Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)
1953-06-10 / nr. 2683
Nr 2S33 SCÂNTEIA Mai multe bunuri metalice de larg consum! In lupta partidului şi guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, un rol important îl au întreprinderile din industria metalurgică care, datorită specificului lor, formează baza de aprovizionare cu instalaţii, utilaj şi maşini a întreprinderilor producătoare de articole de larg consum, în special pentru industria chimică, de prelucrare a lemnului, alimentară, textilă, precum şi pentru utilarea S.M.T.-urilor, a gospodăriilor agricole de stat şi a gospodăriilor agricole colective. In acelaş timp, industria metalurgică produce ea însăşi bunuri metalice de larg consum care au o deosebită însemnătate pentru satisfacerea nevoilor mereu crescânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. „Satisfacerea nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor muncii — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — constitue scopul regimului democrat-popular“. In trecut, sub regimul burghezo-moşieresc, când ţara noastră era înfeudată trusturilor monopoliste din Apus, numai câteva ateliere meşteşugăreşti fabricau un sortiment restrâns de bunuri metalice de larg consum, majoritatea acestor bunuri fiind aduse cu bani grei din străinătate. Astăzi, sub regimul democrat-popular, industria noastră metalurgică este în măsură să acopere întregul necesar de bunuri metalice de larg consum al pieţii interne. Producţia de bunuri metalice de larg consum a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare vertiginoasă. Faţă de nivelul anului 1948, producţia acestor bunuri atinge în acest an un nivel de 362°/o. Industria metalurgică, nu numai că şi-a dezvoltat cantitativ producţia de bunuri metalice de consum, dar şi-a lărgit, an de an, în mod considerabil sortimentele fabricate. Pentru nevoile casnice ale oamenilor muncii, fabricăm azi, în serii mari, vase de fontă neagră şi emailată, plite de gătit, sobe de gătit pentru aragaz cu 3—4 ochiuri, cu cuptor şi grătar, butelii de gaze lichefiate, fiare de călcat, mobilier metalic şi multe alte produse. Industria noastră producătoare de bunuri metalice de larg consum fabrică produse menite să uşureze munca gospodinelor şi să mecanizeze munca în domeniul alimentaţiei publice. Astfel, se produc în serii mari, maşini de curăţat cartofi manuale şi electrice, care înlocuiesc munca a 15—20 oameni, maşini electrice de tocat carne, care înlocuiesc munca a numeroşi muncitori, maşini de tăiat pâine, etc. Pentru a ilustra ritmurile de creştere a producţiei unor sortimente care sunt tot mai mult căutate de oamenii muncii, este suficient să arătăm că faţă de nivelul anului 1948 producţia de butelii de aragaz a atins în acest an un nivel de 1720%, cea de maşini de gătit cu aragaz de 578%, cea de vase din fontă emailată de 451 % şi cea de vase din tablă emailată de 315%. Prin produsele pe care le realizează, întreprinderile metalurgice de bunuri de larg consum îndeplinesc un rol important în lupta pentru strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — baza regimului nostru de democraţie populară. Se produc in serie cazmale, lopeţi, greble, lacăte, cuie, ţesale, precum şi nenumărate alte produse necesare ţărănimii muncitoare pentru producţia agricolă. Preocupare de a da oamenilor muncii I. BALIGA Director general al Direcţiei Generale a bunurilor metalice de larg consum din Ministerul Industriei Metalurgice de la oraşe şi sate cât mai multe produse metalice de larg consum, colectivele de muncitori şi tehnicieni din numeroasele întreprinderi metalurgice desfăşoară, sub conducerea organizaţiilor de partid, o intensă luptă pentru a lărgi sortimentele printr-o mai bună folosire a materiei prime şi prin valorificarea deşeurilor. Valorificând deşeurile, colectivul întreprinderii „Berna Andrei“ a realizat 7 noi sortimente, iar cel alîntreprinderii „F.A.T.“ — 10 sortimente. Socotind ca o datorie de cinste de a pune la îndemâna oamenilor muncii bunuri metalice de larg consum de bună calitate, numeroase colective de muncitori şi tehnicieni îşi propun în cadrul întrecerii socialiste să găsească cele mai bune metode de lucru care să le dea putinţa să îmbunătăţească calitatea produselor. La întreprinderea ,,Viitorul"-Bucureşti, de pildă, muncitorii şi tehnicienii au asigurat îmbunătăţirea calităţii buteliilor de aragaz, prin aplicarea unui tratament termic după sudură. La întreprinderile „Emailul Roşu" şi ,,1 Septembrie" este în curs de punere la punct fabricarea unui tip de email antiacid, de calitate superioară şi de mare rezistenţă. Au fost alocate sume importante în vederea creşterii capacităţii de producţie a întreprinderilor producătoare de bunuri metalice de larg consum. Astfel, în urma construirii unor noi hale şi a introducerii unor noi maşini perfecţionate, capacitatea de producţie a unor Întreprinderi, ca ,,Elastic"-Sibiu şi ,,1 Septembrie“-Satu Mare, a crescut aproape de 4 ori, în ultimii cinci ani. Colectivele întreprinderilor noastre metalurgice care fabrică bunuri metalice de larg consum sunt preocupate în permanenţă să lărgească sortimentele fabricate şi să îmbunătăţească calitatea produselor. Anul viitor, se va trece la fabricarea in serie a frigiderelor electrice de uz casnic şi de mare capacitate, a motocicletelor, bicicletelor, etc. Creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, exigenţele mereu sporite ale oamenilor muncii faţă de varietatea şi calitatea bunurilor metalice de larg consum pun în faţa muncitorilor şi tehnicienilor, a conducerilor întreprinderilor, precum şi în faţa Direcţiei Generale a bunurilor metalice de larg consum din Ministerul Industriei Metalurgice sarcina de a dezvolta succesele obţinute şi de a desfăşura o intensă luptă pentru lichidarea deficienţelor care mai există în acest sector. O problemă din cele mai importante, căreia colectivele întreprinderilor de bunuri metalice de larg consum trebue să-i acorde toată importanţa, este aceea a îmbunătăţirii calităţii unora dintre produsele fabricate. Mai există conduceri de întreprinderi care continuă încă practica nesănătoasă de a urmări îndeosebi depăşirea planului de producţie, fără a acorda atenţie cuvenită calităţii produselor. Numai aşa se explică faptul că la întreprinderea ,,11 Iunie" din Galaţi s’au putut fabrica lopeţi şi cazmale de calitate necorespunzătoare. Deasemenea, broaştele şi lacătele fabricate de întreprinderea „Fierarul" sunt nu de puţine ori cu totul necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Lipsuri serioase în ceea ce priveşte calitatea produselor se mai înregistrează şi în alte întreprinderi. Conducerile întreprinderilor, muncitorii şi tehnicienii trebue să fie călăuziţi în munca lor de conştiinţa faptului că oamenii muncii au dreptul să primească produse de cea mai bună calitate, care să satisfacă pe deplin cerinţele lor şi că nu trebue să se precupeţească niciun efort pentru a satisface aceste cerinţe. O altă deficienţă în domeniul producţiei bunurilor metalice de larg consum este aceea că planurile de producţie ale întreprinderilor nu ţin seama în măsură suficientă de cerinţele consumatorilor, în ceea ce priveşte lărgirea sortimentelor. In această direcţie, o vină mare o poartă în primul rând Direcţia Generală, care nu s’a străduit să pună de acord nomenclatura producţiei cu cerinţele pieţii. Totodată, trebue arătat că Direcţia nu primeşte în suficientă măsură sprijinul Centrocomului şi al Centrocoopului, care au sarcina să sesizeze despre sortimentele care lipsesc şi proporţiile în care sunt cerute pe piaţă diferitele sortimente de produse metalice de larg consum. De asemenea, deficienţele care se înregistrează în unele întreprinderi în ceea ce priveşte calitatea produselor se explică şi prin aceea că organele Direcţiei Generale nu exercită un control sistematic şi permanent, că nu se preocupă cu destulă tărie de această problemă deosebit de importantă. Adeseori, deficienţele calitative ale produselor metalice de larg consum se datoresc şi calităţii nesatisfăcătoare a materialelor furnizate de unele întreprinderi cum sunt ,,industria Sârmei" din Câmpia Turzii, IMD-Brăila şi altele. În vederea sporirii bunurilor metalice de larg consum şi a reducerii preţului de cost al acestora este necesar să se valorifice cât mai din plin deşeurile. Dar şi în această privinţă au existat şi mai există lipsuri serioase ale Direcţiei Generale care nu a urmărit în suficientă măsură colectarea şi valorificarea deşeurilor de fabricaţie de la întreprinderile celorlalte direcţii generale ale Ministerului Industriei Metalurgice. Direcţia Generală nu s-a preocupat într'o măsură corespunzătoare nici de introducerea fabricaţiei bunurilor metalice de consum pebandă, pentru a spori capacitatea de producţie a întreprinderilor şi pentru a ridica productivitatea muncii în aceste întreprinderi. O sarcină deosebită, care stă în faţa colectivelor întreprinderilor noastre, este aceea de a acorda mai multă atenţie extinderii sistematice — în cadrul întrecerii socialiste — a experienţei înaintate, reducerii consumurilor specifice şi a rebuturilor, care duc la scumpirea preţului de cost al produselor. Reducerea cheltuelilor, aplicarea unui regim strict de economii, iată căile care pot duce la creşterea producţiei bunurilor metalice de larg consum. Succesele obţinute de muncitorii şi tehnicienii diferitelor întreprinderi în domeniul sporirii bunurilor metalice de larg consum trebue să constitue un îndemin puternic pentru noi realizări în acest domeniu. Să desfăşurăm larg lupta pentru a da oamenilor muncii tot mai multe şi mai bune produse metalice de larg consum, conştienţi că fiecare victorie pe care o obţinem în această direcţie reprezintă o contribuție la creșterea bunei stări a celor ce muncesc, la construirea socialismului în patria noastră. Grave neglijenţe în funcţionarea oficiilor poştale din regiunea Hunedoara Transmiterea şi înmânarea fără întârziere a scrisorilor, telegramelor şi ziarelor, deservirea în bune condiţiuni a convorbirilor telefonice, funcţionarea ireproşabilă a staţiilor de radioficare constitue datoria de căpetenie a muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din sectoarele de poştă, telegraf, telefon şi radio. De felul cum muncesc ei depinde în cea mai mare măsură asigurarea în mod rapid a legăturilor între toate regiunile ţării, între întreprinderile şi organizaţiile economice, între Instituţii sociale, de cultură, etc. Activitatea muncitorilor şi funcţionarilor din acest sector contribue în mare măsură la realizarea sarcinilor cincinalului. De la o vreme însă, in munca oficiului P.T.T R. Hunedoara se observă tot mai frecvent o serie întreagă de lipsuri, deosebit de grave. Aşa de pildă, la Deva, Hunedoara, Calen, înmânarea şi expedierea corespondenţelor a telegramelor, mandatelor telegrafice ziarelor precum şi deservirea convorbirilor telefonice, etc. se face cu mare întârziere. La Oficiul P.T.T.R. telegramele aşteaptă uneori câteva zile până să le vină ,,rândul" să fie transmise la aparat Astfel, la acest oficiu, au trebuit să treacă 17 ore ca mandatul telegrafic Nr. 1128 să ajungă de la ghişeul de prezentare în sala de telegraf — distanţa de câţiva metri — pentru ca după aceea să mai aştepte şi aici incă câteva ore Asemenea cazuri sunt foarte frecvente la oficiile PT.Ţ.R Deva, Hunedoara, Caian, etc. De multe ori telegrame care prezintă o importanţa deosebită aşteaptă ore în şir, până să fie expediate. La oficiul Deva, unii funcţionari neglijenţi şi lipsiţi de spirit de răspundere încearcă să ascundă întârzierile telegramelor prin schimbarea ştempilei de zi a oficiului sau prin alte tertipuri şi mijloace necinstite. Datorită lipsei de control din partea tovarăşului Stoichescu Nicolae, şeful serviciului telefon, telegraf şi radio al regiunii, unii telegrafişti dela oficiul P.T.T. Regional Deva îşi îngădue diferite acte de indisciplină iar în cadrul oficiului s’a încetăţenit un stil de muncă anarhic. Astfel, unii telegrafişti pun la întâmplare ziua şi ora expedierii telegramelor, dând naştere astfel la fel de fel de încurcături. Şi în privinţa executării serviciului poştal se manifestă numeroase lipsuri. Aşa de pildă, la oficiile P.T.T.R.-Petroşani, Simeria, Deva, etc., din neglijenţa unor funcţionari s-au pierdut cantităţi importante de corespondenţă. De multe ori corespondenţa este predată cu totul greşit altor persoane decât celor indicate in adresă, sau este reexpediată oficiilor poştale trimiţătoare cu indicaţia „destinatarul necunoscut", fără ca în prealabil factorii poştali respectivi să se intereseze dacă destinatarul uumeşte sau nu la adresa indicată In comunele Zam, Criscior şi altele, poşta rurală funcţionează deasemeni defectuos. Aceeaşi situaţie proastă domneşte şi în serviciul de difuzare a presei. Iulian Vâlcănescu dirigintele oficiului P T.T.R.-Ghelar, a tărăgănat timp de o lună de zile întocmirea formularelor de abonament pentru 45 de tovarăși, care în acest timp nu au primit ziarul la care se abonaseră. Dirigintele Oficiului P.T.T.R. Lupeni a stocat timp de o lună zeci de exemplare ale ziarului „Drumul Socialismului". La oficiul P.T.R. Haţeg ziarele se difuzează cu întârziere din pricină că tovarăşa Olivia Gorgoţiu, dirigintele oficiului, nu ia măsuri ca factorii să plece pe teren cu prima cursă. Unii diriginţi de oficii ca cel de la Brad şi Vaţa de Jos manifestă chiar o atitudine duşmănoasă faţă de difuzarea presei. In executarea serviciului telefonic sunt de asemenea numeroase lipsuri. Unele telefoniste ca Popa Elena lucrează neconştiincios şi produc fel de fel de încurcături. Telefonistele Popescu Elisabeta, Radovici Maria, Rastei Maria şi altele, întârzie aproape regulat de la serviciu sau părăsesc serviciul înainte de sosirea schimbului. La unele oficii P.T.T.R. serviciul de telefoane nu are ceasuri, fapt care face ca durata convorbirilor telefonice să se fixeze „după cehi" în timp ce ceasurile destinate acestui scop sunt folosite în diferite birouri administrative. Conducerea direcţiei regionale P.T.T.R. Hunedoara dă dovadă şi de o totală lipsă de spirit gospodăresc. In curtea oficiului P.T.T.R. sunt lăsate pradă ploii şi vântului diferite materiale fără ca cineva să se sinchisească de acest lucru. Lipsurile grave care dăinuie în activitatea oficiilor P.T.T.R regiunea Hunedoara trebue să fie grabnic lichidate. Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor are datoria să ia toate măsurile pentru a înlătura deficienţele existente în munca de selecţionare şi repartizare a cadrelor din Direcţia Regională P.T.T.R. şi a Oficiului P.T.R. Deva îmbunătăţirea muncii din cadrul tuturor oficiilor P.T.T.R. din regiunea Hunedoara este un lucru pe care oamenii muncii ii cer şi-l aşteaptă atât din partea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, cât şi din partea tuturor funcţionarilor de la poştă, telegraf şi telefon din această regiune. GH. CALINESCU corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Hunedoara Grija pentru copiii patriei TG MUREŞ (dela corespondentul nostru) — intr’un carlier pitoresc al oraşului Tg Mureş, înconjurat de arbori înalţi şi flori se găseşte o vilă frumoasă, pe frontispirtul căreia stă scris „Casa Copilului" In sălile în care cu ani in urmă huzurea familia bancherului Tischler. 75 copii orfani se joacă sub îngrijirea atentă a eolu calcarelor. Aci copiii au hrană îndestulătoare, asistentă medicală, distracţii diferite şi jucării Un teatru de păpuşi prezintă spectacole care stârnesc bucuria micuţilor. Pentru hrana copiilor debili funcţionează o bucătăria dietetică. Medicii, educatoarele şi Îngrijitoarele acestei case studiază sistematic metodele sovietice de îngrijire, tratare şi educare a copiilor. ★ REŞIŢA (de lacorespondentul nostru). Pe o stradă a Reşiţei, la poalele unuia din dealurile înverzite ce înconjoară această cetate a fontei şi oţelului, se afla clădirea ce cuprinde căminul de zi şi creşa „23 August" pentru copiii muncitorilor de la combinatul „Sovrommetal" şi de la uzinele „Sovrom-utilaj petrolifer" Vizitând cele 49 încăperi spaţioase şi curate ale căminului de zi şi ale creşei, ai o imagine a copilăriei pline de bucurii copiilor patriei noastre in una din camere se află copiii mici, sugacii, care au văzut lumina zilei deabia de 6—7 săptămâni. Culcaţi în paturile lor micuţe, vopsite în ale, acoperite cu aşternut curat, copiii par cu adevărat „fiori ale vieţii" — cum ii numea Maxim Gorchi Alături, în altă cameră, copiii in vârstă de unu până la doi ani se joacă sub supravegherea unei îngrijitoare. Asemenea unei mame îngrijeşte tov, Eugenia Stănescu de cei 54 copii in vârstă de 3—5 ani. Cu răbdare şi dragoste ea îi învaţă poezii, cântece, jocuri. Cei 180 copii din cămin mănâncă de 4 ori pe zi şi sunt îngrijiţi de 12 educatoare şi îngrijitoare, de 3 surori şi de un medic. Ţi-e mai mare dragulsă priveşti feţele îmbujorate ale copiilor. Printre ei se află micuţa Gheza Stancec, a cărei mamă lucrează la oţelaria Siemens Martin, gemenii Emil şi Maria Ceica ai căror părinţi lucrează la fabrica de maşini electrice de la uzinele „Sovrom-utilaj petrolifer", copiii maistrului stahanovist Angyel Mihai, ai stahanovistei Florica Burtea de la fabrica de produse refractare şi mulţi alţii. — Câtă deosebire intre viaţa copiilor mei şi copilăria mea ! De mică am fost silită să slugăresc prin casele boierilor — spune muncitoarea Ceica Ioană. Acum, lucrez fără griji, ştiind că în cămin copiii mei se bucură de o bună îngrijire. Copiii muncitorilor Reşiţei trăiesc din plin bucuria unei vieţi fericite într’o patrie liberă în care poporul, stăpân pe soarta sa, construeşte socialismul. înapoierea delegaţiei C. C. 5. care a luat parte la lucrările Congresului Sindicatelor din R. P. Chineză Marţi la amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor care a luat parte la cel de al 7-lea Congres al Sindicatelor din R. P. Chineză, precum şi la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia, alcătuită din tov. Nicolae Istrate, membru in Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, Ion Bucur, şeful secţiei muncii culturale de massă a Consiliului Central al Sindicatelor şi Vasile David, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, stahanovist la Oficiul Extracţie ,,Sovrompetrol"-Ţintea, au fost întâmpinaţi pe aeroportul Băneasa de tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi de numeroşi activişti ai C.C.S. La sosire, tov. N Istrate, conducătorul delegaţiei a declarat reprezentantului Agenţiei „Agerpres“ următoarele : „Faptele eroice ale oamenilor muncii din R.P. Chineză pe frontul construcţiei paşnice, ritmul plin de avânt al activităţii lor, ne-au impresionat în mod deosebit. Pretutindeni in China se văd construcţii noi. Lucrările celui de al 7-lea Congres al Sindicatelor din R.P. Chineză au prilejuit trecerea în revistă a realizărilor importante obţinute în perioada care s-a scurs dela Congresul al 6-lea. Ele au scos în relief creşterea nivelului politic şi ideologic al muncitorilor, precum şi succesele dobândite în domeniul ridicării nivelului lor de trai. La Congres ne-am putut da seama de marea dragoste pe care oamenii muncii din China o poartă Partidului Comunist Chinez şi înţeleptului său conducător, tovarăşul Mao Tze-dun. Cei care au luat cuvântul au subliniat ajutorul puternic, multilateral, primit din partea Uniunii Sovietice în construirea Chinei noi. Ne exprimăm mândria şi bucuria de a fi participat la lucrările acestui important Congres“. Expoziţia ceramicei populare din Ardeal CLUJ (de la corespondentul nostru). Printre aleile mărginite de arbori înverziţi şi flori ale parcului din Cluj, şiruri de pioniere se îndreaptă spre clădirea muzeului etnografic unde este amenajată expoziţia de ceramică populară din Ardeal. Ajunse la muzeu, profesoara le-a dat lămuriri în legătură cu cele 750 obiecte de ceramică ce reprezintă evoluţia olăritului din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Iată roata olarului descoperită în Munţii Apuseni la Iara , folosită în epoca naşterii meşteşugului olăritului. Iată vase de care se foloseau Dacii. Profesoara vorbeşte pionierelor despre diferite faze ale evoluţiei ceramicei, arătând că forma şi motivele decorative ale diferitelor exemplare ale artei ceramice, executate dealungul veacurilor, oglindeau specificul diferitelor regiuni ale ţării, condiţiile de trai, situaţia economică a oamenilor care lerau folosit. De exemplu vasele nesmălţuite ieftine, ţărăneşti, erau folosite de păturile sărace ale populaţiei, în timp ce vasele cu smalţ fin de cositor şi majolică cu podoabe erau folosite de elemente ale claselor exploatatore. In fundul sălii se află colţul cu obiecte ceramice executate în anii regimului de democraţie populară. Iată o uriaşă rază de porţelan — lucrată cu o înaltă măestrie artistică — ce reprezintă duplicatul darului făcut marelui Stalin cu ocazia împlinirii a 70 de ani, de către muncitorii fabricii de porţelan din Cluj. Alte obiecte ceramice simbolizează aspecte ale Înfrăţirii dintre poporul român şi minorităţile naţionale sau oglindesc momente din lupta pentru libertate a poporului nostru. Noi cadre de activişti sportivi In ultimul timp, Secţia de Cultură Fizică şi Sport a Consiliului Central al Sindicatelor şi-a îndreptat atenţia asupra problemei pregătirii unor cadre de specialitate necesare organelor de conducere ale asociaţiilor şi colectivelor sportive sindicale. In acest scop, la începutul anului 1953 a funcţionat la Slănic-Prahova un curs de organizatori sportivi cu o durată de 3 luni, în cadrul căruia elevii şi-au însuşit cunoştinţe în domeniul organizării şi îndrumării activităţii sportive. Dintre cei 63 participanţi la prima serie a acestui curs, un număr de 43 au absolvit cursul cu calificativele „foarte bine“ şi ,,"cine". In timpul cursurilor, 18 elevi au devenit purtători ai Insignei G.M.A. gradul I iar 16 au cucerit insigna G.M.A. gradul II. In prezent, la Slănic-Prahova funcţionează seria a doua a cursului de organizatori sportivi, la care participa 46 elevi. In curând se va deschide si la Bârlad un curs asemănător. Noi filme sovietice Din ziua de 9 iunie, pe ecranele cinematografului „Bucureşti" şi la grădina cinematografului „Elena Pavel" rulează un nou film-spectacol sovietic „Primăvara la Moscova" realizat după o piesă a scriitorului sovietic Victor Gusev, aşa cum a fost reprezentată pe scena Teatrului de Stat din Leningrad. Din distribuţie fac parte artişti cunoscuţi ca: A. Cuxneţov, artist emerit al R.S.F.S.R., G. Corotchevici, V. Petrov, V. Taşchin, L. Şostac şi alţii. Regia spectacolului aparţine lui N. Achimov, artist al poporului din R.S.F.S.R. şi al R.S.S. Tadjice, iar filmul, o producţie a Studioului „Lenfilm" 1953, a fost realizat in regia lui I. Heifit şi N. Coseverova. ★ Cu începere de astăzi, cinematografele „Republica" şi „I. C. Frimu" din Capitală vor prezenta pe ecranele lor filmul de desen animat „Fetiţa de zăpadă". Noua producţie a Studioului „Soiuzmult film" este o transpunere după un cunoscut basm popular rus, ale cărei scene sunt ilustrate de muzica marelui compozitor rus Rimschi-Corsacov. Filmul „Fetiţa de zăpadă" a fost realizat de regisorul I. Ivanov-Vano, după scenariul lui O. Leonidov, I. Ivanov-Vano şi A. Snojco-Bloţca. (Agerpres) Pag. 3 Şedinţa reprezentanţilor autorităţilor militare sovietice, americane, engleze şi franceze cu privire la problemele securităţii aeriene BERLIN 9 (Agerpres), — TASS transmite : La 8 iunie, la sediul administraţiei militare americane din Berlin a avut loc cea de a şasea şedinţă a reprezentanţilor autorităţilor militare americane, britanice, franceze şi sovietice pentru problemele asigurării securităţii aeriene. Delegaţia americană a fost condusă de generalul de brigadă W. S. Stone, cea britanică — de vicemareşalul de aviaţie J. Edwards Jones, cea franceză — de generalul de brigadă E. Jouhaux, iar delegaţia sovietică — de generalul-maior de aviaţie F. S. Gudcov. In numele delegaţiilor americană, engleză şi franceză, delegatul american a făcut o propunere suplimentară in chestiunea asigurării securităţii navigaţiei aeriene in coridorul aerian dintre Berlin şi Germania occidentală. După o scurtă discuţie al cărei scop a fost ca reprezentanţii celor trei puteri occidentale să-şi poată preciza poziţia, reprezentantul sovietic şi-a expus punctul de vedere în legătură cu propunerile susmenţionate şi a prezentat la rândul său o propunere suplimentară îndreptată spre asigurarea securităţii navigaţiei avioanelor. S-a căzut de acord să se constitue un grup de lucru format din experţi care să examineze o serie de chestiuni de ordin tehnic. Următoarea şedinţă va avea loc la sediul administraţiei militare britanice. Ziua şi ora şedinţei vor fi fixate ulterior. Pregătiri în vederea celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor U. R. S. S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — Ziarul „Sovietscoe Iscusstvo“ publică ştiri în legătură cu pregătirile pe care le desfăşoară tinerii reprezentanţi ai artei sovietice în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Tinerii reprezentanţi ai artei sovietice şi membrii cercurilor de artişti amatori se pregătesc în mod activ pentru Festival. In republicile, ţinuturile şi regiunile Uniunii Sovietice a avut loc prima selecţionare a viitorilor reprezentanţi. Mii de tineri instrumentişti, cântăreţi, dansatori şi diferite colective de artişti amatori au luat parte la concursul pentru dreptul de a participa la Festival. Recent a avut loc la Moscova a doua selecţionare la care a fost reprezentat tineretul de toate naţionalităţile. Acest concurs a arătat măestria mereu mai mare a tineretului sovietic. Dintre pianişti s-a remarcat Nataşa Iuzbaşeva, în vârstă de 17 ani, elevă a Şcolii muzicale centrale de pe lângă Conservatorul din Moscova, care a executat admirabil un concert pentru pian şi orchestră de Saint-Saens. Tânărul violonist B. Gubnicov, student al Conservatorului din Leningrad, violonista letonă L. Rubine, G. Ahtiamova, studentă a Conservatorului din Moscova, A Aliev din Azerbaidjan şi alţii au dat dovadă de un talent muzical incontestabil. Dintre tinerii interpreţi la instrumente populare cei mai talentaţi au fost declaraţi: A. Dadaşev din Azerbaidjan, care cântă admirabil la tara ; A. Bahramov, student al Conservatorului din Taşchent, care cânta la rababul calgarian ; acordeonistul A. Rezchov, în vârstă de 17 ani, elev al Şcolii muzicale „Revoluţia din Octombrie" din Moscova, E. Blinov din Chiev, care cântă la balalaică, etc. La a doua selecţionare s’au prezentat aproximativ 100 de tineri cântăreţi. G Oleinicenco, în trecut colhoznică, astăzi studentă la Conservatorul din Odesa, s’a impus prin vocea de soprană de coloratură de o deosebită frumuseţe şi forţă. Baritonul E. Serchebaiev, tânăr solist al Teatrului de Operă şi Balet din Alma Ata, are un talent remarcabil; s-au bucurat de mult succes T. Maharadze, care a executat cântece populare georgiene, basul B. Stocolov, student al Conservatorului din Sverdlovsc, G. Pişciaev, student al Conservatorului din Moscova, etc. Foarte vesele şi sugestive au fost dansurile populare interpretate de A. Cuimov, P. Sorochin, V. Subarin — tineri solişti al ansamblului de dansuri al Corului popular rus’ de stat ,,Piatniţchi". In curând se va definitiva componenţa delegaţiei sovietice la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. Concursurile soliştilor şi colectivelor artistice continuă. R. D. VIETNAM PEKING (Agerpres). — China Nouă transmite: Agenţia vietnameză de Informaţii anunţă că tineretul vietnamez se pregăteşte cu entuziasm în vederea Congresului Mondial al Tineretului şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Au fost aleşi membrii delegaţiei la Congres şi la Festival. Din aceste delegaţii fac parte eroi al Armatei Populare de eliberare, muncitori fruntaşi, ţărani fruntaşi, precum şi tineri aparţinând minorităţilor naţionale. Tinerii partizani din regiunile ocupate de francezi vor fi reprezentaţi de Hoan Hu Tu, un tânăr de 16 ani, care a distrus o clădire administrativă a regimului-marionetă Bao Dai, nimicind în acelaş timp 21 de ofiţeri şi soldaţi inamici, precum şi de Ngu Yen Ti, un tânăr de 18 ani, care, deşi a fost lupua torturilor, nu a trădat locul în care se aflau tovarăşii săi de luptă. In cadrul unei conferinţe convocate de Comitetul Executiv al Federaţiei tineretului vietnamez, în legătură cu participarea tineretului vietnamez la Congres şi Festival, s’a hotărît să se înceapă o largă mişcare de massă consacrată apropiatului Congres şi Festivalului, atât în regiunile eliberate, cât şi în cele ocupate da inamic. Congresul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa PARIS 9 (Agerpres). — TASS transmite : La 7 iunie s-a deschis la Paris cel de al XXIX-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, la care participă 2.500 de delegaţi Cel mai vechi activist sindicat din Franţa, Caston Monmousseau, a dat citire raportului Biroului confederal al Confederaţiei Generale a Muncii. Raportul a fost întocmit cu participarea lui Bánait Frachon, secretarul general al Confederaţiei, care este nevoit să se ascundă din cauza persecuţiilor autorităţilor franceze. In raportul Biroului se subliniază că dela cel de al XXVIII-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii, care a avut loc în Mai 1951, au apărut in mod clar urmările „politicii de trădare a intereselor naţionale, dusă de guvernele care s’au perindat la cârma ţării din anul 1947“. Bugetul militar al ţării a crescut de la 171 miliarde de franci, în anul 1946, la 1.324 miliarde de franci în 1953. Chiar potrivit datelor oficiale, indicele preţurilor a sporit în aceeaşi perioadă de la 481 la 2.600. In prezent, deficitul bugetului de stat depăşeşte 1.000 de miliarde de franci. In Octombrie 1952, Franţa număra 600.000 de şomeri totali şi 2.500.000 de şomeri parţiali. „Planul Marshall" a dus la restrângerea producţiei industriei textile, de pielărie şi a altor ramuri ale industriei civile. In acelaş timp, producţia industriei de război a crescut considerabil. Profiturile societăţilor capitaliste, a căror producţie este strâns legată de războiul colonial din Indochina, au sporit de 26 de ori In perioada 1840—1951. PARIS 9 (Agerpres). — TASS transamite: In şedinţa din dimineaţa zilei de 8 iunie a celui de al XXIX-lea congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Jules Fernand Duchat, secretar al Confederaţiei, a prezentat un raport in numele lui Alain Le Leap, care, după cum se ştie, este deţinut în închisoare in mod ilegal de către autorităţile franceze. Jules Duchat s-a ocupat pe larg de participarea clasei muncitoare franceze la mişcarea popoarelor din întreaga lume pentru apărarea păcii. Raportorul a relevat lupta eroică a docherilor, marinarilor, metalurgiştilor şi celorlalţi oameni ai muncii din Franţa pentru încetarea războaielor din Indochina şi Coreea, împotriva fabricării şi transportării armelor şi materialelor de război. În încheiere, raportorul a chemat sindicatele să participe activ la pregătirea Conferinţei naţionale pentru tratative şi pace, care va avea loc la Paris în zilele de 27 şi 28 iunie. Pierre Le Brun, secretar al C. G. T., şi-a consacrat cuvântarea programului de luptă pentru Independenţa naţională, progresul social şi însănătoşirea economiei Franţei. Vorbitorul a subliniat importanţa vitală pe care ar avea-o pentru Franţa anularea restricţiilor asupra comerţului cu Răsăritul. El a subliniat mai cu seamă necesitatea unui larg acord comercial între Franţa şi URSS. In aplauzele furtunoase ale delegaţilor la congres s-a dat citire telegramei ue salut primite din partea Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. Congresul a adoptat in unanimitate1 textul unei telegrame de răspuns către sindicatele sovietice. Foamete în Bengal şi Assam CARACIS (Agerpres). — TASS transmite : Ziarul „Imroz" a publicat o ştire din Calcutta în care se vorbeşte despre situaţia alimentară extrem de grea din Bengalul de Est (indian) şi de Vest (pakistanez) şi din statul indian Assam, într’o serie de regiuni din statul Assam orezul, care este principalul aliment al populaţiei, nu poate fi procurat la niciun preţ. Populaţia se hrăneşte cu iarbă şi frunze de copaci. De 15 zile unele familii nu au alimente Se înregistrează multe cazuri de moarte prin înfometare Mii de oameni umblă pe străzi cerşind in unele regiuni se mai găseşte orez, dar este atât de scump încât populaţia muncitoare şi mai ales şomerii nu au posibilitatea să-l cumpere. Critici aduse politicii economice a S. U. A. LONDRA (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit relatărilor presei, luând cuvântul la adunarea anuală a Asociaţiei comercianţilor de grâne din Liverpool, Lockhardt Holmes, care şi-a dat demisia din postul fe preşedinte al acestei organizaţii, a criticat cu asprime politica economică a S.UA. El a declarat: „Vreme de mulţi ani, echilibrul economic al lumii libere a fost zdruncinat, ca urmare a preţurilor umflate pe care Europa şi in special Anglia a trebuit să le plătească pentru produsele agricole din emisfera occidentală" Referindu-se la majorarea preţului grâului, în conformitate cu acordul Internaţional al grâului, Holmes a spus: „in cazul de faţă avem de a face cu o încercare a guvernului S U.A. de a compensa cel puţin o parte din pierderile sale de ce pieţele interne pe socoteala clienților de peste Ocean".