Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)
1954-06-10 / nr. 2995
ANUL XXIII Nr. 2995 Joi 10 iunie 1954 4 PAGINI — 208ANI Oamenii sovietici luptă pentru sporirea productivităţii muncii In conştiinţa oamenilor sovietici sînt mereu vii cuvintele marelui Lenin despre marea însemnătate a creşterii necontenite a productivităţii muncii — factor principal în obţinerea victoriei depline a noii orinduiri sociale, în construirea comunismului, îndemnul leninist inspiră pe siderurgiştii din Ural, din Siberia şi din sudul Ucrainei, pe minerii din Donbas, Kuzbas şi Karaganda, pe petroliştii din Azerbaidjan şi Başkiria, pe textiliştii din Ivanovo şi nenumărate alte detaşamente ale glorioasei clase muncitoare a Uniunii Sovietice, în mişcarea pornită nu de mult de colectivele întreprinderilor fruntaşe din oraşul şi regiunea Moscovei. Ţelul acestei noi mişcări este de a înfăptui în toate domeniile un nou şi puternic avînt al productivităţii muncii, pentru a se putea obţine în următorii 2-3 ani o creştere considerabilă a producţiei bunurilor de consum popular. In ultimii 25 ani, oamenii sovietici au mărit productivitatea muncii în industrie de aproape 6 ori, în transportul feroviar de 3,5 ori, iar în agricultură de 3 ori, în comparaţie cu perioada de dinainte de revoluţie. Această considerabilă creştere a productivităţii muncii a avut ca urmare o însemnată reducere a preţului de cost, făcînd posibile importantele reduceri de preţuri de vînzare pe care le decretează sistematic guvernul U.R.S.S. Astăzi, cetăţeanul sovietic poate cumpăra cu 433 ruble o cantitate de mărfuri pentru care trebuia să plătească 1000 de ruble în anul 1947. Uniunea Sovietică dispune astăzi de,tot ce este necesar pentru a putea înfăptui un nou şi uriaş pas înainte în domeniul sporirii productivităţii muncii Uniunea Sovietică dispune de o puternică bază energetică, aflată în continuă dezvoltare; marea ei industrie socialistă este înzestrată cu o tehnică de prim rang; agricultura U.R.S.S. este cea mai mecanizată din lume. Spre industrie şi agricultură se îndreaptă un neîncetat torent de noi utilaje şi maşini care permit nu numai economisirea muncii dar şi sporirea productivităţii ei. Oamenii de ştiinţă sovietici descoperă mereu noi căi pentru mecanizarea, electrificarea şi automatizarea producţiei. Uniunea Sovietică dispune totodată de numeroase şi minunate cadre în stare să stăpînească tehnica modernă, să scoată la iveală toate posibilităţile ei, pentru a crea societăţii socialiste tot mai multe bogăţii. In condiţiile producţiei uriaşe din Uniunea Sovietică, fiecare spor — chiar cu un singur procent — înseamnă pe scara ţării întregi o enormă producţie suplimentară. La oţel sau cărbune, de pildă, mărirea productivităţii muncii cu un singur procent înseamnă, în condiţiile actuale ale producţiei, un spor de 380.000 tone oţel, respectiv de 3.200.000 tone cărbune pe an. Iată de ce chemarea lansată de întreprinderile Moscovei a dat un avînt şi mai puternic întrecerii socialiste Muncitorii, tehnicienii şi inginerii au descoperit noi rezerve interne ale întreprinderilor, au apărut noi iniţiative şi propuneri de raţionalizare. Pe scară tot mai largă se mecanizează şi se automatizează procesele de producţie, atît cele principale cît şi cele auxiliare, se introduc metode rapide de lucru şi se iau măsuri pentru ca numeroasele metode noi să devină un bun al tuturor muncitorilor. Drept răspuns la îndemnul moscoviţilor, brigada de la cuptorul. Nr. 6 al uzinei „Zaporoistal“ compusă din otelarii Daali, Zaiat si Kolesnik, folosind metoda sarjelor rapide, a reuşit să dea pe zi pînă la 260 tone otel peste plan. La Vorosilovgrad, în adîncul unei mine, brigada minerilor inovatori Gadiuciko, Sorokotiaga şi Bocikov—repartizînd mai bine sarcinile membrilor brigăzii şi organizîndu-şi munca pe baza graficului ciclic —■ a scos cu combina „Gorniak“ în 2 luni, la straturi subţiri, nu mai puţin de 22.000 tone cărbune. La rîndul lor, textiliştii de la combinatul „Stalin“ din Taşkent au dat patriei, în ultimele zile ale lunii mai, un milion de metri ţesături peste prevederile planului rod al reviziilor obşteşti sistematice a maşinilor şi utilajelor, al activităţii depuse de şcolile metodelor înaintate de muncă. La Sverdlovsk, la uzina „Uralelektronparat“, unde se construiesc generatoare pentru gigantice hidrocentrale, s-a reuşit, prin raţionalizarea proceselor de producţie, să se sporească producţia cu 90% faţă de anul trecut, fără a se mări suprafeţele de producţie şi fără a se instala utilaje noi. A muncitorii de la uzina de rulmenţi „L. M. Kaganovici“ au observat că ritmul muncii este mai lent la începutul şi sfîrşitul schimbului ; la secţia de strunguri automate, unde lucrează cîteva sute de strunguri, s-a reuşit să se organizeze munca după grafic in aşa fel ca ea să decurgă în acelaşi ritm în tot cursul schimbului. Rezultatul a fost o creştere a productivităţii muncii cu 7—10 la sută. Mărirea productivităţii muncii îi preocupă în mod deosebit şi pe oamenii de ştiinţă. La Minsk, de pildă, Institutul politehnic a ajutat întreprinderile, şantierele, colhozurile şi S.M.T.-urile la soluţionarea problemelor legate de mărirea producţiei şi a productivităţii muncii. Oamenii sovietici au întîmpinat sărbătorirea a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia prin realizări deosebite în sporirea productivităţii muncii. In ziua de 30 mai, în cinstea acestui mare eveniment, oţelarii din Kuzneţk au mărit producţia de oţel cu 6,5%. La Celiabinsk s-au dat peste plan numeroase tractoare „S-80“, iar constructorii hidrocentralei de la Kuibîşev au sporit volumul turnării zilnice a betonului pînă la 10.762 m.c.La cantitate cum nu s-a mai turnat nicăieri şi niciodată intr-o singură zi. In ritm rapid, cu mijloace tehnice şi metode agrotehnice înaintate, se desfăşoară lucrările pe ogoarele colhozurilor şi sovhozurilor. Pe sute de mii de hectare de pămînt desţelenite în acest an au apărut mlădiţele griului de primăvară. In raportul său la al Xl-lea Congres al Sindicatelor din U.R.S.S. ce s-a deschis în ziua de 8 iunie, N. M. Svernik, președintele Consiliului Central al Sindicatelor sovietice, a subliniat că repeziciunea cu care se dezvoltă industria socialistă a U.R.S.S. este de neconceput pentru ţările capitaliste fie chiar şi cele mai dezvoltate din punct, de vedere economic. .In anul 1953, de pildă, s-au produs în U.R.S.S. ,de 3,8 ori mai multe maşini decît în anul 1940. Spre deosebire de ţările capitaliste, unde producţia este în scădere, în întreprinderile sovietice producţia creşte neîncetat. Eforturile şi iniţiativa creatoare a maselor de oameni ai muncii, interesaţi în sporirea producţiei, îşi arată din plin roadele: prin mărirea productivităţii muncii s-a obţinut în perioada 1951 — 1953 o creştere a producţiei faţă de anul 1950 — de 60 la sută. Astfel se manifestă în U.R.S.S., în toate domeniile, atitudinea creatoare faţă de tehnică a maselor de milioane de oameni ai muncii. In fiecare an milioane de oameni sovietici îşi ridică calificarea. Numai aci s-a putut naşte acea minunată mişcare a inovatorilor în producţie care intr-un singur an — 1953 — a dat statului socialist peste 85.000 invenţii, inovaţii, propuneri de raţionalizare. Experienţa fruntaşilor producţiei indică noi posibilităţi de folosire din plin a maşinilor, de organizare mai pricepută a muncii, pentru a obţine produse mai multe şi mai bune — căci sporirea productivităţii muncii înseamnă totodată o producţie de înaltă calitate pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale oamenilor muncii. Poporul sovietic priveşte drept cauza sa proprie sarcina trasată de partid şi guvern de a spori prin toate mijloacele producţia bunurilor de larg consum, de a dezvolta considerabil agricultura, pentru a se crea în ţară o abundenţă de tot felul de produse alimentare necesare populaţiei şi de materii prime pentru industria uşoară. Cu totul altfel se prezintă lucrurile în sistemul capitalist. Acolo orice sporire a producţiei este obţinută prin intensificarea exploatării, cu preţul istovirii oamenilor muncii. Orice progres tehnic are ca urmare creşterea şomajului, reducerea salariilor, agravarea sărăciei şi mizeriei maselor. In S.U.A., de pildă, există astăzi cca. 15 milioane şomeri parţiali şi integrali, neîncetat se urcă preţurile la mărfurile de larg consum. In a doua jumătate a anului 1953, costul vieţii a crescut cu 21 la sută. In ţările capitaliste, pe muncitori nu-i interesează sporirea productivităţii muncii care nu aduce cîştig decît monopoliştilor capitalului şi nu face decît să sporească numărul şomerilor. Acolo interesul muncitorilor este de a lupta împotriva exploatării, pentru un trai omenesc. De aceea au şi avut loc în S.U.A. în ultimii patru ani peste 20 mii de greve, la care au participat peste 10 milioane de muncitori. In U.R.S.S. însă, unde producţia se dezvoltă nestăvilit în folosul ridicării nivelului de trai al întregului popor, au fost sfărîmate toate cătuşele care înlănţuiau iniţiativa creatoare a oamenilor muncii. Cu tot entuziasmul şi avîntul participă oamenii sovietici la dezvoltarea economiei socialiste a U.R.S.S. Ritmul rapid în care se dezvoltă economia sovietică constituie chezăşia înfloririi şi întăririi ţării. Astfel prin eforturile lor în munca paşnică, prin desfăşurarea largă a mişcării întregului popor pentru sporirea productivităţii muncii şi cît mai buna folosire a mijloacelor tehnice, pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru răspîndirea largă a experienţei inovatorilor şi raţionalizatorilor, oamenii sovietici îşi întăresc patria socialistă, aducînd totodată o contribuţie de însemnătate covîrşitoare în lupta pentru apărarea păcii şi securităţii tuturor popoarelor. Succesele poporului sovietic însufleţesc milioanele de oameni ai muncii din ţările de democraţie populară, care înainează pe aceeaşi cale. Oamenii muncii din ţara noastră, urmînd exemplul oamenilor sovietici, îşi încordează forţele, conştienţi de faptul că sporirea producţiei şi a productivităţii muncii constituie condiţia hotărîtoare pentru victoria si întărirea noii orînduiri sociale. Studierea şi însuşirea experienţei oamenilor sovietici, a metodelor folosite de ei in domeniul sporirii productivităţii muncii constituie un factor hotărîtor pentru progresul si dezvoltarea necontenită a tării noastre, o chezăşie a succesului în construirea societăţii socialiste, în crearea unei vieţi îmbelşugate pentru întreg poporul muncitor. Să învăţăm deci din plin din minunata experienţă a oamenilor sovietici ! încheierea sesiunii ştiinţifice a Universităţii „C. I. Parhon" Miercuri dimineaţa a avut loc, in aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice, şedinţa de închidere a celei de a doua sesiuni ştiinţifice a Universităţii ,,C. I. Parhon“. La şedinţă au participat acad. prof. dr. C. I. Parhon, N. Dinulescu, prim-locţiitor al ministrului învăţămîntului, academicieni, membri corespondenţi al Academiei R.P.R., cadre didactice universitare, ş.a. Concluziile lucrărilor au fost expuse de prorectorul Universităţii „C. I. Parhon“, prof. univ. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a rostit cuvîntul de închidere, subliniind însemnătatea activităţii pe tărîm ştiinţific a cadrelor didactice universitare pentru progresul ştiinţei şi învăţămîntului superior. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Roadele întrecerii socialiste GHIMBAV (coresp. „Scriteii"). Muncitorii şi tehnicienii de la Filatura de lină din Ghimbav, regiunea Stalin, au realizat planul producţiei globale din primele cinci luni ale acestui an în proporţie de 108,20%. Consumul specific de materii prime a fost redus cu 5,20% de la începutul acestui an pînă în luna mai. Folosind cu chibzuială materia primă şi materialele, colectivul întreprinderii a realizat economii în valoare de circa 400.000 lei. In luna trecută, planul de producţie a fost depăşit cu 11,40%. In această perioadă, indicii de calitate au fost îmbunătăţiţi cu circa 0,10%, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu peste 8%. Totodată, prin utilizarea mai bună a maşinilor, productivitatea muncii a crescut cu 1,90% faţă de depăşirile obţinute in lunile anterioare. Printre muncitoarele care au contribuit la obţinerea acestor rezultate se numără tov. Eugenia Buzatu, Erna Schmidts şi Maria Pistea. Ţesături şi costume de artă populară In satele patriei noastre, tradiţiile artei populare sunt astăzi păstrate ca un bun de preţ. Regimul nostru democrat-popular asigură necontenit maeştrilor artei populare condiţii tot mai bune de creaţie. Fetele ţesute la război şi lucrate de mînă în fir de aur, iile minunate, în fir roşu şi negru, duc pînă peste hotare faima renumitelor cusături de artă. In clişeu : Tehniciană Maria Enoiu îndrumînd femeile din secţia cusături naţionale a cooperativei „8 Martie”-Breaza, regiunea Ploeşti. Foto Agerpres Alegerea delegatelor de grupă de femei BRAILA (coresp. „Scînteii") — In comuna Baldovineşti, raionul Brăila, a început alegerea delegatelor de grupă de femei. In pregătirea alegerilor au fost organizate discuţii despre contribuţia comisiilor de femei şi a delegatelor la gospodărirea comunei, la executarea în bune condiţiuni a muncilor agricole şi la îndeplinirea planului de colectări. Organizaţia de bază şi sfatul popular comunal acordă un sprijin sistematic organizării consfătuirilor pentru alegerea delegatelor de grupă de femei. Printre delegatele alese în diferite circumscripţii electorale ale comunei se află ţărăncile muncitoare Marioara Miron, Săndiţa Ştefan, Măriţa Gheorghe, Joiţa Cazan, care şi-au cîştigat preţuirea femeilor prin sprijinul pe care l-au acordat diferitelor acţiuni iniţiate de sfatul popular. Cu prilejul consfătuirilor pentru alegerea delegatelor, numeroase ţărănci muncitoare şi-au luat angajamentul de a-şi spori eforturile în acțiunea pentru dobîndirea unei recolte bogate şi înfrumusețarea comunei. Expoziţia „Stalingradul azi“ TURDA (red. ziarului „Turda Nouă"). In fiecare zi sute de oameni ai muncii vizitează cu un deosebit interes expoziţia „Stalingradul azi", care s-a deschis de curînd în oraşul nostru. Expoziţia, care oglindeşte măreaţa operă de reconstrucţie a oraşului erou, a fost vizitată în numai 4 zile de peste 1000 de oameni ai muncii. O inovaţie preţioasă Pentru a uşura munca factorilor poştali, un colectiv de tehnicieni de la uzina electrică „Victoria II P.T.T.“ a construit din deşeuri un prototip de remorcă pentru biciclete. Această inovaţie contribuie la o mai rapidă distribuire a ziarelor şi revistelor. Competiţie de canotaj pe Dunăre Secţia de cultură fizică şi sport a C.C.S. organizează între 13 iunie—1 iulie competiţia de canotaj „Cursa de mare fond pe Dunăre“. Această întrecere sportivă se va desfăşura de-a lungul unui traseu de 834 km., împărţit în 13 etape. Participanţii la „Cursa de mare fond pe Dunăre“ vor porni în prima etapă de la Corabia spre Tr. Măgurele. In zilele următoare, ei vor străbate traseul prin oraşele Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hîrşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina. La competiţie vor lua parte 42 echipaje făcînd parte din asociațiile sportive Locomotiva, Progresul, Constructorul, Metalul, Flamura Roșie și Avîntul. Cursuri populare de limba rusă în uzină Marţi după amiază, la uzinele „28 August“ a avut loc festivitatea închiderii cursurilor populare de limba rusă. Cele 24 de cursuri de limba rusă, care au funcţionat în anul şcolar 1953—54, au fost absolvite de 225 cursanţi, dornici să înveţe limba rusă. In cadrul festivităţii au fost premiaţi cei mai buni elevi. Totodată au primit diplome de absolvire 191 de cursanţi ai ciclului I, 26 de cursanţi ai ciclului II şi 8 cursanţi ai ciclului III. (Agerpres) în Interiorul ziarului : 1 Acad. E. Varga — Criza economicădin Statele Unite (pag. 2-a). I. Cernica, ing. agr. V. Tofan — Staţiunea noastră luptă pentru sporirea producţiei agricole (pag. 2-a). Gh. Radei, A. Ionescu — Practici dăunătoare care duc la ridicarea preţului de cost. (pag. 2-a). | Pentru pace, democraţie şi independenţă naţională, pentru socialism — [Cuvîntarea lui Maurice Thorez la cel de al XlII-lea Congres al Partidului Comunist Francez, la 7 iunie 1954 [(pag. 3-a). O mare scădere bruscă a cursuluiacţiunilor la bursa din New York (pag. 3-a). Ședința plenară din 9 iunie a confor friptei de la Geneva (pag. 3-a). Cu privire la discutarea problemei îndochineze — Declarația ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. Al. Molotov, la conferința de la Geneva, la 8 iunie 1954 (pag. 4-a). Congresul al Xl-lea al sindicatelor din UR.S.S. (pag. 4-a). Gata pentru recoltat şi treerat! IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“).„ Organizînd bine munca, atît la întreţinerea culturilor în cîmp, în livezi şi vii, cît şi în atelierele de reparaţii, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Deleni, raionul Hîrlău, regiunea Iaşi, obţin succese însemnate. Ei au terminat in întregime repararea tractoarelor, plugurilor, cultivatoarelor, secerătorilor şi a batozelor şi s-au aprovizionat din timp cu piese de schimb de rezervă. In munca de pregătire a utilajului pen-, tru recoltat şi treerat s-au evidenţiat tovarăşii Ovidiu Gagea, şef de atelier, Ion Jamfir, tractorist, şi alţii, care au depăşit zilnic normele de lucru şi au executat lucrări de bună calitate. Ne scriu corespondenţii voluntari despre întreţinerea culturilor Colectiviştii din comuna Liebling, raionul Deta, au făcut prăşitul la timp şi în bune condiţii la toate plantele prăşitoare, pentru ca să obţină o recoltă sporită la hectar. Pînă acum, ei au făcut prima praşilă la floarea soarelui (10 ha.), porumb (20 ha.), cartofi (1,50 ha.), şi sfeclă de zahăr (3 ha.). S-a început şi praşila a doua la cartofi şi la sfecla de zahăr. Fruntaşi în muncile de întreţinere a culturilor sunt I. Martin, Anghel Milea, Ion Meteşi, O. Bâtei şi Ion Volf. (de la Luca Partenie). ★ Colectiviştii din comuna Pojejena, raionul Moldova Nouă, au terminat prima praşilă la porumb, cartofi şi la celelalte plante prăşitoare. Se face acum praşilă a doua la cartofi. O atenţie deosebită cu dat colectiviştii lucrărilor de întreţinere a viţei de vie, care a fost săpată pînă acum de două ori. Paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, colectiviştii din comuna Pojejena au înfiinţat o stupină şi adună materialele necesare pentru diferite construcţii. Pînă acum s-au procurat 175 metri cubi piatră, 5000 kg. var şi s-au cioplit 80 metri cubi material lemnos pentru grinzi, (de la T. Burchici). ★ Membrii gospodăriei agricole colective din satul Capăt, comuna Racoviţa, raionul Lugoj, au terminat praştia la la cartofi şi floarea soarelui şi au început prăşitul porumbului care a fost semănat în cuiburi aşezate în pătrat. Inafara acestor lucrări s-au mai plivit buruienile de pe o suprafață de peste 30 ha. cu grîu și s-a început transplantarea răsadurilor, (de la Nicanor Straton). In staţiunea balneară „1 Mai“ ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii"). In ziua de 6 iunie s-a deschis staţiunea balneară „1 Mai“ din comuna Rodbav. Pentru a se crea oamenilor muncii condiţii tot mai bune de odihnă şi tratament au fost reparate băile, cabinele şi bazinul de înot. Parcul staţiunii a fost mărit, iar restaurantul a fost refăcut. In staţiune au fost amenajate de asemenea un club, un teren de volei şi o popicărie. Rezultate bune la examen Examenele sunt în toi. Acum două zile o grupă de studenţi din anul III din cadrul Institutului de Industrii Alimentare Bucureşti şi-au dat examenul de „chimie alimentară". Din cei 14 membri ai grupei prezentaţi la examen , 9 au obţinut calificativul „foarte, bine", calificativul „bine“. Printre studenţii notaţi cu „foarte bine" se numără U.T.M.-iştii Constantin Banu, Nicolae Barbu, Elena Dincă, Gheorghiţă Florea, Felicia Nistor. Răsplata muncii harnice Anul acesta, aproape 1000 de cultivatori fruntaşi de legume pe loturi individuale vor pleca la casele de odihnă ale C.C.S. -20 la sută din locurile destinate legumicultorilor fruntaşi sînt gratuite, iar restul cu preţuri reduse. Artiştii amatori din Orăştie La curînd, ansamblul de artişti amatori al fabricii de blănuri „Vidra“ din oraşul Orăştie a prezentat, în sala clubului muncitoresc din Simeria, divertismentul muzical „Zîmbet de primăvară". Printre artiştii amatori sînt fruntaşii în producţie Samson Gheorghe, Elisabete Zaharie, Rafila Popa, Ana Gligor şi alţii. Spectacolul a fost primit cu căldură de un numeros public. Z. SABAU corespondent voluntar Cum se poate transforma o rariţă sau un plug în prăşitoare Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor la vreme şi în bune condiţii agrotehnice constituie chezăşia obţinerii unei recolte bogate. Una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire a culturilor este prăşitul. Prin prăşit sînt distruse buruienile, se afinează solul, împiedicîndu-se pierderea umezelii, şi se înlesneşte pătrunderea aerului în pămînt. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, dezmiriştit, treeral, insăminţări şi arături adinei de toamnă, precum şi cu privire la realizarea planului de colectare pe 1954, pune în faţa inginerilor şi tehnicienilor agronomi sarcina de a lămuri pe ţăranii muncitori asupra foloaselor întrebuinţării prăşitoarei şi asupra pagubelor pe care le aduc muşuroitul şi răriţa lul la porumb şi floarea soarelui, mai ales în regiunile secetoase Acolo unde lipsesc prăşitoarele, inginerii şi tehnicienii agronomi vor arăta practic ţăranilor muncitori cum să transforme plugul sau rariţa în prăşitoare şi cum s-o chcinuiască. Sub îndrumarea inginerilor şi tehnicienilor agronomi şi convinşi din experienţa proprie că răriţatul aduce pagube de recolte, deoarece apa se pierde mai uşor din pămînt prin şanţurile deschise, numeroşi ţărani muncitori din comunele Celaru, Traian, Apele Vii şi altele din raionul Caracal şi-au transformat rariţele în prăşitori. Fără prea mare cheltuială, oricare ţăran muncitor îşi poate uşor transforma rariţa sau plugul, în prăşitoare. Aceasta are o mare însemnătate pentru că înlesneşte executarea prăşitului la vreme şi de bună calitate. Folosind prăşitoarea trasă de un cal, doi oameni pot prăşi pe zi 2—3 ha., atît în lungul lanului, cît şi în lat (la plantele prăşitoare semănate în cuiburi aşezate în pătrat), pe cînd pentru prăşitul unui hectar cu sapa trebuie 8—9 oameni pe zi. Iată cum se poate transforma un plug sau o rariţă în prăşitoare. De la plug sau de la rariţă se ia grîndeiul pe care sînt fixate coarnele. Pe grindei se fixează apoi în ordine — începînd de la coarne spre cîrligul din faţă — bara de sprijin, cuţitele laterale, cuţitul săgeată şi roata din faţă. 1) La o distanţă de 40 centimetri de la coarne se fixează pe grindei, printr-o brăţară făcută special, două cuţite laterale, care au forma de triunghi. Cuţitele se fac din tablă de oţel groasă de 3—4 milimetri ; ele sînt în formă de triunghi, îndoite la marginea dinafară. . Aceste cuţite se prind, fiecare, de cite o bară de fier, cu ajutorul unor şuruburi cu capul îngropat. 2) Cei doi suporţi ai cuţitelor se îndoaie la o distanţă de 37 cm. de la capătul liber, în aşa fel îneît să facă un cot. Suportul cuţitului din dreapta are lungimea de la îndoitură (cot) pînă la vîrful pe care se prinde cuţitul, de 31 centimetri, iar cel din stînga de 29,5 centimetri. Indoitura la suporţi! cuţitelor se face pentru ca părţile îndoite (orizontale) să intre, una deasupra alteia din cele două părţi, prin deschizăturile din lături ale unei brăţări în formă de U răsturnat. Brăţara în formă de U răsturnat trebuie să aibă la partea de deasupra o gaură prin care să poată trece un şurub, care — cu ajutorul unei plăci de fier — fixează cei doi suporţi ai cuţitelor, strîns bine, pe grindei. 3) In faţa cuţitelor laterale, la o distanţă de 28 centimetri înspre cîrligul de tracţiune, se fixează pe grindei cu ajutorul unei brăţări, cuţitul săgeată. Lama cuţitului săgeată are forma unui triunghi, îndoit puţin pe mijloc după o linie ce porneşte din vîrf şi ajunge în mijlocul laturei din spate. Această lamă se prinde de asemenea pe un suport lung de 50 de centimetri. (Bara de fier este lată — ca şi la suporţii cuţitelor laterale — de 3,5 cm. şi groasă da 1,5 cm.) Brăţara cu care se prinde de grindei se face dintr-o vergea rotundă de fier în formă de U. La cele două capete brăţara se termină cu cite un ghivent în care să se poată înşuruba două piuliţe. După cum se vede în figură, brăţara se introduce pe grindei, prinde la mijloc suportul cuţitului şi apoi capetele sale trec printr-o placă de fier şi se prind apoi strîns cu două piuliţe. 4) In partea din faţă a grindelului se prinde roata mică (de cîmp) de la roţile plugului de tracţiune animală, împreună cu axul ei (osia) într-o bară de fier cu găuri. Găurile barei de fier sînt necesare pentru ca să potrivim, atît înălţimea prăşitoarei ,cît şi adîncimea le care trebuie să lucreze cuţitele. Partea de sus a barei cu găuri se prinde de grindei la fel cum se prinde suportul cuţitului săgeată, adică printr-o brăţară, o placă şi două piuliţe. Partea de jos a barei se fixează la fel, strîns pe axul (osia) roţii mici, care are îndoitură lăsată în jos (adică invers cum era la plug). 5) Ca prăşitoarea să lucreze la aceeaşi adîncime, în spatele cuţitelor laterale se fixează pe grindei, cu ajutorul unei brăţări, o bară de sprijin. 6) Pentru tracţiune se face un cîrtig dintr-o vergea rotundă. 7) Reglarea prăşitoarei : a) Reglarea în adîncime a prăşitoarei se face prin ridicarea sau coborîrea grindeiului pe bara cu găuri. b) Reglarea punctului de tracţiune se face prin cîrligul de tracţiune, care se montează în găurile barei, după nevoie. c) Reglarea în lăţime a cuţitelor laterale se face prin slăbirea şurubului de fixare al brăţării speciale şi prin apropierea sau depărtarea suporţilor cuţitelor laterale, după necesitate. Prăşitoarea obţinută prin adaptarea grindeiului de la plug sau rariţă este de mare folos la executarea prăşitului intr-un timp scurt. Atunci cînd cuţitele se tocesc, ele pot fi ascuţite la orice fierărie din sat. Hotărîrea guvernului şi partidului din 29 mai a. c. a trasat ca sarcină Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini să asigure pînă la 20 iunie a. c. fabricarea a 5000 grupuri de piesa necesare pentru transformarea plugurilor şi rariţelor în prăşitori. Unităţile cooperaţiei au datoria ca îndată ce primesc aceste grupuri de piese să le pună imediat în vînzare, pentru ca ţăranii muncitori să-şi poată preface rariţele sau plugurile în prăşitori. Tehnicienii agronomi şi mecanicii de la regiuni şi raioane, de la S.M.T. şi gospodării ale statului trebuie să arate cu răbdare fiecărui ţăran muncitor cît de mari sînt foloasele prăşitului la timp şi de oricîte ori este nevoie — şi să-i explice lămurit cum se folosesc grupurile de piese pentru transformarea raniţei sau plugului în prăşitoare, cum să confecţioneze astfel de piese şi cum să folosească prăşitoarea la îngrijirea culturilor. Organizaţiile de partid şi sfaturile populare trebuie să-i îndrume şi să-i sprijine pe ţăranii muncitori să transforme cît mai multe rariţe şi pluguri în prăşitori cu tracţiune animală, să prăşească la timp culturile în scopul obţinerii unor recolte bogate, roata mică ce la roţile plugului