Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-10 / nr. 2995

ANUL XXIII Nr. 2995 Joi 10 iunie 1954 4 PAGINI — 20­8ANI Oamenii sovietici luptă pentru sporirea productivităţii muncii In conştiinţa oamenilor sovietici sînt mereu vii cuvintele marelui Lenin despre marea însemnătate a creşterii necontenite a productivităţii muncii — factor princi­pal în obţinerea victoriei depline a noii orinduiri sociale, în construirea comunis­mului, îndemnul leninist inspiră pe side­­rurgiştii din Ural, din Siberia şi din sudul Ucrainei, pe minerii din Donbas, Kuzbas şi Karaganda, pe petroliştii din Azerbaid­jan şi Başkiria, pe textiliştii din Ivanovo şi nenumărate alte detaşamente ale glo­rioasei clase muncitoare a Uniunii Sovie­tice, în mişcarea pornită nu de mult de colectivele întreprinderilor fruntaşe din oraşul şi regiunea Moscovei. Ţelul acestei noi mişcări este de a înfăptui în toate domeniile un nou şi puternic avînt al pro­ductivităţii muncii, pentru a se putea ob­ţine în următorii 2-3 ani o creştere con­siderabilă a producţiei bunurilor de con­sum popular. In ultimii 25 ani, oamenii sovietici au mărit productivitatea muncii în industrie de aproape 6 ori, în transportul feroviar de 3,5 ori, iar în agricultură de 3 ori, în com­paraţie cu perioada de dinainte de re­voluţie. Această considerabilă creştere a productivităţii muncii a avut ca ur­mare o însemnată reducere a preţu­lui de cost, făcînd posibile importan­tele reduceri de preţuri de vînzare pe care le decretează sistematic guver­nul U.R.S.S. Astăzi, cetăţeanul sovie­tic poate cumpăra cu 433 ruble o cantitate de mărfuri pentru care trebuia să plă­tească 1000 de ruble în anul 1947. Uniunea Sovietică dispune astăzi de,tot ce este necesar pentru a putea înfăptui un nou şi uriaş pas înainte în domeniul spo­ririi productivităţii muncii Uniunea So­vietică dispune de o puternică bază ener­getică, aflată în continuă dezvoltare; marea ei industrie socialistă este înzes­trată cu o tehnică de prim rang; agri­cultura U.R.S.S. este cea mai mecanizată din lume. Spre industrie şi agricultură se îndreaptă un neîncetat torent de noi utilaje şi maşini care permit nu numai economisirea muncii dar şi sporirea pro­ductivităţii ei. Oamenii de ştiinţă sovietici descoperă mereu noi căi pentru mecanizarea, elec­trificarea şi automatizarea producţiei. Uniunea Sovietică dispune totodată de nu­meroase şi minunate cadre în stare să stă­­pînească tehnica modernă, să scoată la iveală toate posibilităţile ei, pentru a crea societăţii socialiste tot mai multe bogăţii. In condiţiile producţiei uriaşe din Uniu­nea Sovietică, fiecare spor — chiar cu un singur procent — înseamnă pe scara ţării întregi o enormă producţie suplimentară. La oţel sau cărbune, de pildă, mărirea productivităţii muncii cu un singur pro­cent înseamnă, în condiţiile actuale ale producţiei, un spor de 380.000 tone oţel, respectiv de 3.200.000 tone cărbune pe an. Iată de ce chemarea lansată de între­prinderile Moscovei a dat un avînt şi mai puternic întrecerii socialiste Muncitorii, tehnicienii şi inginerii au descoperit noi rezerve interne ale întreprinderilor, au apărut noi iniţiative şi propuneri de ra­ţionalizare. Pe scară tot mai largă se me­­canizează şi se automatizează procesele de producţie, atît cele principale cît şi cele auxiliare, se introduc metode rapide de lucru şi se iau măsuri pentru ca nume­roasele metode noi să devină un bun al tuturor muncitorilor. Drept răspuns la îndemnul moscoviţilor, brigada de la cup­torul. Nr. 6 al uzinei „Zaporoistal“ com­pusă din otelarii Daali, Zaiat si Kolesnik, folosind metoda sarjelor rapide, a reuşit să dea pe zi pînă la 260 tone otel peste plan. La Vorosilovgrad, în adîncul unei mine, brigada minerilor inovatori Gadiu­­ciko, Sorokotiaga şi Bocikov—repartizînd mai bine sarcinile membrilor brigăzii şi organizîndu-şi munca pe baza­ graficului ciclic —■ a scos cu combina „Gorniak“ în 2 luni, la straturi subţiri, nu mai puţin de 22.000 tone cărbune. La rîndul lor, tex­tiliştii de la combinatul „Stalin“ din Taş­kent au dat patriei, în ultimele zile ale lunii mai, un milion de metri ţesături peste prevederile planului­­ rod al revi­ziilor obşteşti sistematice a maşinilor şi utilajelor, al activităţii depuse de şcolile metodelor înaintate de muncă. La Sverdlovsk, la uzina „Uralelektro­nparat“, unde se construiesc generatoare pentru gigantice hidrocentrale, s-a reuşit, prin raţionalizarea proceselor de produc­ţie, să se sporească producţia cu 90% faţă de anul trecut, fără a se mări supra­feţele de producţie şi fără a se instala utilaje noi. A muncitorii de la uzina de rulmenţi „L. M. Kaganovici“ au observat că ritmul muncii este mai lent la începu­tul şi sfîrşitul schimbului ; la secţia de strunguri­ automate, unde lucrează cîteva sute de strunguri, s-a reuşit să se orga­nizeze munca după grafic in aşa fel ca ea să decurgă în acelaşi ritm în tot cursul schimbului. Rezultatul a fost o creştere a productivităţii muncii cu 7—10 la sută. Mărirea productivităţii muncii îi pre­ocupă în mod deosebit şi pe oamenii de ştiinţă. La Minsk, de pildă, Institutul po­litehnic a ajutat întreprinderile, şantie­rele, colhozurile şi S.M.T.-urile la soluţio­narea problemelor legate de mărirea pro­ducţiei şi a productivităţii muncii. Oamenii sovietici au întîmpinat sărbă­torirea a 300 de ani de la reunirea Ucrai­nei cu Rusia prin realizări deosebite în sporirea productivităţii muncii. In ziua de 30 mai, în cinstea acestui mare eveniment, oţelarii din Kuzneţk au mărit producţia de oţel cu 6,5%. La Celiabinsk s-au dat peste plan numeroase tractoare „S-80“, iar con­structorii hidrocentralei de la Kuibîşev au sporit volumul turnării zilnice a beto­nului pînă la 10.762 m.c.L­a cantitate cum nu s-a mai turnat nicăieri şi niciodată intr-o singură zi. In ritm rapid, cu mijloace tehnice şi metode agrotehnice înaintate, se desfă­şoară lucrările pe ogoarele colhozurilor şi sovhozurilor. Pe sute de mii de hectare de pămînt desţelenite în acest an au apă­rut mlădiţele griului de primăvară. In raportul său la al Xl-lea Congres al Sindicatelor din U.R.S.S. ce s-a deschis în ziua de 8 iunie, N. M. Svernik, pre­ședintele Consiliului Central al Sindicate­lor sovietice, a subliniat că repeziciunea cu care se dezvoltă industria socialistă a U.R.S.S. este de neconceput pentru ţările capitaliste fie chiar şi cele mai dezvoltate din punct, de vedere economic. .In anul 1953, de pildă, s-au produs în U.R.S.S. ,de 3,8 ori mai multe maşini decît în anul 1940. Spre deosebire de ţările capitaliste, unde producţia este în scădere, în întreprinderile sovietice producţia creşte neîncetat. Eforturile şi iniţiativa crea­toare a maselor de oameni ai muncii, in­teresaţi în sporirea producţiei, îşi arată din plin roadele: prin mărirea producti­vităţii muncii s-a obţinut în perioada 1951 — 1953 o creştere a producţiei faţă de anul 1950 — de 60 la sută. Astfel se manifestă în U.R.S.S., în toate domeniile, atitudinea creatoare faţă de tehnică a maselor de milioane de oameni ai muncii. In fiecare an milioane de oa­meni sovietici îşi ridică calificarea. Numai aci s-a putut naşte acea minunată mişcare a inovatorilor în producţie care intr-un singur an — 1953 — a dat statului so­cialist peste 85.000 invenţii, inovaţii, pro­puneri de raţionalizare. Experienţa frun­taşilor producţiei indică noi posibilităţi de folosire din plin a maşinilor, de or­ganizare mai pricepută a muncii, pentru a obţine produse mai multe şi mai bune — căci sporirea productivităţii muncii înseamnă totodată o producţie de înaltă calitate pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale oamenilor muncii. Poporul sovietic priveşte drept cauza sa proprie sarcina trasată de partid şi guvern de a­­ spori prin toate mijloacele producţia bunurilor de larg consum, de a dezvolta considerabil agricultura, pen­tru a se crea în ţară o abundenţă de tot felul de produse alimentare necesare populaţiei şi de materii prime pentru in­dustria uşoară. Cu totul altfel se prezintă lucrurile în sistemul capitalist. Acolo orice sporire a producţiei este obţinută prin intensificarea exploatării, cu preţul istovirii oamenilor muncii. Orice progres tehnic are ca urmare creşterea şomajului, reducerea salariilor, agravarea sărăciei şi mizeriei maselor. In S.U.A., de pildă, există astăzi cca. 15 milioane şomeri parţiali şi integrali, neîncetat se urcă preţurile la mărfurile de larg consum. In a doua jumătate a anului 1953, costul vieţii a crescut cu 21 la sută. In ţările capitaliste, pe muncitori nu-i interesează sporirea productivităţii muncii care nu aduce cîştig decît mono­­poliştilor capitalului şi nu face decît să sporească numărul şomerilor. Acolo inte­resul muncitorilor este de a lupta împo­triva exploatării, pentru un trai omenesc. De aceea au şi avut loc în S.U.A. în ul­timii patru ani peste 20 mii de greve, la care au participat peste 10 milioane de muncitori. In U.R.S.S. însă, unde producţia se dez­voltă nestăvilit în folosul ridicării nivelu­lui de trai al întregului popor, au fost sfă­­rîmate toate cătuşele care înlănţuiau ini­ţiativa creatoare a oamenilor muncii. Cu tot entuziasmul şi avîntul participă oame­nii sovietici la dezvoltarea economiei socia­liste a U.R.S.S. Ritmul rapid în care se dezvoltă economia sovietică constituie chezăşia înfloririi şi întăririi ţării. Astfel prin eforturile lor în munca paşnică, prin desfăşurarea largă a mişcării întregului popor pentru sporirea productivităţii muncii şi cît mai buna folosire a mijloa­celor tehnice, pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produse­lor, pentru răspîndirea largă a experien­ţei inovatorilor şi raţionalizatorilor, oamenii sovietici îşi întăresc patria socia­listă, aducînd totodată o contribuţie de însemnătate covîrşitoare în lupta pentru apărarea păcii şi securităţii tuturor po­poarelor. Succesele poporului sovietic însufleţesc milioanele de oameni ai muncii din ţările de democraţie populară, care înain­­ează pe aceeaşi cale. Oamenii muncii din ţara noastră, urmînd exemplul oamenilor sovietici, îşi încordează forţele, conştienţi de faptul că sporirea producţiei şi a pro­ductivităţii muncii constituie condiţia ho­­tărîtoare pentru victoria si întărirea noii orînduiri sociale. Studierea şi însuşirea experienţei oame­nilor sovietici, a metodelor folosite de ei in domeniul sporirii productivităţii muncii constituie un factor hotărîtor pentru progre­sul si dezvoltarea necontenită a tării noastre, o chezăşie a succesului în construirea societăţii socialiste, în crea­rea unei vieţi îmbelşugate pentru în­treg poporul muncitor. Să învăţăm deci din plin din minunata experienţă a oame­nilor sovietici ! încheierea sesiunii ştiinţifice a Universităţii „C. I. Parhon" Miercuri dimineaţa a avut loc, in aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice, şedinţa de închidere a celei de a doua sesiuni ştiin­ţifice a Universităţii ,,C. I. Parh­on“. La şedinţă au participat acad. prof. dr. C. I. Parhon, N. Dinulescu, prim-locţiitor al ministrului învăţămîntului, academi­cieni, membri corespondenţi al Academiei R.P.R., cadre didactice universitare, ş.a. Concluziile lucrărilor au fost expuse de prorectorul Universităţii „C. I. Par­hon“, prof. univ. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a rostit cuvîntul de închidere, subliniind însem­nătatea activităţii pe tărîm ştiinţific a ca­drelor didactice universitare pentru pro­gresul ştiinţei şi învăţămîntului superior. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Roadele întrecerii socialiste GHIMBAV (coresp. „Scriteii"). Munci­torii şi tehnicienii de la Filatura de lină din Ghimbav, regiunea­ Stalin, au realizat planul producţiei globale din primele cinci luni ale acestui an în proporţie de 108,20%. Consumul specific de materii prime a fost redus cu 5,20% de la înce­putul acestui an pînă în luna mai. Folo­sind cu chibzuială materia primă şi mate­rialele, colectivul întreprinderii a realizat economii în valoare de circa 400.000 lei. In luna trecută, planul de produc­ţie a fost depăşit cu 11,40%. In această perioadă, indicii de calitate au fost îmbu­nătăţiţi cu circa 0,10%, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu peste 8%. Totodată, prin utilizarea mai bună a ma­şinilor, productivitatea muncii a crescut cu 1,90% faţă de depăşirile obţinute in lunile anterioare. Printre muncitoarele care au contribuit la obţinerea acestor rezultate se numără tov. Eugenia Buzatu, Erna Schmidts şi Maria Pistea. Ţesături şi costume de artă populară In satele patriei noastre, tradiţiile artei populare sunt astăzi păstrate ca un bun de preţ. Regimul nostru democrat-popular asigură necontenit maeştrilor artei populare condiţii tot mai bune de creaţie. Fetele ţesute la război şi lucrate de mînă în fir de aur, iile minunate, în fir roşu şi negru, duc pînă peste hotare faima renumitelor cusături de artă. In clişeu : Tehniciană Maria Enoiu îndrumînd femeile din secţia cusături naţionale a cooperativei „8 Martie”-Breaza, regiunea Ploeşti. Foto Agerpres Alegerea delegatelor de grupă de femei BRAILA (coresp. „Scînteii") — In co­muna Baldovineşti, raionul Brăila, a în­ceput alegerea delegatelor de grupă de femei. In pregătirea alegerilor au fost organizate discuţii despre contribuţia co­misiilor de femei şi a delegatelor la gos­podărirea comunei, la executarea în bune condiţiuni a muncilor agricole şi la înde­plinirea planului de colectări. Organiza­ţia de bază şi sfatul popular comunal acordă un sprijin sistematic organizării consfătuirilor p­entru alegerea delegatelor de grupă de femei. Printre delegatele alese în diferite cir­cumscripţii electorale ale comunei se află ţărăncile muncitoare Marioara Miron, Săndiţa Ştefan, Măriţa Gheorghe, Joiţa Cazan, care şi-au cîştigat preţuirea fe­meilor prin sprijinul pe care l-au acor­dat diferitelor acţiuni iniţiate de sfatul popular. Cu prilejul consfătuirilor pentru alege­rea delegatelor, numeroase ţărănci mun­citoare şi-au luat angajamentul de a-şi spori eforturile în acțiunea pentru dobîn­­direa unei recolte bogate şi înfrumusețarea comunei. Expoziţia „Stalingradul azi“ TURDA (red. ziarului „Turda Nouă"). In fiecare zi sute de oameni ai muncii vizitează cu un deosebit interes expoziţia „Stalingradul azi", care s-a deschis de curînd în oraşul nostru. Expoziţia, care oglindeşte măreaţa operă de reconstrucţie a oraşului erou, a fost vizitată în numai 4 zile de peste 1000 de oameni ai muncii. O inovaţie preţioasă Pentru a uşura munca factorilor poştali, un colectiv de tehnicieni de la uzina electrică „Victoria II P.T.T.“ a construit din deşeuri un prototip de re­morcă pentru biciclete. Această inovaţie contribuie la o mai rapidă distribuire a ziarelor şi revistelor. Competiţie de canotaj pe Dunăre Secţia de cultură fizică şi sport a C.C.S. organizează între 13 iunie—1 iulie com­petiţia de canotaj „Cursa de­ mare fond pe Dunăre“. Această întrecere sportivă se va desfăşura de-a lungul unui traseu de 834 km., împărţit în 13 etape. Participanţii la „Cursa de mare fond pe Dunăre“ vor porni în prima etapă de la Corabia spre Tr. Măgurele. In zilele urmă­toare, ei vor străbate traseul prin oraşele Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cer­navodă, Hîrşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina. La competiţie vor lua parte 42 echipaje făcînd parte din asociațiile sportive Loco­motiva, Progresul, Constructorul, Metalul, Flamura Roșie și Avîntul. Cursuri populare de limba rusă în uzină Marţi după amiază, la uzinele „28 Au­gust“ a avut loc festivitatea închiderii cursurilor populare de limba rusă. Cele 24 de cursuri de limba rusă, care au funcţionat în anul şcolar 1953—54, au fost absolvite de 225 cursanţi, dornici să înveţe limba rusă. In cadrul festivităţii au fost premiaţi cei mai buni elevi. Tot­odată au primit diplome de absolvire 191 de cursanţi ai ciclului I, 26 de cursanţi ai ciclului II şi 8 cursanţi ai ciclului III. (Agerpres) în Interiorul ziarului : 1 Acad. E. Varga — Criza economică­­din Statele Unite (pag. 2-a).­ ­ I. Cernica, ing. agr. V. Tofan — Staţiunea noastră luptă pentru spori­rea producţiei agricole (pag. 2-a). Gh. Radei, A. Ionescu — Practici dăunătoare care duc la ridicarea pre­ţului de cost. (pag. 2-a). | Pentru pace, democraţie şi indepen­denţă naţională, pentru socialism — [Cuvîntarea lui Maurice Thor­ez la cel de al XlII-lea Congres al Partidului Comunist Francez, la 7 iunie 1954 [(pag. 3-a).­­ O mare scădere bruscă a cursului­­acţiunilor la bursa din New York (pag. 3-a). Ședința plenară din 9 iunie a confor­ friptei de la Geneva (pag. 3-a).­­ Cu privire la discutarea problemei îndochineze — Declarația ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. Al. Molotov, la conferința de la Geneva, la 8 iunie 1954 (pag. 4-a). Congresul al Xl-lea al sindicatelor din U­R.S.S. (pag. 4-a). Gata pentru recoltat şi treerat! IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“).„ Organizînd bine munca, atît la întreţine­rea culturilor în cîmp, în livezi şi vii, cît şi în atelierele de reparaţii, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Deleni, ra­ionul Hîrlău, regiunea Iaşi, obţin succese însemnate. Ei au terminat in întregime re­pararea tractoarelor, plugurilor, cultivatoa­relor, secerătorilor şi a batozelor şi s-au aprovizionat din timp cu piese de schimb de rezervă. In munca de pregătire a utilajului pen-, tru recoltat şi treerat s-au evidenţiat to­varăşii Ovidiu Gagea, şef de atelier, Ion Jamfir, tractorist, şi alţii, care au depă­şit zilnic normele de lucru şi au executat lucrări de bună calitate. Ne scriu corespondenţii voluntari despre întreţinerea culturilor Colectiviştii din comuna Liebling, ra­ionul Deta, au făcut prăşitul la timp şi în bune condiţii la toate plantele prăşi­toare, pentru ca să obţină o recoltă spo­rită la hectar. Pînă acum, ei au făcut pri­ma praşilă la floarea soarelui (10 ha.), po­rumb (20 ha.), cartofi (1,50 ha.), şi sfe­clă de zahăr (3 ha.). S-a început şi pra­­şila a doua la cartofi şi la sfecla de zahăr. Fruntaşi în muncile de întreţinere a culturilor sunt I. Martin, Anghel Milea, Ion Meteşi, O. Bâtei şi Ion Volf. (de la Luca Partenie). ★ Colectiviştii din comuna Pojejena, raio­nul Moldova Nouă, au terminat prima praşilă la porumb, cartofi şi la celelalte plante prăşitoare. Se face acum praşilă a doua la cartofi. O atenţie deosebită cu dat colectiviştii lucrărilor de în­treţinere a viţei de vie, care a fost să­pată pînă acum de două ori. Paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, colectiviştii din comuna Poje­jena au înfiinţat o stupină şi adună ma­terialele necesare pentru diferite cons­trucţii. Pînă acum s-au procurat 175 me­tri cubi piatră, 5000 kg. var şi s-au cio­plit 80 metri cubi material lemnos pen­tru grinzi, (de la T. Burchici). ★ Membrii gospodăriei agricole colective din satul Capăt, comuna Racoviţa, raionul Lugoj, au terminat praştia l­a la cartofi şi floarea soarelui şi au început prăşitul porumbului care a fost semănat în cuiburi aşezate în pătrat. Inafara acestor lucrări s-au mai plivit buruienile de pe o supra­față de peste 30 ha. cu grîu și s-a înce­put transplantarea răsadurilor, (de la Nicanor Straton). In staţiunea balneară „1 Mai“ ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii"). In ziua de 6 iunie s-a deschis staţiunea balneară „1 Mai“ din comuna Rodbav. Pentru a se crea oamenilor muncii con­diţii tot mai bune de odihnă şi tratament au fost reparate băile, cabinele şi bazinul de înot. Parcul staţiunii a fost mărit, iar restaurantul a fost refăcut. In staţiune au fost amenajate de ase­menea un club, un teren de volei şi o popicărie. Rezultate bune la examen Examenele sunt în toi. Acum două zile o grupă de studenţi din anul III din ca­drul Institutului de Industrii Alimentare­ Bucureşti şi-au dat examenul de „chimie alimentară". Din cei 14 membri ai grupei prezentaţi la examen , 9 au obţinut cali­ficativul „foarte, bine",­­ calificativul „bine“. Printre studenţii notaţi cu „foarte bine" se numără U.T.M.-iştii Constantin Banu, Nicolae Barbu, Elena Dincă, Gheor­­ghiţă Florea, Felicia Nistor. Răsplata muncii harnice Anul acesta, aproape 1000 de cultiva­tori fruntaşi de legume pe loturi indivi­duale vor pleca la casele de odihnă ale C.C.S. -20 la sută din locurile destinate legumicultorilor fruntaşi sînt gratuite, iar restul cu preţuri reduse. Artiştii amatori din Orăştie La curînd, ansamblul de artişti amatori al fabricii de blănuri „Vidra“ din oraşul Orăştie a prezentat, în sala clubului mun­citoresc din Simeria, divertismentul muzi­cal „Zîmbet de primăvară". Printre ar­tiştii amatori sînt fruntaşii în producţie Samson Gheorghe, Elisabete Zaharie, Rafila Popa, Ana Gligor şi alţii. Spectacolul a fost primit cu căldură de un numeros public. Z. SABAU corespondent voluntar Cum se poate transforma o rariţă sau un plug în prăşitoare Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor la vreme şi în bune condiţii agrotehnice constituie chezăşia obţinerii unei recolte bogate. Una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire a culturilor este prăşitul. Prin prăşit sînt distruse buruienile, se afinează solul, împiedicîndu-se pierderea umezelii, şi se înlesneşte pătrunderea aeru­lui în pămînt. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la executarea lucrărilor de îngri­jire a culturilor, recoltat, dezmiriştit, tree­­ral, insăminţări şi arături adinei de toamnă, precum şi cu privire la realizarea planului de colectare pe 1954, pune în faţa ingine­rilor şi tehnicienilor agronomi sarcina de a lămuri pe ţăranii muncitori asupra foloase­lor întrebuinţării prăşitoarei şi asupra pa­gubelor pe care le aduc muşuroitul şi rări­­­ţa lul la porumb şi floarea soarelui, mai ales în regiunile secetoase Acolo unde lipsesc prăşitoarele, inginerii şi tehnicienii agro­nomi vor arăta practic ţăranilor muncitori cum să transforme plugul sau rariţa în prăşitoare şi cum s-o chcinuiască. Sub îndrumarea inginerilor şi tehnicie­nilor agronomi şi convinşi din experienţa proprie că răriţatul aduce pagube de re­colte, deoarece apa se pierde mai uşor din pămînt prin şanţurile deschise, numeroşi ţărani muncitori din comunele Celaru, Traian, Apele Vii şi altele din raionul Ca­­racal şi-au transformat rariţele în prăşi­­tori. Fără prea mare cheltuială, oricare ţă­ran muncitor îşi poate uşor transforma ra­riţa sau plugul, în prăşitoare. Aceasta are o mare însemnătate pentru că înlesneşte executarea prăşitului la vreme şi de bună calitate. Folosind prăşitoarea trasă de un cal, doi oameni pot prăşi pe zi 2—3 ha., atît în lungul lanului, cît şi în lat (la plan­tele prăşitoare semănate în cuiburi aşezate în pătrat), pe cînd pentru prăşitul unui hec­tar cu sapa trebuie 8—9 oameni pe zi. Iată cum se poate transforma un plug sa­u o rariţă în prăşitoare. De la plug sau de la rariţă se ia grîn­­deiul pe care sînt fixate coarnele. Pe grindei se fixează apoi în ordine — în­­cepînd de la coarne spre cîrligul din faţă — bara de sprijin, cuţitele laterale, cuţi­tul săgeată şi roata din faţă. 1) La o distanţă de 40 centimetri de la coarne se fixează pe grindei, printr-o bră­ţară făcută special, două cuţite laterale, care au forma de triunghi. Cuţitele se fac din tablă de oţel groasă de 3—4 milime­tri ; ele sînt în formă de triunghi, îndoite la marginea dinafară. . Aceste cuţite se prind, fiecare, de cite o bară de fier, cu ajutorul unor şuruburi cu capul îngropat. 2) Cei doi suporţi ai cuţitelor se în­doaie la o distanţă de 37 cm. de la ca­pătul liber, în aşa fel îneît să facă un cot. Suportul cuţitului din dreapta are lungimea de la îndoitură (cot) pînă la vîrful pe care se prinde cuţitul, de 31 centimetri, iar cel din stînga de 29,5 centimetri. Indoitura la suporţi! cuţitelor se face pentru ca părţile îndoite (orizontale) să intre, una deasupra alteia din cele două părţi, prin deschizăturile din lături ale unei brăţări în formă de U răsturnat. Bră­ţara în formă de U răsturnat trebuie să aibă la partea de deasupra o gaură prin care să poată trece un şurub, care — cu ajutorul unei plăci de fier — fixează cei doi suporţi ai cuţitelor, strîns bine, pe grindei. 3) In faţa cuţitelor laterale, la o dis­tanţă de 28 centimetri în­spre cîrligul de tracţiune, se fixează pe grindei cu ajuto­rul unei brăţări, cuţitul săgeată. Lama cuţitului săgeată are forma unui triunghi, îndoit puţin pe mijloc după o linie ce por­neşte din vîrf şi ajunge în mijlocul la­turei din spate. Această lamă se prinde de asemenea pe un suport lung de 50 de centimetri. (Bara de fier este lată — ca şi la suporţii cuţi­telor laterale — de 3,5 cm. şi groasă da 1,5 cm.) Brăţara cu care se prinde de grindei se face dintr-o vergea rotundă de fier în formă de U. La cele două capete brăţara se termină cu cite un ghivent în care să se poată înşuruba două piuliţe. După cum se vede în figură, brăţara se in­troduce pe grindei, prinde la mijloc su­portul cuţitului şi apoi capetele sale trec printr-o placă de fier şi se prind apoi strîns cu două piuliţe. 4) In partea din faţă a grindelului se prinde roata mică (de cîmp) de la roţile plugului de tracţiune animală, împreună cu axul ei (osia) într-o bară de fier cu găuri. Găurile barei de fier sînt necesare pentru ca să potrivim, atît înălţimea pră­şitoarei ,cît şi adîncimea le care trebuie să lucreze cuţitele. Partea de sus a barei cu găuri se prinde de­ grindei la fel cum se prinde suportul cuţitului săgeată, adică printr-o brăţară, o placă şi două piuliţe. Partea de jos a barei se fixează la fel, strîns pe axul (osia) roţii mici, care are îndoitură lăsată în jos (adică invers cum era la plug). 5) Ca prăşitoarea să lucreze la aceeaşi adîncime, în spatele cuţitelor laterale se fixează pe grindei, cu ajutorul unei bră­ţări, o bară de sprijin. 6) Pentru tracţiune se face un cîrtig dintr-o vergea rotundă. 7) Reglarea prăşitoarei : a) Reglarea în adîncime a prăşitoarei se face prin ridicarea sau coborîrea grin­­deiului pe bara cu găuri. b) Reglarea punctului de tracţiune se face prin cîrligul de tracţiune, care se montează în găurile barei, după nevoie. c) Reglarea în lăţime a cuţitelor late­rale se face prin slăbirea şurubului de fi­xare al brăţării speciale şi prin apropie­rea sau depărtarea suporţilor cuţitelor la­terale, după necesitate. Prăşitoarea obţinută prin adaptarea grindeiului de la plug sau rariţă este de mare folos la executarea prăşitului intr-un timp scurt. Atunci cînd cuţitele se to­cesc, ele pot fi ascuţite la orice fierărie din sat. Hotărîrea guvernului şi partidului din 29 mai a. c. a trasat ca sarcină Ministe­rului Industriei Metalurgice şi Construc­ţiilor de Maşini să asigure pînă la 20 iunie a. c. fabricarea a 5000 grupuri de piesa necesare pentru transformarea plugurilor şi rariţelor în prăşitori. Unităţile coope­raţiei au datoria ca îndată ce primesc aceste grupuri de piese să le pună imediat în vînzare, pentru ca ţăranii muncitori să-şi poată preface rariţele sau plugurile în prăşitori. Tehnicienii agronomi şi mecanicii de la regiuni şi raioane, de la S.M.T. şi gos­podării ale statului trebuie să arate cu răbdare fiecărui ţăran muncitor cît de mari sînt foloasele prăşitului la timp şi de oricîte ori este nevoie — şi să-i explice lămurit cum se folosesc grupurile de pie­se pentru transformarea raniţei sau plu­gului în prăşitoare, cum să confecţioneze astfel de piese şi cum să folosească prăşi­toarea la îngrijirea culturilor. Organizaţiile de partid şi sfaturile popu­lare trebuie să-i îndrume şi să-i sprijine pe ţăranii muncitori să transforme cît mai multe rariţe şi pluguri în prăşitori cu trac­ţiune animală, să prăşească la timp cultu­rile în scopul obţinerii unor recolte bogate, roata mică c­e la roţile plugului

Next