Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)

1952-06-10 / nr. 2370

Pag. 4 Să fie eliberat imediat Jacques Duclos! Declaraţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii şi a unor fruntaşi ai vieţii publice din diferite ţări­ devăraţii exponenţi ai năzuinţelor paşnice ale poporului francez interesează toate po­poarele lumii, deoarece face să crească pericolul războiului. Lupta poporului fran­cez constitue un obstacol serios pentru for­ţele care se împotrivesc destinderii în­cordării internaţionale şi soluţionării paş­nice a problemelor litigioase. Tocmai din această cauză aceste forţe se ridică acum în Franţa împotriva acelor care, indife­rent de origine socială şi concepţii poli­tice, s-au unit pentru a apăra cu fermi­tate cauza păcii. Oricare ar fi pretextele folosite pentru justificarea represiunilor împotriva mişcării franceze pentru pace, aceste măsuri pot avea consecinţe grave pentru toate popoarele. Declarăm solemn că toate popoarele lumii sunt solidare cu lupta poporului francez pentru pace. Nicio­­ forţă nu va putea frânge voinţa unei mari naţiuni care îşi apără independenţa şi care luptă pentru pace în întreaga lume. Declaraţia este semnată de : Frédéric Joliot-Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii; Pietro Nenni, deputat, vicepreşedinte al Consiliului Mondial al Păcii; Gabriel d’Arboussier (Africa Neagră), membru al Adunării Uniunii Franceze; Enrico Berlinguer (Italia), preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat; John Bernal (Marea Britanie), fizician ; d-na Isabelle Blume (Belgia), deputată; Palame de Borsari (Brazilia), inginer; Branting Georg (Suedia), senator; Bertold Brecht (Germania), scriitor; John Burns (Marea Britanie), activist sindical; Laurent Casanova (Franţa), deputat, fost ministru; d-na Eugénie Cotton (Franţa), preşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor; John Darr (Statele Unite), preot; d-na S. Davies (Marea Britanie), profesoară; S. O. Davies (Marea Britanie), membru al Parlamentului; G. R. Van Erde (Australia), preot; Ilya Ehrenburg, (U.R.S.S.), scriitor; Emi Siao (China) scriitor; Alexandr Fadeev (U.R.S.S.), scriitor; Fenoahtea Georgio (Italia), jurist; d-na Fialho Branca (Brazilia), biolog; Friedrich Walter (Germania), rectorul Universităţii din Berlin; Jose Girai (Spania), fost prim ministru în guvernul republican spaniol; W. R. T. Gore (Marea Britanie), profesor; Panteleimon Guliaev (U.R.S.S.), ziarist; Sardar Gurbaks Sing (India), scriitor ; Nazîm Hikmet (Turcia), scriitor ; Josef Hromadka (Cehoslovacia), profesor de teologie, membru al Comitetului Central al Consiliului mondial al bisericilor; Leopold Infeld (Polonia), fizician ; John Adams Kingsbury (Statele Unite), medic; Kora Tomi (Japonia), membru al Camerei Superioare; Alexandr Korneiciuk (U.R.S.S.), scriitor; D. D. Kosambi (India), membru al Institutului naţional indian; Go Mo-jo (China), preşedintele Academiei de Ştiinţe a. R. P. Chineze ; Jean Laffitte (Franţa), secretar general al Consiliului Mondial al Păcii; Le Cian Phuong (Vietnam), membră a Consiliului Uniunii femeilor vietnameze ; Riccardo Lombardi (Italia), deputat, fost ministru: Artur Nils Lundkvist (Suedia), scriitor: Mao Dun (China), scriitor: Ivor Montagu (Marea Britanie), ziarist: Jan Makarovsky (Cehoslovacia), rectorul Univer­sităţii­ Caroline din Praga; Pablo Neruda (Chile), scriitor; Louis Saillant (Franţa), secretarul general al Federaţiei Sindicale Mondiale: d-na Anna Seghers (Germania), scriitoare; Emilio Sereni (Italia), senator, fost ministru; d-na Jessie Street (Australia), delegata Australiei la conferinţa O. N. U.: d-na Sun Tin-lin (China), preşedinta Asociaţiei chineze pentru ajutorul popular; d-na Suvarti (Indonezia), membră a Parlamentului; Antoine Tabet (Liban), arhitect; Nikolai Tihonov (U.R.S.S.), scriitor; Jagnik Indulal (India), preşedintele Asociaţiei agricole, şi Arnold Zweig (Germania), scriitor. PRAGA 9 (Agerpres).— TAS? Biroul Consiliului Mondial al Păcii şi o serie de fruntaşi ai vieţii publice din diferite ţări au dat publicităţii o declara­ţie în care se spune : Acţiunile întreprinse împotriva Consi­liului naţional al mişcării franceze a par­tizanilor păcii, precum şi celelalte măsuri de represiune la care este supusă mişca­rea pentru pace din Franţa ne-au zgu­duit profund. încercarea de a reduce la tăcere pe a­ Scrisorile trimise de Jacques Duclos şi André Stil judecătorului de instrucţie PARIS 8 (Agerpres). — TASS Ziarul L’HUMANITE publică următoa­rea scrisoare adresată de Jacques Duclos la 6 Iunie judecătorului de instrucţie Jac­­quinot: „Domnu­le judecător de instrucţie, la 29 Mai m-aţi adus acuzaţia că aş fi „atentat la securitatea internă a statului“, pretin­zând că aş fi fost prins asupra faptului. Se putea presupune că dvs. dispuneaţi la 29 Mai de fapte stabilite care să vă per­mită să-mi încălcaţi imunitatea parlamen­tară. In realitate dosarul dvs. era atât de gol, încât aţi preferat să nu-l deschideţi în faţa mea, când mi-aţi adus acuzaţia. Dvs. nu aţi fost nici măcar în stare — şi este lesne de înţeles de ce — să-mi spuneţi, aşa cum vă obligă legea, pe baza căror motive îmi aduceţi acuzaţia. Am aflat de la avocaţii mei că abia astăzi, la 6 iunie, ei au luat cunoştinţă de dosarul complet, re­feritor la acuzaţia de „atentat la secu­ritatea internă a statului“ care mi se aduce. Până la această dată ei nu reuşiseră să obţină decât o parte a dosarului — şi asta nu fără greutăţi — în care se pretinde că aş fi fost prins asupra faptului. V-aţi bazat tocmai pe această parte a dosarului care fusese pusă la dispoziţia avocaţilor mei, la 2 iunie, când aţi emis mandatul de arestare, în ciuda prevederilor articolului 22 din constituţie, cu privire la imunita­tea parlamentară. Studierea documentelor, puse astăzi la dispoziţia avocaţilor mei, îmi permit să fac constatarea că la dosar figurează sub nu­mărul 16 un raport al prefectului de poli­ţie Baylor către procurorul republicii, pur­tând data de 29 Mai. Dacă acest raport nu ar fi fost întocmit după arestare, atunci el trebuia să figureze printre documen­tele pe baza cărora am fost acuzat. Prin urmare, există toate motivele de a crede că raportul lui Baylor a fost fabricat după ce mi s-a adus acuzaţia, chiar după data de 2 iunie, şi apoi anexat la dosar. Acest fapt, care aruncă o lumină asupra Intenţiilor şi asupra metodelor guvernului care abuzează de puterea sa şi este condus de un fost colaboraţionist cu ocupanţii na­zişti, arată câtă dreptate am avut depu­­nând o reclamaţie împotriva celor doi ma­gistraţi care, nedispunând de niciun fel de documente sau de fapte concrete, nu au şovăit să atenteze împotriva unui repre­zentant ales al poporului. Vă scriu pentru a protesta împotriva metodelor nedemne folosite faţă de mine şi ţin să subliniez faptul că nu există niciun fel de garanţie că mâine dosarul nu va fi supus la noi ma­­şinaţiuni, întrucât sunt ferm convins că guvernul de trădare naţională, care a dat ordin să fiu arestat, este capabil de orice crimă. Vă pot spune în încheiere, însă, că miniş­trii necinstiţi vor încerca zadarnic să dea aparenţa unei justificări juridice atentatu­lui grosolan la libertăţile democratice, ei vor încerca zadarnic să înăbuşe glasul po­porului francez, care este pătruns de spe­ranţa că va reuşi să recâştige independenţa noastră naţională. Jacques Duclos­ — deputat al departa­mentului Sena, fost vicepreşedinte al A­­dunării Naţionale, preşedintele grupului parlamentar al Partidului Comunist, de­ţinut al statului“. Ziarul L’HUMANITE publică de aseme­­nea scrisoarea lui Andre Stil adresată Judecătorului de Instrucţie Jacquinot: „Domnule judecător de instrucţie, avo­catul meu mi-a adus astăzi la cunoştinţă conţinutul dosarului pe baza căruia sunt scuzat de „atentat la securitatea internă a statului“. Constat că dosarul nu cuprinde niciun fel de proces-verbal, niciun fapt concret, niciun document, nicio confirmare a fap­telor care să constitue o bază pentru acu­zaţia ce mi-aţi adusa la 13 Mai. V-aţi asumat astfel răspunderea de a mă acuza şi aţi emis un mandat de arestare, deşi nu sunteţi în stare să motivaţi câtuşi de puţin aceasta. Scopul acestei scrisori este de a constata chiar astăzi acest fapt. Iată o dovadă grăitoare a netemeiniciei a­­cestei acuzaţii ridicole. Este prin urmare suficient un ordin al guvernului şi al ocro­titorilor săi americani pentru a emite nişte ,Jettres de cachet" (André Stil se referă la ordinele regale de arestare sau întem­niţare fără proces sau anchetă existente înainte de revoluţia franceză — N.R.) împo­triva redactorului şef al ziarului L’HUMA­­NITE şi a-l deţine, încălcându-se toate ga­ranţiile constituţionale şi legile cu privire la presă“. Mişcarea populară de protest ia amploare în Franţa PARIS 9 (Agerpres). — TASS trans­mite : In Franţa ia amploare mişcarea populară pentru punerea în libertate a lui Jacques Duclos, Andre Stil şi a celorlalţi luptători pentru pace şi pentru Independenţa naţio­nală a ţării, arestaţi ilegal. Ziarul L’HUMANITE publică date cu privire la creşterea mişcării greviste în Franţa. Astfel în departamentul Sena sunt în grevă 100.000 de metalurgişti ; în de­partamentul Seine et Oise — 20.000 de metalurgişti; în departamentul Allier — 7.000 de metalurgişti; în departamentul Rhône — peste 40.000 de metalurgişti ; în departamentul Bouches du Rhone — peste 20.000 de metalurgişti ; în departamentul Nord — peste 40.000 de metalurgişti. Pe lângă aceştia se află în grevă mii de meta­lurgişti din departamentele Ardennes, Seine Inferieure, Loire, Morbihan, Savoie, Cher, Gironde şi din alte departamente. Oamenii muncii din Brest au organizat o grevă de protest împotriva percheziţiei operate de poliţie la sediul Uniunii locale a sindicatelor afiliate la Confederaţia Ge­nerală a Muncii. In întreaga Franţă continuă demonstra­ţiile, meetingurile şi adunările oamenilor muncii, care cer punerea in libertate a lui Jacques Duclos, Andre Stil şi a celorlalţi patrioţi francezi arestaţi ilegal. PARIS 8 (Agerpres). — TASS In ciuda încercărilor leaderilor sindica­telor scizioniste de a sfărâma unitatea oamenilor muncii din Franţa în lupta lor pentru pace, împotriva fascismului şi a războiului, muncitorii făcând parte din sindicate diferite întreprind din ce în ce mai des acţiuni comune în apărarea drep­turilor şi revendicărilor lor juste. Muncitorii de la şantierele navale din Bordeaux — membri ai sindicatelor afiliate la Confederaţia Generală a Muncii din Franţa, ai sindicatelor catolice şi ai orga­nizaţiei „Force Ouvrière“ — au încheiat o înţelegere cu privire la lupta comună pen­tru eliberarea lui Jacques Duclos şi pentru revendicările lor economice. Salut frăţesc luptătorilor comunişti din Franţa! Oamenii muncii din patria noastră cer cu hotărîre, prin mii de telegrame şi moţiuni de protest, eliberarea imediată a lui Jacques Duclos şi a celorlalţi patrioţi întemniţaţi, şi alungarea din Franţa a călău­lui Ridgway, odiosul reprezentant al impe­rialiştilor americani. „Noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la Uzinele Chimice Române din Bucureşti protestăm cu pro­fundă Indignare împotriva arestării sama­volnice a neînfricatului luptător pentru pace, democraţie şi pentru independenţa naţională a Franţei, tovarăşul Jacques Du­dos“ — spune una din telegrame. Animaţi de drăgostea adâncă pentru eroii Franţei, muncitorii uzinelor I.C.A.R. au scris în telegrama lor: „Tovarăşii Jac­ques Duclos şi André Stil sunt pentru noi prieteni dragi, apropiaţi fiecăruia dintre noi. Acestor înflăcăraţi tovarăşi şi luptă­tori comunişti, oamenii muncii din între­prinderea noastră Ie trimit un frăţesc salut de luptă“. De pe şantierele Canalului Dunăre- Marea Neagră,, au pornit nenumărate tele­grame de protest, care înfierează cu tărie odioasa provocare a guvernului dolarizat al Franţei. „Suntem siguri că poporul francez, care are o eroică tradiţie de luptă patriotică, popor care a lovit puternic fascismul hitle­rist şi care luptă cu puteri sporite pentru alungarea de pe pământul Franţei a gene­ralului criminal Ridgway, va şti să stăvi­lească şi acum actele teroriste ale lachei­lor Imperialismului prădalnic, va şti să impună eliberarea tovarăşului Jacques Duclos. Cu toate forţele noastre, noi sun­tem alături de glorioasa clasă muncitoare a Franţei, de neînfricatul ei partid“ — au scris constructorii de la punctul Medgi­dia de pe şantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră. Şi în continuare constructorii Canalu­lui Dunăre-Marea Neagră spun : „Noi ne solidarizăm cu lupta dreaptă a poporului francez şi cerem ca Ridgway să pără­sească Franţa ; cerem guvernului francez să înceteze acţiunile teroriste fasciste îm­potriva luptătorilor pentru cauza păcii şi libertăţii". Metalurgiştii de la uzinele „Vulcan“ scriu printre altele : „Trimitem Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Fran­cez şi poporului francez un fierbinte salut de solidaritate frăţească şi îi asigurăm că nu vom precupeţi niciun efort în lupta noastră pentru pace, libertate şi socialism. Asigurăm pe tovarăşul Jacques Duclos de dragostea noastră adâncă, devotată, şi de ataşamentul proletar care ne leagă de lupta lui şi a eroicului Partid Comunist Francez“. (Agerpres). Stahanoviştii şi fruntaşii in producţie din sectorul hârtiei şi celulozei reuniţi în cea de a doua consfătuire pe ţară, înfierăm laolaltă cu toţi oamenii muncii din sectorul nostru şi cu întregul popor muncitor, cu adâncă indignare, arestarea samavolnică a vajnicului luptător Jacques Duclos, curajos conducător al clasei muncitoare din Franţa. Prin actul său guvernul francez s’a de­mascat încă odată ca unealtă în mâinile imperialiştilor americano-englezi, care vor către guvernul francez să deslănţue un nou război, să înece în sânge pe cei ce clădesc o viaţă fericită pentru copiii lor. I-aţi aruncat în temniţă pe Jacques Duclos şi pe Andre Stil pentrucă cuvintele lor v’au ars ca flerul roşu. Jacques Duclos şi tovarăşii săi de luptă v’au smuls masca hidoasă şi au arătat lumii întregi că vreţi să îngenunchiaţi Franţa în faţa noilor hit­leri, imperialiştii americani aţâţători la un nou război. Paris Cerem ca generalul ciumă Ridgway să părăsească Europa ! încetaţi teroarea ! înlături cu toţi cei ce se pun deacurmezişul păcii şi fericirii po­poarelor ! Cerem să fie eliberaţi imediat Jacques Duclos şi André Stil! Stahanoviştii şi fruntaşii în pro­ducţie din sectorul hârtiei şi celu­lozei reuniţi în cea de a doua consfătuire pe ţară Cauza lui Jacques Duclos va învinge Cotropitorii yankei, aceşti reprezentanţi abrutizaţi ai mult trâmbiţatului „mod de viaţă american“, obişnuiţi cu climatul mo­ral al gangsterilor şi răpitorilor de copii, caută să încătuşeze poporul francez în lan­ţurile robiei şi ale fascismului. Cu cinis­mul care-i caracterizează, ei au ordonat guvernului prezidat de un mare fabricant să întemniţeze pe unul din străluciţii con­ducători ai Partidului Comunist Francez. Alături de Maurice Thorez, Jacques Du­clos a devenit pentru poporul francez sim­bolul libertăţii, simbolul luptei neînfri­cate duse pentru onoarea, gloria şi liber­tatea Franţei. De aceea, vestea arestării lui Jacques Duclos a răscolit Inimile a milioane de francezi care şi-au exprimat -o Indignarea, înfruntând bastoanele de cau­ciuc ale poliţiştilor, înfruntând baionetele ce erau îndreptate spre trupurile lor. Istoria ne dă întotdeauna preţioase în­văţăminte. Ea ne arată că niciodată tira­nia n’a putut supravieţui în faţa ripostei masselor. Mai curând sau mai târziu, dar întotdeauna, în mod inevitabil, tirania a fost nimicită, ca un lucru potrivnic pro­gresului, ca un lucru nedemn, supus opro­biului unanim. Ridgway, care l-a întrecut pe Mac Arthur, înaintaşul său în mârşăvii, pă­şeşte pe pământul Franţei ca pe un vulcan. Fiecare pas al său este însoţit de ecoul a milioane de glasuri care îi strigă: Cară-te acasă ! Poporul francez nu e dispus să servească drept carne de tun pentru agresiunea ce o pregătesc imperialiştii americani. Glasul lui Jacques Duclos răsună astăzi, tot atât de puternic şi găseşte ecou în inimile fie­cărui francez, în inimile milioanelor de oameni ai muncii din întreaga lume. Gla­sul lui Jacques Duclos, glasul­ adevărului, nu poate fi înăbuşit. Poporul îl va elibera şi victoria cauzei lui este la fel de sigură după cum ziua urmează întotdeauna nopţii. Prof. N. SALAGEANU membru corespondent al Academiei R.P.R. SCÂNTEIA Scrisoarea lui Kim Ir Sen şi a lui Pen Teh Huai către Mark Clark PHENIAN 9 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : Kim Ir Sen, comandantul suprem al Armatei Populare Coreene, şi Pen Teh Huai, comandantul voluntarilor chinezi, au trimis o scrisoare lui Mark Clark, coman­dantul suprem al forţelor O.N.U. în care se spune : Repatrierea prizonierilor de război este In momentul de faţă singura chestiune care împiedică realizarea unui acord al tratati­velor de armistiţiu în Coreea. In vederea reglementării chestiunii repatrierii prizonierilor de război prin negocieri pe o bază rezonabilă, delegaţii celor două părţi au ajuns la un acord în cadrul discuţiilor, prin care se garantează că prizonierii repatriaţi ai celor două părţi nu vor mai participa la războiul coreean şi se vor înapoia la căminele lor spre a-şi relua viaţa paşnică. Pentru punerea în practică a acestei garanţii, delegaţii părţii noastre au insistat asupra unei propuneri cât se poate de juste şi anume : personalul străin înarmat (forţele O.N.U. sau volun­tarii chinezi) aflat prizonier la cele două părţi să fie repatriat; personalul coreean înarmat (forţele sud-coreene sau Armata Populară Coreeană) aflat prizonier la cele două părţi şi care locuieşte în regiunile deţinute de partea opusă să fie repatriat, iar cei care locuiesc în regiunile părţii care îi deţine să obţină permisiunea de a se îna­poia acasă direct, ne mai trebuind să fie repatriaţi. • Această propunere corespunde în între­gime Convenţiei de la Geneva din 1949, care­ este unanim acceptată. Delegaţii părţii dvs. refuză să raţioneze şi să negocieze, iar în cadrul şedinţelor continuă să repete că propunerea dvs. pen­tru reţinerea militarilor noştri căzuţi pri­zonieri este „fermă, finală şi irevocabilă". In acelaş timp, delegaţii dvs. cer deseori suspendarea şedinţelor pe termen nedefi­nit sau pe o anumită perioadă, în scopul tărăgănării tratativelor. In şedinţa din 7 iunie, delegatul dvs. a mers şi mai departe şi a hotărît în mod unilateral o suspendare de trei zile, fără acordul ambelor părţi, ieşind din cortul conferinţei în timpul şedinţei fără a mai aştepta un răspuns din partea delegatului nostru şi înainte de terminarea traducerii cuvintelor sale de către Interpret. Aceasta este o provocare grosolană, absolut inad­misibilă în negocierile dintre două părţi care negociază pe picior de egalitate. La 8 şi 9 iunie, delegaţii dvs. au con­tinuat să refuze de a veni la Panmunion pentru tratative, sabotând astfel procedura normală a tratativelor de armistiţiu. Noi credem că prin propunerea dvs. care pre­vede reţinerea forţată a militarilor noştri căzuţi prizonieri şi pe care aţi calificat-o drept „fermă, finală şi irevocabilă", dele­gaţii dvs. încearcă făţiş să ne silească, prin intimidare, să cedăm. Dar dvs. ar trebui să ştiţi că ceea ce nu poate fi obţinut pe câmpul de luptă, nu poate fi câştigat nici la masa conferinţei. Acum delegaţii dvs. încearcă să ne pro­voace prin suspendarea unilaterală a lucră­rilor conferinţei. Trebue să subliniem aici că, în tratativele de armistiţiu între două părţi egale, un acord just şi rezonabil poate fi realizat numai prin discuţii rezo­nabile şi prin negocieri. A refuza discuţii rezonabile, a refuza tratative, a refuza chiar ţinerea şedinţelor şi a pleca în timpul şedinţei nu dovedeşte altceva decât teama de fapte şi de adevăr. Dacă partea dvs. intenţionează să rupă astfel negocierile, atunci trebue să faceţi o declaraţie făţişă în acest sens şi să vă asumaţi întreaga răspundere. Dacă partea dvs. vrea în mod intenţionat să creeze o încordare în Extremul Orient urmărind anumite scopuri, atunci rezultatul va fi că veţi stârni mânia oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, care vă vor con­damna. Numai datorită eforturilor stăruitoare ale părţii noastre, tratativele de armistiţiu con­tinuă şi în prezent. Considerăm absolut necesară continuarea normală a şedinţelor pentru a se putea ajunge neîntârziat la o reglementare justă şi rezonabilă a ultimei chestiuni restante în tratativele de armis­tiţiu în Coreea. Dacă partea dvs. vrea să fie sinceră la tratativele de armistiţiu, atunci trebue să daţi­ ordin delegaţilor dvs. de a se înapoia la Panmunjon pentru a participa la şedinţe în conformitate cu procedura normală, dând astfel dovadă de serioasa răspundere care vă revine în faţa întregii omeniri ca parte la tratativele de armistiţiu. Apelul prizonierilor coreeni de pe insula Kocledo PHENIAN 9 (Agerpres).­­ — TASS Agenţia Centrală Telegrafică Coreeană a transmis la 8 iunie un apel adresat în­tregului popor coreean de către ostaşii şi ofiţerii Armatei Populare Coreene aflaţi în prizonierat pe insula Kocledo. Acest apel a fost adus în R.P.D. Coreeană de o ştafetă de partizani care a izbutit să pă­trundă printre cordoanele de pază inamice trecând peste linia frontului. Dragi tovarăşi de luptă, se spune în apel, scriem acest apel de pe insula Ko­dledo, din temniţa inamicului în care lân­cezim de atâta vreme. Viaţa noastră este ameninţată de o primejdie de moarte. Vă cerem să ne ajutaţi să scăpăm din in­fernul american. Nu există cuvinte care să poată descrie chinurile la care ne supun călăii ameri­cani. Vă scrim acest apel cu sângele ini­milor noastre. După sosirea noului comandant al lagă­rului, călăul Boatner, se spune în conti­­nuare în apel, primejdia care ne ameninţă a crescut şi mai mult. Boatner a nesocotit cu perfidie promisiunea fostului comandant al lagărului, Colson, care spusese că, după ce-1 vom fi eliberat pe Dodd pe care-l re­ţinusem, se va pune capăt masacrelor şi recrutării cu forţa în bandele trădătorilor lui Li Sîn Man şi Cian Kai-sek, se va re­nunţa la strângerea cu forţa de semnături pe declaraţiile falsificate privitoare la re­patriere pe baza aşa numitului principiu al „voluntariatului“ şi prizonierilor le vor fi asigurate condiţii umane de trai. Călăul Boatner nu numai că a călcat promisiunea făcută de Colson, dar a sporit şi mai mult teroarea şi represiunile. Moartea ne pân­deşte în fiecare ceas, în fiecare minut. Nu trece o zi sau o noapte fără ca tovarăşi de ai noştri să nu cadă victime călăilor. Astfel, la 18 Mai 1952, în lagărul Nr. 76, în care a fost reţinut Dodd, au fost asasinaţi din ordinul lui Bootner 13 tovarăşi de ai noş­tri. In aceeaşi zi, în lagărul Nr. 77, ame­ricanii au folosit împotriva prizonierilor bombe lacrimogene în urma cărui fapt 24 de oameni au murit, iar 46 şi-au pierdut vederea. La 19 Mai în lagărul Nr. 66 americanii au săvârşit următoarea provo­care : ei au anunţat că prizonierii de război care doresc să se înapoieze în Co­reea de Nord trebue să se alinieze în apro­pierea lagărului şi să fie gata de plecare. Sperând că se vor putea înapoia în patrie, toţi prizonierii s-au aliniat lângă lagăr. Atunci soldaţii americani au deschis focul asupra lor, folosind mitraliere, aruncătoare de flăcări şi chiar tancuri. 127 dintre to­varăşii noştri au fost ucişi iar numeroşi alţii au fost răniţi. La 20 şi 21 Mai ame­ricanii au chemat peste o mie de tovarăşi ai noştri la corpul de gardă şi la biroul comandantului lagărului, unde i-au supus unui interogatoriu în legătură cu repatrie­rea pe baza aşa numitului principiu al „voluntariatului“. In lagăr s-au mai îna­poiat 422 de oameni. Feţele lor erau în­sângerate, mulţi aveau răni provocate de baionete şi mâinile unora erau rupte. La 22 şi 23 Mai paznicii americani au masa­crat prizonieri în lagărele Nr. 602 şi 72. Motivul acestui masacru a fost refuzul pri­zonierilor de a construi cazemate pentru paznicii lagărului. 88 de prizonieri au fost ucişi şi 39 răniţi. La 23 Mai în lagărul Nr. 76 călăii au decapitat mai mulţi pri­zonieri. Capetele acestora au fost atârnate de copaci pentru a intimida pe „recalci­tranţi“. In aceeaşi zi, în lagărul Nr. 16, asasinii au electrocutat 18 tovarăşi de-ai noştri, Boatner, se spune în continuare în apel, a declarat că prizonierii vor plăti scump reţinerea lui Dodd şi destituirea lui Colson. Nici teroarea şi nici masacrele săvâr­şite de călăii americani nu vor înfrânge însă hotărîrea noastră. Noi declarăm toţi ca unul : „Nimic nu ne poate intimida, nimic nu ne poate clinti; prin niciun mij­loc nu vor putea călăii să ne transforme în carne de tun, în sclavi ai imperialişti­lor americani. Ne vom apăra drepturile şi viaţa. Sperăm că vom fi sprijiniţi de po­porul nostru, de glorioşii noştri prieteni — voluntarii chinezi — de întreaga ome­nire progresistă. Trăiască patria noastră ! Trăiască eroicul popor coreean ! Trăiască Partidul Muncii din Coreea și iubitul nostru conducător Kim Ir Sen ! Apelul este semnat de 6.223 oameni. Noua şi odioasa diversiune a guvernanţilor de la Paris MOSCOVA 9 (Agerpres). — Ziarul PRAVDA publică în numărul său din 9 iunie o corespondenţă semnată de Iuri Jukov şi intitulată „Diversiunea poliţie­nească din Toulon“. Este evident — scrie Iuri Jukov — eşecul încercării de a-l acuza pe Jacques Duclos, pe André Stil şi pe cei 162 de ma­nifestanţi arestaţi de participare la un complot împotriva securităţii interne a statului. După cum relatează ziarul bur­ghez JOURNAL DE DIMANCHE, când Jacquinot a venit la închisoarea Santé pen­tru a-l interoga pe Jacques Duclos, acesta din urmă i-a pus următoarea întrebare : „Priviţi-mă drept în ochi şi spuneţi-mi: Dvs. credeţi în complotul împotriva securităţii statului .” Jacquinot a preferat să nu răspundă. Interogatoriul, care a durat aproape patru ore, s’a terminat, după cum se relatează, printr’un total eşec al acuzării. In faţa situaţiei create, cei care au ticluit absurda acuzaţie de „complot” adusă con­ducătorului Partidului Comunist Francez încep să se teamă tot mai mult ca nu cumva la Paris să se repete procesul de neuitat de la Leipzig, în cadrul căruia Dimitrov, pe care hitleriştii l-au acuzat pe nedrept de incendierea Reichstagului, s-a transformat în procuror şi a demascat până la capăt pe organizatorii acestui act provocator. De aceea, aci se vorbeşte tot mai, des despre organizarea unui proces care să se desfăşoare cu uşile închise, fără public, şi ale cărui desbateri să nu fie relatate de presă. Dar a judeca pe cineva cu uşile închise în faţa unui tribunal militar este cu putinţă doar în cazul unei acuzaţii de atentat nu numai la securitatea internă a statului, ci şi la cea „externă”, adică în cazul unei acuzaţii de spionaj. Şi iată că au început noi maşinaţiuni poliţieneşti me­nite sa fundamenteze într’un fel oarecare această nouă versiune absurdă a acuzării. Poliţia şi-a ales ca teren pentru desfă­şurarea activităţii sale vechiul port mi­litar Toulon, unde organizatorii actului de provocare înscenează o nouă diversiune. La 3 iunie, ziarul, fascist AURORE a scris că la sediul organizaţiei din Toulon a partidului comunist ar fi fost confis­cate „o mitralieră şi un post de radio". Cu o zi mai târziu, acelaş ziar a declarat că au fost descoperite de poliţie o mitra­lieră, un revolver, precum şi „documente privind apărarea naţională" la locuinţa unui oarecare Mentha, inspector de asigu­rări, fost locotenent-colonel. Acest Mentha a fost prezentat aproape ca un participant însemnat la faimosul „complot comunist". Această versiune de roman poliţist a dăinuit doar 24 de ore. La 6 iunie, ziarul CE SOIR a arătat că Mentha nu are nimic comun cu comuniştii, fiind în schimb un înveterat fascist gaullist. Văzând că au dat greş, organizatorii noii versiuni poliţieneşti s’au văzut nevoiţi să modifice în grabă scenariul. In unele ziare burgheze, printre care şi FRANCE SOIR, organ al socialiştilor de dreapta, a apărut o poveste absurdă în stilul filmelor de la Hollywood despre „spionii roşii", în care se spune că în co­teţul de găini al unui „comunist de rând" din Toulon ar fi fost descoperite docu­mente militare ultrasecrete care i-au fost transmise în toiul nopţii de „activiştii sin­dicali al căror nume el a refuzat să le divulge". Printre aceste documente ima­ginare se afla, dacă ar fi să dăm crezare celor scrise de ziar, o fotocopie a... planu­lui de apărare a portului Toulon. Iată în ce constă noua diversiune poli­ţienească înscenată la Toulon cu Intenţia vădită de a fundamenta într’un fel oarecare şubreda acuzaţie, gata-gata să se prăbu­şească, plăsmuită împotriva partidului co­munist. Nr. 2370 Opere ale lui I. V. Stalin traduse în limba italiana ROMA 8 (Agerpres). — Editura „R11 nascita“ a publicat volumul 5 al operelor lui I. V. Stalin traduse în limba italiană. Această editură a început să scoată de sub tipar operele lui I. V. Stalin traduse în limba italiană cu prilejul celei de a 70-a aniversări a nașterii lui I. V. Stalin. Pri­mele patru volume au fost tipărite într un tiraj de 30.000 exemplare. Se află sub tipar celelalte volume ale operelor lui I. V. Stalin. In ultima vreme, editura „Rinascita" a­ publicat lucrările lui I. V. Stalin „Despre bazele leninismului“, „Anarhism sau so­cialism“, „Despre materialismul dialectic şi materialismul istoric", precum şi „Ra­portul tovarăşului I. V. Stalin asupra pro­­iectului de constituţie a U.R.S.S.“. Editura a publicat deasemenea lucrarea lui I. V. Stalin „Marxismul şi problemele lingvisticii“, care este tradusă de către Palmiro Togliatti, secretar general al Par­tidului Comunist Italian. Pravda publică Nota guvernului R.P.R. adresată guvernului austriac MOSCOVA 9 (Agerpres). — Ziarul PRAVDA din 9 Iunie publică textul in­tegral al Notei guvernului Republicii Populare Române adresate guvernului austriac în legătură cu uneltirile grupu-­ rilor fasciste criminale șvabe îndreptate împotriva Republicii Populare Române. Faptele demască GALERIA TRĂDĂTORILOR Nu de mult s’a deschis la Paris în ga­leria care, poartă numele lui Petain (cu­noscutul trădător şi colaboraţionist fran­­cez) expoziţia de pictură a lui Otto Abetz, fostul ambasador al lui Hitler la Paris.­­Abetz se află acum în închisoarea din Loos şi, în aşteptarea eliberării sale, se ocupă fie cu recitirea broşurilor anticomuniste şi antisovietice, fie cu pictura. Gustul lui pentru pictură s-a desvoltat de pe timpul când în calitatea de ambasador hitlerist în Franţa el a expediat în Germania 137 va­goane cu opere de artă furate din Franţa. In acelaş timp el organiza deportarea, tor­turarea şi împuşcarea patrioţilor şi mai ales a comuniştilor. Prefaţa catalogului expoziţiei a fost scrisă de Charles Maurras, vechi trădător şi colaboraţionist, recent graţiat de către preşedintele Franţei, socialistul de dreapta Vincent Auriol. La deschiderea expoziţiei, Adenauer, care difuzează şi publică ope­rele lui Otto Abetz, a fost reprezentat de către generalii nazişti şi criminali de război Oberg şi Ramke. In asistenţă se mai puteau vedea repre­zentanţii lui Pinay, primul ministru al gu­vernului reacţionar şi dolarizat din Franţa, al ambasadelor americană, iugoslavă, spa­niolă şi greacă, Franţois Carbone, Georges Dumoulin, Lefevre, Peretti de la Rocca, Valliercea, fost subprefect vichyist şi alţi foşti condamnaţi la moarte pentru colabo­rare cu naziştii şi eliberaţi de guvernul trădător francez. Directorul galeriei a luat cuvântul pen­tru a scuza pe „artistul” Otto Abetz, „pro­vizoriu reţinut încă la închisoarea din Laos". „RECORDURI" AMERICANE Anul trecut, numărul delictelor grave comise în S.U.A., potrivit concluziilor trase de F.B.I. (gestapoul american N.R.) din rapoartele a 5.000 unităţi poliţieneşti, s-a mărit faţă de anul precedent cu 5,1%, ajungând la cifra de 1.882.160. Printre delicvenţi, tinerii de 23 ani au comis cele mai multe delicte, 14% din cei arestaţi au sub 21 de ani, iar numărul delicven­ţilor sub 18 ani a crescut cu 7,7%. Aşa arată „modul de viaţă american" ! SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Naţional „I. L. Caragiale” (sala Studio): Lupii; Naţional „I. L. Caragiale” (sala Comedia): Hagi Tudose. Opera de Stat: Ma­cul roşu, Armatei (str. Uranus): Zi de sărbă­toare. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Gră­dina Progresul, 1 Mai, Gh. Doja, Moşilor, Li­bertăţii: Plecat fără adresă ; I. C. Frimu, Alex. Sahia, Alex. Popov, Mioriţa, N. Bălcescu : Oraşul neînfrânt; Republica: O pânză în de­părtare ; Lumina, V. Roaită: Mersul trenuri­lor neregulat; Elena Pavel : Când trandafirul înfloreşte; Victoria: Petrolierul Derbent; 23 August: Cenuşăreasa; Volga : Birjarul Aerului; Donca Simo : Cristalul fermecat; Cultural : Janika : Rahova : Primăvara pe ghiaţă ; Fla­căra: 7 Noembrie: Tigrul Akbar: Arta: Ruy Blas: Olga Bancic : Secretele contraspionajului; Popular: Vinovaţi fără vină; Unirea: Insula piraţilor; Ilie Pintilie: Căpitan la 15 ani; T. vladimirescu: Copilul Dunării; Timpuri Noi (Bulevard): Elefantul şi frânghiuţa. Parcul zoo­logic din Moscova; Timpuri Noi (Griviţa): Kalin Vulturul; Constantin David: Oameni cu­rajoşi ; 8 Mai: Jurământul. RADIO — Miercuri 11 Iunie 1352 BUC.I­ 9.30 — Opera „Trubadurul” de Verdi: 12.00 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru pionieri şi şcolari: „Vreau să ştiu”: 12.30 — Emisiune pentru oamenii muncii aflaţi la staţiunile de odihnă : 13.55 — Cântă orchestra de studio a Comitetului de Radio: 17.00 — Emisiune sportivă pentru pionieri şi şcolari: „Pe locuri, fiţi gata”; 18.00 — Cântă orche­stra de muzică populară „Flacăra Prahovei” din Ploeşti; 18.20 — Emisiune pentru tinere­tul muncitor; 18.50 — Emisiunea „Vocabular muzical­”; 19.45 — Program muzical la ce­rerea elevilor fruntaşi la învăţătură de l­a şcoala specială de doi ani din Brăila; 20.30 — Program interpretat de tenorul Kozlovski; 20.50 — Lecturi literare: „Tragedia Iugo­slavă” de Orest Malţev, roman distins cu Premiul Stalin pe anul 1951 ; 21.30 — Re­vista presei sovietice ; 21.40 — Cântece pen­tru tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ; 23.00 — Buletin de ştiri în limba rusă; ROM. şi BUC. II; 5.50 — Cântece româneşti de masso; 6.20 — Muzică populară macedo-română şi poloneză ; 6.45 — Buletin de ştiri în limba rusă; 7.15 — Articolul de fond din ziarul „Scânteia” ; 7.30 — Muzică populară româ­nească ; 13.35 — Piese pentru pian de Brahms (numai pe București II); 14.00 — Emisiune în limba maghiară; 14.45 — Muzică populară și prelucrări ale compozitorilor noștri: ROM.: 16.25­­— Cântă orchestra de muzică populară a Comitetului de Radio; 16.45 — Emisiune In limba germană; 17.00 — Cântece sovietice de masse; 17.35 — Recitalul pianistului Mân­dru Katz; 18.00 — Emisiune în limba ma­ghiară; 19.00 — Emisiune pentru militari; 19.45 — Concert pentru căminele culturale. In program: cântece româneşti şi sovietice; 20.15 — Teatru la microfon: „Cetatea de foc” de Mihail Davidoglu: 21.40 — Muzică populară românească: TIM. : 6.20 — Emisiune in limba maghiară: 7.00 — 7.15 — Emisiune în limba sârbă ; 15.30 — Emisiune în limba ma­ghiară : 20.00 — Emisiune în limba sârbă; 20.45 — 20.55 — Emisiune în limba germană: CRAIOVA: 15.00 — 19.45 — Program comun cu București I. 19.45 — 22.25 — Program comun cu Radio România. La orele 16.00, 19.30, 22.00, 23.30 — Radio jurnal (R. I. B. N­. T.. C.). REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti Piaţa „Scânteii”, Tel. 7.60.10 şi 7.60.40 Tiparul­­ Combinatul poligrafic „CASA SCÂNTEII”. ** Abonamente: Individuale lunar lei 8, colective pentru muncitori, ţărani şi Intelectuali lei 4,

Next