Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-10 / nr. 2683

ANUL XXII Nr. 2683 Miercuri 10 Iunie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Secretarul organizaţiei de bază din întreprindere Organizaţiile de bază sunt temelia­­partidului nostru. De activitatea lor orga­nizatorică şi politică depinde în mod ne­mijlocit mobilizarea comuniştilor şi a tu­turor oamenilor muncii în lupta măreaţă pentru construirea socialismului. Un rol de cea mai mare însemnătate în educarea clasei muncitoare — clasa conducătoare a statului nostru — în spiri­tul socialismului, precum şi în lupta pen­tru îndeplinirea planului cincinal în patru ani au organizaţiile de bază din între­prinderi. Nivelul muncii de partid în întreprin­deri şi rezultatele ei depind în mare ma­­sură de felul cum îşi înţeleg sarcinile şi cum muncesc secretarii organizaţiilor de bază, de devotamentul şi spiritul lor re­voluţionar, de pregătirea lor politico­­ideologică, de vigilenţa lor, de capacitatea lor de a conduce în stil comunist şi de a educa massele. La depoul C.F.R. Ploeşti, de pildă, or­ganizaţia de bază nr. 2 al cărei secretar este tov. Axinte Stan a reuşit să antre­neze majoritatea muncitorilor şi tehnicieni­lor în întrecerea socialistă. Desfăşurând munca de agitaţie politică în rândurile muncitorilor, organizaţia de bază a izbutit să extindă mişcarea stahanovistă, ceea ce a dus la îndeplinirea şi depăşirea planu­lui de producţie, secţia fiind fruntaşă pe depou. Organizaţia de bază, în frunte cu secretarul, dezvoltă critica şi autocritica, educă pe comunişti în spiritul unei atitu­­d­ii neîmpăcate faţă de lipsuri, le ridică necontenit rolul de avantgardă în produc­ţie şi în viaţa obştească. Secretarul organizaţiei de bază trebue să aibă în centrul atenţiei problemele pro­ducţiei, întrecerea socialistă, grija pentru extinderea experienţei înaintate a staha­­noviştilor şi fruntaşilor. Rolul secretarului şi al membrilor biroului organizaţiei de bază este si sădească în muncitorii şi teh­­nicienii uzinei atitudinea creatoare faţă de muncă, năzuinţa către acţiuni îndrăz­neţe, inovatoare, care împing înainte teh­nica, ridică mereu productivitatea muncii. Sprijinind cu dragoste, cu pasiune, iniţia­tivele creatoare, secretarul trebuie să combată fără cruţare rutina, birocratis­mul, conservatorismul. De secretarul organizaţiei de bază de­pinde în mare măsură justa exercitare a dreptului de control al organizaţiei de bază din întreprinderi asupra activităţii conducerii administrative. Din păcate, în unele întreprinderi, acest control este ca şi inexistent ; alteori el se face într’un mod nejust, care duce la substituirea or­­g­nelor administrative, la acte inadmisi­bile de călcare a principiului conducerii unice în întreprindere. Secretarul organizaţiei de bază nu tre­bue să uite nicio clipă că succese trainice în munca economică nu pot fi obţinute fără o muncă politică serioasă. Tocmai de aceea, Hotărîrea C. C. al P.M.R. cu pri­vire la îmbunătăţirea muncii de agitaţie politică prevede că secretarul organizaţiei de bază trebue să conducă personal munca colectivului de agitatori. Secretarul organizaţiei de bază are datoria să se preocupe cu o deosebită grijă de educarea membrilor şi a candida­ţilor de partid, astfel ca fiecare să fie un luptător activ pentru traducerea în viaţă a liniei şi a hotărîrilor partidului. El în­suşi trebue să dea exemplu de disciplină de partid şi de stat, prin aplicarea în­tocmai a legilor statului şi a hotărîrilor partidului şi guvernului, să vegheze ca în întreprindere interesele partidului şi sta­tului să fie puse mai presus de orice. In munca de educare a comuniştilor, secre­tarul trebue să se ocupe în mod special de învăţământul de partid, de îmbunătă­ţirea necontenită a calităţii lui. O deose­bită însemnătate educativă are strângerea cotizaţiilor de partid, de care­ secretarul organizaţiei de bază trebue să se ocupe personal. Secretarul trebue să asigure o justă conducere de partid a organizaţiei U.T.M., care reprezintă o însemnată re­zervă de cadre a organizaţiei de partid, îndeplinirea sarcinilor multiple ale or­ganizaţiei de bază este posibilă numai printr’o conducere pricepută, printr’o muncă sistematică, planificată. Secretarul organizaţiei de bază să ţină în câmpul său vizual toate sarcinile principale. Ca să nu greşească, el trebue să înveţe să îmbine munca politică cu munca econo­mică, să concentreze principalele forţe asupra acelei sarcini care consti­tue ve­riga principală a muncii şi de a cărei rezolvare depinde îndeplinirea tuturor ce­lorlalte sarcini oricât de priceput şi de experimentat ar fi secretarul organizaţiei de bază, dacă va căuta să facă faţă muncii de conducere lucrând de unul singur,­­ el se va îm­potmoli inevitabil. In multe cazuri, munca de partid merge prost tocmai din cauză că secretarul or­ganizaţiei de bază lucrează sectar, fără a se sprijini pe biroul organizaţiei şi pe massa comuniştilor. Aşa, de pildă, în or­ganizaţia de bază Nr. 9 de la Uzina de Tractoare-Oraşul Stalin, din cauza muncii sectare a secretarului, tov. Marin Alexan­dru, munca politică este slabă, disciplina muncii lasă de dorit. Aplicând consecvent principiul conduce­rii colective, secretarul organizaţiei de bază are datoria să antreneze pe toţi membrii biroului la pregătirea, discutarea şi luarea hotărîrilor, la întreaga muncă de conducere, repartizându-le în răspun­dere personală sarcini de seamă, po­trivit cu aptitudinile şi pregătirea fie­căruia. De secretar depinde în primul rând ca munca membrilor biroului să fie înmănunchiată într-un ansamblu or­ganizat, ca organizaţia de bază să devină un adevărat colectiv unit în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor. Bi­roul, şi în primul rând secretarul, trebue să dezvolte şi să întărească democraţia internă de partid, astfel ca întreaga orga­nizaţie să ia parte activă la luarea hotă­­rîrilor celor mai importante şi la contro­lul executării hotărîrilor. Munca trebue în aşa fel organizată, ca toţi comuniştii să aibă sarcini concrete şi mobilizatoare. Ajutând şi îndrumând pe membrii bi­roului în activitatea lor, secretarul orga­nizaţiei de bază trebue să exercite un control permanent al îndeplinirii hotărî­rilor şi sarcinilor de către ceilalţi membri ai biroului şi de către membrii organiza­ţiei de bază, să antreneze massa în exer­citarea controlului. Secretarul şi întregul birou au datoria sfântă de a veghea la desfăşurarea largă a autocriticii şi criticii de jos. Secretarul trebue să fie pildă de atitudine cinstită faţă de critică. Acela care respinge critica, o înăbuşă, nu este demn să stea într’un post de conducere în partid. Legătura strânsă a secretarului şi a membrilor biroului cu massele are o în­semnătate hotărîtoare pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa organizaţiei. Secretarul trebue să-şi câştige prin mun­că, prin atitudine tovărăşească, princi­pială, stima, respectul şi dragostea masse­­lor, autoritatea politică şi morală absolut necesară pentru a putea conduce massele, să ştie nu numai să înveţe massele, ci să şi înveţe de la masse. Secretarul trebue să se poarte astfel faţă de oamenii mun­cii, încât aceştia să vadă în el pe cel mai apropiat sfătuitor al lor, căruia să i se adreseze cu încredere pentru a-i cere în­drumări, pentru a-i aduce la cunoştinţă lipsuri, greşeli, cu convingerea că vor fi ascultaţi şi înţeleşi, că sesizările lor juste vor fi rezolvate. Pentru a putea conduce massele, secre­tarul trebue să cunoască bine oamenii — membrii de partid, cadrele de conducere ale întreprinderii, stahanoviştii şi frunta­şii, inginerii, tehnicienii, — să cunoască pregătirea lor, calităţile şi lipsurile lor, purtarea lor în muncă şi în familie, me­diul in care trăesc, greutăţile pe care le întâmpină. Numai astfel el va putea să aibă o atitudine diferenţiată, individuală Faţă de fiecare in parte, pentru a-i educa, a-i ajuta să se ridice. Grija faţă de om şi de nevoile lui trebuie să fie lege pen­tru secretarul organizaţiei de bază. Pentru a putea conduce concret, nu ,­în general“, secretarul organizaţei de bază are nevoie de cunoştinţe temeinice şi multilaterale. Secretarul organizaţiei de bază trebue să muncească neobosit pentru a-şi însuşi învăţătura marxist-leninistă şi a-şi ridica mereu nivelul politic şi ideo­logic, el trebue să-şi lărgească orizontul cultural, să se intereseze îndeaproape de problemele tehnice, economice, să îndră­gească literatura, arta , cartea să-i fie un prieten nedespărţit. In educarea şi creşterea secretarilor organizaţiilor de bază, în înarmarea lor cu arta conducerii, un rol hotărîtor îl au comitetele regionale, raionale şi orăşe­neşti de partid. Unele comitete regionale şi raionale de partid dau o atenţie deosebită educării secretarilor organizaţiilor de bază. Comi­tetul raional de partid Câmpina, de pildă, organizează seminarii cu secretarii orga­nizaţiilor de bază din întreprinderi, obiş­­nueşte să asculte rapoarte ale unor se­cretari de organizaţii de bază, să anali­zeze activitatea acestora, să organizeze schimburi de experienţă pentru răspândi­rea metodelor înaintate în munca de partid. Toţi secretarii organizaţiilor de bază din întreprinderi sunt încadraţi în învăţământul de partid. Trebue arătat însă că mai există unele organe de partid care uită că educarea ca­drelor cere o muncă mare, migăloasă, că activiştii pricepuţi şi cu experienţă nu cad din cer. Este necesar, ne învaţă I. V. Stalin, să creştem cu grijă cadrele, să ajutăm pe fiecare activist să se ridice, să nu cru­ţăm timpul pentru „a ne bate capul“ cu răbdare cu asemenea activişti, pentru a grăbi creşterea lor. Un mijloc important de educare a secretarilor organizaţiilor de bază din întreprinderi este instructajul şi ajutorul practic, la faţa locului. In prac­tica unor comitete raionale şi orăşeneşti de partid se mai întâlnesc însă metode de conducere cancelarist-birocratice. La co­mitetul de partid din Oraşul Stalin, de pildă, se foloseşte des „metoda“ de a transmite telefonic sarcinile. In numeroase cazuri, şi controlul se face prin telefon. Trebue combătută cu toată tăria prac­tica dăunătoare folosită de unele comitete raionale de partid de a încărca pe secre­tarii organizaţiilor de bază cu întocmirea birocratică a tot felul de statistici, evi­denţe, informări, constatări, etc. Această practică nu poate duce decât la paraliza­rea activităţii vii a secretarului organi­zaţiei de bază, la birocratizarea lui şi la ruperea lui de masse. Un alt obicei neno­rocit, o adevărată plagă pentru munca organizaţiilor de partid, este „şedinţoma­­nia“. Unele comitete raionale atrag pe secretarii organizaţiilor de bază la nu­meroase şi nesfârşite şedinţe, le dau astfel un prost exemplu, nu-i învaţă să lupte contra acestui rău. Acolo unde s’a înră­dăcinat excesul de şedinţe nu mai rămâne timp nici pentru aplicarea hotărîrilor. Activiştii, instructorii, membrii birou­rilor comitetelor raionale trebue să meargă mai des în întreprinderi, să arate concret birourilor organizaţiilor de bază cum să-şi organizeze munca, spre ce sarcini să-şi îndrepte atenţia, să-i controleze per­manent în muncă. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebue să folosească mai des schim­burile de experienţă între secretarii orga­nizaţiilor de bază din aceeaşi ramură de producţie, să organizeze seminarii spe­ciale cu ei pe anumite probleme, să asculte rapoarte ale lor, având grijă să studieze în prealabil activitatea lor la faţa locului. Comitetele de partid trebue să vegheze la ridicarea nivelului ideologic, cultural, politic al secretarilor organizaţiilor de bază, să-i înveţe să caute răspuns la pro­blemele activităţii practice in operele cla­sicilor marxism-leninismu­lui, în hotărîrile partidului şi guvernului, înarmând secretarii organizaţiilor de bază cu teoria revoluţionară, călindu-i în munca practică, educându-i în spiritul cri­ticii şi autocriticii, organele de partid vor putea ridica munca de partid la nivelul marilor sarcini ale construirii socialis­mului. — PETROȘANI (dela corespondentul no­stru).— Era în prima zi de lucru a lunii Martie. Un tren de mină, tras de o locomo­tivă electrică, alerga cu mare viteză prin galeriile principale ale minei Lupeni. In­­tr’unul din vagoane stăteau alături doi mi­neri. Erau șefii de brigadă — stahano­­vistul Kun Iuliu şi fruntaşul loan Căprar. — Ştii ce m’am­ gândit eu, tovarăşe Căprar ! — începu vorba Kun. — Dacă mi-oi spune, oi şti — îi răs­punse celălalt. — Luptăm împreună pentru îndeplini­rea planului pe anul 1953 şi ştii ce spunea eri secretarul nostru de partid : „anul ho­tărîtor, tovarăşi, pentru îndeplinirea cin­cinalului în 4 ani". Ce ne împiedică să ne întrecem ? — Bun gând... să ne întrecem — i-a răspuns bucuros Căprar, dar să știi, a adău­gat el, eu vreau întrecere permanentă nu pe o lună sau două... Permanentă, în­țelegi . In după amiaza aceleiași zile ei au în­cheiat contract de întrecere. Cei doi conducători de brigăzi şi-au ţi­nut cuvântul. In lunile Martie şi Aprilie, brigada minerului loan Căprar a depăşit planul de săpare în suitor cu 21% în pri­ma lună şi cu­ 18% în cea de a doua lună, iar brigada lui Kun Iuliu cu 18% în prima lună şi 1% în cea de a doua. In frunte s’a plasat brigada lui Căprar. Intr’o zi, pe la începutul lunii trecute, brigadierul Kun, sfătuit de secretarul or­ganizaţiei de bază, s’a dus la tovarăşul său de muncă. — Uite ce este, a spus el. N’am lucrat cum se cuvine. Ar fi trebuit să organizăm schimburi de experienţă, dar n’am făcut-o. Căprar i-a povestit apoi amănunţit felul de organizare a muncii în brigadă. Folosind experienţa brigăzii fruntaşe, tov. Kun a trecut la organizarea mai bună a muncii în brigada sa. Schimburile — în urma muncii desfăşurate de organizatorul grupei sindicale şi de brigadier­e au început să se facă numai la locul de muncă. Timpii morţi au început să­ fie în­lăturaţi prin întreţinerea mai bună a uti­lajului, prin asigurarea locului de muncă cu­ materiale de armare, etc. In luna Mai, brigada lui Kun a păşit în frunte, depă­şind cu 14% realizările brigăzii tovară­şului Ioan Căprar. Acum, întrecerea între cele două bri­găzi continuă : Căprar învaţă dela Kun, iar Kun dela Căprar, şi amândoi se stră­­duesc ca la sfârşitul primului semestru al anului hotărîtor al cincinalului să fie în frunte. Cincinalul cauza scumpă a întregului popor întrecerea minerilor In Interior r al ziarului: DIN UNIUNEA SOVIETICA: V. Tâganov — Mişcarea de massă a ino­vatorilor si rationalizatorilor (pag. 2-a). Gh. Radei — Azi, în Valea Jiului (pag. 2-a). Să strângem la timp recolta de fân­­ (pag. 2-a). CRONICA FILMULUI : M. Pop - Ciao I­man (pag. 2-a). I. Balica — Mai multe bunuri me­talice de larg consum­­ (pag. 3-a). Gh. Călinescu — Grave neglijenţe în funcţionarea oficiilor poştale din regiunea Hunedoara (pag. 3-a). Congresul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa (pag. 3-a). Pregătiri în vederea celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor (pag. 3-a). Şedinţa reprezentanţilor autoritate­lor militare sovietice, americane, en­­gleze şi franceze cu privire la proble­mele securităţii aeriene (pag. 3-a). Lucrările Congresului Mondial al Femeilor (pag. 4-a). Alegerile parlamentare din Italia­­(pag. 4-a). In legătură cu semnarea acordului în chestiunea repatrierii prizonierilor de război din Coreea (pag. 4-a). Se extinde iniţiativa stahanovistului Militaru de curând la fainica de încălţăminte „Nicolae Bălcescu” din Capitală a luat naştere, in întrecerea socialistă, iniţiativa stahanovistului Nicolae Militaru de a depăşi planul din economiile realizate. Această iniţiativa a fost îmbrăţişată cu căldură de un număr de peste 40 de muncitori din secţia croit. Folosind mai raţional tiparele de croit după metoda stahanovistei sovietice Lidia Corabelnicova, stahanovistul Militaru a realizat în 6 zile economii însemnate de piele din care se pot croi, peste plan, 15 perechi de încălţăminte. In secţia croit, de pildă, muncitorul Ion Dinu, printr’o mai bună aşezare a tipare­lor de croit, se strădueşte să folosească fiecare centimetru de piele. Prin economi­sirea materialelor, a materiilor prime, etc. se vor putea confecţiona tot mai multe perechi de ghete peste plan, sporindu-se în felul acesta volumul mărfurilor de larg consum. Aplicând iniţiativa stahanovistu­lui Militaru, tov. Dinu Ion a economisit, în şapte zile, o cantitate de piele din care se pot croi 16 perechi de ghete. U.T.M.-istul Dumitru Dinescu din aceeaşi secţie, aplicând iniţiativa stahanovistului Militaru, a reuşit să economisească în 6 zile 275 decimetri pătraţi de piele. Chiar şi U.T.M.-istul Nicolae Urseanu, care lu­crează de curând în această meserie, a economisit în 5 zile piele din care se pot croi 6 perechi de ghete. Muncă plină de roade ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru).— Organizându-şi mai bine munca şi folosind pe scară largă, în întrecerea socialistă, metodele înaintate de lucru ale stahanovistelor sovietice Valentina Hri­­sanova, Lidia Corabelnicova, Antonina Jandarova, precum şi metodele stahanoviş­­tilor şi fruntaşilor din R.P.R., muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de tricotaje „Textila Roşie” au reuşit să realizeze, până la data de 3 iunie, 96% din sarci­nile de plan prevăzute pe primul semestru al anului. Colectivul acestei fabrici a obţinut în luna Mai o depăşire de 7,5% la tonaj, iar planul valoric a fost depăşit cu 5%. In acest timp, productivitatea muncii a crescut pe cap de muncitor cu 5,23% faţă de sarcina planificată. Cele mai im­portante realizări au fost obţinute, în luna Mai, de muncitorii de la secţia boiangerie, care şi-au depăşit planul cu 40%, iar mun­citorii de la secţia depănat şi-au depăşit planul cu 13%. In întrecerea socialistă muncitorii aces­tei fabrici se străduesc să întâmpine cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretu­lui şi Studenţilor cu noi realizări în muncă. Brigada condusă de U.T.M.-ista Marga­reta Suciu, de la secţia tricotaje, şi-a de­păşit norma pe luna Mai cu 47%, iar bri­gada U.T.M. condusă de tricoteza fruntaşă Margareta Ratu cu 41%. In întâmpinarea Festivalului Mondial ★ Daruri pentru oaspeţii de peste hotare TG MUREŞ (de la corespondentul nos­tru). La Comisia regională care strânge daru­rile pentru oaspeţii de paste hotare ce vor participa la Festivalul Mondial al Tine­retului sosesc numeroase informaţii despre munca plină de avânt a tineretului din Regiunea Autonomă Maghiară care lucrează cu dragoste obiecte de artă, cusături, machete, etc. pe care le vor dă­rui solilor tineretului lumii. Muncitorii întreprinderilor comunale din Tg. Mureş confecţionează lăzi secueşti şi ploşti ornamentate cu flori multicolore. Cooperatoarele de la cooperativa de pro­ducţie meşteşugărească „Textila“-Mureş brodează cu motive secueşti bluze, cămăşi bărbăteşti, poşete, etc. Ele confecţionează deasemeni costume naţionale româneşti care se poartă în Valea Mureşului şi cos­tume secueşti, exprimând şi în acest fel relaţiile frăţeşti dintre oamenii muncii de diferite naţionalităţi din ţara noastră. Muncitorii fabricilor „Simo Géza“, „Ber­na­ Andrei“, cei de la combinatul forestier din Reghin, etc. confecţionează diferite bibelouri şi articole casnice din lemn. Minerii de la salinele din Braid au pre­gătit numeroase obiecte de artă sculptate în sare. Elevii şcolii elementare nr. 1 pre­gătesc drapele pe care va fi brodată In­signa F.M.T.D. I CÂMPENI (de la redacţia ziarului „Viaţă Nouă”). Tinerii din raionul Câmpeni desfă­şoară o rodnică activitate în întâmpinarea Festivalului. La şcoala pedagogică din oraşul Abrud, tinerii, în frunte cu utemiştii, au amenajat prin muncă voluntară un teren de volei şi unul de baschet. Ei au format numeroase echipe sportive. Cei mai mulţi tineri prac­tică atletismul: în cadrul competiţiilor or­ganizate, cele mai bune rezultate le-au obţinut Culina Emil, Mera Marian şi alţii. In diferite clase au fost formate echipe tea­trale, de dansuri, coruri, iar cei mai talen­taţi membri ai acestor echipe fac parte din echipele organizate pe întreaga şcoală care au prezentat diferite programe ar­tistice, atât în oraş cât şi în comunele din apropiere. In prezent elevii lucrează la amenajarea unui parc care se va numi „Parcul Tinere­tului”. Prin muncă voluntară tinerii şi pionierii au plantat până acum peste 40.000 puieţi de pin şi molid. Şi tinerii din comunele Albac, Sălciua şi Arada, au plantat numeroşi puieţi. La oraşe şi sate, tineretul întâmpină Festivalul Păcii şi Prieteniei prin noi succese pe frontul construcţiei paşnice, socialiste, printr-o largă participare la­­ diferite concursuri artistice, intensifi-­­ când pregătirile organizatorice şi lu­crând daruri pentru delegaţii din dife­rite ţări. In raionul Câmpeni ★ Alegerea comitetelor de pregătire a Festivalului CRAIOVA (de la redacţia ziarului „îna­inte”). — In numeroase întreprinderi din oraşul Craiova au avut loc adunări în ve­derea alegerii comitetelor de pregătire a Festivalului Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor. Astfel, la trustul 6 Construcţii din Cra­iova, după ce tov. Mihai Marinescu, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comi­tetului U.T.M. al oraşului Craiova, a vor­bit tinerilor despre importanţa Festivalului Mondial, tinerii prezenţi la adunare au ales în unanimitate 15 tovarăşi ce vor face parte din comitetul de pregătire a Festivalului. Printre aceştia se află tov. Gheorghe Ancuţa, directorul trustu­lui, stahanoviştii Ion Deca şi Dumitru Smântânescu, precum şi fruntaşii în pro­ducţie Ion Popescu, Ion Gârleşteanu şi alţii. La fabrica „Electroputere“ a avut loc o adunare în cadrul căreia a fost ales un co­mitet de pregătire a Festivalului compus din 13 tovarăşi, printre care tânărul sta­­hanovist Fulga Grigore, Cucu Virgil, res­ponsabilul brigăzii stahanoviste şi alţii. Asemenea comitete au mai fost alese la Institutul Agronomic, la cooperativa „Fla­mura Roşie”, la Institutul de aparate şi maşini electrice şi la alte şcoli şi întreprin­deri din oraş. Odihna oamenilor muncii Unul dintre marile drepturi cucerite de oamenii muncii din patria noastră — drept consfinţit de Constituţia R.P.R. — este şi dreptul la odihnă. Zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii din întreprinderi, uzine, mine, de pe şantiere, din Instituţii şi de pe ogoare îşi petrec în fiecare an concediile în casele de odihnă de pe coastele munţilor, la poalele codrilor sau pe ţărmul însorit al mării. Anul acesta a sporit numărul staţiunilor balneo-climatice care stau la dispo­ziţia oamenilor muncii ; totodată s’au făcut noi amenajări şi înfrumuseţări in toate staţiunile de odihnă. In primul clişeu : Oameni ai muncii aflaţi în concediu în staţiunea balneară „Victoria , regiunea Oradea, plimbându-se în parcul acestei minunate localităţi. . . In al doilea clişeu : Una din vilele staţiunii Sinaia în care îşi petrec concediul stahanovişti şi familiile lor. In al treilea clişeu : Dimineaţa, oamenii muncii aflaţi în concediu la Borsec, se îndreaptă spre izvoarele cu ape minerale-curative sau spre băile carbo-gazoase din cuprinsul staţiunii. La luptă pentru sporirea producţiei agricole! ★ IN PREAJMA SECERIŞULUI IN RAIONUL ORADEA ORADEA (dela corespondentul nostru)" In întreg raionul Oradea se fac pregătiri intense pentru strângerea recoltei. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional s’au preocupat îndeaproape de repararea la timp şi în bune condiţiuni a parcului de maşini şi tractoare. Patru comisii de teh­nicieni agricoli şi mecanici au contro­lat toate tractoarele şi batozele din raion. Deasemeni, în fiecare comună s’a organizat câte o comisie pentru controlul permanent al reparaţiilor la garniturile de treer. Colectiviştii din comuna Borş şi din satul Vaida şi-au reparat toate uneltele necesare strângerii recoltei. Deasemeni, muncitorii din gospodăria de stat Oradea au reparat şi revizuit cele două combine. De curând, această gospodărie a mai pri­mit o combină „Stalineţ". Urmând exemplul colectiviştilor şi al muncitorilor din gospodăriile de stat, ţăranii muncitori se pregătesc pentru cam­­pania de recoltare şi treeriş. Pentru treeratul cerealelor au fost fixate în raion 256 arii. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare comunale au pregătit butoaie, lăzi cu nisip şi alte materiale pentru prevenirea incendiilor. In comuna Episcopia Bihorului, în satul Sântion din comuna Borş şi în alte sate au început lucrările de electrificare a ariilor, întrucât peste câteva zile în raionul Oradea va începe recoltarea rapiţei, s’au fixat 17 arii şi s’au reparat 17 batoze. In­ginerii şi tehnicienii agronomi dela sfatul popular raional au adus la cunoştinţă co­lectiviştilor şi ţăranilor muncitori data optimă pentru începerea şi terminarea re­coltării rapiței. IN RAIONUL BACĂU TREBUE GRĂBITE REPARAŢIILE MAŞINILOR ŞI TRACTOARELOR BACAU (de la corespondentul nostru).­­Hotărîrea partidului şi guvernului cu pri­vire la campania muncilor agricole de vară stabileşte ca sarcină principală termi­­narea reparaţiilor maşinilor şi tractoa­relor până la data de 10 Iunie a.c. La unele S.M.T.-uri din regiunea Bacău, lu­crările de reparaţie a tractoarelor şi maşi­nilor agricole au rămas mult în urmă. La S.M.T.-Podoleni, raionul Buhuşi, de pildă, până la 8 Iunie a.c. nu s’au reparat ti ic t 40°/* din totalul batozelor, tractoarelor, se­­cerătorilor şi al celorlalte maşini agricole. In curtea staţiunii ca şi în ateliere zac piese de maşini aruncate in noroi. ~ Organizaţia de bază nu s’a preocupat de munca politică pentru ridicarea spiritului de răspundere în îngrijirea maşinilor — proprietate socialistă — şi nu a îndrumat conducerea S.M.T.-ului să organizeze re­paraţiile după metoda sovietică pe an­­samble; planul de reparaţii nu a fost defalcat pe echipe şi pe oameni, fapt care face ca munca să se desfăşoare defectuos.­La S.M.T.­Bacău s-au reparat doar 50% din numărul total de maşini agri­cole și tractoare. De asemenea, din 3 re­morci care vor deservi aprovizionarea est combustibil a brigăzilor de pe teren a fost reparată până în prezent doar o singură remorcă. Aceste lipsuri se datoresc în pri­mul rând conducerii S.M.T.-ului care nu a luat măsuri pentru o mai bună organi­zare a muncii, precum şi organizaţiei de bază şi secţiei politice a S.M.T. care nu desfăşoară o muncă politică temeinică în rândul muncitorilor pentru a ni mobiliza să efectueze reparaţiile la timp şi în bune condiţiuni. Comitetul regional de partid şi sfatul popular regional au datoria să îndrume şi să sprijine conducerile S.M.T. în vederea grăbirii reparaţiilor la maşini şi tractoare, pentru succesul muncilor agricole de vară.

Next