Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-10 / nr. 2683

Pag. 2 Să strângem la timp recolta de fân! In cele mai multe părţi ale ţării a în­ceput cositul fânului. Această lucrare este menită să pregătească nutreţurile nece­sare pentru dezvoltarea creşterii animale­lor.­­ Anul acesta datorită umezelii din luna Mai, ierburile din fâneţele naturale şi ar­tificiale au crescut viguros. Oamenii muncii de pe ogoare au acum datoria de a face cositul fânului în 10-15 zile, astfel ca această lucrare să fie ter­minată în întregime înainte de începerea recoltării cerealelor. Pentru majoritatea tipurilor de fâneţe naturale o recoltă m­ai bună de fân se obţine când ierburile se cosesc la înspi­­care sau la începutul înfloritului. Dacă ierburile sunt recoltate când s-au format seminţele, se obţine fân de calitate in­ferioară, băţos, mai puţin nutritiv şi cu multe buruieni. Totodată, buruienile care se înmulţesc prin sămânţă au timp sufi­cient să ajungă la maturitate şi să-şi îm­prăştie seminţele pe fâneaţă. Fâneţele cosite mai devreme, chiar înainte de înflorirea principalelor specii de ierburi, vor putea produce a doua coasă mai bogată şi mai devreme, ceea ce va mări cu mult stocul de nutreţuri. Pentru ca recoltarea fânului să se facă la timp şi în condiţiuni optime, munca trebue să fie în aşa fel organizată încât toate maşinile, atelajele şi uneltele să fie folosite din plin. Acolo unde se pot intro­duce cositoarele mecanice ele trebuesc folosite la maximum. Folosirea cositoarelor mecanice pre­zintă multe avantaje : ele taie la o anu­mită înălţime, toată iarba, o repartizează uniform în brazde, astfel încât se usucă mai repede. La recoltarea mecanică se face totodată mare economie de braţe de muncă. Atât cantitatea cât şi calitatea fânului depind în cea mai mare parte de înălţi­mea la care se cosesc ierburile. Dacă ierburile sunt recoltate mai aproape de pământ, se cosesc totodată şi frunzele de lângă rădăcina ierburilor care conţin multe materii hrănitoare. De aceea înălţimea la care se cosesc ierburile în fâneţele natu­rale şi cele artificiale (lucernă, trifoi şi altele) nu trebue să fie mai mare de 5-8 cm. în regiunile mai umede, şi de 4 cm. în regiunile de stepă. Otava se coseşte mai sus ca să se lase o vegetaţie mai înaltă ca la iarnă să re­ţină zăpada necesară pentru păstrarea umidităţii în regiunile mai secetoase. Imediat după cosit trebue pregătit fânul, adică să fie uscat până ce procen­tul de apă scade la 12-14%, asigurându-se astfel o bună păstrare a fânului. In timpul uscării, care se face în mod obişnuit la soare, în aer liber, ierburile pierd o parte din materiile nutritive. Pier­derile acestea sunt accentuate dacă nutre­ţul stă mai mult timp pe câmp fiind supus ploilor şi dacă este des răscolit cu furca. In cultura plantelor de nutreţ, uscarea recoltelor cosite are o însemnătate deose­bită deoarece de uscarea raţională de­pinde în primul rând obţinerea unui nu­treţ de calitate. Modul de uscare a ierbii diferă de la o regiune la alta. In regiunile de stepă se recomandă strângerea ierbii cu grebla în poloage, imediat după coasă. Excepţie fac aci numai fâneţele cu ierburi suculente de pe locurile umede din văi. In aceste locuri, Iarba se lasă în brazde 2­3 ore şi numai după aceea se strânge în poloage. In stepă pe timp uscat fânul adunat în po­­loage, poate fi strâns în purcoaie (că­piţe) după o zi. Fânul se strânge în purcoaie mari de 800-1.000 kg, fiecare după care se poate transporta şi aşeza în stoguri şi şire. Locul pentru aşezarea stogurilor trebue să fie ales astfel ca apa să nu pătrundă în ele. Cea mai bună mărime pentru o şiră în regiunea de stepă, este de 4-5 m. lă­ţime, 6 m. înălţime. Lungimea depinde de cantitatea de fân recoltată. După aşezarea fânului, stogurile sau şirele trebue pieptănate şi acoperite bine de ploaie cu un strat de paie de 0,5 metri grosime. Fânul de lucernă şi de trifoi tre­ime acoperit întotdeauna cu paie sau cu fân natural. De jur împrejurul stogului se fac ri­gole pentru scurgerea apelor iar pentru a preîntâmpina incendiile se trag câteva brazde cu plugul Fânul poate fi uscat bine pe capre sau pe prepeleci. Caprele cele mai simple sunt crăcane şi prepeleci făcute dintr’un par înalt de 1­5—1,8 metri pe care se pun nişte stin­ghii lungi de 30-40 cm. Se­ mai foloseşte un sistem de capre cu 3 picioare. Mai bune însă sunt caprele în formă de colibă, sau garduri cu acoperiş. Nutreţul verde se aşează începând de jos in sus astfel ca să nu atingă pămân­tul. Fânul uscat pe asemenea capre îşi păstrează mai bine culoarea verde şi gustul. Metoda veche de a lăsa ca fânul să se pălească în brazde înainte de a-l pune pe capre nu este recomandabilă fiindcă se pierd frunzele mici de fân. De aceea este mai bine ca îndată după cosit să se aşeze fânul pe capre care oferă condiţiunile cele mai bune pentru aerisirea şi uscarea fâ­nului. Fânul de lucernă şi trifoi se recomandă să fie uscat pe capre. Dintr’o recoltă de 7.000 kg. fân de lucerna uscată pe pă­mânt, în brazde s’au obţinut 490 kg. de proteină (substanţe hrănitoare), pe când din aceeaşi cantitate de fân uscat pe capre, s’au obţinut 630 kg. proteină. Iată deci avantajele uscării lucerne! pe capre. Pe timp nefavorabil sau când în gospo­dărie nu sunt capre sau alte mijloace pen­tru uscare se poate pregăti fânul brun. Pentru pregătirea fânului brun, iarba proaspăt cosită se svântă în poloage sau în grămezi mici până când la răsucirea unui mănunchi nu mai apar picături de apă. Iarba pierde astfel 45-50 % din apă. Atunci fânul se adună în grămezi mari de circa 3-4 metri lărgime şi 4-5 metri înăl­ţime. Aceste grămezi se presează mai mult spre centru şi se acoperă cu paie. Puţin mai târziu se produce încălzirea care este cu atât mai mare cu cât grămezile sunt mai voluminoase. Temperatura poate să se urce până la 70-90 gr. C. In urma pierderii de apă, fânul se îndeasă și după ce atinge maxi­mum­ de încălzire, fânul ajunge la tempe­ratura aerului înconjurător, căpătând o culoare brună (după 70-80 zile). Datoria fiecărui țăran muncitor este să adune cât mai repede fânul care, păstrat în condiţii bune, trebue să constitue hrana principală a vitelor în timpul iernii şi chiar rezerve pentru anul viitor. Este necesar ca organele de partid să îndrume organele sfaturilor populare pen­tru ca acestea să organizeze recol­tarea într’un timp cât mai scurt (10- 15 zile) a fâneţelor şi să depoziteze fânul în condiţii cât mai bune. Tehnicienii şi inginerii agronomi trebue să arate ţără­nimii muncitoare importanţa recoltării la timp a fânului, şi a depozitării lui. Gos­podăriile agricole de stat, gospodăriile co­lective şi întovărăşirile agricole trebue să constitue exemplu în executarea la timp şi în bune condiţiuni a acestor lucrări. Sunt multe regiuni in care recoltarea fânului se desfăşoară, în bune condiţiuni. Aşa de exemplu în regiunile Oradea, Timişoara, Baia-Mare şi altele s'au recoltat şi depozitat cantităţi însem­nate de fân, lucernă şi trifoi. Nu acelaş lu­cru se poate spune despre regiunile Su­ceava, Iaşi, Bacău, Cluj, Constanţa, Ga­laţi, Piteşti şi Bârlad, unde cositul a ră­mas mult în urmă. Organele sfaturilor populare trebue să ia măsuri grabnice pentru ca recoltarea fâ­nului să se termine înainte de începerea campaniei de recoltare a cerealelor. Oameni ai muncii de pe ogoare ! Nu precupeţiţi niciun efort pentru strângerea fânului la timp ! ____ Cărţi tehnice S. L. ROSENFELD : Organizarea con­ducerii industriei în U.R.S.S. Edi­tura de Stat pentru literatură ştiin­ţifică. 164 pag. 4,40 lei. V. V. BATURIN : Ventilaţia indu­strială. Editura Ministerului Con­strucţiilor şi al Industriei Materiale­lor de Construcţii. 322 pag. 17,45 lei. A. S. OZERSCHI, I. I. TREPENEN­­COV : Tractorul „Chiroveț D-35“ (R. D. 35). Editura Tehnică. 440 pag. 37 lei. I. S. VOROPAEV : Mecanizarea com­plexă a turnătoriilor mici. Editura Tehnică. 76 pag. 4,03 lei. A. N. SOCOLOV—A. I. GABERTET­­TEL: Topirea fontei în cubilou. Editura Tehnică. 212 pag. 10,78 lei. şi ştiinţifice: _____ A. S. SMIRNOV: Transportul şi în­­magazinarea gazelor. Editura Teh­nică. 356 pag. 22,57 lei. A. N. LEIBO: Conducte şi armături pentru rafinăriile de petrol. Editura Tehnică. 352 pag. 21,09 lei. M. A. FIŞMAN : Tehnologia substan­ţelor minerale utile. Editura Teh­nică. 610 pag. 34,90 lei. M. I. BACANOV şi S. C. TATUR : Analiza activităţii economice a În­treprinderilor şi organizaţiilor co­merciale. Editura de Stat pentru li­teratură ştiinţifică. 442 pag. 14,89 lei. * * * îndreptar contabil pentru uzul organelor financiare. Editura Teh­nică. 292 pag. 7,54 lei. e zi, in Valea Jiului Valea Jiului...­. De aici, se îndreaptă zi de zi spre cele mai îndepărtate colţuri ale patriei noa­stre mii de tone de cărbune. Ele dau viaţă fabricilor, uzinelor şi termocentralelor, pun în mişcare mii de locomotive. In anii puterii democrat-populare acest puternic centru carbonifer şi-a schimbat complect înfăţişarea. S-au schimbat şi oa­menii şi locurile Minerii Văii Jiului sunt mândri de înfăptuirile pe care le-au obţi­nut sub conducerea partidului ; ei privesc cu încredere viitorul, perspectivele măreţe deschise muncitorilor din industria carbo­niferă ca şi întregului popor muncitor. In acelaş timp ei nu uită şi nici nu pot uita trecutul blestemat, suferin­ţele şi mizeria. Din povestirile mine­rilor bătrâni, care s’au născut şi au trăit aici, tinerii mineri află despre trecutul în­tunecat, nu prea îndepărtat, al Văii Jiului. De multe ori Doţlu Avram, teh­nicianul comunist de la Lupeni, le vorbeşte tinerilor mineri, rar, cu glas domol, despre viaţa grea din trecut. — Ei, feciorii mei stau şi privesc ce minunate transformări au avut loc în mina noastră, în viaţa noastră. Gândurile mă poartă atunci spre zilele când stăpâni pe minele de pe Jii erau capitaliştii,­ pentru care robeam ore nemăsurate in adânc. Stor­ceau toată vlaga din noi. Lucram cu mij­loace primitive, lipsiţi de orice măsuri de protecţia muncii. Munca era istovitoare. După 12 ore de cărat cărbune cu razna sau roaba prin ga­lerii, minerii ieşeau la ziuă cu pielea în­sângerată de zgârieturi. Galeriile erau scunde şi spinarea încovoiată prindea câte o aşchie ce spinteca ca briciul pielea în­tinsă. Şomajul făcea viaţa noastră şi mai amară. Sute de mineri rătăceau flămânzi pe străzi în căutare de lucru. Cei care erau angajaţi la mină lucrau adesea numai 10-15 zile pe lună. Şi atunci mun­ceau până la istovire pentru a nu fi arun­caţi şi ei pe drumuri. Bătrânul miner îşi aprinde câte o ţigară, îşi şterge cu batista sudoarea de pe frunte şi continuă şirul amintirilor. — Anii 1919... 1920... 1929, sunt date de care se leagă lupta eroică a minerilor Văii Jiului, conduşi de comu­nişti împotriva asupririi capitaliste. Gu­vernele capitaliste le-au răspuns cu gloanţe minerilor care îşi cereau dreptu­rile. In 6 August 1929 aici, la noi la Lu­­pen­i, prefectul manist Rosvany a ordonat să se tragă în grevişti. Zeci de inimi de mineri înflăcărate de dorul libertăţii au încetat să bată ciuruite de gloanţe şi peste 200 mineri au fost răniţi. Mulţi dintre participanţii la grevă au fost arestaţi şi schingiuiţi vreme îndelun­gată. Când s’au întors la mină n’au mai fost primiţi. Primarul din Lupeni le-a ofe­rit în schimb... certificate de cerşetori. Sângele părinţilor şi fraţilor noştri , nu a fost vărsat în zadar .. suntem pe drumul transformării văii noastre intro vale a bucuriei. DELA TARNACOP LA COMBAVN Dispar tot mai mult urmele trecutului întunecat. Făuritorii vieţii ne­ păşesc pe drumul luminat de partid, pe drumul con­struirii socialismului. Au rămas triste amintiri uneltele primitive cu care lucrau minerii odinioară. Troaca, roaba şi târnă­copul sunt unelte pe care noua generaţie de mineri nu le mai întâlneşte în mină. Acum minele văii Jiului devin din ce în ce mai mult adevărate uzine subterane. Numai în sectorul II al minei Lupeni, peste 3 km. de cratere poartă dealungul abata­jelor râuri întregi de cărbune. Perfora­toare sfredelesc rocile, ciocanele pneuma­tice muşcă adânc din straturile de căr­bune. întrebuinţând ciocanul pneumatic, oricare miner dă o producţie de 4-5 ori mai mare decât atunci când lucra cu târnăco­pul. Puternice maşini de încărcat sovietice înlătură cea mai grea muncă a minerilor. Tehnica sovietică, cea mai înaintată teh­nică din lume, uşurează munca bra­vilor mineri. Oameni care nu de mult timp tăiau la cărbune, cum sunt tinerii Carp Aurel şi Isopescu Vasile de la mina Vulcan, învaţă să conducă combainul miner, cea mai înaintată cucerire a tehnicii miniere. Numai combainul cu care a fost înzestrată mina Vulcan dă într’un schimb o­ produc­ţie egală cu producţia a cel puţin 120 de mineri. Locomotive electrice şi Diesel aleargă purtând zeci de vagonete prin ga­leriile betonate, luminate puternic de becuri electrice. Datorită nepreţuitului ajutor sovietic, mecanizarea muncilor grele din subteran şi­ de la suprafaţă a atins un nivel inait în minele Văii Jiului. In primul trimestru al anului, tăierea cărbunelui­ în abataje era mecanizată 100%; transportul în abataje 80,9% ; transportul în subteran 91,2%, iar transportul la suprafaţă 99,8%. SECTORUL ABATAJELOR FRONTALE Tânărul Inginer Mihai Angelescu de la mina Lupeni a părăsit de câţiva ani băncile Institutului de Mine ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Petroşani. Astăzi conduce cel mai mare sector de la mină. Tot timpul este în mij­locul minerilor pe care îi ajută în muncă, pe care îl învaţă tainele tehnicii înaintate şi de la care învaţă şi ei, zi de zi, necon­tenit. Partidul l-a crescut şi l-a educat — şi el luptă astăzi pentru a înfăptui hotă­­rîrile partidului ; învăţând din acestea el se preocupă îndeaproape de crearea condiţiilor pentru aplicarea pe scară cât mai largă a metodei de abataj frontal în locul abatajelor cameră. La el în sector acest lucru a fost în­făptuit. In sectorul II, condus de ing. Mi­hai Angelescu, cărbunele se extrage numai prin abataje frontale. Abatajele frontale dau patriei cărbune din belşug. In adânc, la zeci de metri sub pământ, minerii din brigăzile lui Cătinean Biro şi alţii scot fâşie cu fâşie din stânca de cărbune. Tot mai mult abatajele frontale iau lo­cul abatajelor cameră. Anul acesta, faţă de primul trimestru al anului trecut, numărul abatajelor frontale în minele Văii Jiului a crescut cu 44%. CHEZĂŞIA SUCCESELOR IN PRODUCŢIE Acolo, în adâncul minei, in fiecare bă­taie a ciocanului pneumatic,­ în sgomotul craterelor care poartă cărbunele prin aba­taje, minerii Văii Jiului simt cât de puter­nic este ajutorul pe care ni-1 dă cu Inimă de frate poporul sovietic. Simt acest aju­tor când scot cărbunele după metoda gra­ficului ciclic , in timpul când iau unul din mâna celuilalt perforatorul la locul de muncă, după metoda Antoninei Jandarova. Și, fiecare tonă de cărbune dată peste plan poartă o parte din acest frăţesc şi dezin­teresat ajutor. Brigada minerului Mihai Ştefan de la mina Petrila a fost printre primele brigăzi de mineri din Valea Jiului care in întrece­rea socialistă au început să lucreze după metoda sovietică a graficului ciclic. Mine­ritul, Mihai Ştefan l-a învăţat în „şcoala lui Haidu Iuliu”, cum pe drept cuvânt nu­mesc minerii brigada condusă de vestitul stahanovist. Fostul elev al lui Haidu este unul din cei mai buni mineri din Valea Jiului, iar brigada pe care o conduce este stahanovistă. De la Haidu a învăţat Mihai Ştefan cum trebue să muncească şi tot de la el a învăţat că succesele în muncă depind de însuşirea experienţei înaintate. Dela Haidu a învăţat Mihai că studiul cărţilor sovietice îl ajută in muncă, le dă posibi­litatea să sporească considerabil produc­tivitatea muncii. Şi lună de lună bri­găzile conduse de Mihai Ştefan şi Haidu Iuliu obţin succese tot mai însemnate. Astăzi metoda graficului ciclic este apli­cată de un număr tot mai mare de mineri. Succesele obţinute în muncă pe baza gra­ficului ciclic sporesc şi câştigurile mine­rilor. Numai în primul trimestru al acestui an, cei peste 900 mineri care aplică metoda graficului ciclic au primit prime de cicli­­citate, pentru depăşirea numărului de ci­cluri programate, de 150.000 lei. îmbunătăţirile care au fost aduse mun­cii minerilor au făcut ca producţia de căr­bune să crească necontenit. In primul tri­mestru al acestui an, planul de producţie la cărbune a fost îndeplinit şi depăşit. SE ÎMBUNĂTĂŢESC condiţiile DE TRAI Stahanovistul Vizi Andrei de la mina Vulcan, în luna Martie, când a dat 17 cicluri peste plan, a câştigat peste 4000 lei. El câştigă în medie peste 2500 lei lu­nar. Nu de mult timp el şi-a cumpărat mobilă nouă, un aparat de radio, haine noi şi lingerie nouă. In urma aplicării noului sistem de sala­rizare, câştigurile minerilor au crescut con­siderabil. La mina Vulcan, în luna Aprilie, cunoscutul miner Mihai Ştefan a câştigat peste 3.100 lei. Depăşindu-şi sarcinile de plan cu 125% minerul Pali Ştefan, de la aceasta mină, a câştigat 2790 lei, iar Cărpineanu Petre aproape 2500 lei. In primul trimestru al acestui an, câştigul me­diu la numărul total al muncitorilor a cres­cut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu 37,02%, iar sporul de acord progresiv a crescut cu 124,40%. Intr-un singur tri­mestru muncitorii mineri din Valea Jiului au încasat prime în valoare de peste 1.200.000 lei. Pentru mineri au fost în­fiinţate magazine speciale de unde se pot aproviziona cu cele mai diferite produse alimentare şi industriale. Până în prezent în localităţile miniere din Valea Jiului au fost deschise 12 magazine speciale alimen­tare, 10 magazine speciale cu produse in­dustriale, etc. In Valea Jiului au fost desfăcute prin co­merţul de stat şi cooperatist numai în primele 4 luni ale acestui an de patru ori mai multe ţesături de bumbac, de trei ori mai multe ţesături de lână şi mătase, de cinci ori mai multă încălţăminte, de şase ori mai multă pâine, de 2,5 ori mai multă carne, etc., faţă de perioada cores­punzătoare a anului 1938. Numai în pri­mele patru luni ale acestui an au fost vân­dute în Valea Jiului 192 aparate de ra­dio, 19 motociclete, 410 biciclete, 517 garnituri de mobilă, 12 acordeoane şi nu­meroase alte produse industriale. TOT MAI MULTE CONSTRUCŢII De la un capăt la celălalt al Văii Jiului ochii călătorului sunt atraşi de minunatele construcţii care se înalţă aici. Este un con­trast izbitor intre căsuţele pitice din lemn, moştenite de pe vremea capitaliştilor, şi blocurile moderne, care se construesc as­tăzi. Se clădesc pentru mineri mii de apar­tamente, cluburi, cămine şi dispensare. Apar noi orăşele muncitoreşti la Lonea şi Uricani, la Petrila şi Lupeni, tot mai multe familii de mineri se mută în locuinţe noi. De curând, noile blocuri construite la Petrila şi-au primit locatarii. In aparta­mente confortabile s-au mutat printre al­tele şi familiile stahanoviştilor Iosif Vereş şi Nicolae Rusu. Un vis mult aşteptat le-a fost împlinit. Asemenea bucurii au avut în ultimul timp sute de familii de mineri din Valea Jiului. Numai în luna Aprilie, la Uricani au fost date în folosinţa familiilor de mi­neri 69 apartamente, la Lonea 41, la Lu­peni 39, etc. De la consfătuirea cu minerii de anul trecut şi până la sfârşitul lunii Aprilie, peste 500 de familii de mineri au primit în folosinţă apartamente în blocu­rile nou construite. La Lupeni s-a ridicat o frumoasă con­strucţie , „Şcoala Medie Tehnică de Căr­bune”, unde învaţă sute de fii şi fiice de mineri. La Petroşani, foşti mineri şi maiş­tri mineri, cum sunt, de pildă, Jiescu Ioan, Podosu Ştefan şi alţii urmează cursurile Institutului de mine, pentru a deveni ingineri. La Aninoasa s-a construit pentru mineri o şcoală de calificare, etc. Pentru ocrotirea sănătăţii mineritor, pe lângă fiecare mină au fost înfiinţate staţii de prim ajutor la suprafaţă. In mi­nele Văii Jiului au luat fiinţă puncte sanitare subterane. Exploatările carboni­fere au primit încă trei autosalvări, s'a în­fiinţat un punct de transfuzie, ele. Odată cu locurile s’au schimbat şi oa­menii. In focul întrecerii pentru mai mult cărbune s’au ridicat sute de stahanovişti şi fruntaşi in producţie, mândria minerilor de aici. Sunt cunoscute în toată Valea Jiului numele minerilor stahanovişti Haidu Iuliu, Vizi Andrei Bartha Eugen, Cătinean Simion, Mihai Ştefan, oameni educaţi de partid intr’un spirit nou faţă de muncă. Ei sunt în fruntea celor care clădesc viito­rul fericit, ei sunt purtătorii experienţei înaintate, educatorii viitoarelor cadre de mineri care vor înfăptui cincinalele noa­stre ★ Sunt mari transformările care au avut loc în Valea Jiului. Mai sunt însă foarte multe de făcut pentru a şterge definitiv urmele adânci de mizerie şi suferinţe moş­tenite de la capitalişti. Duşmanii puterii populare şi uneltele lor încearcă şi vor mai încerca încă să pună piedici luptei minerilor pentru mai mult cărbune, să stânjenească eforturile depuse pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. Greutăţile şi lipsurile existente încă în exploatările carbonifere ale Văii Jiului pot şi trebue să fie lichidate prin munca dârză a miilor de mineri, tehnicieni şi ingineri, care nu precupeţesc niciun efort in bătă­lia pe care o dau pentru îndeplinirea cin­cinalului in 4 ani. „Mai mult cărbune pentru patrie, pen­tru pace !“ Aceasta este lozinca pe care minerii luptă să o realizeze, cu fiecare tonă de cărbune dată peste plan. GH. RADEL SCÂNTEIA Cronica filmului C l a o I - m a n Cineaştii R. P. Chineze au creat în ulti­mul timp o seamă de filme de mare va­loare artistică, înfăţişând chipul eroilor chinezi, luptători pentru eliberarea patriei lor, dârzenia şi curajul pe care le-au dove­dit clipă de clipă în această luptă. In rândurile acestor eroi au fost şi nu­meroase femei, fiice credincioase şi devo­tate ale poporului chinez, educate de par­tid, călite în lupta grea pentru eliberarea Chinei din jugul feudalilor şi al cotropi­torilor străini. Filmul ,,Ciao I-man”, în regia lui Su-Men, redă în imagini pline de dramatism viaţa şi lupta unei asemenea femei. După cotropirea Manciuriei de Nord de către imperialiştii japonezi, Ciao I­man şi soţul ei Lao-Tao sunt trimişi de către Partidul Comunist Chinez în oraşul Harbin pentru a organiza lupta oamenilor munci din localitate împotriva ocupanţilor. Către sfârşitul verii anului 1933, mun­citorii de la uzinele electrice din Harbin declară grevă. Urmează represalii sânge­roase îndreptate împotriva greviştilor, iar Lao-Tao, iniţiatorul grevei, este­ arestat. Ciao I­man este trimisă de către partid la sate, pentru a organiza rezistenţa masselor de ţărani împotriva cotropitorilor. Filmul arată cum poporul chinez se ri­dică la luptă, însufleţit de ţelul nobil al eliberării ţării de cotropitorii japonezi şi al dobândirii unei vieţi libere. In primele rânduri, Înflăcărând pe partizani prin exemplul ei personal, se află şi Ciao I-man. Datorită atitudinii ei faţă de oameni — cărora le vorbeşte cu căldură despre luptele de eliberare, despre pers­pectivele lor — datorită înţelepciunii şi curajul ei, Ciao I-man îşi câştigă dra­gostea şi încrederea nestrămutată a tova­răşilor ei. Puternic emoţionează scena în care Ciao I­man e numită comisar politic al de­taşamentului de partizani. Pe faţa ei ex­presivă se citeşte cât este de bucuroasă şi mândră de sarcina de răspundere ce i-a fost încredinţată. Şi apoi, în clipa urmă­toare, altă veste : i se aduce la cunoştinţă că soţul ei a fost ucis în închisoare. O clipă simţi cât de adâncă este suferinţa acestei femei. Dar Ciao I­man e o veche şi încer­cată luptătoare. Ea nu se lasă copleşită de durere... Va lupta mai departe... Intensificării activităţii partizanilor, co­tropitorii japonezi îi răspund cu un val de teroare sângeroasă. Scene care se pe­rindă cu repeziciune evocă sguduitor fără­delegile săvârşite de bandele japoneze; de­capitând şi spânzurând, echingiuind oa­meni nevinovaţi, pârjolind satele, distru­gând recoltele, ei cred că vor putea înfri­coşa poporul, că vor stăvili avântul revo­luţionar al masselor. Nimic n’a putut înfrânge însă vi­teazul popor chinez pornit să-şi cuce­rească libertatea. Dimpotrivă, represaliile ocupanţilor japonezi, condiţiile grele de trai i-au îndârjit şi mai puternic pe parti­zani, i-au călit şi le-au întărit hotărîrea de luptă. Deosebit de sugestiv este prezentată în film unitatea dintre popor şi armata sa populară, dintre massele muncitoare şi partizani. Vedem cum oameni simpli, ris­­cându-şi viaţa, sprijină pe partizani prin diferite acţiuni. Luptând vitejește pentru , a acoperi re­tragerea unor trupe de partizani, Ciao I­man e prinsă de japonezi, care o tortu­rează sălbatec. La toate întrebările călă­ilor, ea are un singur răspuns : ,,mai de­vreme sau mai târziu, tot o să vă alungăm de-aici !“ Ce i-a dat putere acestei femei minu­nate să reziste chinurilor la care a fost supusă . Răspunsul se desprinde limpede şi emoţionant din film : dragostea neţărmu­rită pentru popor, pentru partid, cre­dinţa neclintită în justeţea şi victoria cauzei drepte a eliberării Chinei. Condamnată la moarte, încercând să fugă, Ciao I­man cade din nou în mâna japonezilor şi este executată. Chipul luptătoarei comuniste apare plin de măreţie în scena finală când Ciao I­man dusă în lanţuri de către temnicieri spre locul execuţiei, strigă deţinuţilor din în­chisoare să nu înceteze lupta, să creadă neclintit în forţele poporului şi ale Parti­dului Comunist. In rolul lui Ciao I-man joacă talentata actriţă Si Nien-sin, care creează cu o măe­­strie deosebită chipul uneia dintre eroi­cele fiice ale Chinei. Lupta şi jertfa lui Ciao I-man, care ală­turi de alte mii şi mii de eroi ai poporului chinez şi-a dat viaţa pentru libertatea şi fe­ricirea patriei sale, n'au fost zadarnice. Visul lui Ciao I­man s'a împlinit. Con­dus de Partidul Comunist, poporul chinez îşi clădeşte liber o viaţă paşnică, înflori­toare. M. POP Din Uniunea Sovietică Mişcarea de massă a inovatorilor şi raţionalizatorilor Poporul sovietic, preocupat de munca paşnică constructivă, înfăptueşte cu un avânt nemaiîntâlnit măreţul program de construire a socie­tăţii comuniste. Scopul producţiei socialiste — satisfa­cerea maximală a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale întregii so­cietăţi — îi însufleţeşte pe oamenii sovie­tici la minunate fapte de eroism in muncă. Iniţiativa creatoare a oamenilor muncii îşi găseşte expresia in întrecerea socialistă, care se lărgeşte pe zi ce trece, cuprinzând un număr tot mai mare de muncitori din toate ramurile economiei naţionale. La în­trecere iau parte colectivele tuturor între­prinderilor din Uniunea Sovietică. Frunta­şii întrecerii, inovatorii în producţie dau exemplu de muncă productivă şi de folo­sire cu pricepere a tehnicii. Ei scot la iveală şi folosesc noi rezerve pentru spo­rirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii ei, scăderea preţului de cost, creşterea pro­ductivităţii muncii. Prin exemplul lor, el antrenează milioane de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, care, folosind me­todele fruntaşilor, obţin însemnate succese in producţie. In ultimul timp Întrecerea socialistă în întreprinderile industriei sovietice s’a îm­bogăţit cu noi forme, cu noi iniţiative de preţ, care au o mare însemnătate pen­tru economia ţării. La uzinele metalurgice din U.R.S.S. se desfăşoară larg întrecerea pentru introdu­cerea metodelor rapide de topire a oţelu­lui şi fontei. Iniţiatorii acestei în­treceri au fost oţelarii S. Iachimenco, S. Martânov şi A. Nebâliţân de la uzina „Za­­porojstal”. Anul trecut ei au redus la cup­torul lor Siemens-Martin durata de ela­borare a unei şarje cu o oră şi 35 de mi­nute, au dat peste 14 mii tone de metal peste plan, realizând o economie de circa 1 milion şi jumătate ruble. Anul acesta, ei şi-au luat angajamentul să ridice la 490 numărul şarjelor elaborate între două re­paraţii ale cuptorului (în comparaţie cu 450 de şarje, efectuate anul trecut) să sporească producţia de oţel de pe fiecare metru pătrat de vatră de cuptor cu încă 600 kg. şi să dea 15 mii tone oţel mai mult decât anul trecut. Chemării adresate de Iachimenco, Mar­tânov şi Nebâliţân tuturor oţelarilor din ţară — de a da numai şarje rapide — i-au răspuns metalurgiştii multor întreprin­deri. Introducerea experienţei oţelari­lor stahanovişti în întreprinderile din Uniunea Sovietică va da ţării o mare can­titate de metal peste plan şi va asigura în­deplinirea înainte de termen a planului cincinal în ce priveşte producţia de oţel. Iniţiativa strungarului Vas­ili Colesov de la uzina de construcţii de maşini-unelte „Srednevo­­jie“ din Cuibaşev s-a bucurat de o largă apreciere în industria construcţii­lor de maşini. Insuşindu-şi metoda prelu­crării rapide a metalului, el a îmbogăţit-o, îmbinând metoda de tăiere rapidă cu cea intensivă. Colesov a reuşit să fabrice un cuţit cu o nouă geometrie, care i-a permis să mă­rească avansul de la 0,25 mm, la 3 mm. În prezent, Vasili Colesov strunjeşte piesele de 12 ori mai repede decât înainte. Nu­mărul acelora care urmează, exemplul său creşte cu fiece zi. Numai la uzina de con­strucţii de maşini din Ural 350 de strun­gari lucrează după metoda lui Colesov. Noua metodă de tăiere a metalului pe care a aplicat-o Colesov deschide pers­pective uriaşe de sporire a productivită­ţii muncii. In mod practic a fost dovedită posibilitatea de a spori avansul cuţitului la strungurile existente până la şase şi chiar opt mm. Totodată, metoda lui Colesov poate fi aplicată cu succes şi la maşinile de frezat pinioane, la maşinile de rabotat, de găurit şi alte maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor. Inovatoarele de la fabrica de postav fin din Cupavna, ţesătoarea E. Harcova şi fila­­toarea M. Jilina au propus să se înceapă întrecerea pentru depăşirea sarcinilor celui de al cincilea cincinal fără cheltueli supli­mentare de materie primă şi materiale. Colectivul fabricii, aprobând propunerea inovatoarelor, şi-a luat angajamentul ca, fără să cheltuiască vreun kg. de materia primă peste normă, să dea până la sfâr­şitul cincinalului o producţie suplimentară în valoare de 20 milioane ruble. Iniţiativa patriotică a textilistelor Har­cova şi Jilina s-a răspândit repede d­in în­treprinderi din toate ramurile Industriei. Masse largi de muncitori, funcţionari, tehnicieni, ingineri, participă la lupta pen­tru un regim sever de economii şi pentru folosirea maximală a rezervelor ce mai există în producţie. Sistemul economic socialist oferă un te­ren nelimitat pentru aplicarea tehnicii celei mai noi. Muncitorii sovietici folosesc cu mult spirit de iniţiativă maşinile şi par­ticipă activ la mecanizarea proceselor de muncă. Astfel, de pildă, colectivul combi­natului de covoare din Obuhovo a luat ho­­tărîrea să elaboreze un plan trienal de me­canizare a tuturor muncilor grele şi a pro­ceselor care necesită un mare volum (1). muncă. La întocmirea acestui plan parti­cipă toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprindere. Oamenii muncii de la combinatul de covoare din Obuhovo pun în aplicare multe iniţiative, fără mari chel­­tueli şi investiţii capitale de stat, cu pro­priile lor forţe şi mijloace. Potrivit unor calcule preliminare, îndeplinirea acestui plan va permite colectivului combinatului să ridice considerabil productivitatea muncii la producţia de covoare şi să înde­plinească sarcina trasată pentru întreg cin­cinalul în numai patru ani şi opt luni. Tinerele muncitoare de la Uzina nr. I de rulmenţi ,,L. M. Caganovici“ din Mos­cova, strungăriţa A. Drojina şi şlefuitoa­­rea A. Ovciarava au iniţiat întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal în ce priveşte producti­vitatea muncii. Lucrând la patru strun­guri semiautomate, Drojina a accelerat viteza de tăiere şi a mărit avansul cuţi­tului. Tot ea a introdus o metodă statisti­că de control şi acum îndeplineşte câte trei norme pe schimb. Ovciarova foloseşte metode raţionale elaborate de ea, în de­servirea maşinilor-unelte şi îşi depă­şeşte deasemenea in mod considerabil norma. Organizaţiile economice şi sindicale din întreprinderile de construcţii de maşini desfăşoară o activitate intensă în vederea, răspândirii pe scară tot mai largă a ex­perienţei fruntaşilor de la Uzina de rul­menţi Nr. 1. In industria carboniferă, Întrecerea so­cialistă pentru trecerea abatajelor frontala la munca după graficul ciclic şi pentru o mai bună folosire a tehnicii cu care sunt înzestrate din plin minele sovietice — ia o amploare tot mai mare. Continuă întrece­rea tradiţională dintre minerii celor două mari bazine carbonifere din Uniunea So­vietică — Cuzbassul şi Donbassul. Con­diţiile întrecerii prevăd extracţia a sute de mii de tone de cărbune peste pre­vederile planului, organizarea muncii după metoda graficului ciclic, sporirea producti­vităţii combinelor miniere şi a celorlalte mecanisme, asigurarea unor însemnate acu­mulări peste prevederile planului. In întreprinderile industriei petrolifere ne obţin mari succese prin aplicarea meto­delor rapide de foraj la sonde. E cu n­eputinţă să enumeri în cadrul unui articol toate iniţiativele fruntaşi­lor întrecerii socialiste. In toate ramurile economiei naţionale cresc rândurile inova­torilor, care dau dovadă de iniţiative va­loroase în lupta pentru îndeplinirea îna­inte de termen a celui de-al cincilea plan cincinal Stalinist, pentru noi succese ale construcţiei comunismului. Datorită muncii organizatorice şi educative desfăşurate zi de zi în masse de către organizaţiile de partid, sindicale şi economice, experienţa inovatorilor devine un bun al masselor largi de oameni ai muncii. Aplicând cu pricepere metodele înaintate, perfecţionând neîncetat producţia socialistă, ridicând necontenit productivitatea muncii pe baza tehnicii celei mai înalte, oamenii muncii din Uniunea Sovietică, sub conducerea Partidului Comunist, îndeplinesc cu succes sarcinile construcţiei comuniste. V. TAGANOV 111. 26S3 ■WIWlOWWBBWgBWWHBBaWMBWWWOTMBiWWMWWBWWBWBWBaMHaaaaWaMIW■HIBII 'IMIM!HirMSLJÜtfUi*yga

Next