Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-10 / nr. 2062

Pag. 4 Conferinţa adjuncţilor miniştrilor afacerilor extern© PARIS, 9 (Agerpres). — Corespondent­­ul special al Agenţiei TASS transmite : La 8 iunie, după o întrerupere de trei zile, a avut loc cea de a 66 a şedinţă ordinară a adjuncţilor miniştrilor aface­rilor externe al celor patru puteri. A prezidat reprezentantul Marii Britanii, Davies. După cum se știe din relatările presei franceze, în cursul ultimelor trei zile gu­vernele puterilor occidentale s'au cin­­sultat Intre ele cu privire la proiectul de răspuns la nota guvernului U­R­S S. din 4 iunie. In care el și-a exprimat hotărârea de a trimite neîntârziat repre­zentantul său la Conferinţa Consiliului miniştrilor de la Washington, de îndată ce Conferinţa adjuncţilor miniştrilor afa-­­cerilor externe de la Paris va soluţiona problema prezentării către Consiliul mi­niştrilor afacerlor externe a chestiunii pactului Atlanticului şi a bazelor militară ca punct asupra căruia nu s‘a căzut de acord. După cum reiese Insă din declaraţiile reprezentanţilor celor trei puteri la şe­dinţa din 8 iunie, aceste consultări nu au dus la nicio hotârîre pozitivă care ar da Conferinţei adjuncţilor posibilitatea să ajungă la un acord acceptabil pentru toţi cu privire la ordinea de zi a sesiunii Consiliului miniştrilor afaceril­oi externa şi prin aceasta să convoace această se­siune. Reprezentantul Marii Britanii, Dav­es, care a luat primul cuvântul, a declarat că guvernul Marii Britanii continuă să persiste asupra refuzului său de a se in­clude pe ordinea de zi chestiunea pri­­vitoare la pactul Atlanticului şi la ba­zele militare americane. „Nici nu poate fi vorba, a declarat Davies, despre discu­tarea pactului Atlanticului şi a măsuri­lor legate de acest pact". Totodată Da­vies a repetat din nou povestea de mult demascată că încheierea acestui pact ar fi o măsură ..pur defensivă''. Jessup şi Parodi au făcut declaraţii asemănătoare in numele guvernelor lor. Spre a „Justifica" refuzul lor de a Include pe ordinea de zi chestiunea pactului Atlanticului de Nord și a bazelor mili­tare americane, chiar și ca punct asu­­pra căruia nu s a căzut de acord el au repetat aproape cuvânt cu cuvânt vechile lor „argumente", a căror totală nete­meinicie a mai fost dovedită de repre­zentantul U­R­S­S. Intr'o serie de ședințe anterioare. Reprezentantul U­R­ S­S , Srom­ko, a fostit a cuvântare ca răspuns Iui Davies. Jessup și Parodi. Noi cunoaştem cu toţii foarte bine di­­ficultăţile pe care Conferinţa noastră le-a avut de Înfruntat în ultima fază a lu­crărilor sale. Guvernul sovietici a prezentat propu­­­nerea de a se Include pe ordinea de zi chestiunea pactului Atlanticului şi a baze­lor militare americane. Guvernul sovietic consideră că această propunere este ac­tuală şi întemeiată, având în vedere că în­­cheierea pactului Atlanticului şi crearea bazelor militare americane este cauza prin­cipală a Înrăutăţirii relaţiilor dintre cele patru puteri. Totuşi, chiar de la început, propunerea sovietică a Întâmpinat oblig­­ţiuni din partea reprezentanţilor celor trei puteri care au prezentat împotriva ei argumente cu totul neîntemeiate. Aşa cum noi am mai stabilit de câteva ori, a continuat Gromiko, fiacare zl aduce fapte care confirmă temeiurile juste ale propunerii noastre privitoare la piciul Atlanticului şi la bazele militare ameri­cane şi actualitatea acestei propuneri, Iată noi fapte : Numai cu câteva zile în urmă, şeful statului major al U . A., generalul Brad­ley, a vizitat franţa şi ulterior a plecat în Marea Britanie. Despre ce a discutat el oare aci? Mă refer mimat la ceea ce este îndeobşte cunoscut. EI a cerut con­­tinuarea cursei înarmărilor, el a cerut Franţei să producă o cantitate maximă de diferite armamente. El a cerut făţiş Includerea în­ blocul agresiv al Atlanti­cului de Nord a unor alte state, ca de exemplu Turcia, Grecia şi chiar Spania. Acestea sunt declaraţiile făcute de repre­zentantul Statelor Unite — ţara care este vioara Întâia In blocul Atlanticului de Nord, ţara care dirijează orchestra Atlanticului de Nord­ El a fost urmat de generalii Collins şi Vandenberg care au vorbit poate mai puţin decât generalul Bradley, dar care fără îndoială au ve­nit în aceleaşi scopuri, adică pentru rea­lizarea măsurilor militare în conformitate cu planurile agresive ale grupării Atlan­ticului de Nord. Dacă ne întoarcem la declaraţiile reprezentanţilor de frunte al U.S A. şi le analizăm In legătură cu o altă chestiune importantă — aceea a creării bazelor militare americane pe te­ritoriile străine, printre care pe terito­riile ţărilor situate In apropierea fron­tierelor Uniunii Sovietice — atunci nu va fi greu de înţeles care este sensul tu­turor acestor călătorii în Europa ale re­prezentanţilor americani şi al măsurilor pe care cele trei puteri le aplică pe baza pactului Atlanticului de Nord. Declaraţiile generalului Bradley, pre­cum şi ale altor reprezentanţi oficiali de frunte, militari sau nemu­itari, al U.S.A, nu sunt numai simple declaraţii ale unor comis volajori de dincolo de Ocean — deşi de obicei milliard americani sunt însoţiţi da un număr destul de mare de comis-voiajori, care sa ocupă da aşa numita „ajutorare" economică a altor ţări — acestea sunt declaraţiile reprezen­­tanţilor oficiali ai guvernului Statelor Unite. Atunci, nu este greu de înţeles po­ziţia pe care se situează reprezentanţii celor trei puteri la Conferinţa noastră în ceea ce priveşte propunerea sovie­tică privitoare la chestiunea pactului Atlanticului şi la bazele militare ameri­cane. Guvernele celor trei puteri occi­dentale doresc convocarea Conferinţei miniştrilor afacerilor externe nu pentru ca ea să adopte hotărâri concrete tin­zând la Întărirea păcii In Europa şi la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele pa­tru puteri, ci pentru a se limita Intr'o astfel de conferinţă la declaraţii generala fără nicio Importanţă pentru întărirea păcii. Ele vor să folosească Conferinţa Consiliului miniştrilor In scopuri contra­rii sarcinii Întăririi păcii şl îmbunătăţirii relaţiilor Intre cele patru puteri. Se poate spune, a continuat Gromiko, că reprezentanţii celor trei puteri au acceptat propunerea de a se include pe ordinea de zi chestiunea demilitarizări Germaniei. Intradevăr, el au acceptat. Cuvântarea lui A. A. Gromiko Insă ei au declarat pe loc că guvernele lor aplică şi intenţionează să aplice şi în viitor măsurile pentru remilitarizarea Germaniei, pentru crearea forţelor ar­mate în Germania Occidentală, încălcând obligaţiile asumate de ele în conformi­­tate cu acordul de la Potsdam. Se poate de asemenea spune că şi el au prezentat o propunere în care se men­ţionează reducerea Înarmărilor şi a for­ţelor armate. Dar, prezentflnd o ase­menea propunere (după cum se ştie. In această chestiune nu s'a văzut de acord asupra formulări) el) reprezentanţii celor trei puteri au declarat că guvernele lor aplică şi Intenţionează să aplice şi de aci Înainte măsuri In vederea Înarmării continue, in vederea sporirii efectivelor forţelor lor armate,. In vederea echipă­rii acestor forţe armate, adică Intenţio­nează să continue cursa Înarmărilor. Se poate spune că reprezentanţii celor trei puteri au acceptat Includerea punc­tului privitor la Triest pe ordinea de zi. Intr'adevăr, ei au acceptat dar au declarat pe loc că el consideră normală situaţia din Triest, consideră normală prezenţa trupelor anglo-americane acolo şi transformarea Triestului Intr'o bază ilegală anglo-americană. Chiar numai aceste exemple, fără a mai vorbi de chestiunea pactului Atlan­ticului şi a bazelor militare americane, arată care sunt ţelurile de care cele trei puteri occidentale leagă convocarea Con­ferinţei Consiliului miniştrilor afacerilor externe. Aceste exemple arată că guver­nele celor trei puteri occidentale fie că nu doresc discutarea chestiunilor acute legate direct de întărirea păcii şi de îm­bunătăţirea relaţiilor dintre cele patru puteri, fie că, acceptând să discute a­­numite chestiuni, lasă cu anticipaţie să se înţeleagă că nu se poate aştepta la nimic bun dintr'o asemenea discuţia, că ea se va reduce la un schimb da cu­­vântări. Toate acestea nu fac decât să con­firme actualitatea şi oportunitatea propu­nerii sovietice privitoare la chestiunea pactului Atlanticului şi a bazelor militare americana pe teritorii străine. In continuare, Gromiko s'a ocupat de încercările lul Jessup de a găsi pretinse contradicţii Intre poziţia guvernului so­vietic, exprimată In nota din 4 Iunie In chestiunea Includerii pe ordinea de zi a punctului privitor la pactul Atlanti­cului şi la bazele militare americane, şi poziţia adoptată de guvernul sovietic chiar de la început când el a propus con­vocarea sesiunii Consiliului miniştrilor. Guvernul sovietic a arătat in repetate rânduri guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei punctul său de vedere In această chestiune, printre altele In me­morandumul adresat acestor guverne In Martie 1949. In aceste documente ca şi In declaraţiile reprezentanţilor sovietici, în special la O.N.U., guvernul sovietic a arătat pe bază de fapte că ţelurile urmă­rite prin acest pact şi prin crearea blo­­cului de state al Atlanticului da Nord nu au nimic comun cu întărirea păcii şi cu îmbunătăţirea relaţiilor cu Uniunea So­vietică. A căuta, aşa cum face d. Jessup, con­­tradicţii în poziţia sovietică în legătură cu faptul că în primele note sovietice în chestiunea convocării sesiunii Consiliului miniştrilor, nu se vorbea despre pactul Atlanticului şi despre bazele militare ame­ricane — este o îndeletnicire neserioasă. Guvernul sovietic, ca şi guvernele celor­lalte ţări participante la această Confe­rinţă, este liber să ridice acele chestiuni, care, după părerea lui, trebue să fie exa­minate la Consiliul miniştrilor In Fe­bruarie, ca şi In Martie. Aprilie, Mai, Iunie. • Davies declară că Uniunea Sovietică, Încercând să obţină Includerea pe ordinea de zi a punctului privitor la pactul Atlan­ticului şi la bazele militare americane, caută să submineze o „uniune defensivă". Dar această declaraţie este cunoscuta po­­veste despre caracterul defensiv al blocu­lui Atlanticului. Acest bloc agresiv nu va deveni defensiv, dacă Davies, Jessup și Parodi 11 vor reboteza „defensiv". Gromiko a arătat In continuare că a puns chestiunea aşa cum o pune Jessup, şi anume dacă guvernul sovietic doreşte sat­ nu convocarea Consiliului mi­niştrilor, este lipsit de sens, chiar dacă n'ar fi decăt făptui că tocmai guvernul sovietic a propus convocarea Consiliului miniştrilor. Dar aci este vorba, a declarat repre­zentantul U­R­S­S . de faptul că în timp ce guvernul sovietic doreşte convocarea Consiliului miniştrilor pentru examinarea chestiunilor legate de întărirea păcii şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele pa­tru puteri, guvernele Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii, după cum o dovedesc faptele şi declaraţiile reprezen­tanţilor lor, nu doresc ca Consiliul mi­niştrilor să se întrunească în acest scop. Ne convingem din ce în ce mai mult că tocmai aşa stau lucrurile. Numai prin aceasta se poate explica poziţia obstruc­ţionistă pe care­ se situează cele trei pu­teri în chestiunea Includerii pe ordinea de zi a punctului privitor la pactul Atlan­ticului şi la bazele militare americane. Suntem aici de peste trei luni şi to­tuşi nu putem pregăti o ordine de zi, tocmai din cauza acestei poziţii adoptate de guvernele celor trei puteri Poate că cineva dintre participanţii la această Con­ferinţă încearcă să o folosească In scopu­rile sale de politică Internă . Dar desi­gur, noi nu ne putem călăuzi după acea­sta. Noi pornim dela faptul că ordinea de zi trebue să includă chestiuni Intr'a­­devăr importante şi acute printre care este şi chestiunea pactului Atlanticului şi a bazelor militare americane. Faptele dovedesc că guvernele celor trei puteri nu doresc un acord asupra ordinei de zi, respingând propunerea sovietică în acea­stă chestiune. Davies, a declarat in continuare Gra ri­tko, se întreabă : poate că guvernul so­vietic îşi va schimba poziţia 7 La unison cu această declaraţie, Jessup afirmă că guvernul Statelor Unite este gata să as­culte propunerea părţii sovietice, că Gu­vernul Statelor Unite „ţine uşile deschi­se”. Ce grozavă e Însăşi această expresie : „Ţine uşile deschise". Ea este echiva­lentă cu propunerea : Alăturaţi vă pozi­ţiei celor trei puteri sau nu va exista acord asupra ordinei de zi, — deşi s’a mai arătat tn repetate rânduri că o ase­menea metodă de a duce tratative cu re­prezentanţii U­R­S­S. nu este de niciun folos. Considerăm, a subliniat Gromiko, că este necesară Includerea pe ordinea de zi a chestiunii pactului Atlanticului şi a bazelor militare americane, cel puţin ca punct asupra căruia nu s’a căzut de acord. Răspunzând lui Parodi, care a decla­rat că după primirea răspunsului guver­nului sovietic la notele guvernelor celor trei puteri din 31 Mai, Conferinţa ad­juncţilor a Intrat din nou in Impas. Gro­­m­îko a subliniat că răspunderea pentru aceasta nu revine guvernului sovietic, ci guvernelor celor trei puteri care obiec­tează Împotriva propunerii sovietice In chestiunea pactului Atlanticului şi a ba­zelor militare americane. Un acord asu­pra acestei chestiuni, care ar permite In­cluderea propunerii sovietice pe ordinea de zi cel puţin ca punct asupra căruia nu s'a căzut de acord ar înlătura impasul şi ar asigura acordul asu­pra ordinei de zi. Se înţelege de la sine, a declarat în încheiere Gromiko, că asemenea chestiuni ca ordinea situării punctelor pe ordinea de zi, despre care a amintit din nou Pa­rodi, trebue să fie examinate mai târziu numai după ce vor fi stabilite punctele ce urmează să fie examinate la sesiunea Consiliului miniştrilor. Cu aceasta şedinţa a luat sfârşit. La cererea lui Davies, următoarea şedinţă a fost fixată pentru 11 iunie. Mărturisiri de canibali Afacerile sunt afaceri. Lucrul acesta 11 ştiu toţi miliardarii yankei. II ştie şi Charles E. Wilson, care a primit din partea trusturilor funcţia de director al mobilizării de război, da dictator economia al Statelor Unite. Recent, relatează „New York Herald Tribune". Charles E. WIIsyd « rostit un discurs. Până aro­ nimic naobişnuit. Discursuri rostise şl generalul Elssn­­hower şl mazllicul comandant de oşti Mas Ar Tir, chiar şl preşedintele Trum­an. Se pare Insă că, dela o vreme lacoace, prea s'a Înmulţit numărul americanilor simpli care au Început să şi dea seama că toată mshi­izarea asta e opera marilor trusturi. Aşa că Charles E Wilson a trebuit să răspundă şi să pună la punct linele nedu­meriri Cu cinismul şi sinceritatea brutală a gangsterului — afacerile sunt afaceri — dânsul a luat taurul de coarne şi a re­cunoscut : — „Reprezint martie trusturi şi sunt mândru da aceasta”. Şi ea nu cumva vreun naiv să creadă *5 Truman, cam­pionul „democraţiei" Americane, ar­e străin de acţiunile trusturilor, a precizat: — „Preşedintele a ales oameni ca mine, deoarece pregătirile da război sunt în bună parte treaba m­arilor trusturi". Că războiul esta pus la cale de miliard NOTE darii americani. își dau seama azi sute de milioane de oameni din toată lumea. E bine totuși că „New-York Herald Tribune" a reprodus, negru pe alb, mărturisirea canibalică a acestui organizator de asa­sinate in massă înseşi mărturisirile cinice ale unor astfel de bestii constitue un În­demn adresat popoarelor de a înteţi lupta pentru a sdrobi uneltirile mon­struoase ale miliardarilor americani care văd In deslănţuirea unui nou măcel posibilitatea de a strânge averi uriaşa din sângele şi suferinţele omenirii. In Turcia Turcia cunoaşte din plin „binefacerile" marshallizării. Ţara aceasta In care sunt mai multe Închisori decât universităţi numără 17 milioane de oameni. Din aceştia, scrie ziarul „Ce­­str”, 2 milioane sunt şomeri. Mulţi dintre ei au devenit cerşetori. La Istambul, 35 000 de cetăţeni n'au un acoperiş deasupra capului. Şi nici speranţă n'au să-l aibă vreodată, atâta timp cât ţara va rămâne paşalâc american în­suşi primul ministru al Turciei a recunos­cut că aceasta e „ţara cu nivelul de trai cel mai scăzut". Şi ea să consoleze milioanele de flămânzi, de vagabonzi şi de cerşetori, socotiţi buni să îngroaşe brigăzile turceşti sortite pleb­i­ In Coreea, a adăugat: „în schimb, Turcia depune un serios efort în sectorul militar”. Aceasta însă nu consolează decât pe fasciştii turci cărora stăpânii americani le aruncă din când In când un ciolan de ros. Pe zi ce trece creşte rezistenţa poporului tura Împotriva înrobirii ţării de către Imperialiştii americani. Grevele muncitoreşti şi mişcările studenţeşti sunt urmate acum de acţiuni ale ţăranilor, care nu mai pot Indura mizeria, foametea, Jaful perceptorilor şi teroarea Jandarmilor. De curând s’au răsculat ţăranii Înfo­metaţi dintr'un sat din apropiere de De­­nizil. Jandarmeria turcească a Intervenit şi a ucis 16 oameni. Scandalizat, nu de crima Jandarmilor ci de rezistenţa ţărani­lor, ziaristul lab­mn, plătit pe timpuri cu Reichsmark hitleriste Iar azi cu dolari americani, a scris in ziarul „Ulus" un articol în care trage concluzia amară că „ţăranul turc nu mai respectă Jandarmeria şi se opune cu arma in mână". Aşa cum se prezintă lucrurile în această ţară marsh­allizată in care imperialiştii americani fac din plin export de arme, de şomaj şi criză, poporul turc e hotărtt să respecte din ce in ce mai puţin propria sa Jandarmerie. Şi cu atât mai puţin, pe aceea importată din Statele Unite pentru fascizarea ţării şi transformarea Turciei într'o bază de agresiune împotriva Uniunii Sovietice și a democrațiilor populare. SCÂNTEIA Evenimentele din Coreea PHENIAN, 8 (Agerpres). — TASS In comunicatul din 8 Iunie al Înaltu­lui Comandament al Armatei Populare a R.P.D. Coreene se arată că pe toate fron­turile unităţile Armatei Populare Coreene, în strânsă colaborare cu voluntarii chi­nezi, resping cu succes contraatacurile tru­­­pelor intervenţioniştilor americano brita­nici la Nord de paralela 38", provocăn­­du le pierderi grele in oameni şi mate­rial de război La 8 iunie artileria antiaeriană a dobo­rît 13 avioane inamice. if MOSCOVA 8 (Agerpres). — TASS KRASNAIA ZVEZPA publică cronica operaţiunilor militare din Coreea in ulti­mele trei săptămâni In urma loviturii date la 17 Mai trupelor cotropitorilor americano-britanici de către unităţile Ac­mate­ Populare Coreene, care acţionează in strânsă colaborare cu detaşamentele de voluntari chinezi, trupele Interventionists au fost silite să se retragă spre Sud, su­ferind grele pierderi După cum a anunţat postul de radio Paris, avantgarda unitâţi­­lor Armatei Populare a atins, la 20 Mai, linia de apărare exterioară a Seulului In sectorul răsăritean al frontului, unităţile Itsanmaniste au fost Înfrânte şl respinsa până la 22 Mal cu peste 30 km., la Sud de paralela 38°. Comandamentul militar american a pus In acţiune noi rezerve, şi a întărit forţele şi a deslănţuit la 23 Mal o nouă ofensivă. Comandamentul militar american plănuia să efectueze o mare operaţiune In scopul de a sdrobi forţele Armatei Populare Co­reene şi ale voluntarilor chinezi şl de a pătrunde în Coreea da Nord. Speranţele puse In noua ofensivă a trupelor Invadatoare nu s'au realizat însă, încă dela Începutul ofensivei trupelor In­vadatoare, unităţile Armatei Populare şl voluntarii chinezi au opus o rezistenţă în­dârjb­ă. Prin lupte active da apărare şi prin lovituri date prin surprindere, ostaşii Armatei Populare, luptând umăr la umăr cu voluntarii chinezi, au respins puterni­cele atacuri ale cotropitorilor, provocân­­du le pierderi grele în oameni şi mate­riale. In cursul acestor operaţiuni, trupele ca tropicoare au suferit mari pierderi. Încă de la 30 Mai — cea de a şaptea zi a ofen­sivei — presa străină a fost nevoită să recunoască că trupele americano-britanice au întâmpinat o puternică rezistenţă din partea Armatei Populare Coreene şi a vo­luntarilor chinezi, au fost silite să şi înce­tinească înaintarea, iar, în unele sectoare, au fost chiar oprite.­ Astfel, planurile comandamentului american au fost zădăr­nicite de acţiunile eroice ale luptătorilor Armatei Populare Coreene şi voluntarilor chinezi. Călătoria ministrului de război al U. S. A. în Extremul Orient WASHINGTON 9 (Agerpres). - TASS transmite : După cum anunţă FRANCE PRESSE preşedintele Truman l-a trimis In Coreea pe ministrul de război al Statelor Unite, Marshall, pentru a discuta direct cu co­mandanţii militari americani situaţia frontului FRANCE PRESSE anunţă că, potrivit cercurilor bine Informate, „principala grijă a cercurilor conducătoare din Sta­tele Unite cu privire la Coreea este Im­pasul militar. Se crede că scopul călă­toriei lui Marshall, In primul rând, este găsirea unul mijloc da a ieşi din Impas”. Tot in legătură cu aceasta, Agenţia UNITED PRESS anunţă că ministrul a­­merican al aviaţiei, Thomas Finletter, a plecat Intr'o călătorie de Inspecţie In Ex­tremul Orient. El este Însoţit de trei ge­nerali din statul major al aviaţiei Statelor Unite. Acţiuni ofensive ale armatei populare vietnameze SHANGHAI 9 (Agerpres).­­ TASS transmite : După cum anunţă Agenţia Vietnameză de Informaţiuni, în ziua de 3 iunie trupele armatei populare vietnameze au atacat avanpostul Nei-San, situat la 10 km. Sud Vest da Nioh Binh. Garnizoana Ina­mică s'a predat cu tot armamentul. Au fost capturate armament, muniții și o mare cantitate de echipament militar. Un vas francez a fost scufundat, iar Un altul grav avariat. Situaţia din Iran TEHERAN 9 (Agerpres).­­ TASS Deputatul Azad a adresat o Interpelare Medjlisului, cerând primului ministru Mosaddîk să răspundă la următoarele două Întrebări: 1. De ce până In prezent nu au fost luate niciun fel de măsuri practice pentru preluarea întreprinderilor societăţii petro­lifere anglo-iraniene, deşi dela promul­garea legii privitoare la naţionalizarea In­dustriei petrolifere a trecut mai mult de o lună. 2. Dece în ciuda repetatelor declaraţii făcute dela tribuna Medjlisului, după care Saed şi Golsalan trebue pedepsiţi sa trădători, fiind acuzaţi de Încheierea unui „acord auxiliar" cu societatea petroliferă anglo Iraniană, ei nu numai că nu au fost deferiţi Justiţiei, dar unul din ei ocupă chiar postul de ambasador Iranian în Turcia, iar celălalt este guvernator ge­neral al provinciei Fara. După cum relatează ziarele. la 11 iunie vor sosi la Teheran, venind din Londra, trei membri din conducerea societăţii petrolifere anglo-iraniene, precum şi re­prezentantul guvernului englez în condu­cerea acestei societăţi, Gardiner, pentru a duce negocieri cu guvernul Iranian. Manifestaţie antiimperialista în insulele Bahrein TEHERAN 9 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit ştirilor sosite din Insulele Bah­rein şi publicate în ziarele ETTELAAT şi JOURNAL DE TEHERAN, populaţia acestor Insule a organizat zilele trecute o demonstraţie cerând plecarea şeicului­ pro­­englez şi a consilierului englez d­e pe In­sulele Bahrein şi transferul administraţiei acestora către autorităţile iraniene. Proteste în Statele Unite împotriva sentinţei în procesul celor 11 fruntaşi ai Partidului Comunist NEW YORK 9 (Agerpres). — TASS transmite : Muncitorii din 250 ateliere de blănărie şi tăbăcărie din New York au protestat pe lângă preşedintele Curţii Supreme împotriva sentinţei date în procesul celor 11 fruntaşi al Partidului Comunist, ce­rând revizuirea procesului.­­ Corespondentul ziarului DAILY WOR­KER transmite din Chicago că un grup de preoţi protestanţi au cerut deaseme­nea revizuirea procesului. O nouă crimă a rasiştilor americani LUISIANA, B (Agerpres). — După cum transmite FRANCE PRESSE, rasiştii ame­ricani au comis o nouă crimă, omorînd Vineri pe scaunul electric pe tânărul negru Meaten, în vârstă de 24 ani, sub obişnuitul pretext al „violului". Se ştie că prin astfel de procedee săl­batice, care s'au Intensificat In ultimul timp, conducătorii americani caută să In­timideze populaţia de culoare din U.S.A., care luptă din ce In ce mai organizat Îm­potriva politicii rasiste şi antidemocratice a guvernului Truman. Pe zidurile caselor din Iugoslavia apar tot mai numeroase lozinci antititoiste scrise de patrioţii Iugoslavi. UMBRA LUI HITLER: Zadarnic, fost zugrav şi tot am dat greş... amice, bidineaua nu te scapă. Eu am Desen de A. Luca.i Nr. 2062 Manifeste antirăzboinica în Grecia ATENA 9 (Agerpres).­­ TASS trans­mite : La 7 iunie au sosit la Atena soldaţi şi ofiţeri greci răniţi pe frontul din Coreea. Pe clădirea tribunalului din centrul ora­şului a fost lipit un afiş cu lozinci Împo­triva aţâţătorilor la război americani şi împotriva participării trupelor greceşti la agresiunea americană din Coreea Potrivit relatărilor presei greceşti, în întreaga ca­pitală au fost împărţite manifeste anti­războinice. Greva funcţionarilor de banca din Atena continuă ATENA 9 (Agerpres).­­ TASS trans­mite : La Atena continuă greva funcţionarilor de bancă, care a început la 7 iunie. Zia­rul ELEFTHERIA anunţă că, potrivit da­telor Federaţiei funcţionarilor de bancă, din cei 800 funcţionari ai Băncii din Atena numai 42 s-au prezentat la serviciu, din cei 500 funcţionari şi Băncii Comer­ciale numai 34, şi din cei 300 funcţionari ai Băncii locice numai 15. Federaţia funcţionarilor de bancă a chemat pe funcţionarii de bancă din Sa­lonic, Patras, Voios şi Heraclion să se alăture grevei. Greva funcţionarilor de bancă din Grecia a început în urma re­fuzului conducerii băncilor de a satis­face cererile lor de mărire a salariilor în raport cu costul vieţii. Guvernanţii Israelului vând independenţa ţării TEL AVIV 9 (Agerpres). - TASS transmite : La 7 iunie, primul ministru al Israelu­­lul, Ben Gurlon, a sosit la Tel Aviv venind d­in Statele Unite. Referindu se la călătoria lul Ben Gu­­rlon In US. A., ziarul COL HA­AM su­­bliniază că guvernul Israelian şi-a asumat „importante obligaţii militare" în legă­tură cu pactul Atlanticului de Nord. Zia­­rul subliniază că negocierile de la Wa­shington vor duce la pierderea definitivă a Independenţei statului Israel. Poporul nu va permite ca zeci de mii de tineri să fie transformaţi in carne de tun pentru maşina de război a blocului agresiv al Atlanticului de Nord. Dorind pace şi luptând pentru Independenţa ţării sale, poporul Israelian nu va lupta nicio­dată Împotriva Uniunii Sovietice — scria In încheiere ziarul COL­HAAM. ... Conferinţa de la Praga a compozitorilor şi criticilor muzicali PRAGA 8 (Agerpres). — CETERA transmite: La Praga şi-a încheiat lucrările confe­­rinţa compozitorilor, muzicologilor şi cri­­ticilor muzicali din 18 ţări întruniţi cu prilejul Festivalului Internaţional „Primă­vara la Praga 1951“. La conferinţă s-a adoptat o rezoluţie în care se arată că prima datorie a compozi­torilor, muzicologilor şi criticilor muzicali este să apere pacea. La discuţii au luat cuvântul, între alţii, Hilda Jerea (R.P.R.), dr. Karl Laux (R­D. Germană), Jerzy Ja­­slenski (R. Polonă) și alții. „ Grija pentru odihna oamenilor muncii din R. P. Albania Guvernul şi organizaţiile siodicale din R. P. Albania au alocat anul acesta 43 milioane de le­i pentru concediile de odihnă ale oamenilor muncii. In anii regimului de democraţie popu­lară s'au construit şi mărit multe sanatorii şi case de odihnă la Durazzo pe coasta Mării Adriatice, la Pogradeţ pe malul lacului Ohrida, în regiunile muntoase Doga, Razma, Chlafstame şi altele. Anul acesta numărul locurilor din sanatorii şi case de odihnă a crescut cu 30%/a faţă da anul trecut. Se acordă o mare atenţie odihnei de vară a copiilor. Numărul taberelor de pionieri s-a mărit de 1,5 ori In locali­tățile sătești taberele pionierilor pentru sezonul de vară sunt organizate pe lângă școli. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE­­ Naţional (Studio) : D'ale carna­valului (dim. şi seara); Ilia Golovin (matineu); Naţional (Comedia) : Pentru fericirea poporu­lui (matineu): Cetatea de foc (seara) ; Opera de Stat (Parcul de cultură şi odihnă) : Ca­valeria rusticană. Paiaţe: Armatei (B­dul G-ral Magheru) ; Recolta de aur (matineu); Crângul de călini (seara) ; Municipal­­ Câinele grădi­narului (dtm.); Pădurea (seara) ; Muncitoresc C.F R. : Eroii zilelor noastre ; Teatrul Ţăndă­rică s Mălina şi trei ursuleţi (ora 11); Circul Atlantic (seara) ; Teatrul de operetă : Vânt de Libertate (dim.), Pericola (seara) ; Teatrul de estradă sala Savoy : Estrada primăverii ; Grădina Vox ! Estrada cântă. CINEMATOGRAFE! Patria, Trianon, Gran­dina Progres, Marna, I­bânda, Unic, Daria* Florida, Odeon ! Viaţa învinge : Scala, Capitol* Cultural, Moșilor, Volga, Unirea­­ Curajosul Galei; Timpuri Noi (Ed 6 Martie), Arta, Alda­­ Sport şi prietenie la „Poiana Stalin “; Timpuri Noi (Griviţa), Căpitan la 15 ani ; Victoria : Copiii căpitanului Grant; pax | Doi camarazi; Lumina, Apollo, Noni, Comoara; Lyra : Două lumi ; Flacăra, Rahova : Vinovaţi fără vină; Avrigi Centru Înaintaş; Marconi­­ Suvorov; Mioriţa : Nimeni nu ştie nimic ; Popular­­ Ia­­nika ; î Ncerobile: Caut o nevastă. MUZEE Şl EXPOZIŢII­­ EXPOZIŢIA PERMANENTA „L V. STALIN— din şos. Kisselei Nr 5 este deschisă zilnic între orele 10—13 şi 18—19. Luni închis. MUZEUL „LUPTA REVOLUTIONARA A POPORULUI", str. Biserica Amzei Nr. S—7 sau str. Fundaţiei, este deschis silnic între orele 10—13 şl 18 — 19. Luni închis. MUZEUL ROMANO RUS, din str. Fundaţiei Nr. 4, este deschis In flecare zi Intre orele 9—14 sl 16—19 Luni Ir­chis. Intrarea liberă. GALERIA NATIONALA din Palatul Repu­blicii, deschisa In flecare zi dela 11 —19. Luni închis Pentru grupuri Intrarea liberă. MUZEUL NATIONAL DE ARTA POPU­LARA, str. Monetariei colt cu sos. Kisselef, deschis in flecare zi dela 16—18. Duminica dela 10—20. Luni închis. Pentru grupuri Intra­rea liberi. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 1. Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr.­ 1.381. ABONAMENTE: Individuale lunar Lei 100. colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80

Next