Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-10 / nr. 2683

Nr 2S33 SCÂNTEIA Mai multe bunuri metalice de larg consum! In lupta partidului şi guvernului pen­tru ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, un rol impor­tant îl au întreprinderile din indus­tria metalurgică care, datorită specifi­cului lor, formează baza de aprovizionare cu instalaţii, utilaj şi maşini a întreprin­derilor producătoare de articole de larg consum, în special pentru industria chi­mică, de prelucrare a lemnului, ali­mentară, textilă, precum şi pentru utilarea S.M.T.-urilor, a gospodăriilor agricole de stat şi a gospodăriilor agricole colec­tive. In acelaş timp, industria metalurgică produce ea însăşi bunuri metalice de larg consum care au o deosebită însemnătate pentru satisfacerea nevoilor mereu cre­scânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. „Satisfacerea nevoilor materiale şi cul­turale mereu crescânde ale oamenilor muncii — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — constitue scopul re­gimului democrat-popular“. In trecut, sub regimul burghezo-moşie­­resc, când ţara noastră era înfeudată tru­sturilor monopoliste din Apus, numai câteva ateliere meşteşugăreşti fabricau un sortiment restrâns de bunuri metalice de larg consum, majoritatea acestor bunuri fiind a­duse cu bani grei din străinătate. Astăzi, sub regimul democrat-popular, industria noastră metalurgică este în mă­sură să acopere întregul necesar de bunuri metalice de larg consum al pieţii interne. Producţia de bunuri metalice de larg con­sum a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare vertiginoasă. Faţă de nivelul anului 1948, producţia acestor bunuri atinge în acest an un nivel de 362°/o. Industria metalurgică, nu numai că şi-a dezvoltat cantitativ producţia de bunuri metalice de consum, dar şi-a lărgit, an de an, în mod considerabil sortimentele fabri­cate. Pentru nevoile casnice ale oameni­lor muncii, fabricăm azi, în serii ma­ri, vase de fontă neagră şi emailată, plite de gătit, sobe de gătit pentru aragaz cu 3—4 ochiuri, cu cuptor şi grătar, butelii de gaze lichefiate, fiare de călcat, mobilier metalic şi multe alte produse. Industria noastră producătoare de bu­nuri metalice de larg consum fabrică pro­duse menite să uşureze munca gospodi­nelor şi să mecanizeze munca în domeniul alimentaţiei publice. Astfel, se produc în serii mari, maşini de curăţat cartofi ma­nuale şi electrice, care înlocuiesc munca a 15—20 oameni, maşini electrice de tocat carne, care înlocuiesc munca a numeroşi muncitori, maşini de tăiat pâine, etc. Pentru a ilustra ritmurile de creştere a producţiei unor sortimente care sunt tot mai mult căutate de oamenii muncii, este suficient să arătăm că faţă de nivelul anului 1948 producţia de butelii de aragaz a atins în acest an un nivel de 1720%, cea de maşini de gătit cu aragaz de 578%, cea de vase din fontă emailată de 451 % şi cea de vase din tablă emailată de 315%. Prin produsele pe care le realizează, întreprinderile metalurgice de bunuri de larg consum îndeplinesc un rol important în lupta pentru strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — baza regimului nostru de democraţie populară. Se produc in serie cazmale, lopeţi, greble, lacăte, cuie, ţesale, precum şi nenumărate alte produse necesare ţără­nimii muncitoare pentru producţia agri­col­ă. Preocupare de a da oamenilor muncii I. BALIGA Director general al Direcţiei Generale a bunurilor metalice de larg consum din Ministerul Industriei Metalurgice de la oraşe şi sate cât mai multe produse metalice de larg consum, colectivele de muncitori şi tehnicieni din numeroasele întreprinderi metalurgice desfăşoară, sub conducerea organizaţiilor de partid, o in­tensă luptă pentru a lărgi sortimentele printr-o mai bună folosire a materiei prime şi prin valorificarea deşeurilor. Valo­rificând deşeurile, colectivul întreprin­derii „Berna­ Andrei“ a realizat 7 noi sortimente, iar cel al­­întreprinderii „F.A.T.“ — 10 sortimente. Socotind ca o datorie de cinste de a pune la îndemâna oamenilor muncii bunuri metalice de larg consum de bună calitate, numeroase colective de muncitori şi teh­nicieni îşi propun în cadrul întrecerii socialiste să găsească cele mai bune metode de lucru care să le dea pu­tinţa să îmbunătăţească calitatea produ­selor. La întreprinderea ,,Viitorul"-Bucu­­reşti, de pildă, muncitorii şi tehni­cienii au asigurat îmbunătăţirea calităţii buteliilor de aragaz, prin aplicarea unui tratament termic după sudură. La între­prinderile „Emailul Roşu" şi ,,1 Septem­brie" este în curs de punere la punct fa­bricarea unui tip de email antiacid, de calitate superioară şi de mare rezistenţă. Au fost alocate sume importante în ve­derea creşterii capacităţii de producţie a în­treprinderilor producătoare de bunuri meta­lice de larg consum. Astfel, în urma construirii unor noi hale şi a intro­ducerii unor noi maşini perfecţionate, ca­pacitatea de producţie a unor Întreprin­deri, ca ,,Elastic"-Sibiu şi ,,1 Septem­­brie“-Satu Mare, a crescut aproape de 4 ori, în ultimii cinci ani. Colectivele întreprinderilor noastre me­talurgice care fabrică bunuri metalice de larg consum sunt preocupate în perma­nenţă să lărgească sortimentele fabricate şi să îmbunătăţească calitatea produselor. Anul viitor, se va trece la fabricarea in serie a frigiderelor electrice de uz casnic şi de mare capacitate, a motocicletelor, bicicletelor, etc. Creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, exigenţele mereu sporite ale oamenilor muncii faţă de varietatea şi cali­tatea bunurilor metalice de larg consum pun în faţa muncitorilor şi tehnicienilor, a conducerilor întreprinderilor, precum şi în faţa Direcţiei Generale a bunurilor me­talice de larg consum din Ministerul In­dustriei Metalurgice sarcina de a dezvolta succesele obţinute şi de a desfăşura o in­tensă luptă pentru lichidarea deficienţelor care mai există în acest sector. O problemă din cele mai importante, căreia colectivele întreprinderilor de bu­nuri metalice de larg consum trebue să-i acorde toată importanţa, este aceea a îmbu­nătăţirii calităţii unora dintre produsele fabricate. Mai există conduceri de între­prinderi care continuă încă practica nesă­nătoasă de a urmări îndeosebi depăşirea planului de producţie, fără a acorda aten­ţie cuvenită calităţii produselor. Numai aşa se explică faptul că la întreprinderea ,,11 Iunie" din Galaţi s’au putut fabrica lopeţi şi cazmale de calitate necorespun­zătoare. Deasemenea, broaştele şi lacătele fabricate de întreprinderea „Fierarul" sunt nu de puţine ori cu totul necorespun­zătoare din punct de vedere calitativ. Lip­suri serioase în ceea­ ce priveşte calitatea produselor se mai înregistrează şi în alte întreprinderi. Conducerile întreprinderilor, muncitorii şi tehnicienii trebue să fie călăuziţi în munca lor de conştiinţa faptului că oa­menii muncii au dreptul să primească pro­duse de cea mai bună calitate, care să sa­tisfacă pe deplin cerinţele lor­­ şi că nu trebue să se precupeţească niciun efort pentru a satisface aceste cerinţe. O altă deficienţă în domeniul producţiei bunurilor metalice de larg consum este aceea că planurile de producţie ale între­prinderilor nu ţin seama în măsură sufi­cientă de cerinţele consumatorilor, în ceea ce priveşte lărgirea sortimentelor. In această direcţie, o vină mare o poartă în primul rând Direcţia Generală, care nu s’a străduit să pună de acord nomencla­tura producţiei cu cerinţele pieţii. Tot­­odată, trebue arătat că Direcţia nu pri­meşte în suficientă măsură sprijinul Cen­­trocomului şi al Centrocoopului, care a­u sarcina să sesizeze despre sortimentele care lipsesc şi proporţiile în care sunt cerute pe piaţă diferitele sortimente de produse metalice de larg consum. De asemenea, deficienţele care se înre­gistrează în unele întreprinderi în ceea ce priveşte calitatea produselor se explică şi prin aceea că organele Direcţiei Gene­rale nu exercită un co­ntrol sistematic şi permanent, că nu se preocupă cu destulă tărie de această problemă deosebit de im­portantă. Adeseori, deficienţele calitative ale produselor metalice de larg consum se datoresc şi calităţii nesatisfăcătoare a mate­rialelor furnizate de unele întreprinderi cum sunt ,,industria Sârmei" din Câmpia Turzii, IMD-Brăila şi altele. În vederea sporirii bunurilor metalice de larg consum şi a reducerii preţului de cost al acestora este necesar să se valori­fice cât mai din plin deşeurile. Dar şi în această privinţă au existat şi mai există lipsuri serioase ale Direcţiei Generale care nu a urmărit în suficientă măsură colecta­rea şi valorificarea deşeurilor de fabrica­ţie de la întreprinderile celorlalte direcţii generale ale Ministerului Industriei Meta­lurgice. Direcţia Generală nu s-a preo­cupat într'o măsură corespunzătoare nici de introducerea fabricaţiei bunurilor me­talice de consum pe­­bandă, pentru a spori capacitatea de producţie a între­prinderilor şi pentru a ridica productivi­tatea muncii în aceste întrepri­nderi. O sarcină deosebită, care stă în faţa co­lectivelor întreprinderilor noastre, este aceea de a acorda mai multă atenţie extin­derii sistematice — în cadrul întrecerii socialiste — a experienţei înaintate, redu­cerii consumurilor specifice şi a rebutu­rilor, care duc la scumpirea preţului de cost al produselor. Reducerea cheltuelilor, aplicarea unui regim strict de economii, iată căile care pot duce la creşterea pro­ducţiei bunurilor metalice de larg consum. Succesele obţinute de muncitorii şi teh­nicienii diferitelor întreprinderi în dome­niul sporirii bunurilor metalice de larg consum trebue să constitue un îndemin pu­ternic pentru noi realizări în acest do­meniu. Să desfăşurăm larg lupta pentru a da oamenilor muncii tot mai multe şi mai bune produse metalice de larg consum, con­ştienţi că fiecare victorie pe care o obţi­nem în această direcţie reprezintă o con­tribuție la creșterea bunei stări a celor ce muncesc, la construirea socia­lismului în patria noastră. Grave neglijenţe în funcţionarea oficiilor poştale din regiunea Hunedoara Transmiterea şi înmânarea fără întâr­ziere a scrisorilor, telegramelor şi ziare­lor, deservirea în bune condiţiuni a con­vorbirilor telefonice, funcţionarea irepro­şabilă a staţiilor de radioficare constitue datoria de căpetenie a muncitorilor, teh­nicienilor şi funcţionarilor din sectoarele de poştă, telegraf, telefon şi radio. De felul cum muncesc ei depinde în cea mai mare măsură asigurarea în mod rapid a legăturilor între toate regiunile ţării, în­tre întreprinderile şi organizaţiile econo­mice, între Instituţii sociale, de cultură, etc. Activitatea muncitorilor şi funcţiona­rilor din acest sector contribue în mare măsură la realizarea sarcinilor cincinalu­lui. De la o vreme însă, in munca oficiului P.T.T R. Hunedoara se observă tot mai frecvent o serie întreagă de lipsuri, deose­bit de grave. Aşa d­e pildă, la Deva, Hune­doara, Calen, înmânarea şi expedierea corespondenţelor a telegramelor, manda­telor telegrafice ziarelor precum şi de­servirea convorbirilor telefonice, etc. se face cu mare întârziere. La Oficiul P.T.T.R. telegramele aşteaptă uneori câ­teva zile până să le vină ,,rândul" să fie transmise la aparat Astfel, la acest ofi­ciu, au trebuit să treacă 17 ore ca man­datul telegrafic Nr. 1128 să ajungă de la ghişeul de prezentare în sala de telegraf — distanţa de câţiva metri — pentru­ ca după aceea să mai aştepte şi aici incă câteva ore Asemenea cazuri sunt foarte frecven­te la oficiile PT.Ţ.R Deva, Hunedoara, Caian, etc. De multe ori telegrame care prezintă o importanţa deosebită aşteaptă ore în şir, până să fie expediate. La ofi­ciul Deva, unii funcţionari neglijenţi şi lipsiţi de spirit de răspundere încearcă să ascundă întârzierile telegramelor prin schimbarea ştempilei de zi a oficiului sau prin alte tertipuri şi mijloace necinstite. Datorită lipsei de control din partea tova­răşului Stoichescu Nicolae, şeful serviciu­lui telefon, telegraf şi radio al regiunii, unii telegrafişti dela oficiul P.T.T. Regio­nal Deva îşi îngădue diferite acte de in­disciplină iar în cadrul oficiului s’a înce­tăţenit un stil de muncă anarhic. Astfel, unii telegrafişti pun la întâmplare ziua şi ora expedierii telegramelor, dând naştere astfel la fel de fel de încurcături. Şi în privinţa executării serviciului poş­tal se manifestă­­ numeroase lipsuri. Aşa de pildă, la oficiile P.T.T.R.-Petro­şani, Simeria, Deva, etc., din neglijenţa unor funcţionari s-au pierdut cantităţi im­portante de corespondenţă. De multe ori corespondenţa este predată cu totul gre­şit altor persoane decât celor indicate in adresă, sau este reexpediată oficiilor poş­tale trimiţătoare cu indicaţia „destinata­rul necunoscut", fără ca în prealabil fac­torii poştali respectivi să se intereseze dacă destinatarul uumeşte sau nu la adre­sa indicată In comunele Zam, Criscior şi altele, poşta rurală funcţionează deasemeni defectuos. Aceeaşi situaţie proastă dom­neşte şi în serviciul de difuzare a­ pre­sei. Iulian Vâlc­­ănesc­u dirigintele oficiu­lui P T.T.R.-Ghelar, a tărăgănat timp de o lună de zile întocmirea formularelor de abonament pentru 45 de tovarăși, care în acest timp nu au primit ziarul la care se abonaseră. Dirigintele Oficiului P.T.T.R. Lupeni a stocat timp de o lună zeci de exemplare ale ziarului „Drumul Socialis­mului". La oficiul P­­.T.R. Haţeg ziarele se difuzează cu întârziere din pricină că tovarăşa Olivia Gorgoţiu, dirigintele ofi­ciului, nu ia măsuri ca factorii să plece pe teren cu prima cursă. Unii diriginţi de oficii ca cel de la Brad şi Vaţa de Jos ma­nifestă chiar o atitudine duşmănoasă faţă de difuzarea presei. In executarea serviciului telefonic sunt de asemenea numeroase lipsuri. Unele tele­foniste ca Popa Elena lucrează necon­­ştiincios şi produc fel de fel de încurcături. Telefonistele Popescu Elisabeta, Radovici Maria, Rastei Maria şi altele, întârzie aproape regulat de la serviciu sau părăsesc serviciul înainte de sosirea schimbului. La unele oficii P.T.T.R. serviciul de tele­foane nu are ceasuri, fapt care face ca durata convorbirilor telefonice să se fixe­ze „după cehi" în timp ce ceasurile desti­nate acestui scop sunt folosite în diferite birouri administrative. Conducerea direc­ţiei regionale P.T.T.R. Hunedoara dă dova­dă şi de­ o totală lipsă de spirit gospodă­resc. In cur­tea oficiului P.T.T.R. sunt lă­sate pradă ploii şi vântului diferite materiale fără ca cineva să se sinchiseas­că de acest lucru. Lipsurile grave care dăinuie în activi­tatea oficiilor P.T.T.R regiunea Hunedoa­ra trebue să fie grabnic lichidate. Ministe­rul Poştelor şi Telecomunicaţiilor are da­toria să ia toate măsurile pentru a înlătu­ra deficienţele existente în munca de se­lecţionare şi repartizare a cadrelor din Direcţia Regională P.T.T.R. şi a Oficiu­lui P­­.T.R. Deva îmbunătăţirea muncii din cadrul tuturor oficiilor P.T.T.R. din regiunea Hunedoara­ este un lucru pe care oamenii muncii ii cer şi-l aşteaptă atât din partea Ministerului Poştelor şi Tele­comunicaţiilor, cât şi din partea tuturor funcţionarilor de la poştă, telegraf şi tele­fon din această regiune. GH. CALINESCU corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Hunedoara Grija pentru copiii patriei TG MUREŞ (dela corespondentul nos­tru) — intr’un carlier pitoresc al oraşului Tg Mureş, înconjurat de arbori înalţi şi flori se găseşte o vilă frumoasă, pe fron­­tispirtul căreia stă scris­ „Casa Copilu­lui" In sălile în care cu ani in urmă huzu­rea familia bancherului Tischler. 75 copii orfani se joacă sub îngrijirea atentă a eolu calcarelor. Aci copiii au hrană îndestulătoare, asis­tentă medicală, distracţii diferite şi ju­că­rii Un teatru de păpuşi prezintă specta­cole care stârnesc bucuria micuţilor. Pen­tru hrana copiilor debili funcţionează o bucătăria dietetică. Medicii, educatoarele şi Îngrijitoarele acestei case studiaz­ă sistematic metodele sovietice de îngrijire, tratare şi educare a copiilor. ★ REŞIŢA (de la­­corespondentul nostru). Pe o stradă a Reşiţei, la poalele unuia din dealurile înverzite ce înconjoară această cetate a fontei şi oţelului, se afla clădirea ce cuprinde căminul de zi şi creşa „23 August" pentru copiii muncitorilor de la combinatul „Sovrommetal" şi de la uzinele „Sovrom-utilaj petrolifer" Vizitând cele 49 încăperi spaţioase şi curate ale căminului de zi şi ale creşei, ai o imagine a copilăriei pline de bucurii­­ copiilor patriei noastre in una din camere se află copiii mici, sugacii, care au văzut lumina zilei deabia de 6—7 săptămâni. Culcaţi în paturile lor micuţe, vopsite în ale, acoperite cu aşternut curat, copiii par cu adevărat „fiori ale vieţii" — cum ii nu­mea Maxim Gorchi Alături, în altă ca­meră, copiii in vârstă de unu până la doi ani se joacă sub supravegherea unei în­grijitoare. Asemenea unei mame îngrijeşte tov, Eugenia Stănescu de cei 54 copii in vârstă de 3—5 ani. Cu răbdare şi dragoste ea îi învaţă poezii, cântece, jocuri. Cei 180 copii din cămin mănâncă de 4 ori pe zi şi sunt îngrijiţi de 12 educatoare şi îngriji­toare, de 3 surori şi de un medic. Ţi-e mai mare dragul­­să priveşti feţele îmbujorate ale copiilor. Printre ei se află micuţa Gheza Stance­c, a cărei mamă lu­crează la oţelaria Siemens Martin, gemenii Emil şi Maria Ceica ai căror părinţi lu­crează la fabrica de maşini electrice de la uzinele „Sovrom-utilaj petrolifer", copiii maistrului stahanovist Angyel Mihai, ai stahanovistei Florica Burtea de la fabrica de produse refractare şi mulţi alţii. — Câtă deosebire intre viaţa copiilor mei şi copilăria mea ! De mică am fost silită să slugăresc prin casele boierilor — spune muncitoarea Ceica Ioană. Acum, lu­crez fără griji, ştiind că în cămin copiii mei se bucură de o bună îngrijire. Copiii muncitorilor Reşiţei trăiesc din plin bucuria unei vieţi fericite într’o patrie liberă în care poporul, stăpân pe soarta sa, construeşte socialismul. înapoierea delegaţiei C. C. 5. care a luat parte la lucrările Congresului Sindicatelor din R. P. Chineză Marţi la amiază s-a înapoiat în Capi­tală delegaţia Consiliului Central al Sindi­catelor care a luat parte la cel de al 7-lea Congres al Sindicatelor din R. P. Chineză, precum şi la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia, alcătuită din tov. Nicolae Istrate, membru in Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, Ion Bucur, şeful secţiei muncii culturale de massă a Consi­liului Central al Sindicatelor şi Vasile Da­vid, membru în Prezidiul Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, stahanovist la Oficiul Extracţie ,,Sovrompetrol"-Ţintea, au fost întâmpinaţi pe aeroportul Băneasa de tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Con­siliului Central al Sindicatelor, precum şi de numeroşi activişti ai C.C.S. La sosire, tov. N Istrate, conducătorul delegaţiei a declarat reprezentantului Agenţiei „Agerpres“ următoarele : „Faptele eroice ale­ oamenilor muncii din R.P. Chineză pe frontul construcţiei paşnice, ritmul plin de avânt al activităţii lor, ne-au impresionat în mod deosebit. Pretutindeni in China se văd construcţii noi. Lucrările celui de al 7-lea Congres al Sindicatelor din R.P. Chineză au prilejuit trecerea în revistă a realizărilor impor­tante obţinute în perioada care s-a scurs dela Congresul al 6-lea. Ele au scos în relief creşterea nivelului politic şi ideolo­gic al muncitorilor, precum şi succesele dobândite în domeniul ridicării nivelului lor de trai. La Congres ne-am putut da seama de marea dragoste pe care oamenii muncii din China o poartă Partidului Comunist Chi­nez şi înţeleptului său conducător, tova­răşul Mao Tze-dun. Cei care au luat cu­vântul au subliniat ajutorul puternic, multilateral, primit din partea Uniunii So­vietice în construirea Chinei noi. Ne exprimăm mândria şi bucuria de a fi participat la lucrările acestui important Congres“. Expoziţia ceramicei populare din Ardeal CLUJ (de la corespondentul nostru). Printre aleile mărginite de arbori înver­ziţi şi flori ale parcului din Cluj, şiruri de pioniere se îndreaptă spre clădirea mu­zeului etnografic unde este amenajată ex­poziţia de ceramică populară din Ardeal. Ajunse la muzeu, profesoara le-a dat lămuriri în legătură cu cele 750 obiecte de ceramică ce reprezintă evoluţia olări­tului din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Iată roata olarului desco­perită în Munţii Apuseni la Iara , folo­sită în epoca naşterii meşteşugului olăritu­lui. Iată vase de care se foloseau Dacii. Profesoara vorbeşte pionierelor despre diferite faze ale evoluţiei ceramicei, ară­tând că forma şi motivele decorative ale diferitelor exemplare ale artei ceramice, executate dealungul veacurilor, oglindeau specificul diferitelor regiuni ale ţării, con­diţiile de trai, situaţia economică a oame­nilor care lerau folosit. De exemplu vasele nesmălţuite ieftine, ţărăneşti, erau folosite de păturile sărace ale populaţiei, în timp ce vasele cu smalţ fin de cositor şi majolică cu podoabe erau folosite de elemente ale claselor exploatatore. In fundul sălii se află colţul cu obiecte ceramice executate în anii regimului de democraţie populară. Iată o uriaşă rază de porţelan — lucrată cu o înaltă măestrie ar­tistică — ce reprezintă duplicatul daru­lui făcut marelui Stalin cu ocazia împli­nirii a 70 de ani, de către muncitorii fa­bricii de porţelan din Cluj. Alte obiecte ceramice simbolizează aspecte ale Înfrăţirii dintre poporul român şi minorităţile naţio­nale sau oglindesc momente din lupta pen­tru libertate a poporului nostru. Noi cadre de activişti sportivi In ultimul timp, Secţia de Cultură Fizică şi Sport a Consiliului Central al Sindicatelor şi-a îndreptat atenţia asupra problemei pregătirii unor cadre de specialitate necesare organelor de conducere ale asociaţiilor şi colective­lor sportive sindicale. In acest scop, la începutul anului 1953 a funcţionat la Slănic-Prahova un curs de organizatori sportivi cu o durată de 3 luni, în cadrul căruia elevii şi-au însuşit cunoştinţe în domeniul organizării şi îndrumării activi­tăţii sportive. Dintre cei 63 participanţi la prima se­rie a acestui curs, un număr de 43 au ab­solvit cursul cu calificativele „foarte bine“ şi ,,"cine". In timpul cursurilor, 18 elevi au devenit purtători ai Insignei G.M.A. gradul I iar 16 au cucerit in­signa G.M.A. gradul II. In prezent, la Slănic-Prahova funcţio­nează seria a doua a cursului de organi­zatori sportivi, la care participa 46 elevi. In curând se va deschide si la Bârlad un curs asemănător. Noi filme sovietice Din ziua de 9 iunie, pe ecranele cine­matografului „Bucureşti" şi la grădina cinematografului „Elena Pavel" rulează un nou film-spectacol sovietic „Primă­vara la Moscova" realizat după o piesă a scriitorului sovietic Victor Gusev, aşa cum a fost reprezentată pe scena Teatru­lui de Stat din Leningrad. Din distribuţie fac parte artişti cunos­cuţi ca: A. Cuxneţov, artist emerit al R.S.F.S.R., G. Corotchevici, V. Petrov, V. Taşchin, L. Şostac şi alţii. Regia spectacolului aparţine lui N. Achi­­mov, artist al poporului din R.S.F.S.R. şi al R.S.S. Tadjice, iar filmul, o produc­ţie a Studioului „Lenfilm" 1953, a fost realizat in regia lui I. Heifit şi N. Co­­severova. ★ Cu începere de astăzi, cinematografele „Republica" şi „I. C. Frimu" din Capi­tală vor prezenta pe ecranele lor filmul de desen animat „Fetiţa de zăpadă". Noua producţie a Studioului „Soiuzmult film" este o transpunere după un cunos­cut basm popular rus, ale cărei scene sunt ilustrate de muzica marelui compozitor rus Rimschi-Corsacov. Filmul „Fetiţa de zăpadă" a fost rea­lizat de regisorul I. Ivanov-Vano, după scenariul lui O. Leonidov, I. Ivanov-Vano şi A. Snojco-Bloţca. (Agerpres) Pag. 3 Şedinţa reprezentanţilor autorităţilor militare sovietice, americane, engleze şi franceze cu privire la problemele securităţii aeriene BERLIN 9 (Agerpres), — TASS trans­mite : La 8 iunie, la sediul administraţiei mi­litare americane din Berlin a avut loc cea de a şasea şedinţă a reprezentanţilor auto­rităţilor militare americane, britanice, fran­­ceze şi sovietice pentru problemele asigu­rării securităţii aeriene. Delegaţia ameri­cană a fost condusă de generalul de bri­gadă W. S. Stone, cea britanică — de vicemareşalul de aviaţie J. Edwards Jones, cea franceză — de generalul de brigadă E. Jouhaux, iar delegaţia sovietică — de generalul-maior de aviaţie F. S. Gudcov. In numele delegaţiilor americană, en­gleză şi franceză, delegatul american a fă­cut o propunere suplimentară in chestiu­nea asigurării securităţii navigaţiei ae­riene in coridorul aerian dintre Berlin şi Germania occidentală. După o scurtă discuţie al cărei scop a fost ca reprezentanţii celor trei puteri oc­cidentale să-şi poată preciza poziţia, re­prezentantul sovietic şi-a expus punctul de vedere în legătură cu propunerile sus­menţionate şi a prezentat la rândul său o propunere suplimentară îndreptată spre asigurarea securităţii navigaţiei avioa­nelor. S-a căzut de acord să se constitue un grup de lucru format din experţi care să examineze o serie de chestiuni de ordin tehnic. Următoarea şedinţă va avea loc la se­diul administraţiei militare britanice. Ziua şi ora şedinţei vor fi fixate ulterior. Pregătiri în vederea celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor U. R. S. S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — Ziarul „So­­vietscoe Iscusstvo“ publică ştiri în legă­tură cu pregătirile pe care le desfăşoară tinerii reprezentanţi ai artei sovietice în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Tinerii reprezentanţi ai artei sovietice şi membrii cercurilor de artişti amatori se pregătesc în mod activ pentru Festival. In republicile, ţinuturile şi regiunile Uniunii Sovietice a avut loc prima selecţionare a viitorilor reprezentanţi. Mii de tineri instrumentişti, cântăreţi, dansatori şi dife­rite colective de artişti amatori au luat parte la concursul pentru dreptul de a participa la Festival. Recent a avut loc la Moscova a doua se­lecţionare la care a fost reprezentat tinere­tul de toate naţionalităţile. Acest concurs a arătat măestria mereu mai mare a tineretu­lui sovietic. Dintre pianişti s-a remarcat Nataşa Iuz­­başeva, în vârstă de 17 ani, elevă a Şcolii muzicale centrale de pe lângă Conservato­rul din Moscova, care a executat admirabil un concert pentru pian şi orchestră de Saint-Saens. Tânărul violonist B. Gubnicov, student al Conservatorului din Leningrad, violo­nista letonă L. Rubine, G. Ahtiamova, stu­dentă a Conservatorului din Moscova, A Aliev din Azerbaidjan şi alţii au dat do­vadă de un talent muzical incontestabil. Dintre tinerii interpreţi la instrumente populare cei mai talentaţi au fost declaraţi: A. Dadaşev din Azerbaidjan, care cântă admirabil la tara ; A. Bahramov, student al Conservatorului din Taşchent, care cânta la rababul calgarian ; acordeonistul A. Rezch­ov, în vârstă de 17 ani, elev al Şcolii muzicale „Revoluţia din Octombrie" din Moscova, E. Blinov din Chiev, care cântă la balalaică, etc. La a doua selecţionare s’au prezentat aproximativ 100 de tineri cântăreţi. G Oleinicenco, în trecut colhoznică, astăzi studentă la Conservatorul din Odesa, s’a impus prin vocea de soprană de coloratură de o deosebită frumuseţe şi forţă. Barito­nul E. Serchebaiev, tânăr solist al Tea­trului de Operă şi Balet din Alma Ata, are un talent remarcabil; s-au bucurat de mult succes T. Maharadze, care a executat cân­tece populare georgiene, basul B. Stoco­­lov, student al Conservatorului din Sver­­dlovsc, G. Pişciaev, student al Conserva­torului din Moscova, etc. Foarte vesele şi sugestive au fost dansu­rile populare interpretate de A. Cuimov, P. Sorochin, V. Subarin — tineri solişti al ansamblului de dansuri al Corului popular rus’ de stat ,,Piatniţchi". In curând se va definitiva componenţa delegaţiei sovietice la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. Concursurile soliştilor şi colectivelor artistice continuă. R. D. VIETNAM PEKIN­G (Agerpres). — China Nouă transmite: Agenţia vietnameză de Informaţii anunţă că tineretul vietnamez se pregă­teşte cu entuziasm în vederea Congresului Mondial al Tineretului şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Au fost aleşi membrii delegaţiei la Con­gres şi la Festival. Din aceste delegaţii fac parte eroi al Armatei Populare de eliberare, muncitori fruntaşi, ţărani frun­taşi, precum şi tineri aparţinând minori­tăţilor naţionale. Tinerii partizani din re­giunile ocupate de francezi vor fi repre­zentaţi de Hoan Hu Tu, un tânăr de 16 ani, care a distrus o clădire administra­tivă a regimului-marionetă Bao Dai, nimi­cind în acelaş timp 21 de ofiţeri şi sol­daţi inamici, precum şi de Ngu Yen Ti, un tânăr de 18 ani, care, deşi a fost lupua torturilor, nu a trădat locul în care se aflau tovarăşii săi de luptă. In cadrul unei conferinţe convocate de Comitetul Executiv al Federaţiei tinere­tului vietnamez, în legătură cu participa­rea tineretului vietnamez la Congres şi Festival, s’a hotărît să se înceapă o largă mişcare de massă consacrată apropiatului Congres şi­­ Festivalului, atât în regiu­nile eliberate, cât şi în cele ocupate da inamic. Congresul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa PARIS 9 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 7 iunie s-a deschis la Paris cel de al XXIX-lea Congres al Confederaţiei Ge­nerale a Muncii din Franţa, la care par­ticipă 2.500 de delegaţi Cel mai vechi activist sindicat din Franţa, C­aston Monmousseau, a dat citire raportului Biroului confederal al Confe­deraţiei Generale a Muncii. Raportul a fost întocmit cu participarea lui Bánait Frachon, secretarul general al Confede­raţiei, care este nevoit să se ascundă din cauza persecuţiilor autorităţilor franceze. In raportul Biroului se subliniază că dela cel de al XXVIII-lea Congres al Con­federaţiei Generale a Muncii, care a avut loc în Mai 1951, au apărut in mod clar urmările „politicii de trădare a interese­lor naţionale, dusă de guvernele care s’au perindat la cârma ţării din anul 1947“. Bugetul militar al ţării a crescut de la 171 miliarde de franci, în anul 1946, la 1.324 miliarde de franci în 1953. Chiar potrivit datelor oficiale, indicele preţurilor a sporit în aceeaşi perioadă de la 481 la 2.600. In prezent, deficitul bugetului de stat depă­şeşte 1.000 de miliarde de franci. In Oc­tombrie 1952, Franţa număra 600.000 de şomeri totali şi 2.500.000 de şomeri par­ţiali. „Planul Marshall" a dus la restrânge­rea producţiei industriei textile, de pielă­rie şi a altor ramuri ale industriei civile. In acelaş timp, producţia industriei de război a crescut considerabil. Profiturile societăţilor capitaliste, a căror producţie este strâns legată de războiul colonial din Indochina, au sporit de 26 de ori In pe­rioada 1840—1951. PARIS 9 (Agerpres). — TASS transa­mite: In şedinţa din dimineaţa zilei de 8 iu­nie a celui de al XXIX-lea congres al Con­federaţiei Generale a Muncii din Franţa, Jules Fernand Duchat, secretar al Confe­deraţiei, a prezentat un raport in numele lui Alain Le Leap, care, după cum se ştie, este deţinut în închisoare in mod ile­gal de către autorităţile franceze. Jules Duchat s-a ocupat pe larg de participarea clasei muncitoare franceze la mişcarea po­poarelor din întreaga lume pentru apăra­rea păcii. Raportorul a relevat lupta eroică a docherilor, marinarilor, metalurgiştilor şi celorlalţi oameni ai muncii din Franţa pentru încetarea războaielor din Indochina şi Coreea, împotriva fabricării şi trans­portării armelor şi materialelor de război. În încheiere, raportorul a chemat sindica­tele să participe activ la pregătirea Con­ferinţei naţionale pentru tratative şi pace, care va avea loc la Paris în zilele de 27 şi 28 iunie. Pierre Le Brun, secretar al C. G. T., şi-a consacrat cuvântarea pro­gramului de luptă pentru Independenţa na­ţională, progresul social şi însănătoşirea economiei Franţei. Vorbitorul a subliniat importanţa vitală pe care ar avea-o pentru Franţa anularea restricţiilor asupra comer­ţului cu Răsăritul. El a subliniat mai cu seamă necesitatea unui larg acord comer­cial între Franţa şi U­RSS. In aplauzele furtunoase ale delegaţilor la congres s-a dat citire telegramei u­e salut primite din partea Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din Uniunea Sovie­tică. Congresul a adoptat in unanimitate1 textul unei telegrame de răspuns către sindicatele sovietice. Foamete în Bengal şi Assam CAR­ACI­S (Agerpres). — TASS trans­mite : Ziarul „Imroz" a publicat o ştire din Calcutta în care se vorbeşte despre situa­ţia alimentară extrem de grea din Ben­galul de Est (indian) şi de Vest (pakista­nez) şi din statul indian Assam, într’o serie de regiuni din statul Assam orezul, care este principalul aliment al populaţiei, nu poate fi procurat la niciun preţ. Populaţia se hrăneşte cu iarbă şi frunze de copaci. De 15 zile unele familii nu au alimente Se înregistrează multe cazuri de moarte prin înfometare Mii de oameni umblă pe străzi cerşind in unele regiuni se mai găseşte orez, dar este atât de scump încât populaţia muncitoare şi mai ales şomerii nu au po­sibilitatea să-l cumpere. Critici aduse politicii economice a S. U. A. LONDRA­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : Potrivit relatărilor presei, luând cuvân­tul la adunarea anuală a Asociaţiei comer­cianţilor de grâne din Liverpool, Lock­­hardt Holmes, care şi-a dat demisia din postul f­e preşedinte al acestei organizaţii, a criticat cu asprime politica economică a S.U­A. El a declarat: „Vreme de mulţi ani, echilibrul economic al lumii libere a fost zdruncinat, ca urmare a preţurilor umflate pe care Europa şi in special An­glia a trebuit să le plătească pentru produ­sele agricole din emisfera occidentală" Referindu-se la majorarea preţului grâu­­lui, în conformitate cu acordul Internaţio­nal al grâului, Holmes a spus: „in cazul de faţă avem de a face cu o încercare a guvernului S U.A. de a compensa cel puţin o parte din pierderile sale de ce pieţele interne pe socoteala clienților de peste Ocean".

Next