc­mai din această cauză comuniştii au reu­şit să mobilizeze la luptă pentru întări­rea gospodăriei colective pe toţi membrii. Organizaţia de bază din gospodăria co­lectivă ,,Gh. Doja” s'a întărit namntenit şi a obţinut aceste succese datorită fap­tului că a fost temeinic îndrumată de or­ganizatorul de partid, tov. Daszo Dénes. Organizatorul de partid s's străduit să ridice necontenit nivelul pr.lltl® a! mem­brilor de­ partid şi săi îndrume să folo­sească experienţa sovietica. In gospodăria colectivâ s® schimbă viaţa oamenilor, se schimbă felul lor da a fi. Creşte necontenit dragostea lor de muncă, de gospodăria colectivă, lăvorul vieţii Îmbelşugate şi fericite. •— Dd-mi mie sâ las lucrul cel mai greu — spune către preşedintele gos­podăriei bătrânul Berty. Acum In gospo­dăria noastră colectivă, văd să lucrez pentru folosul meu şi al familiei mele. Organizaţia de bază a sprijinit munca cercului miciurinist, din care fac parte 6 Inşi în frunte cu bătrânul Szilagy Mai' Un de 87 ani. Cercul miciurinist are un teren de experienţă de o jumătate hec­tar. Bătrânul Szilagy a aplicat s­­eria de metode miciuriniste de Îmbunătăţire a soiurilor de pomi şi legume El a luat Iniţiativa de a se semăna ceapă de să­mânţă numai din jumătăţile cu rădăcină ale bulbului şi a obţinut rezultate minu­nate E paznic de zi Io gospodări® Din mâinile lui harnice ies zilnis coşuri, mături, cozi de sape şi tot felul de obiecte necesare gospodăriei colective. In gospodăria colectivă este şi un cern agrotehnic la care participă 25 membri ai gospodăriei. Succesele obţinute de gospodăria co­lectivă „Gh. Doja în Întărirea organiza­torică şi economică prin aplicarea meto­delor folosite de colhoznicii sovietici sunt un exemplu vrednic de urmat pentru toate gospodăriile colective. Organizaţiile de bază din gospodăriile colective, îndrumate de organizatorii de partid şi comitetele raionale de partid, trebue sâ lupte pentru aplicarea în viaţă a Învăţăturii şi din experienţa colhoznici­­lor cuprinse In broşurile care se găsesc în biblioteca fiecărei gospodării colec­tive Aplicarea experienţei colhoznicilor are o Însemnătate deosebită pentru Întă­rirea organizatorică şi economică a gos­podăriilor colective. II. ENUŢA Nt. 2002 In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace Peste 1500 tineri şi tinere dela uzinele „23 August­* din Capitală s'au întrunit eri după amiază in cadrul unul entuziast meeting, ca să şi arate dorinţa de a Întâmpina cu noi succese In p­odulţie Festivalul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru pace, care va avea loc la Berlin Intre­­ 19 August 1951. Vorbind In numele Comitetului U. T. M. al uzinelor „23 August”, tovarăşul Dumi­nică Petre a chemat pe toţi tinerii din uzină să-şi intensifice eforturile pentru atingerea următoarelor obiective : mărirea numărului de brigăzi U. T. M până la 45 până la 5 August; 60 tineri strun­gari să înveţe a lucra după metoda so­vietică de tăiere rapidă a metalelor Bâkov- Bortkevici; 100 de tineri să aplice metoda sovietică a stahaoovistei Nina Nazarova de preluare a maşinilor In grijă socia­listă; 50 tineri să aplice metoda sovietică a stahanoviste! Antonina Jandarova de preluare a maşinilor din mers; 150 tineri să fie calificaţi după metoda sovietică Rotlear­ de calificare la locul de muncă; realizarea de economii In valoare de 2 500 000 prin recondiţionarea sculelor după metoda sovietică Kuzneţov, organi­­zarea a patru conferinţe şi două festiva­luri, etc. „Chemăm întreg tineretul din uzină ca în cinstea Festivalului Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru pace să întărim disciplina socialistă a munţii sub lozinca ! Niciun minut întârziere de la lucru, niciun minut pierdut in timpul pro­ducţiei”. Chemarea Comitetului U. T. M a fost primită cu o deosebită însufleţire de tinerii muncitori In numele celor 3 brigăzi U. T M -iste de la sectorul mo­toare, tânărul lăcătuş Cu­tă Constantin şi-a luat angajamentul ca împreună cu tinerii din aceste brigăzi să economi­sească până la 5 August 12 mil kg. lami­nate şi 150 kg electrozi. Tov. Rădulescu Nicolae, secretarul orga­nizaţiei de bază U. T. M. de la secţia cazangerie, a arătat că tinerii din brigada l-a sunt hotărîţi să economisească 8000 kg tablă în valoare de 600.000 lei. El a mai spus că tinerii din brigada de sudori şi-au luat angajamentul să sudeze In fie­care lună 9 cazane In loa de 5 câte pre­­vede planul. Luând cuvântul, tov. Asan Arman, secretarul organizaţiei U. T. M. de la secţia mecanică uşoară, a arătat că U T M tşt­l din această secţie au hotărtt să înfiinţeze un loc de muncă al tine­retului unde să lucreze 120 de tineri care să fie exemplu de disciplină la muncă. Angajamente frumoase şi au luat şi tinerii Dumitriu Andrei, Mironescu Con­­stantin şi alţii. Vorbind în numele comitetului de partid al uzinelor „23 August” tov. Udrea Dumitru a arătat tinerilor că atât el cât şl ceilalţi tovarăşi din comitet vor veni mereu In mijlocul tinerilor Indrumându-i şl ajutându I să şl îndeplinească angaja­mentele luate In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru pace. Scrisori către „Scânteia** Un caz care se „rezolvă“ de aproape un an de zile Prin luna Iunie, anul t­ecut, unitatea noa­stră C.A M.Tulcea a fost auzata de către Staţia C . R. că i-au sosit nişte codre de la Fabrica de Tutun din­­ Sărat. Un deegal s’ni prezentat de îndată să le ridice. Sp­i mirarea noastră, delegatului i s’a cerut să plătească taxele de transport deşi ele fuse­­seră plătite de către expeditor, după cum reieşea chiar din tract. Ce se întâmplase ‘­ Casierul staţiei C.F . R.­Să'al uitase să aplice stampila „Achitat" pe tract La pro­punerea casierului am plăti Incăodată trans­portul caietelor, rămânând să ni se res’itue banii imediat ce pom face dovadă scrisă că taxele s’au plătit la R-Sărat. După trei zile m’am prezentat la casieria staţiei cu dovada plăţii, dar banii nu l-am putut ridica. Castelul trimisese conturile pe luna lun’e Direcţiunii Financiare din fostul Departament C.F .. Am fost îndrumaţi să ne adresăm acestei Direcţiuni, ceea ce am şi făcut. La II Iulie am înaintat reclamanţia. După o aşteptare de 3 săptămâni — văzând că nu primim răspuns — am făcut o reve­nire rugându-i pe tovarăşii de la Direcţia Financiară să ne răspundă urgent. După­­alte 3 săptămâni de aşteptare, Direcţia Fi­nanciară ne făcea cunoscut că reclamnţia nu se poate lua In consideraţie până când nu trimitem scrisoarea de trăsură In origi­nal Direcţiei l­a Regionale C.F R.-Bucureşti, singura In drept să rezolve cazul. Ne-am conformat întocmai. La data de 15 August am trimis recomandat Daecilet l a Regio­nale-Bucureşti scrisoarea de trăsură, cu rugămintea să ne confirme primirea ei. Am aşteptat şi ia­ aşteptat timp de mai bine de 5 săptămâni. Văzând că nu ni se răspunde ne-am hotă­rt să facem o nouă adresă Eram îngrijoraţi pentru că acum nu aveam nici banii in casă şi nici scrisoarea de trăsură care, oricum, ne făcea dovada plăţii taxelor. Tăcerea Direcţiei l­a Regionale C . R. ne-a forţat să mai facem o revenire. In sfărşit, la această nouă revenire Direcţia l a Regională ne anunța că nu primise pileul nostra re­comandat. Acest lucru era greu să-l cre­dem mai ales că In faţă aveam recipisa ce făcea dovada trimiterii pilcului. Am scris din nou celor dela Bucureşti, rugându-i si cerceteze bine dosarele lor căci nu se poate sâ nu fi 0'im’t plicul nos­­tru In acelăş timp, am Intervenit şi la P T.T -Tulcea să ne spună cui anume s’a predat pticul cu Art. 1 312. P T I. ul ne-a răspuns că de primire a semnat un anume I. Mitran dela Direcţia l­a Regională C F R Aşadar scrisoarea a fost primită şi nu aşa cum greşit ne anunţase Direcţia respectivă De Indate am făcut cunoscut acest lucru Di­recţiei şi am aşteptat răspunsul Zadarnică ne-a fost aşteptarea. A trecut o lună, două, trei şi el nu dădeau niciun semn de viaţă. Acest fapt ne-a determinat să­­ scrim din nou După 3 săptămâni, tocmai când ne pre­găteam să facem o altă revenire. Direcţia ne-a răspuns că dosvul se găseşte la si şl că aşteaptă unele piese In o­igi­nal dela Staţia Tulcea pentru a putea începe tratarea căzutul. Ne am bucurat găndindu ru că până la urmă vom putea ridi­ca banii dela C.F R. Bucuria n'a durat mult Insă, căci staţia Tulcea, la care ne-am dus să accelerăm tri­miterea pieselor In o­rginal ne-a declarat că nu a primit nieio dispoziţie In sensul ară­­tat şl chiar dacă ar fi primit o astfel de dispoziţie el nu au adio piesă pentru do­sarul nostru. la­tă cum, din cauza neglijenţei In serviciu a unul casier, după atâtea reveniri şi adrese, după aproape un an de aşteptare, ne găsim la situaţia de a nu putea încasa suma ce apar com­unităţii noastre. Şi asta din cauză că la Direcţia Io Regională C­F­R există mult birocratism. Socot că este necesar să se cerceteze situaţia lucrărilor de la această Regională şi so ia ia urgente măsuri de lichidare a birocratismului. Iar acei funcţionari birocratizaţi care dau do­vadă de neglijenţă şi nepăsare condamna­bilă în serviciu să fie sancţionaţi ZAMFIR DUMITRIU din unitatea C.A M.­Tulcea Cămin studenţesc sau grădină de vară? In perioada de pregătire a examene­lor şi în perioada desfăşurării lor, una din preocupările de seamă ale organelor de partid şi de stat este aceea de a srea elevilor şi studenţilor condiţii bune pen­­tru învăţătură. Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Stalin pare însă străin de această preocupare. Nesocotind impor­tanţa politică a examenelor care cons­­titue astăzi o problemă de stat, nesuffo­­tind nurata de pregătire a studenţilor, muncă la al cărui rezultat depinde ni­velul de pregătire al viitoarelor cadre de specialişti, Comitetul Executiv al Sfatului Popular orăşenesc a permis des­chiderea unei grădini de vară In curtea căminului studenţesc al Institutului de Mecanică şl al Facultăţii de Ingineri de Exploatare. Cum pot Invăţa şi cum se pot odihni cei 400 de studenţi sare locuesc In acest cămin, când până la 2 noaptea, gălăgia şl muzica din curtea căminului, trans­formată In restaurant de vară, pătrunde In camerele l»r 7 La sesizările studenţilor, nu s’au luat niciun fel de măsuri. Examenele au În­ceput Studenţii au nevoie de linişte şi odihnă. Fiecare ceas le este preţios. Co­mitetul Executiv al Sfatului Popular are datoria să ia de urgenţă măsurile cuve­­ni­te. Tot mai multe semnături pe Apel Uniţi In aceeaşi hotărâre de a apăra pa­cea, liniştea căminelor şi viitorul fericit al copiilor lor, cetăţenii de naţionalitate română şi maghiară din regiunea Bihor semnează cu însufleţire Apelul Consiliu­lui Mondial al Păcii. Până la 3 iunie echipele Comitetelor de luptă pentru pace din regiune au­ strâns 418 018 semnături pe Apelul pen­tru un Pact al Păcii In Oradea au semnat 57 975 cetăţeni. In raionul Beiuş 68 608 cetăţeni, în raionul Şimleu 56 230. In raionul Oradea 53 403. In raionul Aiejd 50 261 In raionul Salonta 48 817, în raionul Marghita 45 747 şi în raionul Săcueni 36 977 cetățeni. Acțiunea de strângere de semnături continuă în toată regiunea. Abat apele unui râu pentru udatul ogoarelor De mulţi ani îşi poartă râul Iazul Mo­­rilor apele pe întinderea nesfârşită a câmpiei Până nu de mult apele râului se pierdeau pe făgaşul unei albii vechi. In timp ce seceta usca Întinsele ogoare ale comunelor Flipeştii de Târg şi Bră­­tăşeanca. Pentru ca apa să nu se mai irosească de pomană și să poată fi folosită la udatul grădinilor, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al regiu­nii Prahova a început de curând lucră­rile de amenajare a unui canal. Au venit aci la Iazul Morilor 400 da U.T.M­işti care lucrează cu sârg pentru a abate cât mai repede apele râului la noua sa albie. Sute de sape muşcă cu lăcomie din pământ. La punctul unde canalul se despică în unghi spre comuna Fili­­peştii de Târg, lucrează o grupă de U.T.M.-işti dela întreprinderea „Maca­zul" din Ploeşti. — „Nai am semnat Apelul Păcii prin­tre primii și am venit aci pentru a nu întări semnătura — spune Dumitru Gher­man. A lupta pentru pace înseamnă a pune umărul la muncă pentru întărirea patriei, pentru înflorirea ei“. O. CLARISSA corespondent Club construit prin mijloace proprii Din Iniţiativa organizaţiei de bază, muncitorii de la gospodăria agricola de stat din comuna Panta, raionul Jibou, sprijiniţi de colectivul de conducere au strâns începând încă din anul trecut ma­teriale şi au construit un club muncito­resc. De curând, s'a făcut Inaugurarea lui. Clubul este înzestrat cu mobilierul tre­buincios și cu o bibliotecă. NECHITA GRIGORE corespondent

Next