Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-11 / nr. 2684

ANUL XXII Nr. 2684 Joi 11 Iunie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Să îmbunătăţim­­ activitatea gazetelor de perete! Una din cele mai însemnate şi eficace forme ale agitaţiei politice în rândurile oamenilor muncii o constitue gazeta de perete. Gazeta de perete este un propagandist, agitator şi organizator colectiv la locul de muncă unde apare şi, ca parte com­ponentă a presei comuniste, o armă ascu­ţită a partidului în etapa actuală de construire a socia­lismului în ţara noastră, când succesul în­făptuirii politicii partidului depinde în cea mai mare măsură de nivelul conştiinţei masselor, importanţa gazetelor de perete, ca şi a agitaţiei politice de massă în ge­neral creşte extrem de mult. Participând la întrecerea începută la 20 Februarie în cinstea zilei de 23 August unele gazete de perete şi-au făcut o sar­cină de cinste din descoperirea şi promo­varea a tot ceea ce e nou şi înaintat la locul de muncă respectiv. Ele sprijină puternic lupta muncitorilor pentru înde­plinirea planului cincinal în patru ani, în­făţişând sistematic rezultatele obţinute în producţie, popularizându-i pe fruntaşi şi metodele lor, criticând cu curaj lipsurile. Recent gazeta de perete „Metalurgistul“ din uzinele ,,Vulcan“ a popularizat ini­ţiativa strungarului stahanovist Cosma Valerian, care a aplicat un complex de metode sovietice. In câteva numere consecutive şi într’o ediţie specială, gazeta de perete a descris pe larg cum a aplicat tov. V. Cosma metoda Colesov, de tăiere intensivă a metalelor, combinată cu metoda tehnicianului sovie­tic Râjcov, de înlăturare a vibraţiilor în timpul strunjirii. El a dovedit ce înaltă productivitate a muncii se poate obţine în acest fel. Rezultatele activităţii gazetei de perete nu au întârziat să se vadă. In curând, alţi 44 strungari din uzină au tre­cut la aplicarea iniţiativei stahanovistului Cosma. In perioada premergătoare Congre­sului fruntaşilor din gospodăriile agri­cole colective, numeroase gazete de perete de la sate au scris pe larg despre munca rodnică a unor preşedinţi, brigadieri şi co­lectivişti fruntaşi — adevăraţi organiza­tori ai producţiei socialiste — care, apli­când regulile agrotehnice, folosind metode înaintate în îngrijirea vitelor, obţin rezul­tate însemnate. In gazeta de perete a gospodăriei agri­cole colective „Olga Bande“ din Pala­­tul Mare-Constanţa s-a scris cu căldură despre munca Lucreţiei Ilinca a­mulgătoare, delegată la Congres. Forţa gazetelor de perete, ca dealtfel a întregii prese comuniste, constă în legă­tura strânsă, de zi cu zi, cu massele. Un exemplu îl constitue, în această pri­vinţă, felul în care colectivul de redacţie al gazetei de perete „Lupta noastră“ a uzinelor „Boleslaw Bierut“ din Capitală şi-a organizat o reţea de peste 100 cores­pondenţi activi din rândul cărora fac parte stahanovişti şi fruntaşi în producţie, ingi­neri, tehnicieni, maiştri, agitatori, membri şi nemembri de partid. Trebue spus însă că — cu toate succe­sele obţinute — în activitatea unui număr destul de mare de gazete de perete se manifestă încă lipsuri serioase. Pentru ca gazetele de perete să-şi poată îndeplini sarcinile lor însemnate este necesară asi­gurarea apariţiei lor regulate. Din păcate sunt încă numeroase cazurile când gaze­tele de perete nu se schimbă cu săptămâ­nile şi lunile. Astfel, datorită lipsei de preocupare a Comitetului regional de partid Oradea, în raioanele Aleşd, Beiuş şi Marghita nu apare cu regularitate nici jumătate din numărul gazetelor de perete. Sarcina principală a colectivelor gaze­telor de perete este asigurarea unui conţi­nut viu, actual, mobilizator, la un înalt nivel ideologic-politic. Conţinutul a nu­meroase gazete de perete din regiunile Galaţi, Constanţa, Timişoara, Baia A Mare, este la un nivel foarte scăzut, datorită neîndrumării lor de către organizaţiile de partid. In multe gazete de perete se constată încă tratarea problemelor „în general", fără legătură cu realitatea locală, fără o legătură între problemele concrete ale oamenilor muncii din colectivul respectiv şi sarcinile politice generale ale luptei partidului nostru pentru pace şi socialism. Preocuparea pentru sprijinirea cu toată căldura a ceea ce este nou şi înaintat în munca şi viaţa oamenilor din întreprin­deri, instituţii, gospodării agricole de stat şi colective, etc. este încă departe de a se fi încetăţenit în activitatea multor gazete de perete; în această direcţie se observă destule manifestări de superficialitate. Recenta consfătuire a redacţiei ziarului „Scânteia" cu membrii colectivelor de re­dacţie ale gazetelor de perete din Capitală a scos la iveală faptul că unele gazete de perete se mulţumesc numai să pomenească diferite metode înaintate de muncă, fără a le descrie şi fără a arăta rezultatele obţi­nute prin aplicarea lor. In felul acesta muncitorii nu au­ nimic de învăţat, iar ga­zeta de pe­rete nu contribuie concret la extinderea sistematică a metodelor îna­intate. Multe gazete de perete oglindesc încă rar şi cu totul nesatisfăcător trăsăturile omului nou, care creşte — educat de partid — odată cu mersul construcţiei socialiste; ele nu se ocupă de atitudinea omului înaintat, plin de grijă faţă de proprietatea obştească şi care munceşte cu abnegaţie şi eroism pentru înflorirea patriei. Gazetelor de perete din S.M­­., gospo­dării de stat şi colective ca şi tuturor gazetelor de perete din sate le revin sar­cini însemnate în educarea oamenilor mun­cii de la sate, ca aceştia să participe cu toate puterile la obţinerea de recolte bogate pentru îndeplinirea cu stricteţe a obliga­ţiilor faţă de stat, să lupte pentru dezvol­tarea spiritului de vigilenţă Faţă de unel­tirile elementelor duşmănoase. Unele gazete de perete nu dau atenţia cu­venită popularizării marilor realizări ale regimului nostru de democraţie populară pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai, pentru satisfacerea nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor muncii Apar foarte puţine materiale , despre noile ma­şini şi utilaje aduse din U.R S.S. sau fa­bricate la noi în ţară, care uşurează şi fac mai plăcută munca oamenilor, despre creşe şi cămine, despre bibliotecile clubu­rilor care se îmbogăţesc zi de zi cu noi volume. Unele gazete de perete, în loc să folo­sească cu curaj şi combativitate arma criticii şi autocriticii, se mulţumesc să prezinte totul într’o atmosferă de paradă, trandafirie, ca şi când n’ar mai exista niciun fel de lipsuri. Astfel, gazeta de perete a I.M.S. Câmpulung, regiunea Piteşti, în ultimul său număr vorbeşte numai despre realizările din întreprindere ca şi cum lipsurile ar fi fost lichidate. Numeroase gazete de perete nu des­făşoară sistematic lupta pentru stârpi­­rea birocratismului şi a atitudinilor de nepăsare şi dispreţ faţă de nevoile oame­nilor muncii Colectivul de redacţie al ga­zetei de perete nu trebue să considere că este deajuns să publice materiale critice. El trebue să lupte consecvent pentru ca propunerile şi criticile juste ale oame­nilor muncii să aibă urmări practice. O lipsă răspândită a colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete este unilateralita­tea preocupărilor lor, faptul că ocupân­­du-se de o sarcină sau alta, le scapă din vedere sau le subapreciază pe toate ce­lelalte. Folosind exemple concrete locale, gazeta de perete trebue să desfăşoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului şi al internaţio­nalismului proletar. Un loc de seamă în gazeta de perete trebue rezervat lămuririi problemelor luptei pentru pace, dezbă­tând aceste probleme sau reproducând articole din presa centrală, răspunzând întrebărilor oamenilor muncii, chemându-i pe aceştia să scrie despre experienţa lor, despre viaţa lor etc. Principala cauză a lipsurilor existente în munca colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete constă în faptul, că comitetele de partid regionale, raio­nale şi orăşeneşti subapreciază importanţa lor şi nu privesc gazetele de perete ca organe de presă menite să le ajute pu­ternic la îndeplinirea sarcinilor. Acest lucru s’a vădit şi, în felul în care s’a desfăşurat până acum întrece­rea pe ţară, la care participă activ un număr de gazete de perete încă res­trâns, îndeosebi la sate. Comitetele de partid regionale, raionale şi orăşeneşti trebue să folosească întrecerea între ga­zetele de perete pentru a obţine în scurt timp o creştere puternică a nivelului poli­tic şi ideologic, a conţinutului articolelor şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice în care apar gazetele de perete, pentru întărirea legăturilor acestora cu massele, pentru transformarea lor în puternice in­strumente în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor politice şi economice. Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a agitaţiei politice în rândurile oamenilor muncii obligă organizaţiile de bază să îndrume permanent activitatea colectivelor de re­dacţie ale gazetelor de perete, să efectueze un control strict asupra conţinutului ma­terialelor publicate, să analizeze perio­dic activitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere trebue să privească gazeta de perete ca organ al lor de presă, de aceea ele trebue să le îndrume pentru a trata problemele con­crete ale locului de muncă, să le ajute să-şi pună în faţă obiective precise în le­gătură cu sarcinile cele mai urgente şi mai importante. Organizaţiile de partid trebue să educe colectivele de redacţie ale gazetelor de perete în spiritul dezvoltării criticii şi autocriticii. Ele nu trebue să permită încercarea unor organe administrative de a gâtui critica şi a persecuta pe cei care critică la gazeta de perete. Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete trebue să folosească din plin şi în forme cât mai variate satira — caricatu­rile, epigramele etc., armă puternică în lupta împotriva a ceea ce este vechi, îna­poiat. Presa de partid centrală şi locală are datoria să sprijine activ întrecerea între gazetele de perete, popularizând expe­rienţa colectivelor de redacţie ale gazete­lor d­e perete înaintate. Gazetele de perete trebue să folosească răstimpul rămas până la 23 August pen­tru a-şi întări rolul lor de propagandist, agitator şi organizator colectiv în lupta pentru pace şi socialism. Pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii In anii stăpânirii capitaliste malaria era una din cele mai răspândite boli în ţara noastră. In regiunile situate dea­­lungul Dunării şi Prutului, malaria bântuia cu furie secerând anual viaţa a mii de oameni. Regimul burghezo-moşieresc, ne­păsător faţă de suferinţele masselor, nu a întreprins nimic pentru a pune stavilă acestei boli îngrozitoare. Statul nostru democrat-popular, călăuzit de principiul stalinist că omul este cel mai preţios capital, a iniţiat o vastă acţiune de combatere a malariei. Astfel, în timp ce în anul 1947 existau în întreaga ţară doar 3 stcţiuni antimalarice şi acestea doar cu caracter temporar, astăzi există o puterni­că reţea de instituţii antimalarice, care funcţionează în regiunile aflate dealungul zonelor mlăştinoase şi în cadrul cărora ac­tivează un numeros personal medical şi sanitar de specialitate Tot în scopul com­baterii malariei pe baze ştiinţifice, a fost creat Institutul de Parazitologie Medi­cală. Datorită măsurilor curative şi profilac­tice luate, numărul îmbolnăvirilor de ma­larie a scăzut cu 95,9% faţă de anul 1948, înregistrându-se astfel cel mai scăzut pro­cent de bolnavi de malarie cunoscut vreo­dată în țara noastră. Pe întinsul patriei noastre Comune fruntaşe la întreţinerea culturilor SIBIU (de la redacţia ziarului „Flacăra Sibiului“). — Ţăranii muncitori din ra­ionul Sibiu se străduiesc să termine în cel mai scurt timp plivitul şi prăşitul. Acolo unde comuniştii şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare comunale au dus o muncă susţinută de îndrumare în rândurile ţăranilor muncitori, s’au obţinut rezultate frumoase. In fruntea lucrărilor de plivit a fost comuna Slimnic urmată de comunele Ocna-Sibiului şi Armeni. In comunele Slimnic, Racoviţa şi altele, s’a trecut la praşila II-a a culturilor; în comunele Răşinari, Poplaca, Sălişte, Săcel şi Tilişca, s’au prăşit însă supra­feţe foarte reduse. Suprafeţele prăşite pe raion până la data de 6 Iunie a.c. sunt următoarele: 1175 ha. porumb, 9217 ha. floarea soarelui, 287 ha. sfeclă de zahăr şi 1508 ha. cartofi. Muncitorii şi tehnicienii de la S.M.T.­­Timişor-Sibiu grăbesc repararea trac­toarelor, maşinilor agricole şi a batozelor. Până în ziua de 8 iunie au fost reparate 22 tractoare, 30 pluguri, 44 batoze şi alte agregate. Pentru ca treeratul păioaselor să se facă în cele mai bune condiţiuni, munci­torii şi tehnicienii acestei staţiuni au pus în funcţiune 32 motoare electrice şi au verificat 34 arii care sunt deja electrifi­cate. Agronomii — sfătuitori ai ţăranilor muncitori BRAILA (de la corespondentul nostru) Subfiliala S.R.S.C. din Brăila a organizat in comunele raionului Brăila numeroase consfătuiri între ingineri şi tehnicieni agronomi, colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodării individuale pentru popu­larizarea metodelor ştiinţifice înaintate de lucrare­a pământului. De curând s-a ţinut la lectoratul S.R.S.C. din Valea Cânepei o consfătuire între teh­nicieni agronomi, medici veterinari, ţă­rani muncitori şi colectivişti. La consfă­tuire, numeroşi ţărani muncitori şi colec­tivişti au pus diferite întrebări în legătură cu însămânţarea, întreţinerea şi cultiva­rea legumelor şi cartofilor. Deasemeni, ţăranii colectivişti s-au interesat despre metodele de polenizare artificială la floa­rea soarelui, porumb şi alte plante. Cu mult interes au ascultat colectiviştii şi ţăranii muncitori referatul Ingine­rului agronom Uricaru, de la grupul şcolar agricol, care a vorbit despre însă­mânţarea cartofilor de toamnă, sădirea ră­sadurilor bătrâne de roşii precum şi des­pre alte metode de sporire , a recoltei la culturile legumicole Medicul veterinar Weintraub Constan­tin a vorbit colectiviştilor şi ţăranilor mun­citori, la cererea lor, despre provenienţa bolilor de ficat şi reumatice la animale. El a arătat cum pot fi prevenite aceste boli şi cum trebue să se facă tratamentul. Un preventoriu pentru copii TR. SEVERIN (de la redacţia ziarului „Drumul socialismului"). Nu departe de oraşul Turnu Severin, pe Dealul Viilor, s-a deschis nu demult un preventoriu pentru copii debili între 7—14 ani. Pre­­ventoriul este deservit de personal de spe­cialitate calificat. Copiii beneficiază aici de o îngrijire deosebită. Ei primesc hrană substanțială şi urmează tratamente diferite pentru fortificarea lor. In interiorul ziarului : Partidul comunist — forţa îndru­mătoare si conducătoare a poporului sovietic — Articol apărut in ziarul „Pravda" — (pag. 2-3). I. Păunescu — In raionul Filiaşi trebue grăbite pregătirile pentru se­ceriş, treeriş şi colectări (pag. 2-a). N. Mocanu — Femei în munci de răspundere în unităţile comerciale (pag. 2-a). C. Bugeanu — După cel de al III-lea concurs al echipelor artistice sindicale (pag. 2-a). I. Bunescu şi I. Ploscaru — Pentr­ îmbunătăţirea aprovizionării cu le­gume şi zarzavaturi a oamenilor mun­cii din Capitală (pag. 3-a). „Calea către reglementarea paşnică a chestiunii coreene este deschisă“ — Un articol al ziarului Jenminjibao­­ (pag. 3-a). Succesul forţelor democratice în ale­gerile din Italia (pag. 4-a). Lucrările Congresului Mondial al Femeilor (pag. 4-a). Pregătiri în vederea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor (pag. 4-a). Tratativele de armistiţiu din Coreea­­(pag. 4-a). Pseudo-ştiinţa în slujba monopolu­rilor (pag. 4-a). Com­bai­n­ul „Donbass“ în minele noastre de cărbuni PETROŞANI (de la corespondentul nos­tru). In curtea minei, maistrul mecanic Potoțki Wilhelm monta combainul „Don­bass". îndată ce ieșeau din sat, minerii se adunau in jurul combainului. Erau dornici să cunoască bine noua maşină, despre care auziseră că face minuni. Maistrul mecanic Potoţki răspundea fiecăruia, bucuros că şi el va contribui la punerea ei în funcţiune. — Carevasăzică ăsta e combainul — spuneau minerii privind atenţi noua ma­şină. Unii se interesau cum taie cărbunele, alţii cum încarcă, iar alţii cum se depla­sează în abataj... — Multe lucruri se pot uita în viaţă — povesteşte bătrânul miner Mihai Ştefan — dar vremurile grele din timpul regimului capitalist nu pot fi uitate niciodată. Roaba era singurul mijloc „mecanizat" de trans­port, iar târnăcopul şi sfredelii­ erau unel­tele cu care tăiam cărbunele din strat. — In timpul regimului nostru democrat­­popular — povestește mai departe bătrâ­nul — mina aceasta, închisă cu 20 de ani în urmă, a fost redeschisă. Noi am început iarăși lucrul în abatajele și în ga­leriile minei. De data aceasta insă, târnă­copul, sfredelul şi roaba nu au mai apărut în mină. Munca a fost mecanizată. Maşini şi utilaj sovietic modern — perforatoare electrice şi pneumatice, cratere, maşini de încărcat, maşini de extracţie, locomotive electrice — vin în sprijinul nostru, ne uşu­rează munca. Iar acum — şi arătă cu mâna spre combainul „Donbass" — o nouă ma­şină a sosit zilele acestea din Uniunea So­vietică. Acesta-i cu adevărat ajutor frăţesc. Odată cu montarea combainului şi cu probele de funcţionare ce s’au făcut la su­prafaţă, în adâncul minei mai multe grupe de mineri din sectorul 11, stratul 18, dă­deau o bătălie dârză pentru a termina cât mai curând lucrările pregătitoare pentru introducerea combainului. Brigada lui Martin Focner lărgea gura planului încli­nat, brigada lui G­heorghe Hanek amenaja sectorul de atacare, iar brigada stahano­vistului Hunyadi Ion săpa o galerie trans­versală spre orizontul 590. Avântul în întrecerea socialistă al aces­tor brigăzi a dus la terminarea înainte de termenul prevăzut a lucrărilor de pregă­tire. De curând, combainul „Donbass" a fost instalat în sectorul II, stratul 18, al minei Vulcan. Inginerul Dumitru Ursu, şeful sectoru­lui II, mecanicul de sector, Wilhelm Po­toţki, şi alţi tehnicieni s-au ocupat cu grijă de formarea primelor cadre de combatneri de mină. Tinerii lăcătuşi Isopescu Vasile, Carp Aurel şi Sânzian Tiberiu nu văzu­seră în viaţa lor o astfel de maşină. Acum însă maşina îi pasionează într’atâta încât nu ar mai pleca de lângă ea. Tehnicienii sovietici au adus un aport deosebit de însemnat la introducerea şi adaptarea combainului „Donbass“ la condi­ţiile de lucru ale minei Vulcan. Punerea în funcţiune a combainului so­vietic a determinat o creştere considerabilă a producţiei în sectorul II. In ultimul timp, colectivul sectorului şi-a depăşit lunar sar­cinile planului de producţie cu cel puţin 40%. Mina Vulcan este astăzi o mină frun­taşă al cărei colectiv îndeplineşte şi de­păşeşte zilnic sarcinile de plan. întrecerea metalurgiştilor din Reşiţa REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Folosind in munca lor metodele stahano­­viştilor sovietici Bâcov-Bortchevici, Cole­sov, Antonina Jandarova, muncitorii şi tehnicienii combinatului din Reşiţa şi-au depăşit sarcinile de plan ce le reveneau pe primele cinci luni ale acestui an. In luna Mai, de exemplu, planul producţiei de marfă pe întreaga uzină a fost depăşit cu 4,8%. In întrecerea socialistă pentru o produc­ţie şi productivitate sporită, muncitorii ace­stei­­uzine au pus un accent deosebit pe îm­bunătăţirea calităţii produselor şi realiza­rea de economii, pe reducerea preţului de cost. Numai prin recondiţionarea sculelor după metoda sovietică Cuzneţov s-au rea­lizat în luna Mai economii în valoare de 230 538 lei. In fruntea luptei pentru o producţie şi productivitate sporită, păşesc cei 237 stahanovişti, printre care se află tov. Korcsek Francisk, Peia Tudor, Lissi Ion, Hossu Alexandru, de la fabrica nouă de maşini, precum şi fruntaşi în produc­ţie ca şeful de echipă lăcătuş Văran Ion, electricianul bobinator şef de echipă Da­­rida Iosif, tânărul strungar Belgras Ion de la fabrica de maşini electrice şi mulţi alţii. Strungarii din sectorul strunguri mari de la fabrica nouă de maşini, conduşi de maistrul stahanovist Marin Dobre, ini­ţiatorul acţiunii de organizare temeinică a locului de producţie, şi-au îndeplinit sar­cinile de plan ce le reveneau pe luna Mai cu 3 zile înainte de termen, îndeplinirea şi depăşirea zilnică a nor­­melor de producţie a adus după sine creş­terea câştigului muncitorilor. — Cu cei 2394 lei pe care l-am câştigat pe luna Mai — spune strun­garul Korcsek Francisk — pot să-mi cum­păr un costum de haine din cea mai bună stofă, o pereche de pantofi, două rochii de­ mătase naturală pentru soţia şi fetiţa mea şi suficiente alimente pentru a duce o viaţă îndestulată. Mai multă îmbrăcăminte pentru oamenii muncii ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de confecţii „Republica" din Oraşul Stalin se străduiesc să întâmpine apropiatul Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor cu succese cât mai însemnate în muncă. In vederea sporirii producţiei şi a pro­ductivităţii muncii, ei aplică pe scară largă în întrecerea socialistă metode îna­intate de lucru. Sute de muncitori folo­sesc cu succes metodele de lucru ale sta­­hanoviştilor sovietici. Ca rezultat al efor­turilor depuse de muncitori în cadrul în­trecerii socialiste, fabrica „Republica” a reuşit să confecţioneze — peste planul de producţie al lunii Mai — peste 3200 ar­ticole de îmbrăcăminte pentru femei şi bărbaţi : raglane, jachete, balonseide, pan­taloni, etc. In acelaş timp productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 15% faţă de plan, iar­ calitatea produselor s'a îmbunătăţit cu 1,45%. Tineretul din această întreprindere a obţinut în ultimul timp însemnate depă­şiri ale sarcinilor de plan. Printre tinerii care s'au evidenţiat în mod deosebit se află şi utemiste Elvira Voicu, croitoreasă fruntaşă, care în cinstea Festivalului şi-a depăşit norma de lucru cu 180%, croito­rul fruntaş Ion Ştefănescu, care d­e aseme­­nea a realizat o depăşire de ,peste 110%, croitorul stahanovist Amfilotei Frunză şi alţii. Tehnica nouă pe ogoarele colhoznice Pe ogoarele colhozurilor şi sovhozurilor din U.R.S.S. capătă o răspândire din ce în ce mai largă maşina „SCG-4" o nouă maşină pentru plantarea cartofilor în cuiburi pătrate. Maşina plantează patru rânduri odată, introducând "în pământ tuberculii de sămânţă şi câte o porţie de îngrăşăminte şi contribuind astfel la sporirea simţitoare a recoltei de cartofi. Producti­vitatea maşinii este de 6,8 ha. pe zi. Ea reduce volumul muncilor de însămânţare cu mai bine de şapte ori. In clişeu : Maşina pentru plantarea cartofilor in cuiburi pătrate, „SCG-4", pe ogoarele colhozului „Vperiod­a Commu­­nizmu" raionul Ramenscoe, regiunea Moscova. In staţiunea balneo - climaterică Slănic - Moldova BACAU (dela corespondentul nostru).­ La poalele munţilor, într’o regiune cu pă­duri de fag, este situată staţiunea Slănic- Moldova, înzestrată cu 12 izvoare de apă minerală. In trecut diferiţi afacerişti au început să exploateze apele tămăduitoare ale regiunii, urmărind doar să stoarcă pro­fituri fără a face niciun fel de investiţii; capitaliştii au lăsat ca băile minerale şi pavilioanele să ajungă in paragină. In anii puterii populare, partidul şi gu­vernul s’au îngrijit de dezvoltarea acestei staţiuni balneo-climaterice. Anul acesta, mii de oameni ai muncii,îşi petrec conce­diul de odihnă la Slănic. Prin grija Consiliului Central al Sin­dicatelor şi a Ministerului Sănătăţii au fost luate o serie de măsuri menite să îm­bunătăţească funcţionarea staţiunii. Astfel de pildă, au fost recondiţionate şi amena­jate captările a nouă izvoare de apă minerală. De asemenea, au fost revizuite pavilioanele de inhalaţie cu secţia de aer comprimat pentru bolnavii de astmă, pre­cum şi secţia de aer rarefiat. In prezent se amenajează o nouă secţie de inhalaţie. La băile centrale cu ape minerale au mai fost amenajate anul acesta încă 5 băi. Aci se mai fac şi băi de lumină, băi solar, etc., tratamente aplicate în sanatoriile din Uniunea Sovietică. Staţia e înzestrată cu diferite aparate medicale moderne, iar tra­tamentele şi medicamentele sunt acordate bolnavilor în mod gratuit. Cantinele die­tetice oferă celor suferinzi o alimentaţie corespunzătoare indicaţiilor medicale. In vederea unei mai bune cazări a oamenilor muncii s’au făcut reparaţii generale la un număr de vile, iar la alte vile s’au făcut amenajările necesare. Toate vilele, locuite acum de oameni ai muncii, au fost zugrăvite şi utilate cu mo­­bilierul necesar. In parcul Slănicului s-a amenajat de cu­rând o nouă seră de flori şi plante. Sala de teatru şi cinematograf, cu o capacitate de peste 800 de locuri, a fost deasemeni reamenajată. Oamenii muncii vizionează zilnic filme şi asistă la diferite programe artistice. Echipa de actori a Teatrului de Stat din oraşul Bacău a prezentat zilele trecute în faţa a peste 2.000 spectatori piesele „Vocea Americii" şi „Bătrâneţe sbuciumată". In cadrul clubului se organizează dife­rite conferinţe, se fac recenzii, se joacă şah şi tenis de masă. Biblioteca staţiunii, care cuprinde 12.700 volume, este frecventată de numeroşi oameni ai muncii; numai în ultimele 15 zile au fost citite peste 850 de volume. Conducerea clubului organizează convorbiri şi conferinţe ale stahanoviştilor în vederea popularizării metodelor înaintate de muncă. Acţiunea de Înfrumuseţare a oraşului Moreni înfrumuseţarea oraşului constitue una din preocupările de seamă ale Sfatului popular al oraşului Moreni. Membrii co­mitetului executiv precum şi deputaţii antrenează în jurul lor tot mai mulţi oameni ai muncii pentru a rezolva cu suc­ces problemele gospodăririi şi înfrumuse­ţării oraşului. In cadrul acţiunii de înfrumuseţare a oraşului prin muncă voluntară s’au cu­răţat şi reparat străzile, s’au reparat gar­durile şi s’au făcut noi amenajări în „Parcul stahanoviştilor". Tot prin muncă voluntară s'a construit de curând un­­sta­dion unde se pot desfăşura în bune con­­diţiuni diferite manifestări sportive. ION CAŞU corespondent voluntar In întâmpinarea Festivalului CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Cu Inima plină de bucurie, tinerii mun­citori şi ţărani muncitori din regiunea Craiova întâmpină cel de al IV-lea Fes­tival mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Peste 12.000 de tineri din întreprinderile regiunii sunt antrenaţi în întrecerea socialistă. Numărul tinerilor stahanovişti a crescut cu 20, iar cel al tinerilor fruntaşi în producţie cu 30. Numeroşi utemişti ca tov. Elena Ungu­­reanu şi Aurelia Butariu de la fabrica de confecţii din Tg. Jiu, V. Prejneanu de la S.R.N-Turnu Severin şi Ştefan Draga de la Atelierele C F.R. Turnu Severin au obţinut în cinstea Festivalului însemnate succese în producţie. O preocupare de seamă a organizaţiilor U.T.M. o constitue întărirea brigăzilor ute­­miste de producţie şi crearea de noi bri­găzi. Astfel, în ultimul timp au fost create in cuprinsul regiunii încă 31 brigăzi ute­­miste de producţie, iar din rândul brigă­zilor fruntaşe de la S.R.N.-Turnu Severin, ,,Electroputere"-Craiova, etc., 6 brigăzi au fost confirmate brigăzi stahanoviste. Luptând pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, tinerii muncitori au introdus o serie de inovaţii. Tânărul Ion Muţureanu de la Centrul Mecanic Craiova a reuşit ca printr-o inovaţie făcută, să rea­lizeze economii de peste 500 lei la efectua­rea unor piese. Prin munca voluntară a tinerilor ţărani muncitori, în frunte cu utemiştii, au fost amenajate parcuri de odihnă în mai multe comune ca Rătunda, Bechetu, şi Miele, a fost construit un bazin de îno­t în raionul Amaradia şi au fost amenajate peste 270 terenuri de sport ; totodată au fost curăţate circa 31.000 ha. Izlaz şi s'au plantat peste 114.000 puieţi. In comunele Or­­ea, Bra­­tovoeşti, etc. tinerii ţărani muncitori lucrează la construirea de noi cămine cul­turale.

Next