Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-10 / nr. 2683

V '»•* 4­, SCÂNTEIA tftr——W— ■ k­» N­HM wawpreCTgawe Lucrările Congresului Mondial al Femeilor COPENHAGA 8 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din seara zilei de 7 Iunie a ÎCongresului Mondial al Femeilor au avut pc dezbateri pe marginea raportului pre­zentat de Eugenie Cotton. Anita Rivos a vorbit despre lupta cura­joasă a milioanelor de femei spaniole pen­tru pace, pentru drepturile femeilor şi co­piilor, în condiţiile cruntei terori fran­­chiste. Femeile din Spania franchistă sunt lipsite de drepturi. Pentru o zi de muncă de 14—17 ore, ele primesc un salariu de mizerie cu care nu pot nici măcar să-şi hrănească copiii. Adesea, salariul femei­lor nu reprezintă decât 30% din salariul bărbaţilor. Ţărăncile se găsesc într’o si­tuaţie şi mai grea. Femeile participă activ la lupta eroică a poporului spaniol împotriva regimului lui Franco. Torwi, reprezentanta Finlandei, a vor­­bit despre inegalitatea în drepturi a fe­meilor din industrie şi despre lipsa de spitale şi maternităţi în Finlanda. Torwi şi-a exprimat speranţa că actualul Con­gres va ajuta femeile finlandeze să-şi intensifice lupta pentru pace şi pentru drepturile lor. Delegata Abassiah a salutat Congresul în numele tuturor femeilor din Algeria şi, în special, în numele soţiilor docherilor algerieni, care luptă împreună cu bărbaţii lor pentru încetarea războaielor din Co­reea şi Vietnam. Abassiah a declarat că goana înarmă­rilor accentuează exploatarea şi mizeria poporului algerian. Femeile din Algeria sunt şi mai crunt exploatate decât băr­baţii. Fetele sunt nevoite să muncească de la vârsta de 10 ani şi spre 20 de ani cele mai multe se îmbolnăvesc de tuber­culoză. Situaţia femeilor de la sate este şi mai grea. Abassiah a vorbit despre lupta curajoasă a femeilor algeriene pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru independenţa naţională a Algeriei, pentru pace. ..Nici represiunile, nici intimidările, nici închisorile nu ne vor sili să dăm înapoi“, a declarat în încheiere reprezen­tanta femeilor din Algeria. In cadrul dezbaterilor au mai luat cu­vântul reprezentantele Uruguayului, Un­gariei, Argentinei, Australiei, republicii Costa Rica, Belgiei, S.U.A., Republicii Populare Mongole şi Cubei. Margarita de Ponce (Argentina), care a prezidat şedinţa, a dat citire unor me­saje de salut adresate Congresului de orga­nizaţii de femei din diferite ţări. ★ COPENHAGA 9 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din dimineaţa zilei de 8 iunie a Congresului Mondial al Femeilor au con­tinuat dezbaterile pe marginea raportului lui Eugénie Cotton. Prima a luat cuvântul Raquel Reyes (Venezuela), care a vorbit despre lipsa de drepturi şi despre asuprirea feudală a fe­meilor din Venezuela. Reprezentanta Birmaniei, Daw Amah, a descris în mod sugestiv viaţa grea a femei­lor din Birmania. In 1952, în Birmania, care are o populaţie de 17 milioane de oa­meni, a existat o singură maternitate. „După o exploatare seculară, a spus în continuare Daw Amah, ţara noastră a cu­cerit în sfârşit independenţa. Dar, în pre­zent,­­această independenţă este ameninţată de aţâţătorii la război. Cotropitorii d­ancai­­sişti care au invadat Birmania acaparează bogăţiile naturale, jefuesc populaţia şi pâr­jolesc satele, batjocoresc femeile. Indepen­denţa noastră este ameninţată de acei care în prezent stăpânesc Taiwanul şi care nu sunt decât marionete în mâini străine". Apoi au luat cuvântul Elise Chaillet (Elveţia), Marie Marchand (Chile), Salva Haida (Transiordania). Reprezentanta Angliei, d-na Baldwyn, care a luat apoi cuvântul, a vorbit despre mişcarea femeilor engleze pentru încetarea războiului din Coreea, pentru pace, împo­triva pregătirilor de război. Femeile din Anglia de Sud, a spus d-na Baldwyn, sunt recunoscătoare pentru aju­torul pe care popoarele Uniunii Sovietice şi Chinei l-au acordat recent englezilor sinistraţi de pe urma inundaţiilor. D-na Baldwyn ia loc în prezidiu şi, în aplauzele furtunoase ale asistenţei, o sărută pe conducătoarea delegaţiei femei­lor chineze, Li De-ţiuan, şi pe conducătoa­rea delegaţiei sovietice, N. Popova. Din partea prezidiului se anunţă că pe adresa Congresului au sosit noi telegrame de salut din partea femeilor din diferite ţări. Au urmat la cuvânt Tabeth (Liban), Fargat (Bolivia) şi N. Popova (U.R.S.S.). In cuvântarea sa, N. Popova, reprezen­tanta femeilor sovietice, a declarat: „Popoarele din toate ţările se pronunţă tot mai hotărît împotriva primejdiei răz­boiului şi cer reglementarea paşnică a pro­blemelor internaţionale nerezolvate. In fie­care zi ele îşi demonstrează voinţa şi unita­tea de neclintit în lupta pentru menţinerea păcii. Femeile sovietice, ca şi întreg po­porul sovietic, consideră că nu există nicio problemă internaţională litigioasă sau nerezolvată care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor intre puterile intere­sate, pe calea reglementării paşnice. Spi­ritul tratativelor şi al reglementării paşnice poate şi trebue să triumfe asupra spiritu­lui forţei şi dictatului. Guvernul sovietic, a continuat N. Popova, şi-a manifestat în ultimul timp odată mai mult năzuinţele paşnice îndreptate spre atenuarea încordă­rii în relaţiile internaţionale. în răspunsul său la Mesajul Congresului popoarelor pentru apărarea păcii, guvernul U.R.S.S., exprimând voinţa întregului nostru popor, a declarat că este gata să colaboreze cu guvernele celorlalte state pentru atingerea înaltelor ţeluri ale întăririi păcii generale şi securităţii internaţionale. Poporul sovietic a fost întotdeauna şi este de părere că fiecare popor are dreptul la o existenţă liberă şi independentă. Po­poarele au dreptul să-şi hotărască singure soarta şi nimeni nu poate să le lipsească de acest drept şi să le impună modul său de viaţă, rânduielile sale, cultura sa". N. Popova a arătat apoi că reluarea unor relaţii comerciale şi economice nor­male ar contribui fără îndoială la atenua­rea încordării actualei situaţii internaţio­nale, în sfârşit, a declarat ca, lărgirea re­laţiilor culturale slujeşte desigur cauzei întăririi păcii şi colaborării prieteneşti in­ternaţionale. Delegaţia femeilor sovietice, a spus în continuare N. Popova, se alătură propune­rii de a adresa tuturor femeilor din lume apelul de a intensifica lupta pentru ridica­rea nivelului de trai al femeilor munci­toare, pentru rezolvarea pe calea tratati­velor a tuturor problemelor internaţionale litigioase şi nerezolvate, pentru încetarea goanei înarmărilor, pentru o strânsă cola­borare economică şi culturală şi prietenie între popoare. Ocupându-se de propunerile ca Congre­sul să elaboreze o „declaraţie a drepturilor femeilor", N. Popova a declarat: Cred că aceste propuneri vor fi spriji­nite în unanimitate de întregul nostru Con­gres. Dar cred că nu este suficient să fie elaborată cea mai bună declaraţie a drep­turilor , trebue, şi acesta este lucrul cel mai important, să se ducă lupta pentru traducerea în viaţă a declaraţiei şi în această luptă trebue să se unească femeile din lumea întreagă. In continuare, N. Popova a vorbit des­pre situaţia copiilor, subliniind că lupta pentru drepturile şi libertăţile democratice, pe care femeile din multe ţări o duc cu fermitate, este indisolubil legată de lupta pentru pace şi pentru viitorul fericit al tinerei generaţii. Delegaţia sovietică se pronunţă pentru stabilirea unei strânse le­gături şi a unităţii de acţiune cu toate or­ganizaţiile feminine naţionale şi internaţio­nale în scopul luptei comune pentru pace, pentru drepturile femeilor şi pentru apă­rarea copiilor. In numele Consiliului Mondial al Păcii, Congresul a fost salutat de Platts Mills. In aplauzele furtunoase ale celor pre­zenţi, Platts Mills a anunţat că la Panmun­­ton a fost realizat acordul cu privire la schimbul prizonierilor de război. In încheierea şedinţei a luat cuvântul Sinclair, delegata Irlandei de Nord. ★ COPENHAGA 9 (Agerpres). — TASS transmite: In după amiaza zilei de 8 iunie, Con­gresul Mondial al Femeilor a continuat desbaterile pe marginea punctelor 1 şi 2 de pe ordinea de zi, lucrând în cadrul celor cinci secţii constituite şi anume: 1. Pentru drepturi economice şi so­ciale ; 2. Pentru drepturi politice şi cetă­ţeneşti ; 3. Pentru învăţământul general şi pro­fesional ; 4. Pentru pace şi prietenie între popoare; 5. Pentru apărarea copiilor. După discuţia generală, secţiile urmează să elaboreze recomandări cu privire la problemele respective. La lucrările secţii­lor participă toate delegaţiile. In afară de cele cinci secţii au fost constituite trei comisii. Toate delegaţiile care participă la Congres sunt reprezen­tate în aceste comisii. Comisia Nr. 1 se ocupă de elaborarea „Declaraţiei dreptu­rilor femeilor". Comisia Nr. 2,— de re­dactarea unui Apel către femeile din în­treaga lume, iar Comisia Nr. 3 — de în­tocmirea unei rezoluţii asupra activităţii Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Mesajul adresat de către Pak Den Ai PHENIAN 9 (Agerpres). — China Nouă transmite : Preşedinta Uniunii democrate a femei­lor din Coreea, Pak Den Ai, a adresat Congresului Mondial al Femeilor un mesaj de salut în care exprimă mulţumiri sincere participantelor la Congres pentru sprijinul dat poporului coreean în lupta pentru libertate, independenţă şi pace în întreaga lume. Femeile coreene şi întregul popor coreean — se spune un mesaj — au aflat cu profundă indignare că guvernul Da­nemarcei a refuzat să acorde viza de in­trare în ţară delegatelor coreene la Con­gresul Mondial al Femeilor. In numele femeilor coreene și al între­gului popor coreean protestez cu hotărîr­e împotriva acestui act rușinos al guvernu­lui danez. In încheiere, Pak Den Al declară că femeile coreene sunt alături de prietenele lor și de femeile iubitoare de pace din în­treaga lume. Rezultate parţiale ale alegerilor din Italia ROMA 9 (Agerpres). — TASS Până în dimineaţa zilei de 9 iunie nu fusese publicată nicio ştire oficială despre rezultatele alegerilor pentru parlamentul italian. Ministerul afacerilor interne publi­case numai două comunicate scurte. In­­tr'unul din ele se specifică că la alegerile pentru Camera deputaţilor au participat 28.461.094 de alegători, adică 93,78% din numărul total. In celălalt comunicat se spune că pe baza primelor date parţiale ale numărătoarei voturilor, în alegerile pentru Senat, partidul democrat-creştin a întrunit 563.797 de voturi, iar partidele de opoziţie 529.883 de voturi. Ziarul ,,Unita" anunţă că la Roma la 1.272 de secţii de votare din 1.558, votu­rile au fost repartizate în alegerile pentru Senat după cum urmează : partidul comu­nist — 166.297 (22,8%); partidul socia­list — 64.192 (8,8%); „Unitatea popu­lară" — 4.430 ; „Uniunea democratică na­ţională" — 3.815 ; monarhiştii — 6. 520 (9%); neofasciştii — 103.611 (14,2%). In total, listele opoziţiei au întrunit 56% din voturi. Partidul democrat-creştin şi aliaţii săi au întrunit numai 44% din vo­turi. ★ ROMA 9 (Agerpres). Agenţia Ansa transmite datele complete asupra alegerilor pentru Senat în şase re­giuni: Abruzzi­e-Malisa, Marche, Liguria, Apulia, Lombardia şi Friuli-Veneţia-Giulia. Totalul voturilor exprimate în aceste regiuni — 7.970.355 — se repartizează după cum urmează : partidele comunist și socialist — 2.783.846 (în alegerile din 1948 — 2.384.723) ; partidul democrat­­creştin — 3 489.522 (în alegerile din 1948 — 3.893.895); partidele social-de­mocrat, republican si liberal — 683.640 (în 1948 — 1.116 239). In aceste şase regiuni locurile In Senat au fost repartizate precum urmează : par­tidul democrat creştin — 40 de mandate ; partidul comunist — 18 ; partidul socialist — 10 ; partidul naţional monarhist — 4 ; „Mişcarea socială italiană" — 2 ; parti­dul social-democrat — 1. ★ ROMA 9 (Agerpres). — La 24 ore după închiderea scrutinului, rezultatele alegerilor generale continuă să nu fie încă publicate. Rezultatele parţiale cunoscute până acum arată un progres net al celor două mari partide democrate, comunist şi socialist. In numeroase centre importante aceste două partide au înfrânt coaliţia partidelor guvernamentale. Astfel, la Bologna partidele comunist şi socialist au întrunit 119.998 voturi faţă de 112.683 voturi întrunite de coaliţia guver­namentală ; la Pisa, comuniştii şi socia­liştii au obţinut 127.830 voturi faţă de 89.663 voturi ale democrat-creştinilor şi ale aliaţilor lor. La Terni, cele două par­tide democratice au repurtat o victorie ca­tegorică întrunind 32.361 voturi, în timp ce partidele coaliţiei guvernamentale nu au putut obţine decât 13.252 voturi. In declaraţia sa făcută în după amiaza zilei de 9 iunie, ministrul afacerilor in­terne, Mario Scelba, a declarat că în ale­gerile pentru senat partidul democrat­­creştin şi aliaţii săi (adică partidele social­­democrat, liberal şi republican) au obţinut majoritatea absolută de voturi, dar că „în ceea ce priveşte camera deputaţilor nu se pot face deocamdată nici un fel de pronosticuri". După cum se ştie In alegerile pentru senat, mandatele se repartizează proporţional cu numărul vo­turilor întrunite de fiecare partid. In ale­gerile pentru camera deputaţilor, potrivit noii legi electorale antidemocratice, se acordă aşa numita „primă a majorităţii"; partidul sau blocul de partide care a întrunit 50% plus unul din numărul voturilor obţine 380 de locuri în cameră din totalul de 590. După cum anunţă pos­tul de radio „Oggi in Italia", întârzierea cu care sunt publicate rezultatele a pro­vocat indignarea ziariștilor italieni din străinătate, care au trimis o scrisoare de protest ministrului de Interne. Scelba nu a răspuns la această scrisoare. ■ Să fie salvată viaţa soţilor Rosenberg NEW YORK 9 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia France Presse, judecătorul federal Irving Kaufman a respins la 8 iunie ultima cerere a soţilor Rosenberg cu privire la rejudecarea procesului lor. După cum se ştie, avocatul soţilor Ro­senberg a prezentat noi probe dovedind că principalul martor al acuzării, Green­­glas, s-a făcut vinovat de sperjur. ★ WASHINGTON 9 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France NEW YORK 9 (Agerpres).— La 29 Mai în statul Carolina de Nord au fost executaţi prin gazare negrii Clyde Brown şi Raleigh Speller. In ultimii şase ani au fost executaţi în acest fel 30 de oameni. In cadrul procesului înscenat celor doi negri, cărora li s'a adus obişnuita acuza­ţie de viol, nevinovăţia lor a ieşit la iveală în modul cel mai evident. Niciunul din martorii acuzării, citaţi în procesul lui Brown, muncitor din industria tutunului în vârstă de 22 ani, nu a fost în măsură să declare că acuzatul s-ar fi aflat în locul în care s-a pretins că ar fi avut loc crima. Cu o zi înainte de execuţie Brown şi Speller şi-au reafirmat nevinovăţia. Cererile de anulare a sentinţei pronun­Presse, avocatul E. Bloch a cerut la 9 iunie Curţii Supreme a S.U.A. să revină asupra celui de al 3-lea refuz al ei de a revizui sentinţa de condamnare la moarte a soţilor Rosenberg. Avocatul soţilor Rosenberg a declarat de asemenea că noile elemente descoperite după condamnarea lui Julius şi Ethel Rosenberg justifică întru totul rejudecarea procesului. Date împotriva lui Brown şi Speller au fost respinse de Curtea Supremă a statului Ca­rolina de Nord pe motivul că au fost In­troduse... cu o întârziere de câteva ore. Condamnarea la moarte cu totul nejusti­ficată a lui Brown şi Speller a provocat indignarea a numeroşi cetăţeni din Caro­lina de Nord, care au cerut lui W. B­omstead, guvernatorul statului, anularea pedepsei. După execuţie, la Incinerarea lui Brown au participat mii de muncitori albi şi ne­gri din Industria tutunului care, alături de un mare număr de alţi americani cin­stiţi, luptă acum pentru a-i salva de o moarte asemănătoare pe negrii Bernie şi Lloyd Daniels. Negri nevinovaţi executaţi în S. U. A. REDACȚIA SI ADMINISTRAŢIA, București Piața „Scânteii", Tel., f.fl0.Î. ft f.00# Criminalei de război Ilse Koch i-a fost redusă pedeapsa BERLIN 9 (Agerpres). Ziarul „Stuttgarter Nachrichten“ anunţă că autorităţile din Germania occidentală au comutat condamnarea la închisoare pe viaţă, pronunţată de tribunalul de la Mün­chen împotriva Ilsei Koch, la numai doi ani detenţiune într'un lagăr de muncă. Isprăvile lisei Koch, cunoscută sub nu­mele de „căţeaua dela Buchenwald", au umplut de oroare întreaga omenire. Se ştie că în lagărul dela Buchenwald au fost gazaţi sute de mii de oameni. La procesul ei au fost prezentate abatjururile din piele de om pe care şi le făcuse, iar martori oculari au descris felul în că va asmuţea câinii pentru a-i sfâşia pe deţi­nuţii din lagărul de la Buchenwald. ----------­Greve în Birmania RANGOON 9 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, 1.300 de docheri din Rangoon au declarat o grevă de trei zile în sprijinul revendicărilor lor privitoare la mărirea salariilor. Greva ameninţă să se întindă şi asupra altor porturi birmane. Greviştii au declarat că dacă revendicările lor nu vor fi satisfăcute vor declara grevă generală. Evenimentele din Coreea PHENIAN 9 (Agerpres). — TASS trans­mite : In comunicatul din 9 Iunie al înaltului Comandament al Armatei Populare a R. P. D. Coreene, se anunţă că pe toate fronturile au fost duse lupte de însemnă­tate locală. In noaptea de 8 spre 9 Iunie aviaţia americană a bombardat din nou în mod barbar cartierele locuite din Phenian, Ciunhva şi End­ju din provincia Phena­­nul de Nord. S-au înregistrat numeroase victime în rândurile populaţiei paşnice şi au fost distruse peste 200 de case şi bordee. La 9 iunie unităţile de artilerie anti­aeriană ale armatei populare au avariat trei avioane ale inamicului. Bombardamente de aviaţie împotriva populaţiei paşnice coreene PHENIAN 9 (Agerpres). — TASS In noaptea de 8 spre 9 iunie, un grup numeros de bombardiere grele americane a bombardat satele Iusori şi Samd­jon­i din împrejurimile lipsite de orice obiective militare ale Phenianului. Aviatorii americani au aruncat un mare număr de bombe brizante şi bombe cu na­palm. In satul Iusori erau găzduiţi elevi de la o şcoală medie, care sosiseră In sat pentru a ajuta pe locuitori la muncile de pe plantaţiile de orez. Mulţi elevi între 10 şi 16 ani au fost omorîţi de bombele bri­zante sau au ars de vii in napalm. Tratativele de armistiţiu în Coreea KAISUNG 9 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: La 9 Iunie delegaţia coreeano-chineză la tratativele de armistiţiu a dat publici­tăţii următorul comunicat: La 9 iunie delegaţiile şi ofiţerii de stat major al celor două părţi la tratativele de armistiţiu au ţinut succesiv şedinţe închise. Următoarea şedinţă plenară a delega­ţiilor celor două părţi va avea loc la 10 iunie, ora 11. In legătură cu semnarea acordului în chestiunea repatrierii prizonierilor de război din Coreea Declaraţiile secretarului general al O. N. U. şi ale primului ministru al Indiei NEW YORK 9 (Agerpres). — Agenţiile de presă occidentale reproduc următoarea declaraţie în legătură cu evenimentele din Coreea făcută de Dag Hammerskjöld, secre­tarul general al O.N.U. . „Recentele eveni­mente din Coreea reprezintă un mare pas înainte, dar ne mai rămân multe de făcut în cursul săptămânilor şi lunilor viitoare". Ceea ce a fost înfăptuit, a subliniat secre­tarul general al O.N.U., este admirabil şi foarte încurajator pentru viitor. ★ LONDRA 9 (Agerpres). — După cum relatează agenţia Associated Press, primul ministru al Indiei, Nehru, a declarat Luni în cadrul unei conferinţe de presă : „Pu­tem aştepta cu încredere un armistiţiu în Coreea". El a arătat că optimismul său se bazează pe acordul încheiat la Panmunjon cu privire la schimbul de prizonieri de război coreeni. Nehru şi-a exprimat păre­rea că „un armistiţiu în Coreea va des­chide şi drumul soluţionării altor pro­bleme". Răspunzând unor întrebări, Nehru a de­clarat că după părerea sa, în urma înche­ierii armistiţiului în Coreea, perspectivele admiterii Chinei comuniste la O.N.U. vor fi mult m­ai mari. Nehru a ţinut să-şi exprime părerea că „Europa şi America nu sunt suficient de conştiente de starea de răsvrătire care fră­mântă Africa şi Asia". Comentariile presei internaţionale R. P. CHINEZA PEKIN­G (Agerpres). — Ziarul „Jenminjibao" din 9 iunie pu­blică un important articol de fond: „Nete­zirea căii spre soluţionarea paşnică a pro­blemei coreene". Articolul subliniază perspectivele pe care le deschide încheie­rea acordului cu privire la problema repatrierii prizonierilor de război. După ce face un istoric al negocierilor care au dus la realizarea acordului, şi după ce explică principalele prevederi ale acestuia, artico­lul demască noile uneltiri împotriva în­cheierii armistiţiului la care se dedă clica reacţionară a lui Li Sîn Man. „Chestiunea prizonierilor de război este acum reglementată şi un acord deplin este în sfârşit posibil în cadrul tratativelor de armistiţiu. Acordul cu privire la repatrie­rea prizonierilor de război a deschis calea reglementării paşnice a problemei coreene. Cele două părţi trebue însă să respecte acordul şi să îndeplinească obligaţiile pe care şi le-au asumat pentru a asigura co­misiei de repatriere posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea. Este unanim recunoscut că problema coreeană este una din cele mai impor­tante probleme Internaţionale şi că regle­mentarea ei paşnică va netezi în mare măsură calea spre reglementarea altor probleme Internaţionale arzătoare" — scrie ziarul în încheiere, ANGLIA LONDRA 9 (Agerpres). Evenimentele din Coreea au constituit principala temă a comentariilor ziarelor britanice din dimineaţa zilei de 9 iunie. Ziarul „Times", referindu-se la acordul realizat în chestiunea repatrierii prizonie­rilor de război, scrie : „Ştirea din Coreea a fost primită în toată Marea Britanie cu uşurare". La rândul său, ziarul „Yorkshire Post­" scrie : „Se poate afirma că încheierea acordului cu privire la prizonieri constitue o dovadă a sincerităţii comuniştilor în ceea ce priveşte dorinţa lor de pace. în­cheierea armistiţiului în Coreea va aduce o destindere internaţională şi va înlătura spectrul dezastruos al războiului". Ziarul „Financial Times" consacră arti­colul său de fond perspectivelor oferite de încetarea războiului în Coreea. „încetarea luptelor, scrie ziarul, va face cu putinţă căutarea unei soluţii paşnice a probleme­lor care despart Răsăritul de Occident". Ocupându-se de perspectivele economice, „Financial Times" subliniază că acum va fi cu putinţă să se extindă relaţiile co­merciale existente între Răsărit şi Apus, şi vor exista şanse mai multe pentru o redeschidere a pieţii chineze pentru co­merţul exterior". Trecând în revistă problemele politice rămase încă nerezolvate, ziarul îşi expri­mă credinţa că „mersul evenimentelor are tendinţa să se îmbunătăţească". FRANŢA PARIS 9 (Agerpres). Semnarea iminentă a armistiţiului din Coreea constitue una din principalele teme ale comentariilor presei franceze din 9 iunie. După cum subliniază comentatorul po­stului de radio Paris, ştirea realizării acordului în problema prizonierilor de război a fost primită în Franţa cu sa­tisfacţie. Astfel, ziarul „Le Parisien Libéré" scrie : „Un armistiţiu în Coreea înseamnă o etapă pe drumul destinderii Interna­ţionale" dar că „mai rămân de rezolvat o serie de probleme“. „Armistiţiul — scrie ziarul — nu este încă pace. Războiul din Coreea constituia un obstacol în calea păcii generale". Ziarul constată că „...există diviziune şi între occidentali într'o serie de chestiuni arzătoare". Potrivit ziarului „Progres de Lyon" „semnarea acordului în Coreea este un pas înainte spre lichidarea războiului rece. Lumea a primit această ştire cu mulţu­mire şi uşurare". JAPONIA TOKIO 9 (Agerpres). Ocupându-se de evenimentele din Coreea ziarul Japonez „Asahi" scrie că „comuniştii au arătat limpede că intenţio­nează să contribue la destinderea încor­dării Internaţionale prin semnarea acor­dului cu privire la schimbul de prizo­nieri". „Negocierile de armistiţiu — scrie ziarul — au dovedit că pacea poate fi realizată prin negocieri”. Ziarul „Mainiţi” se declară pentru uni­ficarea Coreei prin mijloace paşnice, su­bliniind că acordul privitor la repatrierea prizonierilor de război „este un mare pas pe calea realizării păcii”. itni BW fi­m­u­l WHKMw——www BMaaiflg— Nr. 2 SUS Conferinţa primilor miniştri ai Commonwealthului LONDRA 9 (Agerpres). — TASS După o întrerupere de două zile, la 0 iunie, conferinţa primilor miniştri ai ţă­­i­lor Commonwealth-ului britanic şi-a re­luat lucrările. Şedinţa de dimineaţă a fost consacrată problemelor de politică externă. Prim miniştrii au examinat ultimele ştiri în legătură cu tratativele de armisti­ţiu din Coreea şi, după cum declară comen­tatorul agenţiei Reuter, au salutat semna­rea acordului cu privire la repatrierea pri­zonierilor de război. Comentatorul arată că prim miniştrii au hotărît să facă o declaraţie în care s° pronunţă pentru ducerea de tratative între puterile occidentale şi Uniunea Sovietică în cel mai scurt timp. In legătură cu aceasta, comentatorul di­plomatic al ziarului „Observer“ scrie că la conferinţă au fost supuse unor anumite critici unele acţiuni ale americanilor la tratativele de armistiţiu din Coreea şi po­ziţia lor faţă de Uniunea Sovietică. ★ LONDRA 9 (Agerpres).­­• După cum anunţă agenţia France Presse, în comunicatul dat publicităţii la terminarea conferinţei prim-miniştrilor ţă­rilor Commonwealthului se spune că „prim­­miniştrii au examinat stadiul relaţiilor cu Uniunea Sovietică şi au căzut de acord să nu se piardă niciun prilej în vederea reglementării sau cel puţin a aplanării într-o oarecare măsură a divergenţelor care dezbină în prezent lumea“. După ce se vorbeşte despre problemele militare, în comunicat se spune că „prim­­miniştrii au luat act cu satisfacţie de încheierea acordului asupra prizonierilor de război în Coreea care înlesneşte sem­narea acordului de armistiţiu în scurt timp. Totodată, prim-miniştrii au procedat la un schimb de vederi asupra măsurilor ce vor trebui luate înainte de terminarea ostilităţilor din Coreea, în scopul asigu­rării stabilităţii în Extremul Orient şi Asia Sud-estică". In comunicat se spune de asemenea că prim-miniştrii au discutat şi despre pro­blemele actuale ale Orientului Mijlociu, subliniindu-se Importanța Internațională a Canalului de Suez. Sărbătorirea presei comuniste în Germania occidentală BERLIN 9 (Agerpres). A.D.N. trans­mite : La Solingen a avut loc o adunare in cinstea presei comuniste din Germania occidentală, la care au luat parte 25.000 de persoane. La adunare au luat deasemenea parte reprezentanţi ai presei comuniste din Franţa, Anglia şi Olanda. In cuvântările lor ei au subliniat că oamenii muncii din ţările lor se pronunţă ca şi poporul ger­man pentru crearea unei Germanii unite, iubitoare de pace şi democrate. Pe adresa ziarului „Freies Volk" s-au primit telegrame de salut din partea orga­nelor partidelor comuniste din Belgia şi Danemarca, precum şi din partea organe­lor de presă ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie popu­lară. In aplauzele asistenţei, reprezentantul ziarului „L’Humanité" a declarat că po­porul francez este solidar cu lupta patrio­ţilor germani împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. Participanţii au ascultat cu o deosebită atenţie cuvântarea rostită de Max Rei­­mann, preşedintele Partidului Comunist din Germania, consacrată apropiatelor ale­geri pentru Bundestag. Participanţii la adunare au adoptat o rezoluţie în care protestează împotriva persecutării Partidului Comunist din Ger­mania de către guvernul de la Bonn. Congresul istoricilor unguri BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Luni 8 iunie, Congresul Istoricilor unguri şi-a continuat lucrările. In şedinţa din după amiaza zilei, Zoltán Tóth, doctor în ştiinţe istorice, laureat al Premiului Kossuth, a făcut o comunicare întitulată: „Bălcescu şi lupta pentru unitatea popoarelor român şi ungar în 1848-49“. In cadrul discuţiilor care au urmat a luat cuvântul, printre alţii, acade­micianul Mihail Roller. Victor Cheresteşiu, directorul Institutu­lui de lingvistică de pe lângă Academia R.P.R a prezentat o comunicare intitu­lată: ,,N. Bălcescu — marele revoluționar democrat-român". Pentru comerţ cu Răsăritul LONDRA 9 (Agerpres). — Ziarul „Daily Worker" publică un arti­col redacţional în care se spune că a so­sit timpul să fie anulate restricţiile impuse de americani comerţului englez cu U.R.S.S. şi China. „Acţiunile îndreptate spre pace, arată ziarul, trebue să fie însoţite de elibe­rarea comerţului. Atunci pacea va însemna nn declin şi depresiune, ci o uriaşă extin­dere a comerţului mondial, asigurarea de lucru pentru muncitorii din principalele ramuri ale Industriei engleze". Comentând într’un articol redacţional eşecul misiunii la Washington a ministru­lui finanţelor, Butler, în legătură cu pla­nul „Comerţ, nu ajutor“, ziarul englez „Daily Herald" scrie că ,,a sosit timpul ca ţările Commonwealthului să se că­lăuzească după un plan propriu. Nu este nevoie de noi scheme în ce priveşte va­luta şi nici de un nou ajutor american, subliniază ziarul, ci de mai multe alimente, cărbune şi materiale..." ★ SINGAPORE 9 (Agerpres). După cum transmite agenţia Associated Press, oamenii de afaceri din Singapore leagă încheierea armistiţiului în Coreea de posibilitatea intensificării legăturii comer­ciale cu R. P. Chineză. Vie activitate la bursa din Hongkong HONGKONG 9 (Agerpres). După cum anunţă agenţia Reuter, la bursa de valori din Hongkong s-a înregis­trat la 8 iunie o activitate vie. Cercurile de afaceri contează pe o relaxare a res­tricţiilor impuse traficului comercial cu R. P. Chineză. -----— Creşterea mortalităţii infantile în Iugoslavia SOFIA 9 (Agerpres). — Agenţia Tele­grafică Bulgară transmite : In Iugoslavia de astăzi nu există niciun fel de protecţie sanitară a mamei şi a co­pilului. Astfel, în anul 1952, din cele 2.194 de naşteri din districtul Sarajevo, numai 20 de cazuri s-au bucurat de asis­tenţă sanitară calificată. Situaţia din loca­lităţile mai îndepărtate din Iugoslavia este încă şi mai rea. Ca urmare a condiţiilor grele de trai, a foametei, a mizeriei şi a lipsei de asis­tenţă medicală, mortalitatea Infantilă este în continuă creştere. In oraşul Zenice, mortalitatea infantilă a crescut în anul 1951 cu 23%, iar în 1952 cu 31%%/n. Po­trivit datelor publicate de ziarul „Dnev­­nik‘‘, în provincia Voivodina „din şase nou născuţi, unul moare”, iar în anumite localităţi mortalitatea atinge proporţii ca­tastrofale, în satul Sonta, de pildă, mor aproape 80% dintre noii născuţi. In anul 1951, în satele Seluci şi Alibunar au mu­rit respectiv 87% şi 77% din noii născuţi. Situaţia din celelalte sate şi oraşe din Voivodina, Macedonia Vardară, Bosnia şi Herţegovina, nu este cu nimic mai bună. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Opera de Stat ; Macul Roşu ; Teatrul de Operetă .• Casa cu trei fete ; Tineretului: Un flă­cău din oraşul nostru ; Ansamblul de Estradă al R.P.R. , (în parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“) . Concert. CIN CAMATOGRAFE: Republica I C. Frimu: Fetiţa de zăpadă . Bucureşti, Grădina Elena Pavel : Pri­măvara la Atoscopa , Elena Pavel : Compozitorul Glinca ; Lumina ; Elixirul dragostei ; Timpuri Noi : Suntem pentru pace Gh Doja : Prieteni nedespăr­ţiţi : Alex. Popov ; Spre cer : 8 A martie : Alisiunea secretă ; Cultural : Aţinem Donetului ; Constantin David : Fata cu părul cărunt ; Griviţa : Sadco ; Vasile Roaită : Ciao I­man ; 7 Noembrie : Pavlinca; Alex. Sahia : Tsui-Cong ; Flacăra: Insula mistere­lor ; T. Vladimirescu : Bolnavul închipuit. Sub sem­nul păcii şi al tinereţii ; Arta : Noapte de Alai ; Popular: Mu­zerabilii (ambele serii). Mioriţa: Din nou pe front ; Moşilor ; Maximca: Vulpea păcălită ; 23 August : Primul sbop ; Donca Sim­o : Marele con­cert ; Ilie Pintilie : Destinul unei femei ; 8 Mai : Concertul maeştrilor artei ucrainiene ; Volga : Trac­toriştii ; 1 Alai : Sub jug ; Libertăţii : Casa mult visată; N. Bălcescu : Actele secrete Solvav ; Rahova: Oaspetele neaşteptat ; Olga Bancic : Omul cu 1000 de fete. Tiparul: Combinatul Poligrafic Caia Scânteii „I. V. STALIN’*|

Next