Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-11 / nr. 2684

Pag. 2 In raionul Fîliaşi trebue grăbite pregătirile pentru seceriş, treeriş şi colectări In raionul Filiaşi, culturile de vară — grâu, secară, orz şi altele — au crescut vi­guros, prevestind o recoltă îmbelşugată. Acest lucru se datoreşte in mare măsură faptului că tractoriştii din S.M.T., munci­torii de la gospodăriile agricole de stat, co­lectiviştii, precum şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, îndrumaţi de către organizaţiile de bază, au căutat să aplice în măsură cât mai mare metodele agroteh­nice pentru a obţine recolte bogate. O sarcină de mare răspundere a organe­­­­lor de partid şi de stat din raion în această perioadă a fost pregătirile pentru seceriş, treeriş şi colectări. Până in prezent s’au obţinut unele rezultate bune în această privinţă. Sfatul popular din comuna Filiaşi a luat unele măsuri pentru repararea maşinilor şi unel­telor agricole. Cu toate acestea, in activitatea organe­lor de partid şi de stat din raionul Filiaşi , ei au manifestat o serie de lipsuri în ceea ce priveşte pregătirile pentru asigurarea bu­nului mers al muncilor agricole de vară. Deşi în multe locuri orzul a început să în­gălbenească, ceea ce înseamnă că secerişul bate la uşă, totuşi lucrările pregătitoare pentru seceriş, treeriş şi colectări sunt încă rămase în urmă. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la muncile agricole de vară a trasat sarcina ca până la data de 10 iunie maşi­nile şi uneltele agricole să fie puse în stare de funcţionare. In raionul Filiaşi această , sarcină nu s’a îndeplinit întocmai. Din pri­cina controlului de mântuială efectuat de comitetul executiv al sfatului popular raio- - nal lucrările de reparaţie a maşinilor agri­cole şi uneltelor agricole au întârziat. . Astfel, în comunele din cuprinsul raionu­lui mal sunt încă de reparat batoze și lo­comobile. Sfatul popular raional nu a in­format sfaturile populare comunale asu­pra numărului de batoze care le vor fi repartizate, ceea ce îngreuiază lucrările de pregătire a ariilor. Tov. Cristescu Ioan, preşedintele comitetului executiv al sfa­­­ tului popular raional, nu a tras la răspun­­dere secţia agricolă a sfatului popular raional pentru faptul că nu se ocupă de pregătirea campaniei agricole de vară. Lucrările de reparaţie a maşinilor agri­cole au rămas în urmă şi în unele S.M.T. şi gospodării agricole de stat. La S.M.T. Filiaşi, de pildă, din 25 de tractoare abia au fost reparate 17. La unele tractoare lipsesc motoraşele pentru pornire, deoare­ce Centrul mecanic Craiova nu înţelege să-şi îndeplinească întocmai obligaţiile. Deasemeni, la S.M.T. Filiaşi din 10 poli­­discuri abia au fost reparate 5, iar din 21 batoze sunt reparate 16. In raionul Filiaşi dăinue o serie de lip­suri şi In ceea ce priveşte pregătirile pentru colectări. C.S.C. raional pentru co­lectarea produselor agricole şi şefii baze­lor de recepţie din raion nu au luat măsu­rile cuvenite pentru ca pregătirile pentru colectări să fie făcute la timp şi în condi­­ţiuni cât mai bune. Timp îndelungat s’au tărăgănit atât pregătirile dela bazele de recepţii, cât şi lucrările de impunere. C.S.C. raionul nu a terminat încă lu­crările de impunere pentru fixarea cote­lor. Acest lucru a făcut ca înmânarea obli­gaţiilor de predare către producătorii agri­coli să întârzie, dând naştere la unele nelămuriri printre ţăranii muncitori. Astfel, unii dintre ţăranii muncitori, soco­tesc că fixarea cotelor se va face pe ariile de treeriş. Organizaţiile de bază, sfaturile populara comunale trebue să risipească orice nelămurire în această privinţă, ex­plicând­­temeinic prevederile Hotărîrii gu­vernului, şi partidului, care a stabilit că cotele se fixează pe grupuri de comune şi gospodării colective, că ele se aprobă de către Consiliul de Miniştri şi nu pot fi schimbate decât cu aprobarea Consiliului de Miniştri. La ba­za de recepţie Filiaşi, curăţitul şi desinfectatul magaziilor n’a fost încă ter­minat. Magazia principală despre care şeful bazei, Niţă Constantin, spunea că „luceşte ca oglinda“ a fost spălată de mântuială. In realitate magazia e plină de praf. Nu poate fi îngăduit ca cerealele me­nite să asigure pâinea poporului nostru muncitor să fie depozitate în asemenea condiţiuni. Trebue să se ia urgente măsuri pentru curăţirea şi des­infecta­rea acestei magazii. Deasemeni la baza de recepţie Buto­­ieşti, magaziile nu erau încă dezinfectate cu ulei verde, iar la baza de recepţie Răcari niciuna din magazii nu era vă­ruită. Atât de prost au fost desinfectate magaziile din Răcari încât după aşazisa „desinfectare” în magazie au apărut din nou gărgăriţele. Deşi în raionul Filiaşi se simte lipsa spaţiilor pentru depozitarea cerealelor, to­tuşi nici organele C.S.C. şi nici sfatul popular raional şi regional nu au luat mă­suri ca toate magaziile existente să poată fi folosite. La baza de recepţie Butoieşti există un patul cu o capacitate de circa 50 vagoane. Patului urma să fie căptuşit cu scânduri pentru a fi folosit la depozi­tarea cerealelor. Dar această operaţie nu a fost încă făcută, deoarece C.R.R. Craio­va nu a trimis încă materialul necesar pen­tru reparaţii. Situaţia cu totul nesatisfăcătoare a pregătirilor pentru seceriş, treeriş şi colectări se datoreşte în mare măsură comitetului raional de partid, care nu a considerat ca o datorie de frunte să se preocupe cu toată răspunderea de aceste pregătiri. Comitetul raional de par­tid nu a controlat felul în care C.S.C. raional şi sfatul popular raional se preo­cupă de aceste probleme, nu a criticat cu tărie lipsurile activităţii acestora. Până acum câteva zile comitetul raional de partid nici nu a analizat cum se prezintă pregătirile pentru campania de vară în raion. Comitetul raional de partid nu a luat din timp măsurile necesare pentru a spri­jini organizaţiile de bază din comune ast­fel ca acestea să poată desfăşura o intensă muncă politică în rândurile ţăranilor mun­citori lămurindu-le însemnătatea colectă­rilor, să întărească vigilenţa ţăranilor mun­citori împotriva elementelor duşmănoase care ar încerca să împiedice buna desfăşu­rare a campaniei agricole de vară. In multe organizaţii de bază prelucra­rea Hotărîrii guvernului, şi partidului s’a făcut în mod formal şi abstract fără a se lega problemele ridicate de Hotărîre de situaţia concretă din comună, de sarcinile pe care trebue să şi le asume membrii de partid în aplicarea Hotărîrii. Comitetul ra­ional de partid nu a combătut asemenea tendinţe dăunătoare. In unele organizaţii de bază ca cea din satul Mihăiţa, comuna Coţofenii din Dos, la una din şedinţe. Hotărîrea cu privire la campania de se­ceriş, treeriş şi colectări a fost citită în loc să fie prelucrată. In perioada campaniei de seceriş, tree­riş şi colectări, organizaţiile de bază tre­bue să desfăşoare o largă activitate de lămurire la ari, la bazele de recepţii, în rândul ţăranilor muncitori. De felul cum este dusă munca de lămurire depinde în mare măsură succesul campaniei. Tocmai de aceea organizaţiile de bază trebue să pregătească din timp agitatorii cei mai buni.­­ Acum câteva zile, comitetul raional de partid a analizat felul cum se prezintă pre­gătirile pentru seceriş, treeriş şi colectări şi a luat o serie de hotărîri importante me­nite să îmbunătăţească munca. Rămâne numai ca aceste hotărîri să fie într’adevăr puse în practică, iar aplicarea lor să fie controlată în mod riguros şi eficace de că­tre comitetul raional de partid, pentru ca în raionul Filiaşi campania de seceriş, treeriş şi colectări să se desfăşoare în con­diţii cât mai bune. I. PAUNESCU SCÂNTEIA Femei în munci de răspundere în unităţile comerciale Regimul democrati-­po­pular a asigurat deplina egalitate în drepturi a femeilor cu bărbaţii, descătuşând şi mobilizând imensa energie creatoare a femeilor în luptă pen­tru socialism, pentru o viaţă îndestulată şi cultă a întregului popor muncitor. Mii şi zeci de mii de femei, care şi-au do­vedit prin fapte capacitatea, spiritul de iniţiativă şi devotamentul faţă de popor, ocupă astăzi funcţii de răspundere în fa­brici, in uzine,şi în instituţii. Şi în condu­cerea diferitelor unităţi comerciale, nu­meroase femei muncesc cu abnegaţie, stră­­duindu-se să satisfacă cerinţele cumpără­torilor, luptând pentru un comerţ civilizat. Vom prezenta cititorilor câteva din nu­meroasele femei ce ocupă munci de răs­pundere în unităţile comerciale din Oraşul Stalin. ★ Tov. Florica Bănulescu, şefă contabilă la I.C.S.­Universala, are 25 de ani. In Septembrie 1952, când a fost nu­mită în acest post, lucrările contabile ale întreprinderii se găseau in întârziere. Unii dintre funcţionarii întreprinderii o priveau cu neîncredere, socotind-o prea tânără şi fără experienţă ca să poată face faţă acestui post. Dar tânăra contabilă a reuşit nu numai să îndeplinească sarcinile curente, ci şi să ajungă la zi cu lucrările rămase în urmă. Veşnic preocupată să gă­sească noi soluţii pentru a rezolva pro­blemele cele mai complicate, ea se stră­­dueşte totodată să ajute pe tovarăşele cu care lucrează ca să-şi ridice calificarea. Fiică de ţăran! săraci, tov. Bănulescu a avut de înfruntat numeroase greutăţi in anii în care a urmat cursurile şcolii me­dii. Azi insă ea poate privi cu încredere viitorul. — Odinioară — spunea ea — nu gân­deam să ajung într’un astfel de post.. Am crezut şi eu multă vreme că noi, femeile, nu putem ocupa munci de răspundere ca bărbaţii. Viaţa a dovedit însă că In lupta pentru construirea socialismului femeile pot aduce un aport tot atât de însemnat ca şi bărbaţii. ★ Deseori se pot vedea grupuri de cetă­ţeni oprindu-se în faţa vitrinei magazinu­lui „Textila’’ nr. 5 de pe strada Republicii. Numeroase obiecte, aşezate cu gust deose­bit, te îmbie să intri în magazin, tot atât de atrăgător aranjat şi înăuntru. Pe unul din pereţi este aşezată la loc de cinste diploma primită în urma celui de al doilea concurs de vitrine pe ţară, când magazinul s’a clasat pe locul, al II-ea. O femeie măruntă, cu mişcări iuţi, trece de,la un raion la altul, controlând felul cum servesc vânzătoarele, preocupându-se ca fiecare cumpărător să plece mulţumit din magazin. Este tov. Emilia Marétel, responsabil.a magazinu­l­u­i. In 1949, după ce a lucrat aproape 15 ani ca funcţionară într'un magazin parti­cular, trăind viaţă de muncitor exploatat, ea a primit funcţia de responsabilă a ma­gazinului de stat la care lucrează azi. Muncind cu abnegaţie şi cu spirit de ini­ţiativă, sprijinind aplicarea înaintatelor metode de muncă ale funcţionarilor comer­ciali sovietici, cercetând cu atenţie propu­nerile şi sesizările oamenilor muncii, tov. Marczel a făcut ca magazinul pe care-l conduce să devină o unitate comercială fruntaşă. Astăzi, la magazinul „Textila" nr. 5 funcţionează una din cele mai bune brigăzi de deservire din oraşul Stalin. ★ Cu mulţi ani în urmă, la fostul restau­rant „Transilvania” din Braşov a fost an­gajată o fetiţă de 14 ani, Irina Cornea, pe care sărăcia şi foamea o goniseră de acasă. Au urmat ani lungi, de muncă isto­vitoare din zori până în noapte la bucătărie, apoi la bufet, pentru o leafă de batjocură. Astăzi, tov. Irina Cornea este respon­sabila bufetului lacto-vegetarian din Oraşul Stalin. Aici iau masa zilnic sute de oa­meni ai muncii, care sunt bine serviţi. Ca un semn de preţuire a muncii rodnice a colectivului bufetului, acesta a primit o diplomă de onoare şi un premiu cu pri­lejul analizării rezultatelor întrecerii din­tre unităţile diferitelor trusturi alimen­tare. Asemeni tovarăşelor Florica Bănulescu, Marczel Emilia şi Irina Cornea, zeci şi zeci de femei ocupând munci de conducere în unităţile comerciale din Oraşul Stalin, dovedesc zi de zi prin conştiinciozitate şi spirit gospodăresc, că nu există sector de activitate in care femeile să nu reprezinte o mare forţă în lupta pentru construirea socialismului. N. MOCANU­ corespondentul „Scânteii” în regiunea Stalin O preţioasă carte pentru şahişti Apariţia cărţii intitulate „Matchul Botvinic-Bronstein pentru campionatul mondial de şah” a trezit un viu interes in rândurile masselor de oameni ai mun­cii din ţara noastră care practică jocul de şah. Cartea face cunoscute cititorului o serie de remarcabile creaţii ale şcolii so­vietice de şah, redând desfăşurarea pasio­nantelor partide dintre cei doi mari maeştri sovietici. Deosebit de important este faptul că toate partidele matchului Botvinic—Bron­­stein sunt redate cu notaţia amănunţită a mutărilor, fiind uşor de urmărit şi de înţeles de fiecare jucător care posedă no­ţiunile elementare ale jocului de şah. Dea­semeni, foarte preţioase sunt analizele partidelor susţinute, precum şi comenta­riile originale făcute de cei doi mari maeştri sovietici, care s’au întrecut pentru cucerirea titlului mondial de şah. Lucrarea întitulată „Matchul potulnic- Bronstein pentru campionatul mondial de şah” se încheie cu un documentat articol teoretic al­ marelui maestru sovietic Igor Bondarevschi, care sintetizează noutăţile teoretice ale deschiderilor jucate în parti­dele descrise. Prin conţinutul bogat şi pe înţelesul tuturor, această carte constitue un ajutor preţios pentru massele de şahişti din ţara noastră, dornice de a-şi însuşi tot mai temeinic experienţa celei mai înain­tate şcoli Şahiste din lume — şcoala şahistă sovietică. O. TROIANESCU maestru internaţional de şah Partidul comunist — forţa îndrumătoare şi conducătoare a poporului sovietic* Partidul Comunist al Uniunii Sovietice —este inspiratorul şi organizatorul tuturor Victoriilor marelui nostru popor. De la primii paşi ai activităţii sale, partidul no­stru, făurit de V. I. Lenin şi I. V. Stalin, a acţionat ca partid marxist de luptă al clasei muncitoare, apărător credincios al Intereselor oamenilor muncii. Prin sluji­rea devotată a poporului el şi-a câştigat dragostea fierbinte şi încrederea masselor. Partidul a întruchipat in sine tot ceea ce este măreţ şi eroic in clasa muncitoare, în poporul nostru. Poporul vede în partidul comuniştilor înţelepciunea, cinstea şi con­ştiinţa epocii noastre. Sub conducerea partidului comunist, oamenii muncii din ţara noastră au lichi­dat asuprirea moşierilor şi capitaliştilor, au instaurat Puterea Sovietică, au făurit statul puternic al muncitorilor şi ţăranilor, au construit societatea socialistă — prima in lume — şi acum înf­ăptuesc cu succes trecerea treptată dela socialism la comu­nism. Hotărîrile Congresului al XIX-lea «1 P.C.U.S. trasează un program larg de con­­- (rtrucţie economică şi culturală, definesc­­ sarcinile principale ale partidului în etapa actuală. Aceste sarcini constau în a con­strui societatea comunistă pe calea trece­rii treptate de la socialism la comunism, a ridica necontenit nivelul material şi cul­tural al societăţii, a educa pe membrii so­cietăţii în spiritul Internaţionalismului şi al stabilirii de relaţii frăţeşti cu oamenii muncii din toate ţările, a întări prin toate mijloacele apărarea activă a Patriei So­vietice împotriva acţiunilor agresive ale duşmanilor ei. Oamenii sovietici susţin in mod activ politica partidului, care corespunde Intere­selor lor vitale, politică Îndreptată spre Consolidarea continuă a forţei Patriei so­cialiste. Această politică, elaborată de că­tre partid şi verificată in decurs de zeci de ani de luptă pentru comunism, se tra­duce în viaţă în Interesul poporului cu toată fermitatea şi consecvenţa. I. Partidul Comunist este uniunea de luptă liber consimţită a comuniştilor, tovarăşi de idei, strâns uniţi între ei prin unitate de vederi, unitate de voinţă şi de acţiune. Ieşit din sânul proletariatului din Rusia, cel mai revoluţionar din lume, partidul a unit in rândurile sale forţele înaintate cele mai ferme şi mai active ale clasei munci­toare şi ale tuturor oamenilor muncii. In decursul îndelungatei sale lupte revolu­ţionare, partidul comunist a crescut, s a călit şi a devenit adevăratul conducător al întregului popor. Forţa partidului nostru constă înainte de toate în aceea că în toată activitatea sa el se călăuzeşte după înaintata teorie revolu­ţionară, care dă partidului claritatea scopu­lui, încrederea în victorie, priceperea de a se­­ orienta în orice situaţie şi de a croi noi drumuri în istorie. Teoria marxist­­leninistă este expresia ştiinţifică a intere­selor fundamentale ale clasei muncitoare, ea constitue o puternică armă ideologică a partidului în lupta sa pentru transfor­marea revoluţionară a societăţii, pentru comunism. Sprijinindu-se pe teoria marxist-le­­ninistă, pe­ cunoaşterea adâncă a legilor economice obiective, partidul elaborează în fiecare etapă istorică o politică justă, fundamentată din punct de vedere ştiinţi­fic, care reflectă necesităţile dezvoltării vieţii materiale a societăţii. Marxism-leninismul este o ştiinţă vie, creatoare, care se îmbogăţeşte necontenit cu experienţă nouă, cu noi cunoştinţe. Le­gătura indisolubilă dintre teorie şi prac­tică este cea mai importantă trăsătură dis­tinctivă a activităţii partidului comunist, ca partid al marxismului creator, întreaga istorie a partidului nostru este marxism- leninismul în acţiune. Istoria dezvoltării societăţii cunoaşte destule partide care îşi spuneau socialiste. In vorbe ele se pronunţau pentru ideile socialismului, iar în fapt ele trădau intere­sele clasei muncitoare pentru a fi pe pla­cul burgheziei. Aşa au fost, printre altele, partidele social-democrate ale Internaţional­­ei a II-a. Numai partidul comuniştilor păstrează în întreaga ei puritate învăţătura marxism-len­in­ism­u­lu­i, o dezvoltă şi o îm­bogăţeşte, luptă hotărît şi perseverent pen­tru traducerea în viaţă a teoriei comunis­mului ştiinţific. In activitatea sa nu există discordanţă între vorbă şi faptă. Ştiinţei marxiste îi sunt cu totul străine bucherismul şi dogmatismul. N’au nimic comun cu marxismul formaliştii din do­meniul ştiinţei care îşi închipue că învă­ţând pe dinafară concluziile şi formulele marxismului şi citându-le alandala şi-au însuşit prin aceasta ştiinţa înaintată. Mar­xismul cere o analiză concretă a fenome­nelor vieţii sociale, priceperea de a aplica în mod creator concluziile teoriei la rezol­varea problemelor pe care le ridică prac­tica. Teoria revoluţionară devine o forţă ma­terială puternică atunci când pune stăpâ­nire pe masse. îmbinând socialismul ştiin­ţific cu mişcarea muncitorească, partidul comunist a dus pe oamenii muncii din ţara noastră la cuceriri de însemnătate istorică­ mondială. Victoria Marii­ Revoluţii Socialiste din Octombrie, construirea so­cialismului în ţara noastră constitue trium­ful ideilor marxism-leninismului. Izvorul forţei şi invincibilităţii parti­dului comunist îl constitue legătura lui strânsă şi de nezdruncinat cu poporul. în­treaga activitate de mulţi ani a partidului nostru arată în mod clar că el este legat prin legături indisolubile cu massele largi ale oamenilor muncii, că el ştie nu numai să înveţe massele, dar să şi înveţe de la ele şi să le ducă înainte. In decursul unei jumătăţi de veac po­poarele Uniunii Sovietice au cunoscut in fapt toate partidele­­ principale existente în Rusia : partidul moşierilor (sutele ne­gre), partidul capitaliştilor (cadeţii), parti­dul menşe­riei lor (socialiştii de dreapta), partidul social-revoluţionar (apărătorii chiaburilor), partidul comuniştilor (parti­dul clasei muncitoare). In cursul luptei revoluţionare popoarele din ţara noastră au înlăturat toate parti­dele burgheze şi au făcut alegerea în fa­voarea partidului comunist, singurul par­tid antimoşieresc şi anticapitalist care apăra cu trup şi suflet poporul. Oamenii muncii consideră partidul comuniştilor drept propriul lor partid, drept conducă­torul şi educatorul lor încercat. • In toată activitatea sa partidul porneşte de la teza marxistă că massele muncitoare care creează toate bunurile materiale con­stitue forţa constructivă hotărîtoare a so­cietăţii, că poporul este făuritorul istoriei. Istoria dezvoltării sociale este istoria a înşişi producătorilor de bunuri materiale. Istoria oamenilor muncii, istoria popoare­lor. Meritul partidului constă în faptul că a ridicat la activitate creatoare conştientă massele de multe milioane de oameni ai muncii din ţara noastră, le-a organizat, le-a unit şi le-a călit din punct de vedere politic în procesul luptei împotriva jugu­lui exploatatorilor, în procesul construi­rii unei vieţi noi, socialiste. Măreţele înfăptuiri ale poporului sovie­tic au spulberat prejudecata, demult răs­pândită de ideologii claselor exploata­toare, potrivit căreia massele muncitoare nu ar fi capabile de creaţie istorică de sine stătătoare. V. I. Lenin a numit această prejudecată stupidă şi absurdă, josnică şi mârşavă. Partidul nostru a dus întotdeauna o luptă necruţătoare împotri­va acestei prejudecăţi. El a educat şi educă în oamenii muncii încrederea în for­ţele lor, conştiinţa înaltei , lor misiuni istorice. Experienţa istoriei ne învaţă că rolul transformator al oamenilor muncii dm dez­voltarea socială se intensifică nemăsurat de mult datorită faptului că avantgarda lor — partidul, comunist — este organizată, urnită, conştientă. Poporul ţării noastre a jucat întotdeauna un rol de seamă în is­torie, dar din momentul­­ în care partidul marxist-leninist s-a situat în fruntea oame­nilor muncii, forţele poporului au sporit nemăsurat de mult. El a săvârşit măreţe fapte istorice care i-au adus gloria bine­meritată, de popor erou, popor constructor, care păşeşte în avantgarda întregii ome­niri progresiste. Fundamentarea ştiinţifică a rolului masselor populare, al claselor şi partide­lor revoluţionare în Istorie a însemnat o lovitură de moarte dată concepţiilor a tot soiul de idealişti subiectivi care erau de părere că nu poporul, ci eroii fac istoria. Marxism-leninismul consideră că persona­lităţile de seamă joacă un important rol în viaţa socială numai în măsura în care ele exprimă just­ interesele clasei înaintate a societăţii. In procesul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi partidul ei ridică din rândurile lor învăţători şi conducători proprii. Subliniind rolul determinant, al masselor populare în istorie, marii conducători al clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin şi Stalin, s’au ridicat cu hotărîre împotriva dăunătorului cult al personalităţii, Intr’una din scrisorile sale, K. Marx arăta: „...Din antipatie pentru orice cult al personalită­ţii, n’ara admis niciodată în timpul exis­tenţei Internaţionalei să devină cunoscute numeroasele mesagii în care se recunoş­teau meritele mele şi cu care eram sâcâit din diferite ţări — nici n’am răspuns vreodată la ele, doar că din când în când mustram pentru ele“ (K. Marx şi F. En­gels. Opere vol. XXVI pag. 487, ed. rusă). In repetate rânduri, V. I. Lenin a su­pus unei critici nimicitoare teoriile antiştiinţifice ,cu privire la „eroi” şi „gloată”, răspândite de narodnici şi so­­cial-revoluţionari. Numai acela va învinge şi va păstra puterea — ne învaţă el — care crede în popor, care se va cufunda în Izvo­rul creaţiei populare vii. Partidul comunist duce o luptă con­secventă împotriva concepţiilor subiecti­viste, narodnicisto-social-revoluţionare des­pre istorie. In hotărîrea sa cu privire la organizarea propagandei de partid în le­gătură cu editarea „Cursului Scurt de Istorie , a P.C. (b) al U.R.S.S.“, adoptată în 1938, Comitetul Central al partidului a subliniat caracterul dăunător al concep­ţii­lor antimarxiste despre rolul personali­tăţii în istorie. In lnificare se arată că isto­ria partidului nu trebue axată pe persoane şi pe biografiile lor, ci expusă pe baza dez­voltării principalelor idei ale marxiam­­leninismului. Totuşi, rămăşiţe ale concepţiilor antimar­xiste despre rolul masselor, claselor, partidului, elemente ale cultului persona­lităţii, de mult condamnate de partid, au continuat să existe până în ultimul timp în munca­­ de propagandă, au pătruns în paginile­ unor cărţi, reviste şi ziare. Partidul îşi educă cadrele în spiritul devotamentului faţă de clasa muncitoare, de popor, al devotamentului faţă de partid şi ideile sale măreţe. I. V. Stalin a arătat: „Fii devotat clasei muncitoare, partidului ei şi statului ei. Asta e necesar şi e bine. Dar nu confunda acest devotament cu de­votamentul faţă de anumite persoane, cu acest van şi inutil mort de Intelectual”. (Opere, vol. 13, pag. 20—21). Oamenii sovietici, educaţi în Spiritul ideilor marxism-leninismului, sunt profund devotaţi partidului comunist, îl iubesc fierbinte, au încredere în conducerea înţe­leaptă, încercată, a partidului, a Comitetu­­lui său Central. Partidul trimite în Comi­tetul Central pe activiştii săi cei mai buni, cu cea mai mare autoritate şi experienţă, întreaga activitate a C.C. este întruchipa­rea înţelepciunii partidului, a experienţei uriaşe a conducerii lui colective. Istoria arată că fără un partid călit și de fier, care să se bucure de încrederea a tot,ce este cinstit în clasa muncitoare, în popor, nu se poate duce o luptă încununată de succes pentru victoria comunismului. Tocmai un astfel de partid este Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. II. Poporul sovietic însufleţit şi organizat de partidul comunist a înfăptuit măreţe transformări social-econom­ice de o însem­nătate istorică mondială. Dealungul veacurilor oamenii muncii s’au ridicat de multe ori la luptă împotriva jugului exploatatorilor, dar de fiecare dată au suferit înfrângeri. Numai po­poarele ţării noastre conduse de partidul comuniştilor au izbutit, pentru prima oară în istorie, să scuture jugul moşierilor şi capitaliştilor şi să statornicească pu­terea muncitorilor şi­ a ţăranilor. Poporul eliberat, care şi-a luat soarta în propriile sale mâini, a creat o orânduire socială nouă, socialistă, care nu cunoaşte exploatarea omului de către om, anarhia producţiei, crizele economice şi şomajul. Poporul nostru a creat o nouă orânduire de stat, care asigură participarea cea mai largă şi mai activă a oamenilor muncii la conducerea statului, a unit toate naţiunile Ţării Sovietelor intr’o singură familie fră­ţească şi este întruchiparea vie a demo­cratismului socialist, cu adevărat popular. Orânduirea socialistă, care s’a statorni­cit în U.R.S.S., a descătuşat forţele crea­toare ale poporului, a deschis câmp ne­mărginit pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru ridicarea necontenită a bunei stări materiale şi a nivelului cultu­ral al masselor populare. . Sub conducerea partidului comunist ţara noastră a biruit într’o perioadă istorică foarte scurtă înapoierea tehnico­­economică de veacuri, a făcut un uriaș salt înainte, s’a transformat într'un pu­ternic stat socialist. Aproape două veacuri i-au trebuit Angliei, cel mai vechi stat al lumii­ capitaliste, pentru a atinge ni­velul actual al dezvoltării industriale. * Articol apărut in ziaru­l „Pravda" Nr. 18­ (12759). trt ajutorul propagandiștilor școlilor politica­le a careurilor din reteaua tm­ățământului da partid pentru seminarul da încheiere cu tema „P.C.U.S. — forta îndrumătoare și conducătoare a poporului sovietic". Nr. 2684 După cel de al III-lea concurs al echipelor artistice sindicale De curând s-au des­făşurat în Capitală fi­nalele celui de al III- lea concurs pe ţară al echipelor artistice de amatori ale sin­dicatelor. Acest concurs a arătat din nou avântul muncii artistice de massa în anii regimului de democraţie populară, care a descătuşat forţele creatoare ale poporu­lui, a scos şi scoate la lumină numeroase talente din rândurile celor ce muncesc. Datorită sprijinului şi îndrumării partidu­lui şi guvernului, datorită condiţiilor create de statul democrat-popular, în ţara noastră îşi desfăşoară astăzi activitatea 42.000 de formaţiuni artistice de amatori care cuprind peste un milion de membri, din rândurile oamenilor muncii. Concursurile echipelor artistice sindi­cale de amatori care au avut loc in ultimii ani au contribuit puternic la lărgirea ac­tivităţii artistice de massă. Demn de men­ţionat este faptul că unele echipe cum sunt, de pildă, IPROFIL-Măgura Codlei şi P.T.T.-Iaşi, au antrenat în activitatea artistică aproape jumătate din salariaţii întreprinderii. De asemeni a , crescut cu mult şi numărul echipelor artistice parti­cipante la concurs. De pildă, la primul concurs pe ţară organizat în anul 1948 au luat parte 450 coruri, iar la concursul din anul acesta s-au prezentat 1400 coruri. Recentul concurs ca şi spectacolul final al echipelor artistice au dovedit creşterea calitativă a formaţiilor corale de amatori ale sindicatelor, unele dintre ele apropiin­­du-se de nivelul artistic al ansamblurilor profesioniste. Astfel, corul Direcţiei re­gionale C.F.R.-Iaşi s-a remarcat printr-o interpretare nuanţată a unui repertoriu variat ; la Iaşi, corul a dat concerte îm­preună cu orchestra filarmonică locală. Corul Universităţii „C. I. Parhon”-Bucu­­reşti — care s'a dezvoltat rapid datorită râvnei tinerilor lui membri şi priceperii dirijorului — s’a dovedit un ansamblu foarte omogen, cu frumoase perspective, capabil să facă faţă cu succes unor piese muzicale dificile. Formaţiuni corale pu­ternice au prezentat şi Complexul C.F.R.­­Cluj, Uzina de tractoare Oraşul Stalin. Posibilităţi frumoase de dezvoltare are şi corul C.F.R.-Gara de Nord. Calitatea re­marcabilă, a vocilor multor membri ai a­­cestui ansamblu nu e însă pusă în valoare. O problemă de cea mai mare importanţă este repertoriul. Repertoriul trebue întoc­mit astfel încât să răspundă cerinţelor şi preocupărilor oamenilor muncii, să contribue la mobilizarea lor în lupta pentru pace şi socialism. In ceea ce priveşte corurile, unele echipe au ştiut să se orienteze bine în alcătuirea repertoriu­lui. Aşa, de pildă, corul comitetului sin­dical local învăţământ­ Sibiu a interpretat cu succes cântecul de muncă „Gatere şi circulare“. Deasemeni acest cor a cântat în limba germană un cântec frumos închi­nat luptei pentru pace. Din cauza muncii slabe, a apolitismului de care au dat dovadă în ceea ce priveşte îndrumarea întocmirii repertoriului, secţia culturală a C.C.S. şi comisia centrală a concursului, în care a fost reprezentat şi Comitetul pentru Artă, repertoriul a fost în cele mai multe cazuri nejust alcătuit. Pentru corurile participante la concurs nu a constituit o preocupare de bază introdu­cerea în repertoriu a celor mai bune cân­tece de massă ale compozitorilor noştri, cântece iubite şi­­preţuite de popor; au fost foarte puţine cântecele , cu teme ac­tuale. Recentul concurs a scos la iveală cu putere lipsa de preocupare a compozitori­lor pentru crearea unor cântece inspirate din viaţa şi munca constructorilor socialis­mului. Concursul a fost puţin folosit de compozitori pentru a-şi făuri legături trainice cu ansamblurile corale sindicale. Concursul a arătat totodată că unii con­ducători artistici ai corurilor au rămas in urmă din punctul de vedere al pregătirii de specialitate. Este necesar ca secţia cul­turală a C.C.S. să dea toată atenţia ridi­cării nivelului ideologic-politic şi profe­sional al dirijorilor. Paşi înainte s’au făcut şi în domeniul formaţiilor instrumentale. La concurs au participat o serie de orchestre mai man­ca, de pildă cele dela Complexul­ C.F.R.­­Cluj, Uzina ele utilaj -petrolifer-Ploeşti, etc. Progrese au realizat şi echipele de dan­suri, în special în ceea ce priveşte punerea in valoare a dansurilor populare. Astfel, s-a bucurat de succes suita de dansuri bănăţene interpretată de echipa fabricii „Nikos Beloiannis“. In cadrul concursului au fost unele în­cercări de a folosi in mod creator mişcările dansului popular în dansul cu temă inspi­rat din viaţa şi munca poporului nostru, ca, de pildă, dansul „Târgul de pe muntele Găina", interpretat de echipa Uzinelor Metalurgice „Flamura Roşie“ Arad. In ceea ce priveşte repertoriul echipelor de dansuri, şi mai ales repertoriul de dan­suri al spectacolului final, o lipsă foarte serioasă este aceea a dansurilor care sa oglindească procese de muncă, să redea imagini din viaţa şi din activitatea in producţie a muncitorilor. Unele echipe de dansuri, cum este aceia de la fabrica „Bertát Andrei"-Tg. Mureş, nu au ales dansurile cele mai caracteris­tice, cele mai frumoase, ale regiunii res­pective. Cu prilejul concursului s-a con­statat deasemeni o tendinţă de uniformi­zare a dansurilor, care provine din slaba folosire a bogăţiei folclorului şi din faptul că nivelul artistic al instructorilor este încă nesatisfăcător. Echipele de dansuri sunt lipsite de o suficientă îndrumare în ceea ce priveşte îm­bogăţirea cunoştinţelor profesionale şi ri­dicarea nivelului de pregătire artistică. O sarcină de seamă a mişcării artistice de massă şi a concursurilor echipelor sin­dicale este de a lărgi rândurile artiştilor cu noi talente din mijlocul poporului mun­citor. Şi la acest concurs au ieşit la iveală noi elemente talentate. S’a remarcat măestria artistică a acordeoniştilor Otmar Zaldes de la IPROFIL-Măgura Codlei, care a executat fragmente din Rapsodia I-a da George Enescu, şi duetul Nicu Dumitrescu- Emil Caţără care au­­ interpretat melodii populare româneşti. Tânărul Konya Ladis­­lau de la C.F.R.-Tg. Mureş are o voce şi o dicţiune bună. Una dintre cele mai serioase lipsuri scoase la iveală de recentul concurs este slaba preocupare a secţiei culturale a C.C.S. pentru munca artistică de massă în marile uzine, ceea ce a avut ca urmare faptul că tocmai cele mai importante cen­tre muncitoreşti au fost lipsite în bună parte de un mijloc educativ şi mobiliza­tor cum este arta. Trebue semnalată de­­asemeni o lipsă mare in desfăşurarea concursului. Cu toate că unele echipe ar­tistice s’au orientat just, introducând în repertoriul lor bucăţi cu o tematică ac­tuală, o serie de jurii — atât la fazele raionale şi regionale cât şi la faza finală a concursului — nu au sesizat ce este nou şi înaintat, au dat dovadă de apoli­tism şi lipsă de curaj, respingând în multe cazuri tocmai ceea ce trebuiau să promo­veze cu toată căldura. La spectacolul final repertoriul echipelor artistice a­ fost în foarte mică măsură legat de viaţa de as­tăzi a poporului nostru muncitor. Acum, după desfăşurarea concursului, secţia culturală a C.C.S. are datoria să lupte cu toată hotărîrea pentru lichidarea lipsurilor, ducând mai departe realizările dobândite până în prezent, asigurând con­diţiile necesare dezvoltării şi înfloririi mişcării artistice de massă. C. BUGEANU secretar al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.

Next