Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)

1952-06-11 / nr. 2371

ANUL XXI Nr. 2371 Miercuri 11 Iunie 1952 4 PAGINI 20 SAHI O măreaţă victorie în lupta pentru socialism Se împlinesc patru ani de la naţionaliza­rea principalelor mijloace de producţie industrială — măreţ act revoluţionar în­făptuit de clasa muncitoare condusă de partid, în frunte cu iubitul conducător al partidului şi al întregului popor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In lupta pentru instaurarea şi întărirea regimului de democraţie populară, clasa muncitoare, la 11 iunie 1948, a isgonit pe capitalişti pentru totdeauna din cele mai multe întreprinderi: fabricile, uzinele, minele şi schelele petrolifere, întreprinde­rile bancare, de transporturi şi asigurări au devenit bunuri ale întregului popor muncitor. Clasa muncitoare din ţara noa­stră, condusă de partid, a dobândit astfel o victorie de însemnătate istorică. Naţionalizarea a lovit puternic în baza economică a burgheziei, a pus capăt ex­ploatării omului de către om în întreprin­derile naţionalizate, a creat un puternic sector socialist în economie, dând clasei muncitoare o armă puternică în lupta îm­potriva poziţiilor economice deţinute de exploatatori, pentru desfiinţarea definitivă a oricărei exploatări şi asupriri. Visul mi­lioanelor de muncitori, apăsaţi şi striviţi fără milă sub capitalism, visul construirii societăţii socialiste, pentru care au luptat, au suferit şi s’au jertfit cei mai buni fii ai poporului — comuniştii — a început să se înfiripe, să prindă viaţă, la noi în ţară, după pilda minunată a Uniunii Sovietice. Păşind la realizarea sarcinii istorice a construirii socialismului, clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea partidu­lui, s’a călăuzit şi se călăuzeşte cu fermi­tate după învăţătura genială a lui Lenin şi Stalin, care arată că pârghia principală pentru construirea socialismului este in­dustria socialistă, industria grea. Indu­strializarea socialistă a ţării asigură des­­voltarea şi consolidarea formelor socia­liste în industrie, în transporturi şi în agri­cultură, reconstrucţia tehnică a întregii economii naţionale, reconstrucţia socialistă a satului, îngrădirea şi înlăturarea elemen­telor capitaliste din economia naţională. Intr’un timp foarte scurt, clasa munci­toare, condusă cu mână sigură de comu­nişti, a ştiut să învingă starea de înapoere tehnică în care se aflau cele mai multe dintre întreprinderile naţionalizate, distru­gerile războiului şi ale sabotajului crimi­nal al capitaliştilor, şi a dat un curs nou, ascendent, producţiei industriale. Ca ur­mare a ajutorului frăţesc al Uniunii So­vietice, a investiţiilor masive făcute de stat şi a muncii neobosite a clasei muncitoare, industria noastră şi-a schimbat cu desă­vârşire înfăţişarea. Fabrici, uzine şi ramuri industriale cu de­săvârşire noi au fost create în aceşti ani, sporind simţitor puterea industrială a pa­triei noastre ; astfel a luat fiinţă şi se des­­voltă acum industria construcţiilor de ma­şini, industria electrotehnică, industria de tractoare, de utilaj petrolifer, etc. Pentru prima dată se desfăşoară în ţara noastră lucrări de construcţii de o asemenea am­ploare şi însemnătate naţională cum este, de pildă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, marea centrală hidroelectrică „V.­­ Lenin“, termocentrala „Gh. Gheorghiu- Dej”, „Casa Scânteii” şi celelalte con­strucţii ale planului cincinal şi ale pla­nului de electrificare. Desvoltarea industriei socialiste dă ţă­rănimii muncitoare mii de tractoare şi maşini agricole din cele mai perfecţionate, creează baza tehnică pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru construirea unei vieţi fericite atât la oraşe cât şi la sate. Prin smulgerea­­principalelor mijloace de producţie industrială din mâinile bur­gheziei şi introducerea conducerii planifi­cate a economiei naţionale, statul nostru de democraţie populară dobândeşte o forţă cum n’a avut şi nu putea avea nicicând ţara noastră sub capitalism. Beneficiile rezultând din activitatea în­treprinderilor naţionalizate, care altădată intrau în buzunarele fără fund ale capita­liştilor, sunt folosite acum de către statul celor ce muncesc pentru construirea de noi fabrici şi uzine, şcoli, cămine şi locu­inţe muncitoreşti, pentru bunăstarea între­gului popor muncitor. Toate aceste realizări dovedesc odată mai mult că clasa muncitoare ştie să con­ducă economia fără burghezie şi împo­triva burgheziei, arată în fapt ce uriaşe forţe creatoare se trezesc la viaţă şi intră în luptă odată cu venirea la putere a cla­sei muncitoare. Cu un entuziasm fără seamăn, clasa muncitoare luptă să dea viaţă cifrelor cin­cinalului, măreţ program de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră. Valoarea totală a lucrărilor de construcţie în cadrul planului cincinal depăşeşte suma a 25 de bugete ale Ro­mâniei de pe vremea regimului burghezo­­moşieresc. In cursul cincinalului, vor fi construite peste o sută de fabrici şi uzine noi, centrale termo şi hidroelectrice etc, care vor contribui în cea mai mare măsură la desvoltarea economiei naţionale, la în­tărirea patriei scumpe, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Conştiinţa că au scuturat pentru tot­deauna lanţurile robiei capitaliste, că nu mai lucrează pentru îmbuibarea capitalişti­lor ci pentru propria fericire şi a familiilor lor, pentru marea familie a poporului muncitor, pentru măreaţa cauză a con­struirii socialismului a descătuşat iniţia­tiva creatoare a masselor, a dat naştere unei noi atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Expresia ei este între­cerea socialistă şi mişcarea stahano­­vistă care se desvoltă în ţara noa­stră, sunt minunaţii noştri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, printre care se află oameni ca strungarul Nicolae Vasu, ini­ţiatorul acţiunii pentru folosirea maxi­mală a tehnicii şi strungarul Const Va­­silache, care a realizat într'un an zece norme anuale, ca minerii Kopetin Gheza şi Haidu Iuliu, care extrag cărbune, pri­mul în contul anului 1954 şi al doilea în contul anului 1953 , ca ţesătoarele Maria Cincă, Maria Andrei, Ana Boghină şi Pa­­raschiva Matei care lucrează la 100 răz­boaie automate fiecare, etc.; sunt miile de inventatori, inovatori şi raţionaliza­­tori în producţie, sutele de mii de munci­tori şi tehnicieni care luptă cu entuziasm în întrecerea socialistă. Ce contrast izbitor între economia noas­tră socialistă care, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, se desvoltă în ritm ra­pid, — şi economia ţărilor capitaliste din Apus, unde industria, cu excepţia indus­triei de război, este lichidată, ca urmare a concurenţei trusturilor monopoliste ame­ricane şi a pregătirilor febrile de război! Cât priveşte industria Iugoslaviei, pe care Iuda­ Tito a vândut-o imperialismului american, nici măcar cei mai abili meşteri ai minciunii din aparatul propagandei ti­­toiste nu mai pot ascunde acum fali­mentul ei ruşinos. Succesele însemnate dobândite de clasa muncitoare din ţara noastră pe frontul in­dustrializării socialiste au stârnit ura în­verşunată a duşmanului de clasă, care re­curge la cele mai mârşave acţiuni pentru a împiedica mersul înainte al poporului nostru spre o viaţă fericită. O asemenea activitate duşmănoasă de subminare a regimului de democraţie populară şi de sabotare a operei de con­struire a bazei economice a socialismului în ţara noastră a fost dusă de elementele contrarevoluţionare care se cuibăriseră în sistemul Ministerului de Finanţe, al Băncii R.P.R. şi al Băncii pentru Credit şi Inves­tiţii, precum şi în cooperaţie, şi care s-au grupat în jurul lui Vasile Luca, împotriva liniei partidului care prevede construirea bazei economice a socialismului în ţara noastră, V. Luca a introdus în domeniile în care a lucrat o altă linie, antimarxistă, antileninistă, de frânare a desvoltării in­dustriei mijloacelor de producţie, de înce­tinire a ritmului de industrializare so­cialistă a ţării. Activitatea antipartinică şi antistatală a lui V. Luca s-a îm­pletit strâns cu acţiunea elementelor contrarevoluţionare care au încercat să submineze succesele obţinute de clasa muncitoare după smulgerea din mâi­nile burgheziei a principalelor mij­loace de producţie; ei au încercat să sub­mineze activitatea productivă a întreprin­derilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fond de rulment şi stabilind sarcini de be­neficii şi pierderi planificate necorespunză­toare planului lor de producţie, nevoilor şi posibilităţilor lor reale. In scopul de a îm­piedica industrializarea socialistă a ţării, ei au dus o politică de frânare a inves­tiţiilor, îndeosebi în ramurile industriei grele, încercând să pună piedici desvol­tării acestor ramuri-cheie ale economiei ţării şi marilor construcţii ale socialismu­lui — ca de pildă Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Casa Scânteii“ etc. Acţiunile criminale ale elementelor con­trarevoluţionare care urmăreau a crea con­­diţiile restabilirii capitalismului în ţara noastră au fost zădărnicite, demascate şi zdrobite cu hotărîre de partid şi de gu­vern, cu sprijinul masselor muncitoare dela oraşe şi sate. Însufleţite de realizările de până acum, clasa muncitoare şi întregul popor mun­citor sunt pline de hotărîrea de a păşi înainte sub conducerea înţeleaptă a parti­dului, a obţine noi şi noi victorii. Îndeplinirea sarcinilor puse de Hotă­­rîrile guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească şi la consolidarea succesului reformei băneşti, trebue să ocupe locul central în întreaga activitate a organizaţiilor de partid, organelor sin­dicale, a conducerilor administrative pre­cum şi a fiecărui muncitor, tehnician, in­giner şi funcţionar în parte. In toate ramurile economiei naţionale trebue dusă o luptă sistematică, perse­verentă pentru creşterea continuă a pro­ducţiei şi a productivităţii muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal şi ale planului de electrificare. Organizaţiile de partid trebue să des­făşoare o intensă muncă politică pentru ca fiecare întreprindere să devină o ade­vărată întreprindere socialistă, bine orga­nizată şi gospodărită. In fiecare fabrică şi uzină trebue intensificată lupta pentru mobilizarea rezervelor interne, înlăturarea timpilor morţi, pentru folosirea la maxi­mum a capacităţii maşinilor şi utilajului, în vederea creşterii producţiei şi producti­vităţii muncii, pentru îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi sortimentelor, reducerea preţului de cost, realizarea unor cât mai însemnate economii. Organizaţiile de partid trebue să dea o atenţie specială educării masselor de mun­citori, tehnicieni şi funcţionari în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, al în­tăririi continue a disciplinei muncii. Pretutindeni, trebue dată cea mai mare atenţie formării de noi cadre calificate şi ridicării calificării tehnice a muncitorilor capabili să folosească în întregime tehnica nouă. Fiecare fabrică să devină o adevărată şcoală, o pepinieră de cadre calificate­­ întreaga experienţă de până acum arată cu putere că cheia succesului în producţie este intensificarea întrecerii so­cialiste, însuşirea minunatelor metode sta­­hanoviste sovietice, precum şi a expe­rienţei stahanoviştilor şi fruntaşilor­­din ţara noastră. Să desvoltăm larg întrecerea socialistă, să facem totul pentru extin­derea şi generalizarea experienţei staha­­noviste, care să devină un bun al masselor celor mai largi . Partidul şi guvernul cer directorilor şi cadrelor din economie să-şi ridice nivelul cunoştinţelor economice şi politice. Direc­torii, cadrele din economie trebue să fie un model de respectare cinstită, con­ştientă şi neşovăitoare a legilor statului şi a disciplinei de stat, să pună interesele statului mai presus de orice. Organizaţiile de partid au datoria să desvolte vigilenţa revoluţionară a masse­lor de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, să combată şi să lichideze urmările abaterii de dreapta de la linia partidului, să descopere şi să zădărni­cească orice încercare a elementelor duş­mănoase, care nu se dau în lături de la nicio mârşăvie pentru a lovi în interesele poporului muncitor. Să facem din întreprinderile noastre socialiste puternice unităţi în lupta pen­tru industrializarea socialistă, pentru pace şi bunăstare, urmând cu hotărîre calea in­dicată de partid, cale luminată de mă­reţele idei ale lui Lenin şi Stalin ! „Trecerea mijloacelor de producţie industriale în mâinile clasei munci­toare a desfiinţat exploatarea clasei muncitoare de către burghezie în întreprin­derile naţionalizate, a înlăturat piedica principală pe care o punea capitalismul în calea creşterii forţelor de producţie şi a descătuşat forţele creatoare ale celor ce muncesc, făcând posibil un ritm de creştere a producţiei şi o ridicare a pro­ductivităţii muncii care erau cu neputinţă în condiţiile economiei capitaliste“. GH. GHEORGHIU-DEJ PRIN MII DE TELEGRAME ŞI SCRISORI Oamenii mamen­ îşi exprimă dragostea şi devotamentul faţă de partid şi conducătorul său La Comitetul Central al partidului con­tinuă să sosească din toa­te colţurile ţării telegrame şi scrisori, în care oamenii mun­cii dau glas nemărginitei lor bucurii pri­lejuite de alegerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliu­lui de Miniştri. Cuvintele pline de fermitate, din aceste telegrame şi scri­sori, exprimă adeziunea oamenilor muncii din ţara noastră la lupta dusă de Comite­tul Central al partidului, în frunte cu to­varăşul Gheorghiu-Dej, pentru sdrobirea oricărei abateri oportuniste şi împăciui­toriste de la linia justă, leninist-stalinistă, a partidului. Aceste telegrame şi scrisori sunt tot­odată înflăcărate angajamente în muncă, pe toate tărâmurile construcţiei socialiste. „Patria noastră are la cârmă pe cel mai vrednic şi devotat fiu al poporului munci­tor — scrie prof. Traian Săvulescu, preşe­dintele Academiei R.P.R., în telegrama tri­misă tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în numele Academiei R.P.R. — Oamenii de ştiinţă din R.P.R. văd în Partidul Mun­citoresc Român şi în Guvernul Republicii Populare Române, în fruntea cărora vă aflaţi, chezăşia propăşirii ţării pe tărâm economic şi cultural. Ei vor depune toate sforţările şi vor participa cu tot elanul la construirea socialismului în ţara noastră, la desvoltarea unei ştiinţe şi culturi cores­punzătoare marilor transformări revoluţio­nare pe care clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, le să­vârşeşte“. In telegrama trimisă de Consiliul Cen­tral al A.S.I.T., în numele inginerilor, teh­nicienilor, stahanoviştilor şi inovatorilor, membri ai Asociaţiei Ştiinţifice a Ingine­rilor şi Tehnicienilor din R.P.R., se scrie : „In lupta pentru industrializarea socialistă a ţării noastre, inginerilor şi tehnicienilor li s’au creat condiţii nemaicunoscute în trecut, dându-li-se toate posibilităţile pen­tru desfăşurarea muncii lor creatoare. In­ginerii şi tehnicienii sunt conştienţi că toate acestea se datoresc luptei partidului nostru şi aplicării în viaţă a liniei politice juste, trasate de Comitetul Central şi de Dvs. personal, iubite tovarăşe Gheorghiu- Dej, se datoresc puternicului ajutor al Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră. Fermitatea, devotamentul de care aţi dat dovadă faţă de partid şi faţă de clasa muncitoare în toată activitatea Dvs., în lupta împotriva oportunismului şi a împă­ciuitorismului, constitue o chezăşie că ne veţi conduce şi de aici înainte cu hotărîre şi curaj pe drumul victoriei socialismului, arătat de învăţătura lui Lenin şi Stalin“. Telegrama se încheie cu angajamentul in­ginerilor şi tehnicienilor de a pune pregă­tirea lor şi munca lor în slujba industriali­zării socialiste a ţării, de a contribui la organizarea ştiinţifică a producţiei, de a introduce tehnica cea mai înaintată, teh­nica sovietică. „Vom sprijini lupta pe care o duceţi împotriva oricăror abateri de la linia justă a partidului — scriu muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţionarii de la uzi­nele „Vasile Roaită“ din Capitală. Prin munca noastră vom da viaţă zi de zi sar­cinilor trasate de partid şi guvern“. Telegramele şi scrisorile sosite de la sate arată dragostea şi încrederea ţărănimii noastre muncitoare faţă de statul de demo­craţie populară, hotărârea oamenilor muncii de la sate de a lupta împotriva oricui ar încerca să slăbească alianţa din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare. „Ne angajăm ca în cinstea alegerii tova­răşului Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, să muncim cu în­sufleţire pentru obţinerea unei recolte îm­belşugate — scriu în telegrama lor ţăranii muncitori din comuna Cocu, regiunea Argeş. Vom valorifica surplusurile noastre prin cooperaţie şi vom preda înainte de termen cotele cuvenite statului. Vom demasca cu toată tăria pe chiaburii sabotori ai legilor ţării şi pe oricine ar în­cerca să lovească în statul nostru, în alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­­­mea muncitoare". In telegrama lor, muncitorii şi tehni­cienii din gospodăria agricolă de stat „Iancu Jianu“ scriu: „Vă asigurăm că vom lupta cu toate puterile noastre pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin în campania de recoltare şi treerie“. Emoţionantă este telegrama trimisă de studenţii români aflaţi la studii în oraşul Rostov pe Don din Uniunea Sovietică : „Colectivul nostru vă felicită călduros, iu­bite tovarăşe Gheorghiu-Dej, cu prilejul alegerii Dvs. în această înaltă funcţiune de stat şi îşi ia angajamentul în faţa Dvs. să nu precupeţească niciun efort pentru însuşirea cât mai temeinică a celei mai înaintate ştiinţe din lume, ştiinţa sovietică. Ne luăm angajamentul — se spune în tele­gramă — ca în sesiunea aceasta să dăm 97 la sută din examene cu notele cele mai bune“. Asemenea telegrame şi scrisori, în care cei ce muncesc arată că venirea tovarăşu­lui Gheorghiu-Dej în fruntea guvernului întăreşte hotărîrea lor de a obţine noi vic­torii în munca şi lupta dusă pentru cons­­­truirea socialismului în ţara noastră, au mai trimis : Muncitorii şi funcţionarii întreprinderii „Constantin David“, ai uzinei „Armătu­ra“, ai întreprinderilor „Electrofar“, „Tehnocin“, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii unităţii Nr. 10 a Centrului poligrafic Nr. 2, studenţii şi profesorii In­stitutului de Construcţii, studenţii şi pro­fesorii Institutului de teatru „I. L. Cara­­giale“, salariaţii spitalului unificat „Giu­­leşti“, tractoriştii, tehnicienii şi funcţio­narii de la S.M.T.­Sibiu, salariaţii societăţii „Sovromasigurare“ — regionala Sibiu, corpul didactic al şcolii pregătitoare de cadre pentru gospodării colective, din Pan­­ciu, ţăranii muncitori din comuna Poiana, raionul Tecuci, elevii, cadrele didactice ale Şcolilor Rezervelor de Muncă din re­giunea Sibiu, C.F.R.-iştii aflaţi în conce­diu de odihnă la Borsec, etc. Industrializarea socialistă — cauza întregului popor muncitor Însufleţiţi de măreaţa cauză a industrializării socialiste, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ţara noastră luptă cu hotă­­rlre pentru a dobândi succese tot mai însemnate in întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 1952 la toți indicii. Succesele laminatorilor Reşiţei REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Colectivul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la secţia de lamin­are a Combi­natului Sovrommetal Reşiţa luptă cu hotă­­rîre pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan. De curând, muncitorii şi tehnicienii care deservesc linia de lamin­are fină şi mij­locie din această secţie au început să aplice metoda stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova — graficul orar. Datorită acestui fapt, muncitorii şi teh­nicienii din această secţie au dat patriei cu 4% mai multe laminate peste preve­derile planului. In acelaş timp, prin redu­cerea procentului de rebuturi şi realizarea a însemnate economii, preţul de cost a fost redus pe tona de laminate cu 0,27 % faţă de cel planificat. Cele mai însemnate realizări au fost ob­ţinute, în cursul acestei luni, de muncitorii conduşi de către prim-laminatorul Ponoran Mihai, care au reuşit să depăşească cu 12% sarcinile ce le reveneau. Se desvoltă mişcarea sutamiista CLUJ (de la corespondentul nostru). In întrecerea socialistă, şoferii sutamiişti de la întreprinderea regională de transport auto din Cluj obţin însemnate succese în muncă. Realizări deosebite a obţinut Si­­mion Moraru, care şi-a îndeplinit angaja­mentul de a parcurge cu maşina sa 100.000 de km. fără reparaţii capitale. In acelaş timp, el a făcut însemnate economii de car­buranţi şi cauciucuri. In urma succesului obţinut, stahanovistul Simion Moraru şi-a luat angajamentul să mai parcurgă încă 50.000 de km. fără ca maşina pe care lucrează să intre în reparaţii. Realizări însemnate au obţinut şi staha­­noviştii Gavrilă Hodiş, Eugen Pop, Vasile Mocanu şi mulţi alţii, care şi-au depăşit angajamentele luate. Realizări însemnate în urma aplicării iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu CALAN (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii de la secţia me­canică a uzinelor „Victoria­ Calan“, apli­când în întrecerea socialistă valoroasa ini­ţiativă a stahanovistului Nicolae Vasu, privind acţiunea complexă pentru deplina folosire a tehnicii, au obţinut realizări în­semnate. Astfel, folosind metodele stahanoviştilor sovietici Bâkov-Bortkevici, de tăiere ra­pidă a metalelor, Antonina Jandarova, de preluare a schimbului din mers, Vo­roşin, de organizare şi curăţire a locului de muncă şi Kuzneţov, de recondiţionare a sculelor şi pieselor, ei au reuşit să spo­rească productivitatea muncii, în perioada 1—28 Mai, cu 2,90% faţă de realizările obţinute pe luna Aprilie. In felul acesta, muncitorii acestei secţii au dat patriei peste plan zeci de tone de piese, necesare construcţiei socialiste din ţara noastră. Aplicând cu succes acţiunea complexă pentru deplina folosire a tehnicii, mun­citorii atelierului de strungărie au realizat în ultima lună o creştere a indicilor de utilizare a maşinilor, cu aproape 20% faţă de trimestrul I al anului 1952. In fruntea întrecerii socialiste, în lupta pen­tru o producţie şi o productivitate sporită, se află strungarul stahanovist Curea Gheorghe. Folosind din plin metodele sta­hanoviştilor sovietici, stahanovistul Curea Gheorghe a reuşit să înlăture simţitor timpii neproductivi şi să obţină o depăşire zilnică de normă de 39 %. însemnate succese au obţinut, dease­meni, strungarul Berevoescu Nicolae, fre­zorul Costea Adam şi alţii care, la rândul lor, şi-au depăşit simţitor sarcina de plan. In lupta pentru ridicarea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, prin folosirea deplină a capacităţii utilajului, muncitorii şi teh­nicienii din atelierul de strungărie au realizat în cursul lunii Mai economii de materii prime, materiale şi combustibil, a căror valoare depăşeşte suma de 3.000 lei. In întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii uzinelor „Victoria­ Calan“ sunt hotărîţi să muncească cu şi mai multă însu­fleţire pentru ca să întâmpine ziua de 23 August cu noi şi însemnate realizări în lupta pentru îndeplinirea înainte de ter­men a planului la toţi indicii. In contul anului viitor ANINA (de la corespondentul nos­tru). — Muncitorii şi tehnicienii minei Anina desfăşoară larg întrecerea socia­listă în cinstea zilei de 23 August. In ca­drul întrecerii socialiste echipa stahano­vistului Raichidi Sava a obţinut succese deosebite. Stahanovistul Raichid­ Sava, împreună cu ortacii săi, organizându-şi mai bine munca, intrând în mină cu câteva minute mai înainte de începerea progra­mului şi aplicând metoda stahanovistului sovietic Voroşin, a sporit simţitor produc­tivitatea muncii. El depăşeşte norma în fiecare zi cu 80 până la 125%. Muncind în acest fel, echipa condusă de stahanovistul Raichici a reuşit ca până în ziua de 31 Mai, să-şi realizeze sarcinile anuale de plan. In această zi, Raichici Sava cu ortacii lui au fost felicitaţi de tovarăşii lor de muncă. Cu acest prilej, echipa tov. Raichici și-a luat angajamentul ca înainte de în­ceputul lunii Decembrie să termine în în­tregime planul anului 1953 și să pro­ducă cărbune în contul celui de al pa­trulea an al cincinalului. Creşte numărul gospodăriilor agricole colective în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Lucrând pământul în comun cu tractoare şi maşini agricole pe suprafeţe întinse şi folosind metodele agrotehnice înaintate, membrii gospodăriilor agricole colective din regiunea Stalin au obţinut în anul 1951 recolte sporite faţă de ţăranii indi­viduali. Gospodăria agricolă colectivă din Angheluş, raionul Sft. Gheorghe, a recol­tat în medie 2.700 kg. grâu la ha., în timp ce producţia ţăranilor individuali din aceeaşi comună a fost de 1.400 kg. la ha. Pentru munca desfăşurată, membrii gos­podăriilor colective au primit însem­nate cantităţi de produse. In gospodăria colectivă din comuna Bod, de pildă, co­lectiviştii au primit pentru fiecare zi­­muncă aproape 6 kg. grâu, 2.300 kg. orz, etc. Organizaţiile de partid au acordat o deosebită atenţie muncii politice de lămu­rire în rândul ţăranilor muncitori, popu­larizării succeselor gospodăriilor colective. In numeroase comune unde au existat gos­podării colective, ţăranii muncitori, văzând cu ochii lor viaţa fericită şi belşugul din casele colectiviştilor, s’au hotărît să intre în gospodării colective. Gospodăria colec­tivă din Porumbenii Mari, raionul Odorhei, avea anul trecut 36 familii. In prezent, această gospodărie are peste 400 de fa­milii. In ea au intrat toţi ţăranii muncitori din comună. Gospodăria agricolă colectivă Mujna care avea anul trecut mai mult de 40 familii cuprinde azi peste 250 familii. In această comună, numai chiaburii au ră­mas pe dinafară. De la începutul anului şi până în prezent, în 9 comune din raionul Odorhei, toţi ţă­ranii muncitori au păşit pe drumul gospo­dăriilor colective. Chiaburii izolaţi acum de ţărănimea muncitoare turbează şi mai mult de furie. Succese deosebite In această direcţie s’au obţinut şi în celelalte raioane, şi în mod deosebit în raioanele Stalin şi Racoş. Datorită îndrumării organizaţiilor de bază, toţi ţăranii muncitori din 24 co­mune şi sate din regiunea Stalin au in­trat în gospodăriile agricole colective e­­xistente sau au înfiinţat noi gospodării co­lective. Printre gospodăriile agricole co­lective înfiinţate în acest an, în care au intrat toţi ţăranii muncitori, din acesta comune sau sate, sunt gospodăriile colec­tive din Sânpaul, Rareş, raionul Odor­hei, Telişoara, raionul Racoş, etc. In co­muna Harman, raionul Stalin, în comuna Brăduţ, raionul Racoş, peste 80% din ţăranii muncitori sunt înscrişi în gospo­dăriile colective. In prezent sute de ţărani muncitori, care s’au înscris încă de mult pentru a forma noi gospodării colective, aşteaptă apro­barea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri pentru a păşi şi ei pe drumul belşugului şi al bunei stări.: __ La lupta pentru pâinea poporului muncitor ! MAŞINI PRIMITE DIN U.R.S.S. IN VEDEREA CAMPANIEI DE RECOLTARE BOTOŞANI (de la corespondentul nos­tru). La gospodăria agricolă de stat din Dân­­geni, raionul Truşeşti, a început pregăti­rea strângerii recoltei. Organizaţia de ba­ză P.M.R. a iniţiat întrecerea socialistă pentru repararea parcului de batoze, se­ceră­tori, semănători şi tractoare. Multă bucurie a adus în rândurile mun­citorilor şi tehnicienilor sosirea în gospo­dărie a trei maşini de recoltat cartofi şi a unei combaine de recoltat sfeclă. Combaina primită din Uniunea Sovie­tică va contribui la strângerea în bune condiţiuni a recoltei de sfeclă de zahăr. Ea sapă sfecla dedesubt, o scoate din pă­mânt, o curăţă, îi taie frunzele şi apoi o depune în grămadă pe tarla. Sporuri mari de recoltă se vor obţine şi cu maşinile de recoltat cartofi. Mecanicul şef al gospodăriei, îndrumat de biroul organizaţiei de bază, se ocupă acum de instruirea cadrelor de tractorişti care vor conduce noile maşini sosite din Uniunea Sovietică. ÎNTOVĂRĂŞIŢI! APLICĂ REGULILE AGROTEHNICE (De la corespondentul nostru). — Ţă­ranii muncitori întovărăşiţi din satul Dra­­galina, raionul Bârlad, au ascultat cu mult interes prelucrarea regulilor agro­tehnice, făcută de tehnicianul agronom la căminul cultural. Pentru ei acest fapt a constituit un bun prilej de a învăţa cum să aplice regulile agrotehnice înaintate la lucrările de întreţinere a culturilor pe tar­lalele întovărăşirii lor, pentru a obţine re­colte bogate. In numai câteva zile de la prelucrarea minimelor agrotehnice, întovă­­răşiţii din Dragalina au obţinut rezultate însemnate. După ce au terminat de plivit cele 18,78 ha. grâu de toamnă, ei au pră­şit 13,65 ha. floarea soarelui, 57,54 ha.­ porumb şi 3,25 ha. sfeclă de zahăr. Odată cu aceasta s’au făcut lucrări de întreţinere la culturile de legume şi zarzavaturi. Ţă­ranii muncitori întovărăşiţi au reuşit să termine în întregime, încă de la 28 Mai, prăşitul culturilor de primăvară. Fruntaşi în muncă la întreţinerea cul­turilor sunt întovărăşiţii Gheorghe Tarei­­niu, Dumitru Voinea, Eugenia Călin şi Pas­­caru Ilinca. REPARAŢIILE IN REGIUNEA TELEORMAN ROŞIORII DE VEDE (de la corespon­dentul nostru). Pregătirile in vederea cam­paniei de recoltare şi treeriş, în regiunea Teleorman, capătă din zi în zi un avânt tot mai mare. Muncind în întrecere socialistă, meca­nicii şi tractoriştii S.M.T.-urilor din regi­une au reuşit ca până în ziua de 29 Mai să realizeze 75% din planul de reparaţii la tractoare, 67% la batoze, 80% la plu­gurile de tractor, etc. S.M.T. Vida este fruntaşă pe regiune în campania de reparaţii, având parcul de maşini şi unelte agricole reparat în pro­porţie de peste 90%. Conducerea acestei staţiuni a luat măsuri pentru electrificarea a două arii de treer în comunele Vida şi Botoroaga. S.M.T. Miroşi va electrifica o arie în comuna Bălăci. Reparatul maşinilor şi uneltelor agri­cole se desfăşoară cu aceeaşi intensitate şi la gospodăriile de stat din regiune. La gospodăria agricolă de stat „Olga Bancic“ din comuna Piatra, de exemplu, s-a reuşit ca până în prezent planul de reparaţii al parcului de maşini şi unelte,,, necesar campaniei de treeriş, să fie rea­lizat în întregime. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE LA S.M.T. GURA IDRICI (De la corespondentul nostru). — A doua zi după sosirea brigăzilor de pe teren, conducerea S.M.T. Gura­ Idrici, raionul Vaslui, a luat măsurile necesare pentru repararea tractoarelor şi maşinilor în ve­derea campaniei de recoltat şi treeriş. Folosind metoda stahanovistului sovie­tic Bugacev, de reparaţii în echipe pe an­­samble, tractoriştii şi mecanicii din acea­stă staţiune au obţinut rezultate însem­nate. O atenţie deosebită a fost dată calităţii reparaţiilor. In munca de reparaţii s'a evi­denţiat brigada condusă de tovarăşul Gheor­­ghiu Dumitru, care a făcut reparaţii de bună calitate într’un timp scurt. Pentru pregătirea batozarilor, care vor lucra în campania de treeriş, S.M.T. Gura Idrici a trimis 14 tractorişti la cursul de batozari organizat la S.M.T. Bogdăn­eşti din raionul Murgeni. Deasemeni, au mai fost trimişi pentru a fi pregătiţi ca şefi de brigadă 5 tractorişti. In perioada reparaţiilor, conducerea staţiunii a organizat cursuri de pregătire profesională a tractoriştilor, unde tehni­cienii agronomi prelucrează regulile agro­tehnice pentru principalele plante de cul­tură, iar tehnicienii mecanici ţin lecţii despre îngrijirea şi folosirea maşinilor. Deasemeni, se fac pregătiri pentru aplica­rea graficului orar la treerat, după metoda stahanovistului sovietic Nikolai Bredn­ov

Next