Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)

1952-06-10 / nr. 2370

ANUL XXI Nr. 2370 Marți 10 Iunie 1952 4 PAGINI - 20 BANI îndeplinirea obligaţiilor către stat — o datorie sfântă In lupta pentru construirea unei vieţi noi, socialiste, oamenii muncii din patria noastră dau viaţă, zi de zi, măreţelor sar­cini prevăzute în planul cincinal şi în planul de electrificare, alcătuite din ini­ţiativa Comitetului Central al partidului şi a iubitului conducător al oamenilor muncii din ţara noastră, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ceea ce cu ani în urmă puteam privi numai cu ochii minţii astăzi începe să prindă viaţă. Pe întreg cuprinsul ţării răsar fabrici şi uzine noi, hidro şi termo-centrale, construite pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii; unul după altul, sute şi mii de tractoare pornesc să brăzdeze ogoarele întinse ale patriei noastre, făcându-le să dea rod tot mai bogat; se ridică şcoli, institute de învăţământ de toate gradele, instituţii de ocrotire a sănătăţii, cloco­teşte viaţă nouă în oraşe, din tot mai multe sate şi cătune sunt izgonite pentru totdeauna întunericul şi sărăcia. Viaţa a milioane de bărbaţi, femei şi copii începe a deveni mai bună, mai veselă. Cu spri­jinul frăţesc al marii Uniuni Sovietice şi urmând glorioasa ei experienţă, construc­torii socialismului din ţara noastră pă­şesc, cu încredere în victorie, pe căile larg deschise ale viitorului. Toate aceste minunate înfăptuiri sunt posibile, pentru că clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, a smuls puterea politică şi principalele mijloace de pro­ducţie industrială din ghiarele capitaliş­tilor, trecându-le în mâinile celor ce mun­cesc ; ele sunt posibile pentru că statul nostru de astăzi, statul democraţiei popu­lare, nu mai este statul vechi, al moşieri­lor şi capitaliştilor, ci este un stat al ce­lor ce muncesc, un stat al clasei munci­toare şi al ţărănimii muncitoare în care forţa conducătoare este clasa muncitoare. Oamenii muncii au o atitudine plină de dragoste şi grijă faţă de interesele sta­tului, căci interesele statului nostru sunt în întregime aceleaşi cu interesele poporu­lui muncitor, pentru prima oară stăpân în ţara lui. întărirea statului de democraţie popu­lară este cea dintâi condiţie pentru înflo­rirea patriei noastre, pentru realizarea pla­nului cincinal şi a planului de electrifi­care, pentru ridicarea necontenită a nive­lului de viaţă şi de cultură al celor ce muncesc la oraşe şi sate, pentru apărarea păcii şi independenţei naţionale, amenin­ţate de bandiţii imperialişti americani şi englezi. De aceea, îndeplinirea obligaţiilor către stat este o datorie sfântă, patrio­tică, o datorie de la care nimeni nu are dreptul să se sustragă. Hotărîrea guvernului şi partidului pri­vind măsurile pentru consolidarea succe­­sului reformei băneşti subliniază însemnă­tatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi de colectare a produselor agricole, a respec­tării termenelor de îndeplinire a acestor obligaţii, ca o condiţie de bază pentru în­tărirea puterii de cumpărare a leului, pen­tru îmbunătăţirea traiului celor ce mun­cesc, îndeplinirea strictă a obligaţiilor fiscale , plata la termen şi în întregime a impo­zitelor, precum şi îndeplinirea strictă a obligaţiilor de colectare — au o însemnă­tate deosebită şi pentru că impozitele şi co­lectările sunt pârghii puternice în mâinile statului celor ce muncesc, spre a lovi în elementele capitaliste de la oraşe şi sate, spre a îngrădi posibilităţile chiaburilor de a jefui şi exploata, spre a îngrădi şi înlă­tura chiaburimea. Datorită ajutorului puternic şi necon­tenit dat de clasa muncitoare aliatului ei, ţărănimea muncitoare, situaţia materială a ţărănimii s’a îmbunătăţit considerabil, ceea ce constitue un însemnat succes al regimului de democraţie populară. Ţără­nimii muncitoare i s’au creat în felul acesta posibilităţi mult mai mari de a participa la întărirea economică a statu­lui, la construirea bazei economice a so­cialismului. Cu toate acestea, ţărănimii muncitoare nu i s’a cerut să participe în măsura posibilităţilor ei crescute la spo­rirea veniturilor statului, la desvoltarea economiei tării pe calea socialismului. Aceasta a fost posibil pentrucă în par­tidul nostru s’a manifestat o abatere de dreapta dela linia politică justă a parti­dului, abatere al cărei purtător principal este Vasile Luca, sprijinit de tovarăşii Teohari Georgescu şi Ana Pauker. Abaterea de dreapta a permis unui număr însemnat de gospodării chia­­bureşti să se sustragă de la plata obliga­ţiilor către stat, să se sustragă efectelor politicii de limitare şi eliminare a chiabu­rilor. In acelaşi timp s’a dat posibilitate unui număr mare de gospodării chiabureşti să se sustragă dela predarea cotelor de colec­tare cuvenite statului. Deasemeni, pentru a slăbi puterea statului nostru, pentru a-i micşora veniturile, purtătorii abaterii de dreapta au aplicat politica fiscală în aşa fel încât au favorizat creşterea elementelor capitaliste la sate şi oraşe; o mare parte dintre chiaburi au fost trecuţi de către or­ganele fiscale şi organele de colectare în categoria „mijlocaşilor”, dându-li-se astfel putinţa de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democraţie populară. Acestea toate, au lovit în interesele sta­tului celor ce muncesc, în aprovizionarea populaţiei muncitoare de la oraşe, în inte­resele desvoltării industriei noastre socia­liste. Aceasta a lovit în acelaş timp şi în interesele populaţiei muncitoare de la sate ; într’adevăr ţărănimea muncitoare are in­teresul ca statul să fie puternic, ca indus­tria socialistă să se desvolte, deoarece des­voltarea industriei este baza desvoltării întregii economii naţionale, deci şi baza creşterii bunei stări materiale şi culturale a ţărănimii muncitoare. Devierea de dreapta dăunează intere­selor ţărănimii muncitoare. Numai poli­tica justă, marxist-leninistă, a partidului satisface interesele vitale ale ţărănimii muncitoare, îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat este în interesul ţărănimii munci­toare, căci, pentru ca statul să-i pună la dispoziţie tractoare, unelte, pânzeturi şi alte produse industriale în cantităţi mari, cu preţuri ieftine — pentru că ţara să fie puternică pentru a apăra pacea şi viaţa noastră şi a copiilor noştri împotriva unel­tirilor războinice ale bandiţilor imperialişti americani şi englezi, ţăranii muncitori tre­­bue să lupte ca obligaţiile către stat să fie respectate cu sfinţenie, ca statul să fie cât mai puternic. Asigurarea îndeplinirii planului de co­lectări şi de încasare a impozitelor cade în sarcina directă a organelor de stat, dar răspunderea politică pentru îndeplinirea acestor sarcini de imensă însemnătate re­vine organelor şi organizaţiilor de partid. Nu toate organele de partid şi de stat privesc însă cu toată seriozitatea această problemă. Unele din aceste organe încă nu au înţeles că îndeplinirea obligaţiilor către stat este o datorie a tuturor catego­riilor de gospodării agricole. Pe de altă parte, unele organe de partid şi de stat au manifestat o îngăduinţă nepermisă faţă de elementele capitaliste, au tolerat ca chia­buri să fie trecuţi în rândurile mijlocaşilor şi să fie înlesniţi la plata impozitelor şi la predarea cotelor la colectări. In organele financiare din raionul Pogoanele-Buzău — de pildă — erau tolerate elemente chia­bureşti care, cum era şi de aşteptat, făceau jocul chiaburilor ; în regiunea Iaşi, mulţi chiaburi au reuşit să se strecoare ca mij­locaşi, ceea ce a influenţat ca planul de co­lectare pe anul 1951 să nu se îndepli­nească la o serie de produse principale, iar în ceea ce priveşte planul de colectare a cărnii pe anul acesta regiunea să rămână în urmă. Organizaţiile de partid, agitatorii şi fie­care comunist în parte trebue să desfă­şoare o largă muncă politică de massă ca fiecărui om al muncii să-i fie limpede că îndeplinirea obligaţiilor către stat este o datorie sfântă şi că orice călcare a acestei datorii aduce pagube statului, aduce pa­gube directe întregului popor muncitor şi fiecărui om al muncii în parte. Pârghia impozitelor şi colectărilor tre­bue folosită cu fermitate pentru a îngrădi creşterea elementelor capitaliste de la oraşe şi sate. Chiaburii ascunşi în rândul mij­locaşilor să fie scoşi la iveală şi obligaţi să-şi respecte îndatoririle către stat. In a­­ceastă acţiune, să fie atraşi ţăranii săraci şi mijlocaşi, care sunt direct interesaţi ca legile ţării, făcute în interesul întregu­lui popor muncitor, să fie respectate şi a­­plicate cu rigurozitate. Nici o îngăduinţă faţă de chiaburii sabotori, care se sus­trag dela colectare şi dela plata impozi­telor, pentru a jefui poporul muncitor, pentru a lovi du interesele statului! Nici o îngăduinţă faţă de cei care acoperă sau ocrotesc pe chiaburi , uneltele şi prietenii chiaburilor să fie imediat scoşi din orice funcţiune de partid şi de stat ar avea, căci ei trebue să simtă asupra lor ura şi mâ­nia poporului muncitor. Comuniştii, deputaţii, funcţionarii de stat şi toţi acei care au datoria să aplice legea, însufleţiţi de devotament faţă de poporul muncitor şi de patria noastră scumpă, trebue să fie primii care să res­pecte legea, exemplu de respectare a dis­ciplinei de stat. Luptând pentru îndeplinirea integrală şi la termen a planului de colectări şi de încasări de impozite, luptăm pentru întă­rirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, luptăm pentru con­struirea socialismului în ţara noastră, luptăm împotriva provocărilor de război ale imperialiştilor americano-englezi şi ale slugilor lor titoiste, pentru apărarea păcii şi înflorirea patriei ! C. F. R.-iştii din Oraşul Stalin introduc „planul financiar de producţie al locomotivei ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Succesele mecanicilor cinci sutişti Badea Emil, Gâţă Ion, Mălai Constantin şi Mili­­taru Constantin din Sibiu, primii care au aplicat în ţara noastră metoda sovietică „planul financiar de producţie al locomo­tivei“ au trezit un viu interes în rândurile mecanicilor de la depoul de locomotive C.F.R.-Timiş Triaj din Oraşul Stalin. In vederea introducerii acestei minunate metode sovietice, organizaţia de partid a depoului a organizat, zilele trecute, o con­sfătuire la care au luat parte numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri, stahano­­vişti şi fruntaşi în producţie, precum şi de­legaţi ai Uniunii Transporturilor şi Comu­nicaţiilor.­­ După ce s-a arătat, pe larg, importanţa­­ne­to­dei sovietice, „planul financiar de pro­ducţie al locomotivei“, numeroşi muncitori şi tehnicieni au luat cuvântul, exprimân­­du-şi hotărîrea de a trece neîntârziat la aplicarea acestei metode. Tehnicienii de la mişcare, de pildă, şi-au propus să elimine opririle la semnale, să formeze trenuri cu tonaj maxim etc. Stahanovistul Mărguţă Vasile, mecanic cincisutist, şi-a propus ca, începând din primele zile ale acestei luni, să aplice, la locomotiva nr. 142036, metoda sovietică „planul financiar de producţie al locomotivei“. Exemplul tov. Mărguţă Vasile a fost ur­mat cu multă însufleţire de numeroşi me­canici cinci sutişti printre care Hneţcu Va­sile, Stănescu Ion, Căpăţână Nicolae, Tfi­­zeşi Iosif, Babău Vasile, Ştefănescu Stelian şi alţii care s’au angajat să aplice într’un timp scurt metoda Klavdiel Baranovskaia. ­st interiorul ziarului: M. Mitin — Lucrarea clasică a lui I. V. Stalin „Despre Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei“ — Articol apărut în ziarul „Pentru pace trainică, pentru demo­craţie populară!" (pag. 2—3). Plutăritul pe Bistriţa — Corespon­denţă colectivă din partea redacţiei ziarului „Flacăra" - Piatra Neamţ. (pag. 2-a). I. Purcaru — Gânduri înaripata (pag. 2-a).________________________ — —I ii'i N. Enuță — Toată grija pentru întă­rirea gospodăriilor colective (pag. 3-a). împotriva provocărilor reacţiunii imperialiste — După un articol de fond apărut în ziarul „Pravda", (pag. 3-a). Comunicatul conducerii Partidului Comunist Italian asupra rezultatului alegerilor (pag. 3-a). Să fie eliberat imediat Jacques Duclos ! (pag. 4-a). Scrisoarea lui Kim Ir Sen și a lui Pen Teh Huai către Mark Clark (pag. 4-a). Apelul prizonierilor coreeni de pe insula Kod­gdo (pag. 4-a). Noua si odioasa diversiune a guver­­nantilor de la Paris. (pag. 4-a). Prin mii de telegrame oamenii muncii exprimă un singur gând Urmăm cu dragoste şi încredere partidul şi pe conducătorul său In ultimele zile la Comitetul Central al partidului au continuat să sosească sute şi mii de telegrame de pe întreg cuprinsul ţării, în care oamenii muncii îşi exprimă marea bucurie pentru alegerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. Aceste scrisori şi telegrame emoţionante oglindesc sentimen­tele de dragoste şi încredere faţă de partid, faţă de Comitetul Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu-Dej, sentimente de care au fost cuprinşi deopotrivă muncito­rii din fabrici, ţăranii muncitori de pe ogoare, oamenii de ştiinţă, scriitorii, stu­denţii, la aflarea măreţului eveniment. Ace­ste scrisori cuprind totodată angajamentul ferm al întregului popor muncitor, de a urma neabătut calea luminată de partid şi conducătorul său, de a înfăptui politica leninist-stalinistă a partidului, luptând cu hotărîre împotriva oricăror abateri şi influ­enţe oportuniste şi împăciuitoriste. „Faptul că în fruntea guvernului a fost ales luptătorul cel mai devotat al partidu­lui, fiul cel mai credincios şi iubit al cla­sei muncitoare, ne dă puteri noi în munca noastră — scriu muncitorii uzinelor „Ianoş Herbak“ din Cluj. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe Gheorghiu-Dej, că vom lupta uniţi şi vă vom sprijini în munca d-voastră, pen­tru a putea construi socialismul cu un ceas mai devreme la noi în ţară.­­Suntem con­vinşi că sub conducerea d-voastră, înarmaţi cu experienţa Uniunii Sovietice, urmăm drumul sigur spre un viitor tot mai feri­cit“. Din conţinutul multor telegrame reiese dorinţa patriotică a oamenilor muncii de a lucra cu elan şi înflăcărare pentru înăl­ţarea construcţiilor Planului Cincinal şi ale Planului de Electrificare, de a trans­pune în viaţă vasta operă de industriali­zare socialistă, care să facă din ţara noas­tră o ţară înaintată, puternică, îmbelşugată. Ei îşi afirmă încrederea că sub conducerea iubitului nostru partid şi cu ajutorul nepre­cupeţit al marii Uniuni Sovietice, acest lucru se va înfăptui în ritm rapid. „Venirea d-voastră în fruntea guvernu­lui constitue o cotitură hotărîtoare în lupta noastră pentru construirea socialismului“ — scriu în telegrama lor muncitorii, teh­nicienii, inginerii şi funcţionarii de la uzi­nele „Sovromtractor“ din Oraşul Stalin. Suntem hotărâţi ca să muncim cu avânt spo­rit, urmând linia trasată de partid şi guvern“. Cuvinte de devotament şi recunoştinţă adresează în scrisorile lor iubitului condu­cător al poporului muncitor membrii gos­podăriilor agricole colective, precum şi numeroşi ţărani muncitori, care arată că vor să contribue prin munca lor la întă­rirea statului nostru de democraţie popu­lară, la întărirea necontenită a alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare. Ei condamnă şi înfierează cu străş­nicie acţiunea elementelor duşmănoase care, grupate în jurul lui Vasile Luca, au sprijinit pe chiaburi, încercând să readucă capitalismul în ţara noastră. Semnificativă din acest punct de vedere e telegrama membrilor gospodăriei agricole colective „11 Iunie“ din comuna Deagurile, raionul Costeşti, regiunea Argeş, care scriu : „Cu cea mai mare bucurie salutăm hotărîrile Comitetului Central al P.M.R. împotriva celor care au uneltit să destrame uni­tatea partidului şi ,să slăbească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare. Noi am văzut limpede şi cu acest prilej că partidul nostru apără hotărît inte­resele muncitorilor din fabrici şi pe cele ale ţăranilor muncitori de pe ogoare. Ne luăm angajamentul să luptăm necontenit împotriva oricărui soi de duştrian, să demascăm toate elementele vrăjmaşe stre­curate în partid". Aceeaşi înţelegere clară a faptului că întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţă­rănimea muncitoare este chezăşia consoli­dării regimului nostru de democraţie popu­lară, a unei vieţi fericite pentru poporul muncitor, au avut-o şi ţăranii muncitori din comuna Slătioara, regiunea Argeş, care au scris tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej : „Cu prilejul alegerii d-voastră în această înaltă funcţie de stat, noi ne luăm angajamentul să muncim cu mai mult spor, să dăm mai multe produse pentru munci­torii din uzine şi fabrici, întărind astfel alianţa dintre noi şi clasa muncitoare. Vom culege la timp rodul de pe ogoane şi vom da la timp şi aşa cum se cuvine la colectare. Vom veghea neîncetat ca chia­burii să nu înşele statul nostru. Vom demasca la timp pe toţi sabotorii şi spe­culanţii”. Departe de ţară, în drum pe mările al­bastre, marinarii flotei noastre comerciale au aflat şi dânşii despre marea veste şi deîndată au trimis radiograme în patrie exprimându-şi astfel bucuria : „Miercuri, 4 iunie, după amiază în drum spre Marea Mediterană — sună radiograma trimisă de membrii echipajului vasului „Gh. Dimi­trov“ al societăţii „Sovromtransport“ — am primit cu o nemărginită bucurie ştirea despre alegerea d-voastră ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. Ne luăm angaja­mentul de a duce la bun sfârşit sarcinile ce ne revin din­ planul cincinal, de a apăra şi păstra cu ochii din cap bunul obştesc. Vă urăm spor la muncă”. Asemenea telegrame, în care îşi arată hotărîrea de muncă şi de luptă pentru ob­ţinerea de noi şi însemnate victorii pe drumul construirii socialismului, au mai trimis muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile „Armă­­tura"-Cluj, uzinele „Sovrommetal“-Reşiţa, „Oţelul Roşu”, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de cherestea „23 Au­­gust“-Piatra Arsă-Prahova, fabrica de tricotaje „Bela Brainer“ din Bucu­reşti, fabrica de confecţiuni din Cluj, colectiviştii din gospodăriile agricole colective „Secera şi Ciocanul” şi „Steaua Roşie" din comuna Potcoava, regiunea Argeş, muncitorii, tehnicie­nii, inginerii şi funcţionarii de la S.M.T. comuna Vlădeni, regiunea Iaşi, S.M.T.­­Roşiorii de Vede, Centrul mecanic S.M.T.­Oradea, gospodăriile agricole de stat Floreşti, regiunea Putna, „Drumul Fe­ricirii“, comuna Negreni, regiunea Argeş, Pechea, regiunea Galaţi, Poiana Mare, re­giunea Dolj, Hurneşti, regiunea Putna , ţăranii muncitori din comunele Ştefăneşti, regiunea Botoşani, Negreni, Mozăceni, Mogoşeşti, Potcoava, Doha, Pleş­oiu, regiu­nea Argeş, corpul didactic, studenţii şi personalul Institutului Politehnic Bucu­reşti, salariaţii Institutului de Proiectare a Construcţiilor Speciale (I.P.C.S.), elevii, învăţătorii şi profesorii şcolii elementare germane din Timişoara, ai şcolii de partid de 3 luni din Satu-Mare etc. La 16 părţi de ring Colectivul de muncitori şi tehnicieni, de la filatura „7 Noembrie" din Capitală, îndrum­­at de organizaţia de partid, a tre­cut, în urma studierii bogatei experienţe sovietice, la o nouă formă de organizare a lucrului, care duce la creşterea produc­ţiei şi a productivităţii muncii. Până acum, fiecare muncitoare lucra la câte 2-3 sau 4 părţi de ring, necolaborând strâns cu lucrătoarele de la echipa de le­vată. Din această pricină, cele 480 mi­nute de lucru nu erau totdeauna folosite din plin. Pentru a se îmbunătăţi munca, s-a tre­cut la o nouă organizare a lucrului, pe bază de echipe. Fiecare echipă, care este condusă de câte o lucrătoare fruntaşă sau stahanovistă, se compune din 8 lucrătoare de levată şi o lucrătoare auxiliară. Echipele nou organizate, conduse de stahanovista Badea Dumitru şi fruntaşele Rădulescu Maria şi Achim Vasilica, deser­vesc acum fiecare câte 16 părţi de ring. Şefa de echipă face marşratul continuu la cele 16 părţi, controlând şi îndrumând munca tovarăşelor ei, cărora le revine a­­cum sarcina de a schimba mosoarele de semitort, de a face curăţirea maşinii, de a executa scoaterea levatei, etc. Lucrul în colectiv desvoltă puternic spi­ritul de colaborare, de ajutor și control reciproc, duce la întărirea disciplinei socia­liste a muncii. încă din primele zile de la organizarea acestor echipe rezultatele au început să se arate. Prin eliminarea fuselor inactive, prin folosirea raţională a diametrului ine­lului şi a lungimii de înfăşurare a ţevii, producţia a crescut în primele 8 zile de la aplicarea noii metode de lucru cu 7,8%, iar productivitatea muncii cu 39%, îmbunătă­­ţindu-se, în acelaş timp, şi calitatea pro­duselor. Odată cu aceasta a crescut şi sa­lariul mediu al muncitoarelor. Conducerea întreprinderii a întocmit, pe baza propunerilor făcute de un colectiv de muncitori fruntaşi şi tehnicieni, în colabo­rare cu cercul A.S.I.T., un plan de măsuri tehnico-organizaitorice, menit să creeze con­diţiile necesare trecerii la deservirea mai multor părţi de ring. In cadrul unei consfătuiri organizate de către Consiliul sindical regional Bucu­reşti, stahanovista Dumitru Badea a făcut o expunere asupra noii iniţiative. Au mai prezentat referate tov. Maria Sfetcovici, secretara comitetului de partid şi ingi­­nerul-şef. La discuţii au luat cuvântul numeroşi stahanovişti, fruntaşi în producţie, teh­nicieni, ingineri, etc. care şi-au exprimat hotărîrea de a aplica şi în întreprinderile lor noua iniţiativă, pentru a întâmpina ziua d­e 23 August cu noi și însemnate realizări în producție. CORESPONDENŢĂ DIN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ Izvor de belşug şi putere COMUNA POGOANELE, regiunea Buzău (dela trimisul nostru). — Ca roiul de harnice albine, grăbite să adune cu grijă şi să aducă la stup, fără a pierde o singură clipă, tot ce-i mai dulce din flori, aşa zoresc colectiviştii să termine muncile la vreme, să scoată rod bogat, să crească avutul obştesc, izvor de belşug pentru fie­care dintre ei. In câmp, la „tarlaua cu capu’n hotaru’ Vălencii”, colectiviştii din comuna Pogoa­nele, regiunea Buzău, prăşesc a doua oară cele 30 hectare de floarea soarelui. E în toi şi praşila a doua la porumb, şi munca la grădina de legume de lângă apa Călmăţuiului. Fiecare lucrare se face ţi­nând seama de metode agrotehnice indi­cate de agrominim. Recoltele dobândite anul trecut au dovedit cu prisosinţă ce înseamnă să lucrezi laolaltă, în colectiv, şi să foloseşti metode agrotehnice înaintate. Lanul de grâu al gospodăriei colective a dat o producţie medie de 2100 kg. la hectar grâu curat, numai bob şi bob, în timp ce ţăranii cu gospodării individuale au scos la hectar între 800 şi 1000 kg. grâu, de multe ori plin de neghină şi mă­­tură. La porumb, gospodăria colectivă a recoltat cu 600 kg. mai mult la hectar faţă de ţăranii cu gospodării individuale, iar la orz cu 700 kg. mai mult. Colectiviştii au hotărît să silească pă­mântul să le dea recolte bogate şi în anul 1952. Grâul de toamnă l-au semănat cu maşina, în arătură adâncă de tractor, având ca plante premergătoare borceagul şi legu­minoase pentru boabe (mazăre, fasole). Primăvara, de timpuriu, imediat ce s’a putut ieşi la câmp, semănăturile au fost grăpate deacurmezişul rânduirilor; plivitul deasemenea a fost făcut la vreme. Pentru porumb, tarlaua care cuprinde peste o sută de hectare pământ a fost arată din toamnă cu tractorul la o adâncime de 22-26 cm. In primăvară nu s’a mai arat, ci doa­r s’a trecut cu discurile; seminţele — după ce au fost alese şi li s’a încercat puterea de încolţire — au fost semănate cu maşina, iar când porumbul a răsărit şi a crescut, până să ajungă în 3-4 frunze, pă­mântul, care prinsese o scoarţă subţire, a fost grăpat cu grapă uşoară. Colectiviştii au dat apoi cu prăşitoarea printre rânduri şi cu sapa pe rânduri, iar de câteva zile au început şi a doua praşilă. Şi la celelalte culturi au folosit metode noi, înaintate. Nu e o întâmplare că porumbul gospo­dăriei colective n’are în el un fir de bu­ruiană şi e mult mai frumos decât al ţăra­nilor individuali. Floarea soarelui, cres­cută de o jumătate de metru, e la a doua praşilă, pe când la ţăranii individuali abia a ajuns la 4—5 frunze. Pe una din tarla­lele de peste 200 pogoane ce se întinde de la drumul Meteleu până departe la pădurea Văleanca, grâul înspicat, dat în floare, a ajuns până la brâul omu­lui. Acestea sunt rezultate ale muncii unor oameni care niciodată în trecut, când erau ţărani cu gospodării indivi­duale, n’au muncit cu atâta bucurie şi încredere în puterile lor. Atunci — când lucrau de unul singur, după obiceiuri în­vechite, pe petece de pământ împrăştiate, îngustate de haturi — se uitau neputincioşi spre cer. Acum — când lucrează în colec­tiv, după metodele agrotehnice sovietice, pe pământul adunat la un loc, în tarla, fo­losind maşinile şi tractoarele S.M.T. — înving greutăţile cu forţe unite, făuresc ei înşişi condiţiile pentru o recoltă bogată. Gospodăria colectivă „Ilie Pintilie”, din comuna Pogoanele, are abia doi ani s- a luat fiinţă în Martie 1950 ; dar cât de mult a crescut, câte nu s’au înfăptuit nu numai în ce priveşte sporirea recoltei ! La 1 Martie 1950, doar 69 ţărani mun­citori porniseră pe drum de viaţă nouă şi aduseseră laolaltă 135 ha. pământ, 12 cai, 6 boi, 4 vaci sterpe. Astăzi, în gospodăria colectivă sunt 127 de familii de ţărani muncitori care lucrează laolaltă 528 hecta­re de pământ. Cu sprijinul creditelor pri­mite de la stat şi din veniturile proprii, colectiviştii şi-au făcut rost de vite bune de muncă , au acum 17 cai şi 18 boi, în afară de 12 mânji şi 34 mânzaţi. A crescut avutul obştesc, s-au desvoltat noi ramuri de producţie. Gospodăria colectivă din co­muna Pogoanele are acum 27 vaci de rasă, 680 oi de rasă ţigae şi peste 200 miei din aceeaşi rasă, pentru prăsilă, 13 scroafe fă­­tătoare, 47 stupi de albine, fermă de pă­sări, ateliere de fierărie şi lemnărie. Recoltele bogate dobândite la hectar, în­tărirea şi desvoltarea gospodăriei au asigu­rat venituri însemnate colectiviştilor care au muncit cu dragoste şi cu râvnă. Pe vremea când Petre Vasile robea la­­moşier sau la chiaburi nu se alegea mai cu nimic într’un an de zile, ce lua în vară la treer și în toamnă la culesul porumbului nu-i ajungea nici să iasă din iarnă. De cele mai multe ori era nevoit să se ducă din nou la boier să-și zălogească puterea de muncă. Azi, Petre Vasile a scăpat de ex­ploatare, e membru în gospodăria colectivă. Pentru zilele-muncă făcute anul trecut îm­preună cu ai săi a primit la împărţirea veniturilor peste 4800 kg. grâu şi porumb, 521 kg. cartofi, tot atâta floarea soarelui, 104 kg. fasole, 52 kg. brânză, în afară de mazăre, orz, ovăz, sfeclă furajeră, în afară de lână şi bani. Foştii dijmaşi Constantin Preda şi Grigore Floroiu, Mihai Corne­­ciu şi încă cinci ca el, până mai ieri slugi la boieri şi chiaburi, au pornit să-şi ridice case de locuit din veniturile primite de la gospodăria colectivă. . Se schimbă felul de trai al colectivişti­lor, se schimbă şi felul lor de a gândi. Oameni care până nu demult erau cu min­ţile întunecate învaţă astăzi la cursul de alfabetizare să prindă înţelesul slovelor din carte. Oameni care până mai eri aşteptau să înflorească salcâmul sau cine ştie ce buru­iană ca să pornească la semănatul porum­bului, umblă astăzi cu broşura despre mi­nimele agrotehnice în buzunar. Foştii ţă­rani muncitori cu gospodărie individuală se transformă în oameni noi, constructori ai agriculturii socialiste. Ies la iveală frun­taşi ca Ion Bercaru, Gheorghe Buga, Radu Târlă, Vasile Ichim, Gh. László şi Zina Flo­roiu. In frunte sunt comuniştii. Dar pe măsură ce creşte şi înfloreşte gospodăria colectivă cresc şi ura şi înver­şunarea chiaburilor de soiul lui Constantin St. Radu, Dumitru Croitoru Bordei ş. a. Colectiviştii mai au încă mult de mun­cit şi mult de lovit în uneltirile chiabureşti până să fie alungată sărăcia din toate ca­sele ţăranilor muncitori. Ei au ajutorul clasei muncitoare, ajutorul statului. Ei au obţinut de-acum rezultate bune, care sunt fapte vii cu ajutorul cărora pot să dove­dească tuturor ţăranilor muncitori din Po­goanele, că gospodăria colectivă e singu­rul izvor de belşug și putere, singurul iz­vor de fericire. La lupta pentru pâinea poporului muncitor! PENTRU O BUNĂ ORGANIZARE A STRÂNGERII RECOLTEI Imediat după apariţia Hotărîrii Consi­liului de Miniştri al R.P.R. şi a Comite­tului Central al P.M.R. privitoare la în­treţinerea culturilor, pregătirea şi execu­tarea la timp a strângerii recoltei şi exe­cutarea planului de colectări pe anul 1952, Comitetul executiv al Sfatului popular ra­ional Costeşti, regiunea Argeş, îndrumat de comitetul raional de partid a analizat situaţia lucrărilor de întreţinere a cultu­rilor şi de pregătire a recoltării. In ziua de 7 iunie, în cadrul şedinţei cu preşedinţii şi secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare şi agenţii agricoli din comunele raionului, s-a pre­lucrat atât Hotărîrea guvernului şi parti­dului cât şi planul de muncă întocmit de comitetul executiv al sfatului popular ra­ional pentru aplicarea Hotărîrii. întorşi în comunele lor, preşedinţii şi secretarii au pornit acţiunea de popularizare a Ho­tărîrii şi de mobilizare a masselor pentru aplicarea ei. In comuna Humele, de pildă, a fost convocată o adunare populară în sala căminului cultural. Ascultând cu iar a­tenţie prelucrarea Hotărîrii ţăranii munci­tori s’au angajat să o respecte întocmai. Conducerea S.M.T.-Costeşti, studiind Hotărîrea, şi-a dat seama că trebue să intensifice munca pentru terminarea cât mai de grabă a reparării celor 8 batoze, cât şi a autocamionului transformat în ate­­lier­ mobil. Personalul staţiunii a fost împăr­ţit pe brigăzi, au fost trasate sarcinile de plan, s’a stabilit locul unde vor lucra şi s’au întocmit grafice pentru urmărirea lucrului şi a economiilor de combustibil şi lubre­­fianţi. Pentru buna organizare a treerişului s’au făcut până acum 3 cuplaje pentru batoze. In curând va fi gata al patrulea. Tehnicienii staţiunii au fost repartizaţi să răspundă de anumite gospodării agricole colective şi întovărăşiri. Astfel tov. Ma­rin Bărcan, agronom pe sector, va răs­punde de munca la gospodăria colectivă Recea şi la Întovărăşirea din comuna Bra­­du, tov. Inginer Tălpeanu va răspunde de gospodăria agricolă colectivă din Moză­­ceni, etc. Batezanii şi mânuitorii secerăto­­rilor-legători au fost instruiţi la un curs special. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Costeşti nu au luat însă toate măsurile pentru ca Hotărîrea să fie cunoscută de cât mai mulţi ţărani muncitori. In şedinţele de instructaj cu agitatorii şi colectivele gazetelor de perete din co­mune, ce au avut loc în ziua de 8 Iunie, nu s’a vorbit despre Hotărîre. Unii activişti de partid nici nu cunoşteau cuprinsul ei. Repararea batozelor, tractoarelor şi lo­­comobilelor din sectorul particular trebue mult accelerată ţinând seamă că timpul e înaintat. IORDACHE TEODOR corespondent voluntar PREGĂTIRI PENTRU RECOLTARE IN RAIONUL ALBA ALBA IULIA (de la corespondentul no­stru). — In raionul Alba din regiunea Hunedoara, campania pentru întreţinerea culturilor şi a pregătirii pentru recoltare se desfăşoară cu succes. Colectiviştii şi ţă­ranii muncitori muncesc cu însufleţire pen­tru realizarea sarcinilor trasate de Hotă­rîrea partidului şi guvernului cu privire la întreţinerea culturilor şi pregătirile pen­tru recoltare. Cu câteva zile înainte, colectiviştii de la gospodăria agricolă colectivă „Partizanii Păcii“ din Cistei au trimis o scrisoare tovarășului Gheorghe If Gheorghiu-Dej prin care s’au angajat să dea cât mai multe produse agricole patriei. Până la 6 Iunie a fost terminat în în­tregime plivitul culturilor de toamnă pe întregul raion. Deasemeni, s’a început al doilea plivit. Prasila I-a este pe terminate și s’a început praşila a Il-a. La cartofi pra­şila I-a deasemeni a fost terminată şi s’a început praşila a Il-a. Printre comunele fruntaşe se numără co­muna Mihalţ. A rămas mult în urmă cu întreţinerea culturilor comuna Sântimbru. In ce priveşte pregătirile pentru recol­tare, s’au reparat 89 batoze din sec­torul particular dintre care 34% au fost recepţionate. S’au pregătit 4 arii electri­ficate în Alba Iulia la care s’a montat în întregime instalaţia electrică. Tot până la această dată au mai fost pregătite două arii electrificate, una în comuna Teiuş, iar cea­laltă în comuna Vinţul de Jos. In acelaş timp s’au fixat locurile a 63 de arii în întreg raionul. Secerătorile-legături au fost şi ele re­parate în proporţie de 70%. Au mai fost reparate 41 de tractoare. COLECTIVIŞTII IN FRUNTE LA APLICAREA AGROMINIMULUI La 13 Aprilie a.c. în comuna Pesac, raionul Sânnicolaul Mare s-a inaugurat gospodăria agricolă colectivă „Constantin David“. Din îndemnul organizaţiei de bază colectiviştii au pornit de la început în­trecerea socialistă pentru folosirea meto­delor agrotehnice la culturile de primă­vară, îngrijirea culturilor se face acum pe baza minimelor agrotehnice. Astfel, s’a executat praşila I-a la 15 ha. sfeclă de zahăr, 1 ha. mac, 1 ha. ceapă, 15 ha. floarea soarelui, etc. S’au evidenţiat Mitru Moise, Dănilă Ion, Iosif Glovic, Mihai Miloşi, Bucir Dima. Succesele obţinute în munca de co­lectivişti sunt popularizate printr’o fru­moasă gazetă de stradă aşezată în faţa gospodăriei. Fotomontajele expuse arată măreţele realizări ale agriculturii sovie­tice şi succesele agriculturii de la noi. PETRU HARDUŢ corespondent volunta­.

Next