Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)
1952-06-11 / nr. 2371
ANUL XXI Nr. 2371 Miercuri 11 Iunie 1952 4 PAGINI 20 SAHI O măreaţă victorie în lupta pentru socialism Se împlinesc patru ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială — măreţ act revoluţionar înfăptuit de clasa muncitoare condusă de partid, în frunte cu iubitul conducător al partidului şi al întregului popor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In lupta pentru instaurarea şi întărirea regimului de democraţie populară, clasa muncitoare, la 11 iunie 1948, a isgonit pe capitalişti pentru totdeauna din cele mai multe întreprinderi: fabricile, uzinele, minele şi schelele petrolifere, întreprinderile bancare, de transporturi şi asigurări au devenit bunuri ale întregului popor muncitor. Clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de partid, a dobândit astfel o victorie de însemnătate istorică. Naţionalizarea a lovit puternic în baza economică a burgheziei, a pus capăt exploatării omului de către om în întreprinderile naţionalizate, a creat un puternic sector socialist în economie, dând clasei muncitoare o armă puternică în lupta împotriva poziţiilor economice deţinute de exploatatori, pentru desfiinţarea definitivă a oricărei exploatări şi asupriri. Visul milioanelor de muncitori, apăsaţi şi striviţi fără milă sub capitalism, visul construirii societăţii socialiste, pentru care au luptat, au suferit şi s’au jertfit cei mai buni fii ai poporului — comuniştii — a început să se înfiripe, să prindă viaţă, la noi în ţară, după pilda minunată a Uniunii Sovietice. Păşind la realizarea sarcinii istorice a construirii socialismului, clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea partidului, s’a călăuzit şi se călăuzeşte cu fermitate după învăţătura genială a lui Lenin şi Stalin, care arată că pârghia principală pentru construirea socialismului este industria socialistă, industria grea. Industrializarea socialistă a ţării asigură desvoltarea şi consolidarea formelor socialiste în industrie, în transporturi şi în agricultură, reconstrucţia tehnică a întregii economii naţionale, reconstrucţia socialistă a satului, îngrădirea şi înlăturarea elementelor capitaliste din economia naţională. Intr’un timp foarte scurt, clasa muncitoare, condusă cu mână sigură de comunişti, a ştiut să învingă starea de înapoere tehnică în care se aflau cele mai multe dintre întreprinderile naţionalizate, distrugerile războiului şi ale sabotajului criminal al capitaliştilor, şi a dat un curs nou, ascendent, producţiei industriale. Ca urmare a ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, a investiţiilor masive făcute de stat şi a muncii neobosite a clasei muncitoare, industria noastră şi-a schimbat cu desăvârşire înfăţişarea. Fabrici, uzine şi ramuri industriale cu desăvârşire noi au fost create în aceşti ani, sporind simţitor puterea industrială a patriei noastre ; astfel a luat fiinţă şi se desvoltă acum industria construcţiilor de maşini, industria electrotehnică, industria de tractoare, de utilaj petrolifer, etc. Pentru prima dată se desfăşoară în ţara noastră lucrări de construcţii de o asemenea amploare şi însemnătate naţională cum este, de pildă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, marea centrală hidroelectrică „V. Lenin“, termocentrala „Gh. Gheorghiu- Dej”, „Casa Scânteii” şi celelalte construcţii ale planului cincinal şi ale planului de electrificare. Desvoltarea industriei socialiste dă ţărănimii muncitoare mii de tractoare şi maşini agricole din cele mai perfecţionate, creează baza tehnică pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru construirea unei vieţi fericite atât la oraşe cât şi la sate. Prin smulgereaprincipalelor mijloace de producţie industrială din mâinile burgheziei şi introducerea conducerii planificate a economiei naţionale, statul nostru de democraţie populară dobândeşte o forţă cum n’a avut şi nu putea avea nicicând ţara noastră sub capitalism. Beneficiile rezultând din activitatea întreprinderilor naţionalizate, care altădată intrau în buzunarele fără fund ale capitaliştilor, sunt folosite acum de către statul celor ce muncesc pentru construirea de noi fabrici şi uzine, şcoli, cămine şi locuinţe muncitoreşti, pentru bunăstarea întregului popor muncitor. Toate aceste realizări dovedesc odată mai mult că clasa muncitoare ştie să conducă economia fără burghezie şi împotriva burgheziei, arată în fapt ce uriaşe forţe creatoare se trezesc la viaţă şi intră în luptă odată cu venirea la putere a clasei muncitoare. Cu un entuziasm fără seamăn, clasa muncitoare luptă să dea viaţă cifrelor cincinalului, măreţ program de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră. Valoarea totală a lucrărilor de construcţie în cadrul planului cincinal depăşeşte suma a 25 de bugete ale României de pe vremea regimului burghezomoşieresc. In cursul cincinalului, vor fi construite peste o sută de fabrici şi uzine noi, centrale termo şi hidroelectrice etc, care vor contribui în cea mai mare măsură la desvoltarea economiei naţionale, la întărirea patriei scumpe, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Conştiinţa că au scuturat pentru totdeauna lanţurile robiei capitaliste, că nu mai lucrează pentru îmbuibarea capitaliştilor ci pentru propria fericire şi a familiilor lor, pentru marea familie a poporului muncitor, pentru măreaţa cauză a construirii socialismului a descătuşat iniţiativa creatoare a masselor, a dat naştere unei noi atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Expresia ei este întrecerea socialistă şi mişcarea stahanovistă care se desvoltă în ţara noastră, sunt minunaţii noştri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, printre care se află oameni ca strungarul Nicolae Vasu, iniţiatorul acţiunii pentru folosirea maximală a tehnicii şi strungarul Const Vasilache, care a realizat într'un an zece norme anuale, ca minerii Kopetin Gheza şi Haidu Iuliu, care extrag cărbune, primul în contul anului 1954 şi al doilea în contul anului 1953 , ca ţesătoarele Maria Cincă, Maria Andrei, Ana Boghină şi Paraschiva Matei care lucrează la 100 războaie automate fiecare, etc.; sunt miile de inventatori, inovatori şi raţionalizatori în producţie, sutele de mii de muncitori şi tehnicieni care luptă cu entuziasm în întrecerea socialistă. Ce contrast izbitor între economia noastră socialistă care, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, se desvoltă în ritm rapid, — şi economia ţărilor capitaliste din Apus, unde industria, cu excepţia industriei de război, este lichidată, ca urmare a concurenţei trusturilor monopoliste americane şi a pregătirilor febrile de război! Cât priveşte industria Iugoslaviei, pe care Iuda Tito a vândut-o imperialismului american, nici măcar cei mai abili meşteri ai minciunii din aparatul propagandei titoiste nu mai pot ascunde acum falimentul ei ruşinos. Succesele însemnate dobândite de clasa muncitoare din ţara noastră pe frontul industrializării socialiste au stârnit ura înverşunată a duşmanului de clasă, care recurge la cele mai mârşave acţiuni pentru a împiedica mersul înainte al poporului nostru spre o viaţă fericită. O asemenea activitate duşmănoasă de subminare a regimului de democraţie populară şi de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră a fost dusă de elementele contrarevoluţionare care se cuibăriseră în sistemul Ministerului de Finanţe, al Băncii R.P.R. şi al Băncii pentru Credit şi Investiţii, precum şi în cooperaţie, şi care s-au grupat în jurul lui Vasile Luca, împotriva liniei partidului care prevede construirea bazei economice a socialismului în ţara noastră, V. Luca a introdus în domeniile în care a lucrat o altă linie, antimarxistă, antileninistă, de frânare a desvoltării industriei mijloacelor de producţie, de încetinire a ritmului de industrializare socialistă a ţării. Activitatea antipartinică şi antistatală a lui V. Luca s-a împletit strâns cu acţiunea elementelor contrarevoluţionare care au încercat să submineze succesele obţinute de clasa muncitoare după smulgerea din mâinile burgheziei a principalelor mijloace de producţie; ei au încercat să submineze activitatea productivă a întreprinderilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fond de rulment şi stabilind sarcini de beneficii şi pierderi planificate necorespunzătoare planului lor de producţie, nevoilor şi posibilităţilor lor reale. In scopul de a împiedica industrializarea socialistă a ţării, ei au dus o politică de frânare a investiţiilor, îndeosebi în ramurile industriei grele, încercând să pună piedici desvoltării acestor ramuri-cheie ale economiei ţării şi marilor construcţii ale socialismului — ca de pildă Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Casa Scânteii“ etc. Acţiunile criminale ale elementelor contrarevoluţionare care urmăreau a crea condiţiile restabilirii capitalismului în ţara noastră au fost zădărnicite, demascate şi zdrobite cu hotărîre de partid şi de guvern, cu sprijinul masselor muncitoare dela oraşe şi sate. Însufleţite de realizările de până acum, clasa muncitoare şi întregul popor muncitor sunt pline de hotărîrea de a păşi înainte sub conducerea înţeleaptă a partidului, a obţine noi şi noi victorii. Îndeplinirea sarcinilor puse de Hotărîrile guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească şi la consolidarea succesului reformei băneşti, trebue să ocupe locul central în întreaga activitate a organizaţiilor de partid, organelor sindicale, a conducerilor administrative precum şi a fiecărui muncitor, tehnician, inginer şi funcţionar în parte. In toate ramurile economiei naţionale trebue dusă o luptă sistematică, perseverentă pentru creşterea continuă a producţiei şi a productivităţii muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal şi ale planului de electrificare. Organizaţiile de partid trebue să desfăşoare o intensă muncă politică pentru ca fiecare întreprindere să devină o adevărată întreprindere socialistă, bine organizată şi gospodărită. In fiecare fabrică şi uzină trebue intensificată lupta pentru mobilizarea rezervelor interne, înlăturarea timpilor morţi, pentru folosirea la maximum a capacităţii maşinilor şi utilajului, în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi sortimentelor, reducerea preţului de cost, realizarea unor cât mai însemnate economii. Organizaţiile de partid trebue să dea o atenţie specială educării masselor de muncitori, tehnicieni şi funcţionari în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, al întăririi continue a disciplinei muncii. Pretutindeni, trebue dată cea mai mare atenţie formării de noi cadre calificate şi ridicării calificării tehnice a muncitorilor capabili să folosească în întregime tehnica nouă. Fiecare fabrică să devină o adevărată şcoală, o pepinieră de cadre calificate întreaga experienţă de până acum arată cu putere că cheia succesului în producţie este intensificarea întrecerii socialiste, însuşirea minunatelor metode stahanoviste sovietice, precum şi a experienţei stahanoviştilor şi fruntaşilordin ţara noastră. Să desvoltăm larg întrecerea socialistă, să facem totul pentru extinderea şi generalizarea experienţei stahanoviste, care să devină un bun al masselor celor mai largi . Partidul şi guvernul cer directorilor şi cadrelor din economie să-şi ridice nivelul cunoştinţelor economice şi politice. Directorii, cadrele din economie trebue să fie un model de respectare cinstită, conştientă şi neşovăitoare a legilor statului şi a disciplinei de stat, să pună interesele statului mai presus de orice. Organizaţiile de partid au datoria să desvolte vigilenţa revoluţionară a masselor de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, să combată şi să lichideze urmările abaterii de dreapta de la linia partidului, să descopere şi să zădărnicească orice încercare a elementelor duşmănoase, care nu se dau în lături de la nicio mârşăvie pentru a lovi în interesele poporului muncitor. Să facem din întreprinderile noastre socialiste puternice unităţi în lupta pentru industrializarea socialistă, pentru pace şi bunăstare, urmând cu hotărîre calea indicată de partid, cale luminată de măreţele idei ale lui Lenin şi Stalin ! „Trecerea mijloacelor de producţie industriale în mâinile clasei muncitoare a desfiinţat exploatarea clasei muncitoare de către burghezie în întreprinderile naţionalizate, a înlăturat piedica principală pe care o punea capitalismul în calea creşterii forţelor de producţie şi a descătuşat forţele creatoare ale celor ce muncesc, făcând posibil un ritm de creştere a producţiei şi o ridicare a productivităţii muncii care erau cu neputinţă în condiţiile economiei capitaliste“. GH. GHEORGHIU-DEJ PRIN MII DE TELEGRAME ŞI SCRISORI Oamenii mamen îşi exprimă dragostea şi devotamentul faţă de partid şi conducătorul său La Comitetul Central al partidului continuă să sosească din toate colţurile ţării telegrame şi scrisori, în care oamenii muncii dau glas nemărginitei lor bucurii prilejuite de alegerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvintele pline de fermitate, din aceste telegrame şi scrisori, exprimă adeziunea oamenilor muncii din ţara noastră la lupta dusă de Comitetul Central al partidului, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu-Dej, pentru sdrobirea oricărei abateri oportuniste şi împăciuitoriste de la linia justă, leninist-stalinistă, a partidului. Aceste telegrame şi scrisori sunt totodată înflăcărate angajamente în muncă, pe toate tărâmurile construcţiei socialiste. „Patria noastră are la cârmă pe cel mai vrednic şi devotat fiu al poporului muncitor — scrie prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., în telegrama trimisă tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în numele Academiei R.P.R. — Oamenii de ştiinţă din R.P.R. văd în Partidul Muncitoresc Român şi în Guvernul Republicii Populare Române, în fruntea cărora vă aflaţi, chezăşia propăşirii ţării pe tărâm economic şi cultural. Ei vor depune toate sforţările şi vor participa cu tot elanul la construirea socialismului în ţara noastră, la desvoltarea unei ştiinţe şi culturi corespunzătoare marilor transformări revoluţionare pe care clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, le săvârşeşte“. In telegrama trimisă de Consiliul Central al A.S.I.T., în numele inginerilor, tehnicienilor, stahanoviştilor şi inovatorilor, membri ai Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor din R.P.R., se scrie : „In lupta pentru industrializarea socialistă a ţării noastre, inginerilor şi tehnicienilor li s’au creat condiţii nemaicunoscute în trecut, dându-li-se toate posibilităţile pentru desfăşurarea muncii lor creatoare. Inginerii şi tehnicienii sunt conştienţi că toate acestea se datoresc luptei partidului nostru şi aplicării în viaţă a liniei politice juste, trasate de Comitetul Central şi de Dvs. personal, iubite tovarăşe Gheorghiu- Dej, se datoresc puternicului ajutor al Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră. Fermitatea, devotamentul de care aţi dat dovadă faţă de partid şi faţă de clasa muncitoare în toată activitatea Dvs., în lupta împotriva oportunismului şi a împăciuitorismului, constitue o chezăşie că ne veţi conduce şi de aici înainte cu hotărîre şi curaj pe drumul victoriei socialismului, arătat de învăţătura lui Lenin şi Stalin“. Telegrama se încheie cu angajamentul inginerilor şi tehnicienilor de a pune pregătirea lor şi munca lor în slujba industrializării socialiste a ţării, de a contribui la organizarea ştiinţifică a producţiei, de a introduce tehnica cea mai înaintată, tehnica sovietică. „Vom sprijini lupta pe care o duceţi împotriva oricăror abateri de la linia justă a partidului — scriu muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la uzinele „Vasile Roaită“ din Capitală. Prin munca noastră vom da viaţă zi de zi sarcinilor trasate de partid şi guvern“. Telegramele şi scrisorile sosite de la sate arată dragostea şi încrederea ţărănimii noastre muncitoare faţă de statul de democraţie populară, hotărârea oamenilor muncii de la sate de a lupta împotriva oricui ar încerca să slăbească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. „Ne angajăm ca în cinstea alegerii tovarăşului Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, să muncim cu însufleţire pentru obţinerea unei recolte îmbelşugate — scriu în telegrama lor ţăranii muncitori din comuna Cocu, regiunea Argeş. Vom valorifica surplusurile noastre prin cooperaţie şi vom preda înainte de termen cotele cuvenite statului. Vom demasca cu toată tăria pe chiaburii sabotori ai legilor ţării şi pe oricine ar încerca să lovească în statul nostru, în alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare". In telegrama lor, muncitorii şi tehnicienii din gospodăria agricolă de stat „Iancu Jianu“ scriu: „Vă asigurăm că vom lupta cu toate puterile noastre pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin în campania de recoltare şi treerie“. Emoţionantă este telegrama trimisă de studenţii români aflaţi la studii în oraşul Rostov pe Don din Uniunea Sovietică : „Colectivul nostru vă felicită călduros, iubite tovarăşe Gheorghiu-Dej, cu prilejul alegerii Dvs. în această înaltă funcţiune de stat şi îşi ia angajamentul în faţa Dvs. să nu precupeţească niciun efort pentru însuşirea cât mai temeinică a celei mai înaintate ştiinţe din lume, ştiinţa sovietică. Ne luăm angajamentul — se spune în telegramă — ca în sesiunea aceasta să dăm 97 la sută din examene cu notele cele mai bune“. Asemenea telegrame şi scrisori, în care cei ce muncesc arată că venirea tovarăşului Gheorghiu-Dej în fruntea guvernului întăreşte hotărîrea lor de a obţine noi victorii în munca şi lupta dusă pentru construirea socialismului în ţara noastră, au mai trimis : Muncitorii şi funcţionarii întreprinderii „Constantin David“, ai uzinei „Armătura“, ai întreprinderilor „Electrofar“, „Tehnocin“, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii unităţii Nr. 10 a Centrului poligrafic Nr. 2, studenţii şi profesorii Institutului de Construcţii, studenţii şi profesorii Institutului de teatru „I. L. Caragiale“, salariaţii spitalului unificat „Giuleşti“, tractoriştii, tehnicienii şi funcţionarii de la S.M.T.Sibiu, salariaţii societăţii „Sovromasigurare“ — regionala Sibiu, corpul didactic al şcolii pregătitoare de cadre pentru gospodării colective, din Panciu, ţăranii muncitori din comuna Poiana, raionul Tecuci, elevii, cadrele didactice ale Şcolilor Rezervelor de Muncă din regiunea Sibiu, C.F.R.-iştii aflaţi în concediu de odihnă la Borsec, etc. Industrializarea socialistă — cauza întregului popor muncitor Însufleţiţi de măreaţa cauză a industrializării socialiste, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ţara noastră luptă cu hotărlre pentru a dobândi succese tot mai însemnate in întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 1952 la toți indicii. Succesele laminatorilor Reşiţei REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la secţia de laminare a Combinatului Sovrommetal Reşiţa luptă cu hotărîre pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. De curând, muncitorii şi tehnicienii care deservesc linia de laminare fină şi mijlocie din această secţie au început să aplice metoda stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova — graficul orar. Datorită acestui fapt, muncitorii şi tehnicienii din această secţie au dat patriei cu 4% mai multe laminate peste prevederile planului. In acelaş timp, prin reducerea procentului de rebuturi şi realizarea a însemnate economii, preţul de cost a fost redus pe tona de laminate cu 0,27 % faţă de cel planificat. Cele mai însemnate realizări au fost obţinute, în cursul acestei luni, de muncitorii conduşi de către prim-laminatorul Ponoran Mihai, care au reuşit să depăşească cu 12% sarcinile ce le reveneau. Se desvoltă mişcarea sutamiista CLUJ (de la corespondentul nostru). In întrecerea socialistă, şoferii sutamiişti de la întreprinderea regională de transport auto din Cluj obţin însemnate succese în muncă. Realizări deosebite a obţinut Simion Moraru, care şi-a îndeplinit angajamentul de a parcurge cu maşina sa 100.000 de km. fără reparaţii capitale. In acelaş timp, el a făcut însemnate economii de carburanţi şi cauciucuri. In urma succesului obţinut, stahanovistul Simion Moraru şi-a luat angajamentul să mai parcurgă încă 50.000 de km. fără ca maşina pe care lucrează să intre în reparaţii. Realizări însemnate au obţinut şi stahanoviştii Gavrilă Hodiş, Eugen Pop, Vasile Mocanu şi mulţi alţii, care şi-au depăşit angajamentele luate. Realizări însemnate în urma aplicării iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu CALAN (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii de la secţia mecanică a uzinelor „Victoria Calan“, aplicând în întrecerea socialistă valoroasa iniţiativă a stahanovistului Nicolae Vasu, privind acţiunea complexă pentru deplina folosire a tehnicii, au obţinut realizări însemnate. Astfel, folosind metodele stahanoviştilor sovietici Bâkov-Bortkevici, de tăiere rapidă a metalelor, Antonina Jandarova, de preluare a schimbului din mers, Voroşin, de organizare şi curăţire a locului de muncă şi Kuzneţov, de recondiţionare a sculelor şi pieselor, ei au reuşit să sporească productivitatea muncii, în perioada 1—28 Mai, cu 2,90% faţă de realizările obţinute pe luna Aprilie. In felul acesta, muncitorii acestei secţii au dat patriei peste plan zeci de tone de piese, necesare construcţiei socialiste din ţara noastră. Aplicând cu succes acţiunea complexă pentru deplina folosire a tehnicii, muncitorii atelierului de strungărie au realizat în ultima lună o creştere a indicilor de utilizare a maşinilor, cu aproape 20% faţă de trimestrul I al anului 1952. In fruntea întrecerii socialiste, în lupta pentru o producţie şi o productivitate sporită, se află strungarul stahanovist Curea Gheorghe. Folosind din plin metodele stahanoviştilor sovietici, stahanovistul Curea Gheorghe a reuşit să înlăture simţitor timpii neproductivi şi să obţină o depăşire zilnică de normă de 39 %. însemnate succese au obţinut, deasemeni, strungarul Berevoescu Nicolae, frezorul Costea Adam şi alţii care, la rândul lor, şi-au depăşit simţitor sarcina de plan. In lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, prin folosirea deplină a capacităţii utilajului, muncitorii şi tehnicienii din atelierul de strungărie au realizat în cursul lunii Mai economii de materii prime, materiale şi combustibil, a căror valoare depăşeşte suma de 3.000 lei. In întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii uzinelor „Victoria Calan“ sunt hotărîţi să muncească cu şi mai multă însufleţire pentru ca să întâmpine ziua de 23 August cu noi şi însemnate realizări în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului la toţi indicii. In contul anului viitor ANINA (de la corespondentul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii minei Anina desfăşoară larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. In cadrul întrecerii socialiste echipa stahanovistului Raichidi Sava a obţinut succese deosebite. Stahanovistul Raichid Sava, împreună cu ortacii săi, organizându-şi mai bine munca, intrând în mină cu câteva minute mai înainte de începerea programului şi aplicând metoda stahanovistului sovietic Voroşin, a sporit simţitor productivitatea muncii. El depăşeşte norma în fiecare zi cu 80 până la 125%. Muncind în acest fel, echipa condusă de stahanovistul Raichici a reuşit ca până în ziua de 31 Mai, să-şi realizeze sarcinile anuale de plan. In această zi, Raichici Sava cu ortacii lui au fost felicitaţi de tovarăşii lor de muncă. Cu acest prilej, echipa tov. Raichici și-a luat angajamentul ca înainte de începutul lunii Decembrie să termine în întregime planul anului 1953 și să producă cărbune în contul celui de al patrulea an al cincinalului. Creşte numărul gospodăriilor agricole colective în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Lucrând pământul în comun cu tractoare şi maşini agricole pe suprafeţe întinse şi folosind metodele agrotehnice înaintate, membrii gospodăriilor agricole colective din regiunea Stalin au obţinut în anul 1951 recolte sporite faţă de ţăranii individuali. Gospodăria agricolă colectivă din Angheluş, raionul Sft. Gheorghe, a recoltat în medie 2.700 kg. grâu la ha., în timp ce producţia ţăranilor individuali din aceeaşi comună a fost de 1.400 kg. la ha. Pentru munca desfăşurată, membrii gospodăriilor colective au primit însemnate cantităţi de produse. In gospodăria colectivă din comuna Bod, de pildă, colectiviştii au primit pentru fiecare zimuncă aproape 6 kg. grâu, 2.300 kg. orz, etc. Organizaţiile de partid au acordat o deosebită atenţie muncii politice de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, popularizării succeselor gospodăriilor colective. In numeroase comune unde au existat gospodării colective, ţăranii muncitori, văzând cu ochii lor viaţa fericită şi belşugul din casele colectiviştilor, s’au hotărît să intre în gospodării colective. Gospodăria colectivă din Porumbenii Mari, raionul Odorhei, avea anul trecut 36 familii. In prezent, această gospodărie are peste 400 de familii. In ea au intrat toţi ţăranii muncitori din comună. Gospodăria agricolă colectivă Mujna care avea anul trecut mai mult de 40 familii cuprinde azi peste 250 familii. In această comună, numai chiaburii au rămas pe dinafară. De la începutul anului şi până în prezent, în 9 comune din raionul Odorhei, toţi ţăranii muncitori au păşit pe drumul gospodăriilor colective. Chiaburii izolaţi acum de ţărănimea muncitoare turbează şi mai mult de furie. Succese deosebite In această direcţie s’au obţinut şi în celelalte raioane, şi în mod deosebit în raioanele Stalin şi Racoş. Datorită îndrumării organizaţiilor de bază, toţi ţăranii muncitori din 24 comune şi sate din regiunea Stalin au intrat în gospodăriile agricole colective existente sau au înfiinţat noi gospodării colective. Printre gospodăriile agricole colective înfiinţate în acest an, în care au intrat toţi ţăranii muncitori, din acesta comune sau sate, sunt gospodăriile colective din Sânpaul, Rareş, raionul Odorhei, Telişoara, raionul Racoş, etc. In comuna Harman, raionul Stalin, în comuna Brăduţ, raionul Racoş, peste 80% din ţăranii muncitori sunt înscrişi în gospodăriile colective. In prezent sute de ţărani muncitori, care s’au înscris încă de mult pentru a forma noi gospodării colective, aşteaptă aprobarea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri pentru a păşi şi ei pe drumul belşugului şi al bunei stări.: __ La lupta pentru pâinea poporului muncitor ! MAŞINI PRIMITE DIN U.R.S.S. IN VEDEREA CAMPANIEI DE RECOLTARE BOTOŞANI (de la corespondentul nostru). La gospodăria agricolă de stat din Dângeni, raionul Truşeşti, a început pregătirea strângerii recoltei. Organizaţia de bază P.M.R. a iniţiat întrecerea socialistă pentru repararea parcului de batoze, secerători, semănători şi tractoare. Multă bucurie a adus în rândurile muncitorilor şi tehnicienilor sosirea în gospodărie a trei maşini de recoltat cartofi şi a unei combaine de recoltat sfeclă. Combaina primită din Uniunea Sovietică va contribui la strângerea în bune condiţiuni a recoltei de sfeclă de zahăr. Ea sapă sfecla dedesubt, o scoate din pământ, o curăţă, îi taie frunzele şi apoi o depune în grămadă pe tarla. Sporuri mari de recoltă se vor obţine şi cu maşinile de recoltat cartofi. Mecanicul şef al gospodăriei, îndrumat de biroul organizaţiei de bază, se ocupă acum de instruirea cadrelor de tractorişti care vor conduce noile maşini sosite din Uniunea Sovietică. ÎNTOVĂRĂŞIŢI! APLICĂ REGULILE AGROTEHNICE (De la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori întovărăşiţi din satul Dragalina, raionul Bârlad, au ascultat cu mult interes prelucrarea regulilor agrotehnice, făcută de tehnicianul agronom la căminul cultural. Pentru ei acest fapt a constituit un bun prilej de a învăţa cum să aplice regulile agrotehnice înaintate la lucrările de întreţinere a culturilor pe tarlalele întovărăşirii lor, pentru a obţine recolte bogate. In numai câteva zile de la prelucrarea minimelor agrotehnice, întovărăşiţii din Dragalina au obţinut rezultate însemnate. După ce au terminat de plivit cele 18,78 ha. grâu de toamnă, ei au prăşit 13,65 ha. floarea soarelui, 57,54 ha. porumb şi 3,25 ha. sfeclă de zahăr. Odată cu aceasta s’au făcut lucrări de întreţinere la culturile de legume şi zarzavaturi. Ţăranii muncitori întovărăşiţi au reuşit să termine în întregime, încă de la 28 Mai, prăşitul culturilor de primăvară. Fruntaşi în muncă la întreţinerea culturilor sunt întovărăşiţii Gheorghe Tareiniu, Dumitru Voinea, Eugenia Călin şi Pascaru Ilinca. REPARAŢIILE IN REGIUNEA TELEORMAN ROŞIORII DE VEDE (de la corespondentul nostru). Pregătirile in vederea campaniei de recoltare şi treeriş, în regiunea Teleorman, capătă din zi în zi un avânt tot mai mare. Muncind în întrecere socialistă, mecanicii şi tractoriştii S.M.T.-urilor din regiune au reuşit ca până în ziua de 29 Mai să realizeze 75% din planul de reparaţii la tractoare, 67% la batoze, 80% la plugurile de tractor, etc. S.M.T. Vida este fruntaşă pe regiune în campania de reparaţii, având parcul de maşini şi unelte agricole reparat în proporţie de peste 90%. Conducerea acestei staţiuni a luat măsuri pentru electrificarea a două arii de treer în comunele Vida şi Botoroaga. S.M.T. Miroşi va electrifica o arie în comuna Bălăci. Reparatul maşinilor şi uneltelor agricole se desfăşoară cu aceeaşi intensitate şi la gospodăriile de stat din regiune. La gospodăria agricolă de stat „Olga Bancic“ din comuna Piatra, de exemplu, s-a reuşit ca până în prezent planul de reparaţii al parcului de maşini şi unelte,,, necesar campaniei de treeriş, să fie realizat în întregime. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE LA S.M.T. GURA IDRICI (De la corespondentul nostru). — A doua zi după sosirea brigăzilor de pe teren, conducerea S.M.T. Gura Idrici, raionul Vaslui, a luat măsurile necesare pentru repararea tractoarelor şi maşinilor în vederea campaniei de recoltat şi treeriş. Folosind metoda stahanovistului sovietic Bugacev, de reparaţii în echipe pe ansamble, tractoriştii şi mecanicii din această staţiune au obţinut rezultate însemnate. O atenţie deosebită a fost dată calităţii reparaţiilor. In munca de reparaţii s'a evidenţiat brigada condusă de tovarăşul Gheorghiu Dumitru, care a făcut reparaţii de bună calitate într’un timp scurt. Pentru pregătirea batozarilor, care vor lucra în campania de treeriş, S.M.T. Gura Idrici a trimis 14 tractorişti la cursul de batozari organizat la S.M.T. Bogdăneşti din raionul Murgeni. Deasemeni, au mai fost trimişi pentru a fi pregătiţi ca şefi de brigadă 5 tractorişti. In perioada reparaţiilor, conducerea staţiunii a organizat cursuri de pregătire profesională a tractoriştilor, unde tehnicienii agronomi prelucrează regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură, iar tehnicienii mecanici ţin lecţii despre îngrijirea şi folosirea maşinilor. Deasemeni, se fac pregătiri pentru aplicarea graficului orar la treerat, după metoda stahanovistului sovietic Nikolai Brednov