Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-10 / nr. 2995

Pag. 2 Practici dăunătoare care duc la ridicarea preţului de cost Reducerea preţului de cost al produse­lor este una din sarcinile de seamă puse în faţa „tuturor oamenilor muncii din ţara noastră de către plenara C.C. al P.M.R. din august 1953. Prin reduce­rea preţului de cost al produselor se cre­ează condiţii pentru reducerea preţului de vînzare al "­acestora, deci­ pentru ridicarea nivelului de viaţă şi de cul­tură al celor ce muncesc. La fabrica „Metalica" din Capitală — întreprindere producătoare de bunuri de larg consum — problema reducerii preţu­lui de cost nu se bucură de atenţia cuve­nită , nici conducerea administrativă, nici organizaţia de partid şi nici comi­tetul de întreprindere nu se îngrijesc de această problemă. In fabrică, materialele sunt prost gospodărite, maşinile şi utila­jele nu sunt folosite la întreaga lor capa­citate, nu există preocupare pentru redu­cerea procentului de rebuturi, pentru re­ducerea cheltuielilor de regie, încălcîn­­du-se grav disciplina financiară. Toate acestea fac ca întreprinderea nu numai s­i nu-şi poată îndeplini sarcinile planificate de reducere a preţului de cost, dar chiar să-l şi depăşească. In luna aprilie, preţul de cost a fost cu 26% mai mare decit în 1953. Conducerea întreprinderii, în loc să se străduiască să descopere principalele cauze care au dus la această stare de lu­cruri şi să înlăture serioasele lipsuri exis­tente în gospodărirea întreprinderii, se ascunde în spatele­­ unor „condiţii obiec­tive”. Creşterea preţului de cost al produselor la fabrica „Metalica“ este pricinuită in mare măsură de lipsa de preocupare a con­ducerii administrative pentru buna gos­podărire a materialelor. In întreprindere s-a încetăţenit obiceiul ca maiştrii să depună bonurile la ma­gazie şi să ridice a­poi singuri, „după ochi", fără să cînti­rească, materialele de care au nevoie. In felul acesta nu se pot cunoaşte cantităţile de materiale ridi­cate şi ce cantităţi au fost efectiv con­sumate la executarea unei comenzi, nu se pot urmări consumurile specifice stabilite pe fiecare produs în parte. Evidenţa a fost transformată în această fabrică intr-o simplă formă birocratică. Sistemul defec­tuos în care se ţine evidenţa primară face să nu se cunoască precis , nici zilnic şi nici la sfîrşit de lună — cantităţile de mate­riale folosite în producţie pentru executarea unor comenzi. Ceva mai mult. Numeroase bonuri de materiale nu sunt contabilizate la timp, iar altele se pierd ; la calcularea preţului de cost al unor comenzi, bonurile nu sunt înregistrate — lucru care face să nu se cunoască costul real al comenzilor, să se obţină preţuri de cost fictive; în­trucât materialele consumate trebuie to­tuşi repartizate pînă la urmă pe produse, s-a ajuns la practica greşită de a încărca în fiecare lună comenzile efectuate cu bo­nuri de materiale care n-au fost înregis­trate pe comenzile încheiate. Numărul acestor bonuri reportate crescând continuu, s-a încărcat în mod nejustificat preţul de cost al produselor. Cu toate că in întreprindere sunt sta­bilite consumuri specifice de materii pri­me și materiale pentru fiecare produs în parte, respectarea lor în procesul de pro­ducţie nu este urmărită. Aceasta face ca să nu se cunoască, nici în timpul desfăşu­rării procesului de producţie şi nici la în­cheierea comenzilor ce ca­­tităţi de mate­riale au fost consumate, dacă s-a făcut economie sau risipă. Problema reducerii procentului de rebu­­turi nu constituie o preocupare pentru conducerea întreprinderii „Metalica“. In secţia turnătorie, procentul de rebuturi a fost în luna aprilie de 28%, iar în luna mai de 17%. In celelalte secţii ale fabricii nu se ţine evidenţa rebuturilor,, nu se cunoaşte care este proporţia acestora faţă de întreaga producţie, cu cît încarcă preţul de cost al produselor. Lipsa eviden­ţei nu permite cunoaşterea deficienţelor, împiedică luarea de măsuri pentru înlătu­rarea lor. Reducerea preţului de cost al produse­lor este strîns legată de folosirea deplină a utilajului, de întreţinerea şi funcţiona­rea acestuia în cele mai bune condiţiuni. La fabrica „Metalica“ sunt maşini insta­late care nu funcţionează cu întreaga lor capacitate de producţie, iar altele nu sunt folosite deloc. In secţia a II-a prese, o presă excentrică a fost folosită în ultimii doi ani numai „ocazional“, iar presele de cuie funcţionează cu multe întreruperi. Folosirea incompletă a capacităţii de producţie a maşinilor, irosirea timpului de lucru al muncitorilor sunt pricinuite şi de reparaţiile prost executate. De multe ori, maşinile se defectează din nou la scurt timp după ce au fost reparate. La depăşirea preţului de cost al pro­duselor au contribuit mult şi cheltuielile ridicate de regie. In luna aprilie a aces­tui an, din pricina risi­pei de en­ergie elec­trică, a lipsei de organizare a fluxului tehnologic, cheltuielile de regie au cres­cut cu 100% față de anul trecut. Disciplina financiară nu este respectată la întreprinderea „Metalice“. Din cauza lipsurilor existente în folosirea fondului de rulment, în întreprindere se află în­semnate stocuri supranormative de mate­rii prime şi materiale. La 30 aprilie, sto­cul normat de materii prime şi materiale fusese depăşit cu 110%. Existenţa stocurilor supranormative de materiale a făcut ca, de la începutul anu­lui pînă la sfârşitul lunii aprilie, contul de decontare al întreprinderii la bancă să fie blocat de 5 ori. Depăşirea nepermis de mare a prețului de cost al produselor la întreprinderea „Metalica“ este rezultatul slabei preocu­pări a conducerii administrative (director­­tov. Gh. Smeureanu) pentru lichidarea se­rioaselor deficienţe existente în procesul de producţie, în gospodărirea avutului fa­bricii. Pînă acum, conducerea întreprin­derii n-a căutat să analizeze cu spirit de răspundere cauzele care duc la depăşirea preţului de cost, n-a luat măsuri pentru remedierea situaţiei, pentru înlăturarea risipei. Lipsurile semnalate dovedesc că în această întreprindere munca politica se desfăşoară la un nivel cu totul nesatisfă­­cător. Biroul organizaţiei de bază a negli­jat şi continuă să neglijeze problemele im­portante ale producţiei , printre care şi problema preţului de cost — desfăşurând o muncă politică de suprafaţă. In această fabrică lipseşte cu desăvârşire munca de agitaţie politică, lipseşte îndrumarea de către biroul organizaţiei de bază a comi­tetului de întreprindere şi controlul asu­pra activităţii conducerii administrative. Biroul organizaţiei de bază n-a analizat în nici o şedinţă problema preţului de cost. întrecerea socialistă este slab organi­zată de comitetul de întreprindere. Direcţia Generală a bunurilor metalice de larg consum din cadrul Ministeru­lui Industriei Metalurgice şi Construcţii­lor de Maşini n-a întreprins aproape ni­mic practic pentru îmbunătăţirea situaţiei de la întreprinderea „Metalica“. Condu­cerea acestei direcţii (director general tov. I. Balica) şi-a îndreptat atenţia mai mult asupra îmbunătăţirii calităţii pro­duselor din această întreprindere, neglijînd problema reducerii preţului de cost. Di­recţia generală n-a exercitat un control riguros şi permanent asupra producţiei şi situaţiei financiare a întreprinderii, con­trol care ar fi pus de multă vreme capăt lipsurilor semnalate. Trebuie folosite toate posibilităţile­­de reducere sistematică a preţului de cost la întreprinderea „Metalica“. Pentru aceasta este necesară introducerea unui regim se­ver de economii în producţie, folosirea cu socoteală a fiecărui gram de material, a fiecărei maşini, pentru a asigura prin toate aceste mijloace reducerea preţului de cost. In acest fel, colectivul fabricii „Metalica“ va putea aduce o contribuţie tot mai însemnată la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. GH. RADEL A. IONESCU S­C­Î­N­T­E­I­A Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Marii Britanii la Bucureşti Miercuri 9 iunie a.c. Trimisul Extraordi­nar şi Ministrul Plenipotenţiar al Marii Britanii la Bucureşti... Dermot Francis Mac Dermot, a prezentat scrisorile de acredi­tare Preşedintelui Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Ro­mâne, dr. Petru Groza. La solemnitate au participat: Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Avram Bunaciu, secre­tarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mircea Bălănescu, director în Ministerul Afacerilor Externe, Dionisie Ionescu, di­rectorul Protocolului Ministerului Afaceri­lor Externe şi Ion Vrabie, directorul can­celariei Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale. Ministrul Marii Britanii a fost însoţit de primul secretar H. C. Hainworth, ataşatul militar colonel A. W. Ward, ata­şatul aerian Gr. Cpt. J. S. Kennedy, al doilea secretar A. C. Dugdale, al doilea secretar dr. T. W. Humphreys, al treilea secretar E. A. W. Bullock şi ataşaţii ad­juncţi R. Godley şi K. W. Kelley. Prezentînd scrisorile de acreditare, mi­nistrul Dermot Francis Mac Dermot a transmis Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, urările reginei Marii Britanii pentru bunăstarea şi prosperitatea Republicii Populare Ro­mâne şi a arătat că speră că în îndeplinirea misiunii care i-a fost încredinţată va pu­tea conta pe bunăvoinţa şi concursul Pre­şedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale şi ale guvernului Republicii Popu­lare Române. In răspunsul său, Preşedintele Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, a mulţumit pentru urările exprimate de regina Marii Britanii pentru bunăstarea şi prosperitatea Republicii Populare Ro­míne. La rîndul său, dr. Petru Groza, ex­primând voinţa poporului român de întărire a păcii şi de strîngere a relaţiilor între popoare, a transmis reginei Marii Britanii urările sale pentru bunăstarea şi prosperi­tatea Marii Britanii şi a poporului englez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza a asigurat pe ministrul Marii Britanii că în îndeplinirea misiunii sale îndreptate spre întărirea rela­ţiilor dintre Republica Populară Romina şi Marea Britanie va întîlni bunăvoinţa şi sprijinul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale şi ale guvernului Republicii Popu­lare Române. (Agerpres) Consfătuire cu secretarii cu propaganda ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid Intre 24 mai şi 5 iunie 1954 a avut loc la C.C. al P.M.R. o consfătuire (în două serii) cu secretarii comitetelor de partid raionale şi orăşeneşti care se ocupă cu problemele de propagandă şi agitaţie. Au fost prezentate dări de seamă ale secretarilor raionali cu privire la: conducerea muncii de propagandă şi agitaţie de către comitetul de partid raio­nal (raioanele Petroşani, Târgovişte, Tg. Mureş, Lieşti); munca politică pentru mobilizarea mun­citorilor, inginerilor, tehnicienilor, func­ţionarilor, în vederea realizării planului de stat pe 1954 la toţi indicii (oraşul Ba­cău, oraşul Stalin); munca de propagandă şi agitaţie pen­tru popularizarea şi aplicarea hotărârilor partidului şi guvernului în vederea dezvol­tării producţiei agricole vegetale şi ani­male (raioanele Sînicolaul Mare şi Calafat); informarea oamenilor muncii asupra situaţiei internaţionale (raionul 23 Au­gust — oraşul Bucureşti, raioanele Turda, Slatina, Timişoara). Participanţii le consfătuite au ascultat un ciclu de expuneri cu privire la : sar­cinile propagandei şi agitaţiei în lupta pentru îndeplinirea planului de stat la toţi indicii ; Hotărîrea partidului şi guvernului asupra executării lucrărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, dezmiriştit, treerat, în­­sămînţări şi arături adinei de toamnă, pre­cum şi cu privire la realizarea planului de colectări pe 1954 ; sarcinile propagan­dei şi agitaţiei în lupta pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole; prin­cipiul cointeresării materiale a oamenilor­­muncii; cu privire la problemele situaţiei internaţionale; cu privire la problema luptei de clasă in etapa actuală în ţara noastră. Consfătuirea a prilejuit un bogat schimb de experienţă în domeniul muncii de pro­pagandă şi agitaţie a comitetelor raionale şi orăşeneşti ale partidului. Creşte numărul unităţilor comerciale ORADEA (coresp. „Scînteii“). — In deschis de curând încă 4 noi unităţi în scopul unei mai bune deserviri a populaţiei cartierele Ioşia, Vejenţa, etc. O.C.L. — Pro­din Oradea cu produse alimentare şi in- H»TMwar0UStrief'le cta?wrU+ lucr4'rile i)e mo. .... . . „ . , , dernizare a 5 unităţi dintre cele mai mari dusm­ale s-au luat masuri pentru lărgirea din oraş. Tot de curînd s-a deschis şi un reţelei comerciale. O.C.L.-Alimentara a restaurant lapto-vegetarian. Spectacole şi concerte în grădini Scenele şi estradele parcurilor de odihnă şi ale grădinilor din Capitală se amenajează de pe acum în vederea sta­giunii teatrale de vară. De la reprezentaţiile teatrelor dramatice la cele de estradă, de la concerte simfo­nice la spectacolele de operetă, publicul bucureştean va găsi în grădinile de vară spectacole din cele mai variate. Teatrele din Capitală vor da spectacole în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“, grădina „Boema“ şi grădina „Fi­­limon Sîrbu“. Intre piesele ce vor fi pre­zentate se numără şi „Schimbul de onoare“, „Ultima oră”, „Vlaicu Vodă”, „Visul unei nopţi de vară“, „Slugă­ la doi stăpîni“, „Sfirşitul escadrei“. In parcurile „Libertăţii“, „23 August“ şi „N. Bălcescu“ vor avea loc spectacolele Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., ale Teatrului de stat de Operetă şi concer­tele Filarmonicii de Stat. ŞTIRI SPORTIVE In staţiunea de odihnă Marianske Lazne (R. Cehoslovacă) continuă să se desfăşoare turneul zonal de şah din cadrul prelimi­nariilor campionatului mondial­ In runda şasea a turneului, campionul R.P.R., Ion Bălănel, a obţinut victoria în partida cu şahistul islandez Palmasson, iar în runda a şaptea, Victor Ciocîltea l-a învins pe jud­e­cătorul german Uhlman. Duminică 13 iunie se va desfăşura a şasea ediţie a Ştafetei de marş, competiţie organizată de ziarul „Munca“. Participanţii la această întrecere vor străbate un traseu în circuit pe numeroase străzi ale Capitalei Plecarea concurenţilor va avea loc la ora 9 dimineaţa, din Piaţa „Scînteii“, iar sosirea va fi în acelaşi loc, în jurul orei 12. Criza economică din Statele Unite** ...încă de acu­m­ un an se putea vedea că în Statele Unite se apropie criza econo­mică, încă pe atunci producţia obiectelor de consum depăşea cererea solvabilă a populaţiei americane. Producţia de încăl­ţăminte, de textile şi alte obiecte de con­sum pentru masele muncitoare a început să scadă, dar capitaliştii şi lacheii lo1 savanţi nici nu s-au gîndit să ţină seama de aceasta. Producţia de alte mărfuri, în special de mijloace de producţie, a continuat să crească, deşi creşterea neîntreruptă a stocurilor de mărfuri era indiciul sigurei unei îndelungate perioade de suprapro­ducţie. Acumularea stocurilor de mărfuri n-a încetat nici atunci cînd producţia in­dustrială a depăşit punctul culminant. Potrivit datelor direcţiei federale a rezer­velor, vechiul indice al volumului fizic al producţiei industriale a atins nivelul maxim în martie 1953 ; noul indice sta­bilit cu scopul de a îndulci tabloul crizei a atins nivelul cel mai înalt în iulie 1953. Profiturile s-au menţinut la un nivel ridi­cat şi capitaliştii n-au vrut să red­ute pro­ducţia. Ca urmare, spre sfîrşitul anului 1953, în industrie, în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul s­ au acumulat mărfuri în va­loare de 82 miliarde de dolari. In afară de aceasta­, existau rezerve de stat de măr­furi — grâu, bumbac şi alte produse agri­cole — în valoare de 7,8 miliarde de do­lari, pe care statul le cumpărase pentru a menţine preţurile la un nivel ridicat, în interesul marilor monopoluri. Armata, flota şi forţele militare aeriene aveau şi ele rezerve uriaşe nu numai de armament, echipament şi muniţiuni, ci şi de felurite mărfuri. Astfel, Johnson, ministrul ad­junct de război al S.U.A., a declarat că numai stocurile de mărfuri ale forţelor armate terestre se evaluează la aproxima­tiv 35 miliarde de dolari. Spre sfîrşitul anului 1953, stocurile de mărfuri — particulare şi de stat — au ajuns aproape la nivelul necesităţilor Sta­telor Unite pe un an întreg. La aceasta trebuie să adăugăm că mărfurile de con­sum erau vândute tot mai mult pe credit și în rate, adică în contul veniturilor viitoare ale consumatorului, în contul puterii sale de cumpărare ulterioare. Datoriile de con­sum se cifrează la 28 miliarde de dolari. *) Extrase din articolul CU acelaş titlu, apărut în revista Timpuri Noi1 &Irs 23 din­ 7 iunie 1954.­ Academician E. VARGA Criza de supraproducţie a devenit Inevi­tabilă. Cercurile diriguitoare americane şi ex­perţii lor au încercat să nege existenţa crizei. In ianuarie 1954, preşedintele Eisenhower a declarat următoarele în me­sajul, său adresat Congresului: „Schim­barea neînsemnată a situaţiei economice, observată pe la mijlocul anului 1953, va dura probabil puţin timp“. Economiştii burghezi, capitaliştii şi li­derii sindicali de dreapta susţin şi astăzi, un cor, că nu poate fi vorba de o criză adevărată, ci numai de o scădere „diri­jată“, lentă, a producţiei, căreia va trebui să-i urmeze în scurt timp un nou avînt. Dar această afirmaţie nu corespunde rea­lităţii, deoarece producţia a scăzut în S.U.A. mai mult decit în timpul tuturor crizelor americane din epoca contempo­rană, cu excepţia crizei din 1929. Noul indice al producţiei industriale, care ţine seama de aşa-numitele „corective sezo­niere“, se prezintă astfel (anii 1947- 1949 - 100): 1953 1954 Iulie Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie 137 132 126 125 123 123 In cursul primelor șapte luni de criză, asupra cărora există date definitive, pro­ducția industrială a scăzut cu 10,2%. Scă­derea producției în primele șapte luni ale tuturor crizelor precedente a fost, potrivit datelor din perioadele respective (în pro­cente), următoarea: 1920 1929 1937 1948 9 23 6 6 Numai criza din 1929 a început printr-o scădere mai pronunţată a producţiei, în lunile următoare ale acestei crize înregis­­trîndu-se însă un avînt vremelnic: în a noua lună de criză scăderea producţiei era de numai 13%. Cu toată lipsa de preci­zie a acestor date, ele oglindesc totuşi just tendinţa generală. Deşi crizele capitaliste de supraproduc­ţie au aceeaşi bază — contradicţia dintre caracterul social al producţiei şi forma ca­pitalistă, privată, de însuşire — fiecare criză are totuşi trăsăturile ei distinctive. Ele izvorăsc în primul rînd din transfor­mările însăşi ale capitalismului, din tre­cerea lui în stadiul imperialismului şi al crizei generale a capitalismului; în al doi­­lea rînd, ele se datoresc particularităţilor fazelor precedente ale ciclului respectiv. Pe această bază, se pot stabili­ cîteva dintre trăsăturile distinctive ale crizei ac­tuale : un surplus foarte mare de capital de împrumut, datorită inflaţiei; mari sur­plusuri de capital fix, îndeosebi în ramu­rile producţiei de război, din cauza creş­terii lui rapide în urma agresiunii din Coreea, cursa înarmărilor şi marile co­menzi militare, datorită cărora profitu­rile marilor monopoluri rămân la un nivel ridicat, dar cererea solvabilă a populaţiei se reduce tot mai mult. Desigur că ar fi prea devreme să se stabilească toate par­ticularităţile crizei care se desfăşoară ac­tualmente. ...Monopolurile menţin preţuri ridicate, reduc salariul muncitorilor prin micşorarea tarifelor orare, storc profituri din scăderea preţurilor la materiile prime. Monopolurile cele mai mari au primit cu prilejul anului nou din partea „guvernului celor opt mi­lionari“ — cum este numit guvernul ac­tual — un „dar“ de câteva miliarde de dolari prin desfiinţarea impozitelor asupra „supraprofiturilor“ şi prin reducerea im­pozitului pe venit. Unele dintre aceste monopoluri — General Motors, Ford şi United States Steel — profită chiar de surplusul existent de capital de împrumut ieftin pentru a-şi spori capacităţile de pro­ducţie în perioada de criză. Astfel, la în­ceputul lunii martie, United States Steel a anunţat că începe construcţia unuia dintre cele mai mari furnale din S.U.A., care va produce 1.350 tone de fontă pe zi. Dar în ansamblu, monopolurile mai slabe şi com­paniile metalurgice reduc noile investiţii de capital. Profiturile monopolurilor rămîn la un nivel ridicat. Pe lingă aceasta, în ultimul deceniu monopolurile au reuşit să acumu­leze din colosalele lor profituri, uriaşe re­zerve declarate şi nedeclarate. Toate aces­­tea explică stabilitatea cursului acţiunilor lor, în timp ce cursul acţiunilor firmelor mici a scăzut considerabil. In ceea ce-i priveşte pe oamenii muncii, criza le-a şi dat lovituri grele. Statistica oficială, care încearcă prin toate mijloacele să prezinte în roz trista realitate, a stabilit încă de la începutul anului 1954 numărul şomerilor la 2.400.000 de oameni. Cifra nu cuprinde pe muncitorii care, deşi au un „loc de muncă“, nu lucrează şi nu capătă salariu. Această cifră nu cuprinde nici pe munci­torii cărora li s-a promis de lucru în ter­men de cel mult o lună. Cifra nu cuprinde nici pe aceia care de fapt sînt șomeri, de­oarece lucrează între 1-14 ore pe săptă­­mînă. Numărul real al șomerilor din Statele Unite este cu mult mai mare decit arată statistica oficială, care dă următoarele cifre (în milioane): —1,1 +0,3 +1,4 Aşadar, în decurs de un an, numărul celor „ocupaţi“ — şi în acesta intră toţi cei cu un venit propriu, prin urmare nu numai persoanele care prestează o muncă salariată, ci şi capitaliştii, marea masă a fermierilor, meşteşugarii, micii comer­cianţi şi alţii de felul acesta n­e-a mic­şorat cu 1.100.000 de oameni ; în acelaşi timp, numărul şomerilor a crescut numai cu 300.000 de oameni. Unde sunt restul de 800.000? Şi unde este acel milion de tineri care, împlinind vârsta de la care pot munci, completează în fiecare an armata celor ce caută de lucru ? In marea lor ma­joritate, aceste categorii sunt camuflate în rubrica „persoane care nu reprezintă forţă de muncă“. Neseriozitatea cifrei de 2.000. 000 la care este redus numărul şo­merilor apare tot mai evidentă în lumina ştirilor care anunţă zilnic noi şi noi con­cedieri de muncitori. De aceea, în luna februarie a anului curent, autorităţile ame­ricane au fost nevoite să recunoască exis­tenţa a 3.700.000 de şomeri totali. In rea­litate însă, numărul şomerilor totali este de aproximativ 6.000.000, iar al persoa­nelor care nu lucrează o săptăimînă com­pletă — încă şi mai mare! ...Puterea de cumpărare a clasei munci­toare s-a redus nu numai din cauza şoma­jului de masă , s-au micşorat considerabil şi veniturile muncitorilor ocupaţi. Acelaşi lucru trebuie spus despre fermieri, func­ţionari particulari şi de stat, despre pă­turile mijlocii ale populaţiei în general. Criza a agravat şi mai mult situaţia fer­mierilor muncitori din Statele Unite. Ea a şi lovit, de asemenea, pe capitaliştii mici şi mijlocii. Numărul falimentelor creşte neîncetat, de la 647, declarate în ianuarie 1953, la 867 în ianuarie 1954, iar în ex­presie bănească, de la 23.000.000 la 30.000. 000 de dolari („Survey of Current Business“, martie 1954). Totodată, trebuie să se ţină seama de faptul că întreprinde­rile mai mult sau mai puţin importante nu se declară făţiş în stare de faliment ci, de obicei, se lasă înghiţite pe tăcute de că­tre monopoluri. ★ Experţii guvernului american şi ai mono­polurilor Wall­ Street-ului afirmă că ac­tuala „scădere” a conjuncturii economice va fi de scurtă durată, că cotitura spre mai bine s-ar fi produs sau se va produce în­­tr-un viitor apropiat. Aceste afirmaţii sunt lipsite de orice temei, după cum o dovedesc următoarele fapte: 1. Masa mărfurilor rezultate din supra­producţie, acumulate în depozite pînă în momentul de faţă, s-a micşorat numai cu 2-3 miliarde de dolari, sumă cu totul ne­însemnată pentru S.U.A. 2. Desfacerea mărfurilor a scăzut cu mult mai mult decît s-au micşorat stocurile de mărfuri. 3. Valoarea noilor comenzi primite de industria americană era în ianuarie 1954 de 20,3 miliarde de dolari, ceea ce repre­zintă cu 4,2 miliarde de dolari mai puţin decît în ianuarie 1953. Aceasta echivalează cu o scădere de 17%. 4. Valoarea comenzilor neexecutate în domeniul producţiei mijloacelor de produc­ţie a scăzut de la 73 miliarde de dolari în ianuarie 1953 la 53 miliarde de dolari în ianuarie 1954, adică cu 27%. Acest fapt dezminte afirmaţia potrivit căreia anul acesta s-ar fi prevăzut investiţii de capital numai cu 4% mai mici decît în 1953 im­portant este nu numai că de un an de zile aceste comenzi se reduc neîntrerupt, ci şi că ritmul acestei reduceri creşte din lună în lună. Economiştilor burghezi americani li s-ar putea pune această întrebare elementară : — Dacă patronii comandă din lună In lună tot mai puţine mijloace de producţie, iar muncitorii, funcţionarii şi fermierii, in urma micşorării veniturilor lor, pot cum­păra tot mai puţine mijloace de consum, atunci cum se poate ajunge intr-un viitor apropiat la sfirşitul crizei şi la o „cotitură spre mai bine” ?.­ ...In domeniul politicii interne, criza ge­nerează pe de o parte tendinţa monopoluri­lor diriguitoare de a duce cu şi mai multă ! Lin avînt vremelnic al producţiei în perioada crizei este desigur posibil. In perioada marii crize­­din 1929—1933, indicele producţiei industriale a crescut de la 96 în decembrie 1929, la 109 în fe­bruarie 1930 şi de abia în iulie a coborît din nou sub nivelul înregistrat în decembrie 1929. înverşunare politica reacţionară de înăbu­şire a oricărei rezistenţe faţă de planurile lor antipopulare, iar pe de altă parte ea face să crească protestul maselor împotriva acestei politici a cercurilor diriguitoare. Rezistenţa maselor populare faţă de po­litica Washingtonului, politică dictată ex­clusiv de interesele capitalului monopolist, creşte în mod inevitabil. La aceasta con­tribuie faptul că guvernul, care, după cum se conving oamenii muncii, nu se îngri­jeşte decît de interesele marilor afacerişti, se discreditează tot mai mult. ...Influenţa actualei crize este tot atît de complexă şi contradictorie în domeniul politicii externe. Pe de o parte, sub lovi­turile crizei, cercurile agresive influente din S.U.A. intenţionează fără îndoială să meargă mai departe orbeşte pe calea aven­turilor externe. Pe de altă parte, înrăută­ţirea situaţiei economice a ţării duce, în mod inevitabil, la creşterea împotrivirii maselor faţă de planurile agresive ale celor mai înrăiţi imperialişti. Faptele din ultima vreme ne arată că grupurile puternice ale capitalului monopo­list şi reprezentanţii lor din guvern şi din Congres speră să găsească o ieşire din criză prin dezlănţuirea unui nou război. De aici politica agresivă care îşi găseşte ex­presia în discursurile unor politicieni de felul lui Knowland, Nixon şi alţii. D© aici politica lui Dulles de împiedicare a folosirii oricărei posibilităţi pentru ate­nuarea continuă a încordării internaţionale. Dar această politică se bucură în ţară de tot mai puţină popularitate şi provoacă ostilitatea crescândă a celor mai largi pă­turi ale populaţiei americane. ...Criza din Statele Unite constituie, fără îndoială, unul dintre factorii care şubre­zesc poziţiile Washington-ului în dome­niul politicii externe. Criza a pus pe par­tenerii din străinătate ai Washington-ului în faţa perspectivei celor mai grave ur­mări pentru propria lor economie. Acea­sta este una (deşi nu cea principală) din­tre cauzele eşocurilor diplomatice înregis­trate de Dulles în eforturile sale de a da împreună cu Anglia şi Franţa, un „ultima­tum” Chinei, de a obţine înfăptuirea rapidă a proiectelor de „Internaţionalizare a războiului" din Indochina precum şi în­cheierea neîntîrziată a unei alianţe mili­tare în Asia de sud-est. Anglia, care încă n-a fost cuprinsă de criza economică, se simte mai sigură faţă de „partenerul major” şi, in momentul de faţă, năzuieşte mai mult spre o politică independentă. Prin urmare, criza din Statele Unite contribuie la slăbirea continuă a poziţiilor­­ imperialismului american pe arena inter­naţională. Persoane Şomeri „Persoane care ocupate nu reprezintă forţă de muncă“ 1952 decembrie 61,9 1,5 48,1 1953 decembrie 60,8 1,8 49,5 Staţiunea noastră luptă pentru sporirea Staţiuneai de ma­şini şi tractoare Ha­­gieni din regiunea Constanţa este una dintre primele staţi­uni înfiinţate în ţara noastră. La înfiinţare—în 1948—staţiunea avea numai cîteva tractoare vechi, de di­ferite tipuri, şi cîteva pluguri şi semănă­tori. Astăzi, ca rezultat al dezvoltării in­dustriei socialiste şi al grijii guvernului şi partidului pentru mecanizarea agricultu­rii, staţiunea noastră dispune de 94 trac­toare şi de maşinile agricole necesare. In staţiune au crescut noi cadre de me­canizatori bine pregătiţi, avem azi 84 trac­torişti, 36 mecanici de atelier, 7­ mecanici de sector şi tot atîţia agronomi de sector. Totodată, s-au ridicat diferite construc­ţii : ateliere, remize, locuinţe, cantină etc. Noi avem sarcina de a contribui nemij­locit la obţinerea de recolte bogate pe tarlalele gospodăriilor agricole colective, întovărăşirilor agricole şi pe terenurile ţăranilor muncitori cu gospodării indi­viduale. De la un an la altul, staţiunea noastră se străduieşte să se achite tot mai conştiincios de această sarcină. Prin executarea lucrărilor de dezmiriştit, arătură adîncă, semănat, recoltat etc., pre­cum şi prin îndrumările agrotehnice şi or­ganizatorice, staţiunea noastră a adus o însemnată contribuţie la obţinerea unor recolte bogate în gospodăriile colective şi întovărăşirile pe care le deserveşte. Sunt grăitoare rezultatele obţinute anul trecut la gospodăria colectivă „8 Mai“ din Să­­veni care, datorită în bună parte calităţii lucrărilor executate de sta­ţiunea noastră, a obţinut în mijlociu cite 2000 kg. porumb boabe la hectar, pe o suprafaţă de 200 ha. Recolta a fost cu ade­vărat mare, ţinînd seama de faptul că la noi, în Bărăgan, vara a fost secetoasă. Ni­­colae Niţică, Silianu Ilie şi alţi ţărani muncitori cu gospodării individuale din comună, lucrîndu-şi pămîntul de unul sin­gur, cu plugul tras de cai, şi făcând numai o singură praşilă, au scos doar cite 300- 400 kg. porumb La hectar. Partidul şi guvernul au­­pus în faţa noa­stră sarcina de a da un ajutor şi mai puter­nic gospodări­ilor colective, întovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale. In campania agricolă din primăvara a­­cest­ui an, deşi condiţiile de muncă au fost grele, mecanizatorii din staţiunea noastră şi-au depăşit sarcina de plan. Cum am izbutit să obţinem aceste reali­zări ? Mecanizatorii din staţiunea noastră au muncit organizat şi cu entuziasm pentru a realiza planul de reparaţii, folosind re­zervele interne. Tractoarele reparate în staţiune au funcţionat în bune condiţii tot timpul campaniei. Din pricină că s-a desprimăvărat târziu, nu s-a putut ieşi la cîmp cu brigăzile decit la 12 aprilie. In afară de aceasta, 23 trac­toare n-au putut fi folosite, întrucît se aflau la reparat la Centrul Mecanic Oto­­peni şi la Centrul Mecanic Ovi­di­u ; cu toate acestea, mecanizatorii staţiunii noas­tre au depus eforturi mari, izbutind să de­păşească planul pe staţiune cu 15%. Pentru ca să scurteze timpul de însă­ producţiei agricole montare, mulţi trac­­torişti, îndrumaţi de tehnicieni, au folosit cupluri de maşini. Bunăoară, brigada condusă de Dumitru Cojanu, care lucrează la gospodăria co­lectivă „Ogorul Roşu” din Hagieni, a fo­losit trei feluri de cupluri: 2 cupluri for­­mate din cîte 2 cultivatoare la un tractor K.D.-35; 2 cupluri din cultivator cu grape şi semănătoare; 2 cupluri de cite 2 semă­nători la un tractor. In felul acesta, pro­ductivitatea muncii s-a dublat. Munca brigăzilor de tractoare s-a împle­tit strîns cu munca brigăzilor de cîmp ale gospodăriilor colective. Pentru ca țăranii muncitori să dobân­dească recolte bogate ei trebuie îndrumaţi şi ajutaţi să aplice metodele agrotehnice înaintate , de cînd se începe pregătirea terenului pentru semănat şi pînă la recol­tare. Agronomii noştri au ţinut lecţii­ la cursurile organizate în gospodăriile co­lective, au popularizat o serie de metode agrotehnice. Ei au demonstrat practic, în fiecare gospodărie colectivă, cum se face semănatul culturilor prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat. Rezultatul a fost că toate gospodăriile colective au semănat suprafeţe mari cu porumb după această metodă. Semănatul a pus baza recoltei. In mo­mentul de faţă, noi concentrăm toate for­ţele pentru a sprijini pe colectivişti să facă la timp lucrările de îngrijire a culturilor. Sub îndrumarea agronomilor de sector, toate gospodăriile colective din raza noastră de activitate au grăpat, la desprimăvărare, de 2 ori cerealele de toamnă, au făcut pli­­vitul şi prima praşilă la floarea-soarelui, porumb etc. S.M.T.-ul contribuie la execu­tarea acestor lucrări cu mijloacele sale me­canizate. Din pricină că în primăvară tere­nul era moale şi tractoarele nu puteau intra să grăpeze semănăturile, noi am îm­prumutat grapele stelate gospodăriilor co­lective care, cu ajutorul cailor, au grăpat semănături­le. Staţiunea noastră dă un ajutor însemnat la dezvoltarea multilaterală a producţiei în gospodăriile colective. Numeroase gospodării colective cultivă suprafeţe mari cu legume şi orez. Staţiu­nea dispune de 26 pompe de irigat acţio­nate de tractoare, cu care asigură irigarea suprafeţelor cultivate cu le­gume şi orez în gospodăriile colective. Un rol însemnat în realizarea planului de producţie în gospodăriile colective îl joacă brigăzile permanente de producţie. Tehnicienii S.M.T.-ul­ui nostru ajută pe bri­gadierii din gospodăriile colective să or­ganizeze munca în cadrul brigăzilor, să aplice regulile agrotehnice înaintate. Acum ne pregătim pentru campania de recoltat, d­ezmiriştiit şi treerat. Din cauză că ne lipsesc piese pentru tractoare şi maşini agricole, întîmpinăm însă multe greutăţi. Atît conducerea Direcţiei Gene­rale S.M.T., cît şi întreprinderile producă­toare de piese de schimb trebuie să spri­jine efortul nostru pentru a contri­bui la obţinerea unor recolte bogate in gospodăriile pe care le deservim. ILIÉ CERNICA, director Ing. agr. VICTOR TOFAN S.M.T.-Hagieni, regiunea Constanța A apărut „Carnetul „Carnetul agitatorului" nr. 7 cuprinde articolul „Toată atenţia îngrijirii culturilor“ în care se arată felul cum trebuie desfăşu­rată munca politică de masă în sprijinul lucrărilor de îngrijire a culturilor. In cadrul rubricii „Cuvântul fruntaşilor agriculturii”, țăranul muncitor cu gospo­dărie individuală Constantin Munteanu din comuna Hălchiu, regiunea Stalin, poves­tește din experiența sa în îngrijirea cultu- u­rilor de cartofi. Tot la această rubrică se arată într-un­­articol însemnătatea folosirii mijloacelor mecanizate pentru reducerea volumului de muncă şi obţinerea unor lu­crări de calitate. De un real sprijin pentru agitatorii de la sate sunt articolele: „Cercurile de citit agitatorului“ nr. 7 — ajutor preţios în îndeplinirea muncilor agricole”, „Agitatorii în lupta pentru intensificarea contractărilor de animale“, „Un mijloc interesant şi instructiv pentru lămurirea evenimentelor internaţionale“. La rubrica „In ajutorul celor care ţin conferinţe la adunările oamenilor muncii“ este publicată conferinţa „Creşterea pro­ductivităţii muncii — sarcină centrală în îndeplinirea planului la toţi indicii“. In legătură cu sesiunea de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii se publică articolul „Pentru interzicerea armelor ato­­mice şi asigurarea securităţii popoarelor“. „Carnetul agitatorului" mai cuprinde teme, planuri şi bibliografie pentru con­vorbirile agitatorilor. Nr. 29 SS

Next