Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)
1954-06-10 / nr. 2995
Nr. 2995 SCENTEIA Pentru pace, democraţie şi independenţă naţională, pentru socialism PARIS 9 (Agerpres), — TASS. După cum s-a mai anunţat, la 7 iunie în şedinţa de închidere a Congresului a XIII-lea al Partidului Comunist Francez, a luat cuvîntul Maurice Thorez. Congresul al XIII-lea al partidului, a spus Thorez, a fost un eveniment politic important. Nu numai comuniştii şi toţi oamenii cu vederi progresiste, ci şi duşmanii poporului şi-au dat seama de însemnătatea De ce a avut Congresul Partidului Comunist Francez un ecou atît de larg şi viu? Deoarece Congresul a oglindit elanul crescînd al maselor care doresc să obţină schimbarea totală a politicii franceze, deoarece el a indicat o cale de a se înlătura actualele dificultăţi şi de a se pune capăt suferinţelor clasei muncitoare, ale poporului şi ale întregii noastre ţări. Muncitorii care primesc salarii de mizerie şi sunt supuşi exploatării se unesc în cadrul unor mari greve şi întreprind în comun numeroase acţiuni menite să pună capăt acestei situaţii şi să asigure condiţii de trai satisfăcătoare pentru familiile lor. Funcţionarii sărăciţi se încadrează în această luptă. Ţăranii ameninţaţi de ruină şi expropriere protestează cu hotârîre împotriva lipsei de pieţe de desfacere pentru produsele lor şi împotriva scăderii preţurilor de cumpărare la produsele agricole. Toate păturile muncitoare ale populaţiei se ridică împotriva politicii de război şi aventuri, care prin impozitele militare ruinează ţara şi intensifică dificultăţile economice. întreaga naţiune, cu excepţia cercurilor privilegiate şi a slugilor imperialismului american, îşi exprimă cu tot mai multă tărie neliniştea şi mînia faţă de continuarea războiului nedrept împotriva popoarelor Indochinei. întreaga naţiune se ridică împotriva reînvierii militarismului german care urmează să fie încununată prin crearea faimoasei armate europene, ceea ce ar constitui o primejdie de moarte pentru Franţa şi pentru pace. întregul popor este indignat de uneltirile sistematice ale aţîţătorilor la război americani care-şi organizează baze în întreaga lume şi desfăşoară fără încetare monstruoasele lor experienţe atomice pentru a şantaja prin teamă, care aprind sau aţîţă în toate colţurile globului pămîntesc noi focare de incendiu, care caută prin toate mijloacele să intensifice încordarea internaţională şi să împiedice coexistenţa paşnică a popoarelor, indiferent de regimul lor social. Toţi republicanii protestează împotriva intensificării violenţei exercitate de colonialişti, în special împotriva intensificării violenţei exercitate asupra popoarelor din Africa de nord, care năzuiesc spre libertate şi independenţă naţională. Toţi oamenii muncii — comunişti, socialişti şi catolici, toţi democraţii tind spre apărarea libertăţilor democratice, împotriva reacţiunii şi guvernului ei, care recurg tot mai des la metode fasciste pentru ducerea politicii lor de mizerie şi de război. Cum se poate deci ca masele populare să nu îşi îndrepte privirile pline de atenţie şi încredere spre comunişti în momentele cînd asupra lor planează urmările nefaste ale planului Marshall şi ale pactului Atlantic pe care numai partidul nostru le-a demascat şi împotriva cărora el a luptat încă din prima zi ? Contradicţiile care rezultă din politica de subordonare faţă de imperialiştii americani implică urmări şi provoacă contradicţii interne în sînul tuturor partidelor, cu excepţia partidului nostru. Partidul Comunist Francez nu cunoaşte niciuna din greutăţile de acest fel, deoarece el este expresia intereselor clasei muncitoare care coincid în toate problemele cu interesele naţionale. Masele populare îşi dau seama cîtă dreptate a avut partidul nostru, care susţine nu numai necesitatea dar şi posibilitatea unei schimbări a politicii. Ele sînt convinse că poporul Franţei poate să se bizuie pe aliaţi puternici în lupta sa împotriva tratatelor de la Bonn şi Paris. Uniunea Sovietică, care a propus planul concret al Tratatului general european cu privire la securitatea colectivă în Europa, a arătat încă odată că adoptarea faimoasei „comunităţi defensive europene“ nu reprezintă cîtuşi de puţin un rău inevitabil. Repunerea în vigoare a tratatului franco-sovietic ar constitui un sprijin puternic dat Franţei pentru restabilirea libertăţii ei de acţiune în domeniul politicii externe. Orientîndu-se spre forţele democratice şi iubitoare de pace din Germania, poporul nostru nu greşeşte. Guvernul Republicii Democrate Germane, care reprezintă partea cea mai bună a acestor forţe, apără cu fermitate hotărîrea proclamată de el de a nu admite niciodată un război dus de Germania împotriva poporului francez şi de a dezvolta relaţii de prietenie cu Franţa iubitoare de pace. Cerînd încetarea imediată a focului şi reglementarea problemei indochineze printr-un acord, poporul nostru găseşte un sprijin trainic în propunerile echitabile şi mărinimoase prezentate de guvernul R D. Vietnam la conferinţa de la Geneva, propuneri sprijinite de Uniunea Sovietică şi China, în timp ce poziţia de duplicitate a reprezentanţilor francezi constituie aproape o sabotare a acestei conferinţe. Ultimele hotărîri ale guvernului, îndeosebi cele privind chemarea sub arme înainte de termen precum şi numirea în postul de ministru al războiului murdar a unuia din protagoniştii actului de la 6 februarie (la 6 februarie 1934 s-a încercat în Franţa un putch fascist, — N. R.) care s-a pronunţat întotdeauna împotriva oricăror tratative cu preşedintele Ho Şi Min (este vorba de numirea lui Frédéric Dupont în postul de ministru pentru statele asociate, ( . R.) sînt privite de întregul popor drept provocări cărora trebuie să li se dea o ripostă hotărîtă şi imediată. Resursele Franţei, posibilităţile industriei şi agriculturii ei, ale ştiinţei şi tehnicii naţionale, calităţile intelectuale şi morale ale poporului nostru, garantează de asemenea posibilitatea revenirii ţării noastre la o politică externă independentă şi demnă Noi confirmăm deplina încredere a comuniştilor în viitorul ţării lor şi voinţa lor de a zmulge Franţa din ruină şi declin şi de a o elibera din situaţia de putere de rang inferior pe care vor să i-o impună miliardarii americani Partidul Comunist Francez nu a cruţat pînă acum nimic şi nu va cruţa nimic nici în viitor pentru unirea tuturor forţelor naţionale şi democratice. A şi început trezirea forţelor populare din adine. Ţăranii, clasele de mijloc de la oraşe şi chiar o parte din burghezie se manifestă împotriva politicii de trădare şi război. Unii afirmă că remarcă contradicţii între două afirmaţii ale noastre: pe de o parte, noi spunem că adoptarea unei poziţii noi de către unele personalităţi şi grupuri politice, în special în lupta împotriva „comunităţii defensive europene", corespunde unei mişcări obiective a păturilor şi claselor sociale, între care sînt şi pături ale burgheziei neliniştite pentru interesele lor; pe de altă parte, noi afirmăm că dezvoltarea conştiinţei naţionale este un rezultat al acţiunilor continue ale partidului nostru. ,,Contradicţia" există numai în imaginaţia criticilor noştri. Fapt este că Partidul Comunist Francez care conduce clasa muncitoare a devenit purtătorul destinelor naţiunii şi reprezintă principala forţă conducătoare a mişcării democratice naţionale Fapt este că schimbările care se observă astăzi sunt un rezultat al acţiunilor noastre, al muncii noastre de lămurire, al chemărilor noastre neîntrerupte la unire şi luptă, precum şi un rezultat al exemplului dat de clasa muncitoare Numai clasa muncitoare este capabilă, să ridice steagul independenţei naţionale călcat în picioare de cercurile conducătoare ale burgheziei franceze. Burghezia a sacrificat în mod ruşinos soarta naţiunii de dragul intereselor sale egoiste încă atunci cînd s-a unit cu Bismark împotriva glorioşilor comunarzi, iar după aceea ea s-a depărtat tot mai mult de poporul său şi a devenit incapabilă să ducă mai departe istoria Franţei în condiţii de independenţă, pace şi fericire. Mărturii ale acestei situaţii sínt crimele celor de la Vichy, care se aflau în slujba lui Hitler, mărturii sínt noii colaboraţionişti, care se află în slujba imitatorilor lui Hitler. In opoziţie cu aceştia clasa muncitoare şi partidul ei sínt strîns legate de tradiţiile ţării noastre. In timp ce cosmopolitismul imperialiştilor şi reacţionarilor este plin de dispreţ faţă de naţiune, faţă de cultura şi tradiţiile ei, internaţionalismul proletar presupune respect şi dragoste pentru propriul popor. Partidul Comunist Francez a slujit interesele naţionale atunci, cînd a luptat împotriva tratatului de la Versailles, care cuprindea în sine germenii intensificării militarismului şi spiritului de revanşă în Germania, atunci cînd din 1926 a pornit lupta împotriva acelora care doreau să cedeze bancherilor angloamericani roadele muncii multor generaţii de francezi , atunci cind a sprijinit în mod activ dreptul popoarelor coloniale de a dispune de soarta lor şi cînd a luptat pentru prietenia poporului francez cu popoarele de pe teritoriile de dincolo de mări, împotriva războiului din Maroc din 1925 şi din anii următori, împotriva sălbaticelor represiuni coloniale care au urmat în Indochina după evenimentele de la Ien-Baj (insurecţia armată din februarie 1930 - N. R.). Partidul nostru a slujit interesele naţionale atunci cînd a propus crearea unui front unic al francezilor împotriva primejdiei hitleriste, cînd a luptat împotriva faimoasei neintervenţii în Spania, iar mai tîrziu împotriva capitulării de la München. El a slujit de asemenea interesele naţionale în timpul războiului, iar apoi cînd a fost principalul iniţiator şi organizator al mişcării de rezistenţă în care mulţi dintre tovarăşii noştri şi-au găsit o moarte glorioasă, mai târziu cînd după eliberarea Franţei el a antrenat masele în lupta pentru înfăptuirea politicii de renaştere a Franţei. Clasa muncitoare, care înmod firesc luptă împotriva oricărei politici de jaf şi care ştie din experienţă ce suferinţe uriaşe aduce cu sine războiul pentru masele populare, apără cu vigilenţă pacea, iar pacea reprezintă principalul interes al Franţei. Clasa muncitoare este duşmanul neîmpăcat al oricărei asupriri şi în consecinţă şi al asupririi naţionale — şi în momentul de faţă nu există primejdie mai mare pentru Franţa decit primejdia înrobirii ei de Haitive de către imperialiştii americani. Clasa muncitoare este însetată de cultură, şi partidul ei, în rîndurile căruia se află oameni ca Aragon şi Joliot-Curie, apărînd marile interese naţionale în domeniul gîndirii, luptînd împotriva decăderii intelectuale, a obscurantismului, a ofensivei clericilor şi a degradării măreţei moşteniri a gloriosului nostru trecut. Îşi câştigă încrederea unor cercuri tot mai largi de intelectuali Avînd o atitudine ostilă faţă de orice sectarism. Partidul Comunist Francez cheamă pe scriitori şi artişti să lupte de pe poziţiile ideologice şi politice ale clasei muncitoare, care vrea să zmulgă ţara noastră din starea de decădere şi care este convinsă că el duce mai departe cauza Franţei. Muncind cu toată energia în vederea unirii păturilor proletare şi neproletare ale populaţiei, pentru apărarea păcii şi independenţei naţionale, a progresului şi libertăţii, Partidul Comunist Francez rămîne credincios învăţăturii clasicilor marxismului. Lenin a subliniat mereu că clasa muncitoare şi partidul ei trebuie să se intereseze de orice mişcare democratică şi să nu se teamă de acorduri vremelnice chiar şi cu aliaţii nestatornici, să nu refuze un eventual compromis cu alte păruci sociale, cu singura condiţie ca aceste compromisuri şi acorduri să ajute clasa muncitoare în lupta pentru progrese şi să ducă înainte mişcarea democratică generală a maselor. Pentru a face posibilă schimbarea orientării politicii franceze, lucru dorit de întreaga ţară, Congresul, care a aprobat în unanimitate raportul Comitetului Central prezentat de Jacques Duclos, a confirmat cu energie hotărîrea partidului nostru de a sprijini orice politică care va ţine seama de trei revendicări naţionale importante : 1. — In domeniul politicii externe — refuzul de a ratifica acordurile de la Bonn şi a tratatului de la Paris, încetarea focului în Indochina, organizarea securităţii colective in Europe şi reglementarea divergenţelor dintre marile puteri pe calea tratativelor; 2. — satisfacerea revendicărilor economice urgente ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii . 3. — apărarea efectivă a libertăţilor democratice. Tovarăşi! Condiţia unirii tuturor forţelor naţionale şi democratice este crearea unui front unic al clasei muncitoare. Comuniştii trebuie să-şi dubleze iniţiativa, perseverenţa şi eforturile frăţeşti pentru a atrage în frontul unic pe oamenii muncii socialişti şi organizaţiile socialiştilor, precum şi toate grupările care se află sub influenţa socialiştilor. Experienţa convingătoare pentru oamenii muncii socialişti constă simultan în lupta practică, la care participă împreună cu fraţii lor comunişti, şi în lupta ideologică — în argumentarea permanentă şi adîncă în favoarea frontului unic. A lupta împotriva politicii nefaste a partidului socialist înseamnă a răspunde la toate argumentele conducătorilor săi, care perpetuează scindarea, înseamnă a aborda cu atenţie orice pretext, invocat de ei ca piedică în calea stabilirii unităţii clasei muncitoare, înseamnă a nu lăsa fără răspuns nici o obiecţiune, a risipi toate îndoielile, a găsi cuvinte veridice, care să ajungă la conştiinţa şi inima muncitorilor socialişti; aceasta înseamnă ca în lupta împotriva duşmanului comun, împotriva reacţiunii şi agenţilor ei, totul să fie subordonat intereselor fundamentale ale oamenilor muncii socialişti şi comunişti, ale întregii clase muncitoare. Aceasta este sarcina noastră dacă vrem să păşim repede înainte pe calea spre crearea frontului unic. In aceeaşi sală din Ivry, unde are loc acum congresul nostru, în urmă cu 20 de ani, conferinţa naţională a partidului a hotarit să creeze „cu orice preţ" un front unic cu partidul socialist. Această hotărire adoptată la Ivry a permis ca începind chiar din luna următoare să se treacă la încheierea unui pact privitor la acţiuni comune între partidele socialist şi comunist, pact care reprezenta începutul şi baza frontului unic, ale cărui rezultate binefăcătoare nu au fost uitate de popor. Pe vremea conferinţei de la Ivry, partidul nostru număra doar 30.000 de membri ; în prezent suntem mai mult decît o jumătate de milion ; aceasta înseamnă că vom continua cu şi mai multă hotârîre şi încredere lupta noastră pentru crearea unităţii clasei muncitoare, a unităţii tuturor democraţilor, tuturor partizanilor păcii, împotriva noilor gropari ai patriei. La aceeaşi conferinţă, în anul 1934, partidul a exclus din mindiurile sale pe trădătorul Doriot. Noi am ştiut că cu cit partidul este mai strîns legat de mase, cu atît trebuie să manifeste mai mare vigilenţă şi credinţă faţă de principiile sale. Astăzi, dacă vrem să ducem cu succes politica largă de unitate care corespunde intereselor ţării, trebuie să luptăm în sînul partidului pentru unitatea ideologică şi coeziunea rindurilor noastre. Aşa cum se întîmplă totdeauna în momentele de ascuţire a luptei de clasă, în ultimul timp au ieşit la iveală elemente slabe, care, cedînd presiunii adversarului, propuneau partidului să renunţe la politica sa independentă, la rolul său de avangardă, pentru a se transforma într-o forţă auxiliară a social-democraţiei şi a se situa în felul acesta la remorca burgheziei. In ciuda avertismentelor insistente ale Congresului al XII-lea a partidului nostru, aceşti purtători ai concepţiei oportuniste şi lichidatoriste au comis greşeala de a subaprecia forţele clasei muncitoare şi de a supraaprecia forţele adversarului. Partidul a învins aceste dificultăţi. O dovadă a spiritului său sănătos este discuţia largă şi liberă, care a fost deschisă cu trei luni în urmă în celule şi s-a încheiat la acest congres. Chemăm celelalte partide să treacă, aşa cum am făcut-o noi, la o discuţie publică asupra tuturor problemelor politicii lor. Niciodată n-ar consimţi ele cum am făcut noi, să supună acţiunile organelor lor conducătoare unei critici deschise din partea tuturor membrilor lor. Cum ar putea conducătorii partidului socialist şi ai M.R.P., care luptă împotriva intereselor maselor muncitoare şi ale naţiunii, să organizeze, după exemplul nostru, o discuţie publică ? Fireşte, discuţia — această luptă de opinii pe care o permite disciplina de fier a partidului, aşa cum scria în legătură cu aceasta Stalin, — s-a desfăşurat pe baza principiilor comuniste. Şi cu cît mai aprofundată a fost discuţia, cu atît mai mare este entuziasmul cu care organizaţiile şi membrii de partid vor traduce în viaţă hotăririle Congresului, care au devenit lege pentru întreg partidul. Congresul a dat directive clare în legătură cu sarcinile politice care revin comuniştilor în viitorul apropiat. El a stabilit obligaţiile lor în principalele probleme organizatorice, a precizat metodele de muncă pentru atragerea întregului, tineret unit în lupta pentru pace şi independenţă naţională. Congresul a dat partidului o nouă armă ideologică şi politică. El a relevat lipsurile şi greşelile care trebuie îndreptate. Partidul va fi cu atît mai asigurat împotriva repetării unor asemenea greşeli, cu cît toţi membrii săi, toate organizaţiile vor respecta cu mai multă stricteţe principiile marxism-leninismului, cu cît vor fi mai preocupaţi de respectarea centralismului democratic, de controlul de jos, de desfăşurarea criticii şi autocriticii. Aceasta se referă, în primul rînd, la Comitetul Central şi la Biroul său Politic, care au manifestat o vigilenţă politică insuficientă, care au descoperit şi au început să combată cu întîrziere tendinţele şi manifestările oportuniste, ceea ce a provocat prejudicii serioase partidului şi clasei muncitoare. Sunt necesare eforturi mari pentru ridicarea nivelului ideologic al întregului partid, pentru îmbunătăţirea difuzării presei sale şi, în primul rînd, pentru întărirea organizaţiilor sale din întreprinderi. Dragi tovarăşi ! Congresul nostru se încheie. După aceste zile furtunoase şi bogate în evenimente, vă veţi întoarce în oraşele şi satele voastre, în uzinele şi pe ogoarele voastre. Fie ca hotărîrea voastră, ca entuziasmul vostru să fie forţa motrice a întregului nostru partid mare şi minunat — speranţa Franţei care munceşte şi suferă, care vrea să trăiască şi care va trăi liberă şi independentă. La muncă, comunişti — bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni, la muncă cu rîvnă şi energie dublată — la muncă, cu încredere sporită şi neclintită în masele populare ! La muncă, pentru crearea frontului unic al clasei muncitoare I La muncă, pentru făurirea unităţii tuturor forţelor naţionale şi democratice, — chezăşia schimbării politicii, schimbare dorită de ţară ! Trăiască Partidul Comunist Francez, partidul luptei pentru pace, democraţie şi independenţă naţională, al luptei pentru socialism ! Trăiască comunism ral ! CUVÎNTAREA LUI MAURICE THOREZ la al XI l l-lea Congres al Partidului Comunist Francez la 7 iunie 1954 O mare scădere bruscă a cursului acţiunilor la bursa din New York WASHINGTON (Agerpres). Agenţiile de presă occidentale anunţă că la bursa din New York a avut loc o scădere însemnată şi bruscă a cursului acţiunilor în majoritatea ramurilor industriale. Scăderea înseamnă pierderea sumei uriaşe de 3 miliarde dolari din valoarea acţiunilor. Potrivit agenţiei Reuter, această situaţie este similară celei survenite în octombrie 1929 — care a marcat începutul puternicei crize economice din 1929—1933. La bursele din Londra şi Paris s-au înregistrat de asemenea fluctuaţii puternice. WASHINGTON (Agerpres). — Agenţia americană United Press transmite : „Două valuri puternice de vînzare a acţiunilor în cadrul şedinţei din 8 iunie a bursei din New York au provocat o scădere a cursului acţiunilor — cea mai gravă din ziua izbucnirii conflictului coreean. Scăderileau înregistrat 6,96 puncte la acţiunile industriale. La acestea, scăderile sunt cele mai însemnate din 3 septembrie 1946". In sectorul petrolifer au fost afectate acţiunile societăţilor „Texas Pacific Lands", „Seabord Oii", „Texas Gulf Producing’1, „Standard of Indiana". „Standard Oil”, „Texas Company“ etc. Au înregistrat de asemenea mari scăderi acţiunile marilor societăţi „Dupont“, „General Electric", „General Motors”, „Westinghouse Electric“, „Chrysler“. In general, dintr-un total de 1.242 feluri de acţiuni, 925 au înregistrat scăderi. WASHINGTON (Agerpres). Potrivit statisticilor publicate de Ministerul Comerţului american, luna aprilie a anului curent este a şasea lună consecutivă în care s-a înregistrat o scădere a venitului naţional, acesta fiind cu 91 miliarde dolari mai mic decât în luna martie a. c. Scăderea cea mai sensibilă a fost înregistrată la veniturile agricole, fermierii fiind cel mai greu atinşi de primele manifestări de criză, precum şi la veniturile muncitorilor din metalurgie, industria de maşini-unelte şi material rulant, cele trei ramuri industriale în care numărul șomerilor este cel mai ridicat. Lansarea unui împrumut de stat în U. R. S. S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. a adoptat o hotărîre cu privire la lansarea unui împrumut de stat pentru dezvoltarea economiei naţionale a U.R.S.S. In hotărîre se spune : Pentru a atrage fondurile populaţiei la finanţarea măsurilor în vederea realizării celui de al 5-lea plan cincinal de dezvoltare a U.R.S.S., Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. hotărăşte să lanseze un împrumut de stat pentru dezvoltarea economiei naţionale a U.R.S.S. (emisiunea 1954) în sumă de 16 miliarde ruble, pe termen de 20 de ani.împrumutul urmează să fie plasat numai în rîndurile populaţiei. Titlurile împrumutului şi premiile ieşite la sorţi sunt scutite de impozite de stat şi locale şi de taxe. întregul venit realizat din titlurile împrumutului se achită sub formă de premii ieşite la sorţi. Suma totală a premiilor este stabilită pentru termenul de 20 de ani ai împrumutului, pe baza unei dobînzi medii de 3% anual. In perioada de 20 de ani a împrumutului vor ieşi la sorţi 35% din totalul titlurilor, iar restul de 65% din titluri vor fi amortizate le valoarea lor nominală. Potrivit condiţiilor de lansare a împrumutului, premiile se stabilesc în valoare de 200 pînă la 10.000 ruble la un titlu de 100 de ruble, inclusiv valoarea nominală a titlului. In cursul perioadei de 20 de ani vor fi efectuate 40 trageri la sorţi — cîte două trageri anuale. Titlurile necîștigătoare vor fi amortizate (răscumpărate) la valoarea lor nominală începînd de la 1 decembrie 1959, în decursul celor 15 ani care rămîn pînă la expirarea termenului împrumutului. Comisia pentru afacerile externe a Adunării Naţionale franceze a respins tratatul „comunităţii defensive europene“ PARIS 9 (Agenpres). — Comisia pentru După cum se ştie, hotărîrea finală a corespuns miercuri cu 24 voturi contra ra s ce fusese aminita la cererea guvern 18 şi 2 abţineri, tratatul cu privire nulul — pentru a da posibilitatea lui Bila crearea „comunităţii defensive euro- dault să facă o declaraţie în legătură cu pene , pronunţindu-se împotriva ratificării . ,, acestui tratat de către Adunarea Naţională tratativele franco-germane în problema franceză. Saar-ului. Un deputat radical a depus un proiect pentru recunoaşterea R. P. Chineze de către Franţa PARIS 9 (Agerpres). — După cum rea Republicii Populare Chineze de către anunţă agenţia France Presse, Ferévial, Franţa, deputat radical socialist, a depus pe ll afacerilor externe a Adunării _ . . ..... r- Naţionale urmează să examineze proiectul Adunari Naţionale Franceze un protui de rezoluţie în cursul zilei de 10 iect de rezoluţie in care cere recunoaşte- iunie. Şedinţa plenara din 9 iunie a conferinţei de la Geneva GENEVA 9 (Agerpres). — De la corespondentul special: Miercuri a avut loc cea de a 6-a şedinţă plenară în problema restabilirii păcii in Indochina. Şedinţa a fost prezidată de V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice. In cursul şedinţei a luat cuvîntul delegatul baodaist, care a rostit un lung discurs. Acest discurs într-o altă formă fusese distribuit încă de ieri ziariştilor aflaţi la Casa Presei, după terminarea şedinţei plenare, iar apoi a fost retras. Discursul delegatului baodaist are scopul vădit de a îngreuna desfăşurarea tratativelor. In cadrul şedinţei a luat de asemenea cuvîntul şi reprezentantul Laos-ului, care a cerut ca problema încetării focului în Patet-Leo şi Khmer să fie separată de cea a încetării focului în Vietnam şi să i se dea prioritate. El s-aopus discutării problemelor politice privind Patet-Lao. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, şi-a început discursul prin a arăta că conferinţa de la Geneva a înregistrat oarecare progrese în lucrările sale, însă că aceste progrese sunt departe de a fi satisfăcătoare. Ritmul lent al lucrărilor sale nu corespunde încă aşteptărilor lumii întregi. Ciu En-lai a arătat că există unele delegaţii care împiedică conferinţa de le Geneva să ajungă la un acord rapid. Ciu En-lai a citat fapte convingătoare care demonstrează, în mod evident, că paralel cu conferinţa de la Geneva se continuă pregătiri militare şi diplomatice menite să ridice obstacole în calea conferinţei. Ciu En-lai şi-a exprimat speranţa că politica obstrucţionistă a anumitor delegaţii va înceta cit de curind El şi-a exprimat acordul său deplin cu propunerile concrete făcute de Fam Van Dong, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Democrate Vietnam, şi de V. M. Molotov, asupra necesităţii discutării problemelor politice împreună cu cele militare, ca fiind strîns legate şi neputînd fi despărţite dacă conferinţa de la Geneva doreşte să realizeze o pace trainică în Indochina. Ciu En-lai şi-a exprimat în continuare punctul de vedere asupra caracterului comisiilor de armistiţiu din Indochina Şi a arătat că comisia neutră trebuie formată din naţiuni asupra cărora conferinţa va cădea de acord, care să asigure un organ cu autoritate şi obiectiv, pe baza experienţei comisiei neutre de armistiţiu din Coreea. Ciu En-lai a sprijinit componenţa comisiei neutre, aşa cum a fost propusă de către Uniunea Sovietică. Ciu En-lai a subliniat în continuare necesitatea încetării focului în mod simultan pe întregul teritoriu al Indochinei, referindu-se la făptui că mai sunt încă unele delegaţii care nu se împacă cu acest principiu asupra căruia s-a căzut odată de acord. Referindu-se la acei care vor să trateze separat problema popoarelor din Khmer şi Patet-Lao, susţinînd că acolo ar fi vorba de o simplă retragere a unor trupe „agresoare", Ciu En-lai a întrebat cum s-ar putea pretinde trupelor armatei populare din Khmer şi Patet-Lao, să se retragă de pe propriul lor teritoriu ? In.ce priveşte controlul comisiei neutre de armistiţiu împotriva introducerii de armament dinafară in Indochina, Ciu En-lai a arătat că acest control trebuie exercitat fără nici o excepţie pentru toate cele trei state din Indochina. In încheierea expunerii sate, Ciu En-lai a subliniat faptul că ţările garante ale acordului de armistiţiu de Indochina, trebuie să adopte principiul măsurilor colective, ca singurul capabil să ducă la adoptarea unor măsuri corespunzătoare. Dineu oferit de Ciu En-lai în cinstea lui A. Eden GENEVA 9 (Agerpres). — China Nouă un dineu în cinstea lui Anthony Eden, mitransmite : nistrul Afacerilor Externe al Angliei , o ru,, tr„ t„i Af„ După dineu a fost prezentat filmul chi-La 8 lume, Ciu En-lai, ministrul Afa- nezes£ ,n culori ,Tra^dia |U)- Lian San,pe cerilor Externe al R. P. Chineze, a oferit și Ciu in-tai" Condamnarea unui grup de complotişti în R. D. Germană BERLIN 9 (Agerpres). — A.D.N Tribunalul suprem din Republica Democrată Germană a pronunţat sentinţa în procesul unui grup de complotişti în frunte cu Georg Dettinger. Acest grup îşi propusese să lichideze Republica Democrată Germană şi realizările puterii muncitoreşti-ţărăneşti şi să restaureze orânduirea exploatatoare a monopoliştilor, a marilor moşieri şi a fasciştilor. Dettinger a luat asupra lui organizarea strecurării de bande armate fasciste peste linia de demarcaţie în Republica Democrată Germană Complotiştii au recunoscut că scopul lor era să împiedice unificarea paşnică a Germaniei pe o bază democratică, să lichideze puterea muncitorilor şi ţăranilor şi să alipească Republica Democrată Germană la statul imperialist militarist de la Bonn, docil Americii. Pentru crimele săvîrşite, Tribunalul suprem a condamnat la acuzaţi la următoarele pedepse : Dertinger — 15 ani temniţă grea, Plewe — 13 ani, Bubner — 11 ani, Brandt — 10 ani, Jentzsch — 7 ani, Zinsser — 3 ani. Pag. 3 Delegaţia P. C. U. S. la al X-lea Congres al P. C. din Cehoslovacia PRAGA 9 (Agerpres). — Ceteka La 9 iunie a sosit la Praga delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietica care va participa la Congresul al X-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Din delegaţie fac parte N. S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., I. D. Nazarenko, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Ucraina, E. A. Furţeva, secretar al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., V. P. Stepanov, şef al unei secţii a C. C. al P.C.U.S. Pe aerodromul din Praga, delegaţia P.C.U.S. a fost întîmpînată de A. Novotny, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, A. Zapotecky, I Dolansky, A. Cepicka, V. Kopecky, K. Bacilek, membri ai secretariatului politic al C.C al Partidului Comunist din Cehoslovacia, N. P. Firiubin, ambasador al U.R.S.S. în Cehoslovacia, şi de funcţionarii superiori ai ambasadei. —O— A X-a sesiune a Comisiei Dunării BUDAPESTA 9 (Agerpres). — M.T.I. La 8 iunie s-a deschis la Budapesta a X-a sesiune a Comisiei Dunării. Se ştie că această comisie din care fac parte reprezentanţi a şase ţări dunărene — Uniunea Sovietică, Republica Populară Ungară, Republica Cehoslovacă, Republica Populară Romina, Republica Populară Bulgaria şi Republica Federativă Iugoslavă — şi-a mutat sediul la Budapesta. Endre Sik, preşedintele Comisiei, a salutat pe participanţii la sesiune. El a vorbit despre activitatea eficace desfăşurată de Comisie în cursul ultimilor patru ani. Comisia a elaborat principiile pentru reglementarea navigaţiei pe Dunăre, a poziţiei fluviale, a controlului sanitar şi vamal, a întocmit un sistem unic de semnalizare pe căile navigabile, a stabilit colaborarea dintre serviciile hidro-meteorologice ale ţărilor dunărene, a editat numeroase hărţi de navigaţie şi manuale de pilotare. Activitatea Comisiei a contribuit la reglementarea navigaţiei pe Dunăre. Endre Sik a urat succes sesiunii, exprimîndu-şi speranţa că lucrările ulterioare şi rezoluţiile ce vor fi adoptate intr-un spirit de înţelegere mutuală vor îmbunătăţi şi mai mult navigaţia pe Dunăre. Delegaţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi a celei de a X-a sesiuni a Comisiei : 1. — Raportul directorului Comisiei Dunării asupra îndeplinirii planului pe anul 1954 în perioada ianuarie-iunie şi asupra completării aparatului administrativ al Comisiei ; 2. — Raportul asupra executării bugetului pe 1953 şi pe anul 1954 pină la 1 iunie a.c. ; 3. — Rapoartele delegaţilor ţărilor participante asupra stabilirii unui sistem unic de semnalizare pe căile navigabile; 4. — Aprobarea statutelor de funcţionare a secretariatului şi aparatului administrativ ; 5. — Dispoziţii diverse ; 6. — Propuneri cu privire la ordinea de zi prealabilă a celei de a XI-a sesiuni a Comisiei Dunării. In şedinţa din după amiaza zilei de 8 iunie, D. Halaciov, directorul Comisiei, a prezentat un raport asupra primului punct de pe ordinea de zi, iar I. Avramescu, colaboratoare a Comisiei, raportul asupra punctului 2. PE SCURT • Potrivit agenţiei France Presse, puternice unităţi ale armatei populare de eliberare din Khmer se află in prezent la aproximativ 180 km. nord de capitala ţării Pnompenh. Luptele continuă de-a lungul fluviului Mekong. • Ziarele relatează că parlamentul chilian a respins cu majoritate de voturi propunerea de a se adopta o rezoluţie de condamnare a guvernului din Guatemala. In schimb a fost adoptată o altă rezoluţie preconizînd principiul neamestecului in afacerile interne ale ţărilor americane. • După cum relatează revista „At-Tahrir", muncitorii portuari egipteni din Port- Said au refuzat să deservească vasele militare franceze care trec prin Canalul de Suez, în semn de protest împotriva războiului de cotropire dus de colonialiştii francezi în Indochina • Campania de persecuţii îndreptată împotriva oamenilor de ştiinţă americani care nu sunt de acord cu planurile agresive ale cercurilor guvernante din Statele Unite continuă Ziarele relatează că după cazul cunoscutului savant atomist Robert Oppenheimer a venit rîndul profesorului atomist Edward Condon, preşedintele Asociaţiei oamenilor de ştiinţă americani pentru propăşirea ştiinţei, căruia i s-a interzis de asemenea accesul la secretele atomice şi împotriva căruia s-a deschis o anchetă. Informaţii Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tov. Berogea Octavian a fost eliberat din funcţia de ministru al Sănătăţii, fiind numit in funcţia de ministru al Prevederilor Sociale. Tov Marinescu Voinea a fost numit in funcţia de ministru al Sănătăţii. Tov. Stela Enescu a fost eliberată din funcție de ministru al Prevederilor Sociale, primind alte însărcinări. SPECTACOLELE DE AZI TEATRL. Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio) : Gaiţele (ora 15) Pulberea argintie (ora 19.30) ; Municipal : Dragoste în zori de zi ; Tineretului: Neisprăvitul ; Armatei (B-dul G-ral Magheru): De partea cealaltă; Armatei (Calea 13 Septembrie) . Ion Vodă cel Cumplit . Muncitoresc C.F.R. (Giulesti) • Articolul 19 . Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Fără mănuşi . Teatrul .Ţăndărică“ . Artiştii pădurii (ora 17. in sala Ateneului R.P.R.) Umo pe ‘»fori (ora 20. în sala Baruch Berea). CINEMATOGRAFE : Patria . In numele legii ; Republica. Bucureşti, înfrăţirea între popoare. Grădina .Progres“ : Slugă la doi stăpîni : I. C. Frimu . Umbre ; Maxim Gorki : Petroliştii din Caspica, Meciul de fotbal R P. Ungară-Anglia la Budapesta Zborul în lună ; Elena Pavel, Gh. Doja, Libertăţii . Marile speranţe : Lumina ; Povestea micului cocoşat . Victoria : Cînd trandafirul înfloreşte ; Timpuri noi : Meciul de fotbal R. P. Ungară-Anglia la Budapesta, Jurnal romînesc, Jurnal sovietic. Nouă puişori : Alex. Popov ; Destinul unor femei: 8 Martie : Flăcări deasupra Asiei ; Vasile Roaită Alex. Sahia : Pentru pace şi prietenie ; Unirea : Brigada lui Ionuţ. Meciul de fotbal R. P. Ungară-Anglia la Budapesta : Cultural : Colţ alb ; Constantin David. Ilie Pintilie : Nunta lu zestre : Flacăra : Epoleţii purpurii; T Vladimirescu: Fiica marinarului ; Vergu : Agentul secret : Arta: Cu inima tînără; Popular: Un nichel în munţi; M. Eminescu : Suspine pe stradă; Mioriţa, 23 August : Maeştrii baletului rus: Moşilor: Aşteaptă-mă; Donca Simo : Mica şi marea fericire; 8 Mai: Boier cu orice preţ; Volga: Omul cu 1030 de feţe; 1 Mai: Prinţesa trufaşă; N. Bălcescu: Vassa Jeleznova; Rahova: întreceri vesele, Cu pumnul în masă . Olga Bande : Schubert.