Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-10 / nr. 2995

Nr. 2995 SCENTEIA Pentru pace, democraţie şi independenţă naţională, pentru socialism PARIS 9 (Ager­pres), — TASS. După cum s-a mai anunţat, la 7 iunie în şedinţa de închidere a Con­gresului a XIII-lea al Partidului Comunist Francez, a luat cuvîn­tul Maurice Thorez. Congresul al XIII-lea al partidului, a spus Thorez, a fost un eveniment politic important. Nu numai comuniştii şi toţi oa­menii cu vederi progresiste, ci şi duşmanii poporului şi-au dat seama de însemnătatea De ce a avut Congresul Partidului Co­munist Francez un ecou atît de larg şi viu? Deoarece Congresul a oglindit elanul cres­­cînd al maselor care doresc să obţină schim­barea totală a politicii franceze, deoarece el a indicat o cale de a se înlătura actualele dificultăţi şi de a se pune capăt suferinţe­lor clasei muncitoare, ale poporului şi ale întregii noastre ţări. Muncitorii care primesc salarii de mi­zerie şi sunt supuşi exploatării se unesc în cadrul unor mari greve şi întreprind în comun numeroase acţiuni menite să pună capăt acestei situaţii şi să asigure condiţii de trai satisfăcătoare pentru familiile lor. Funcţionarii sărăciţi se încadrează în această luptă. Ţăranii ameninţaţi de ruină şi expropriere protestează cu ho­târî­re împo­triva lipsei de pieţe de desfacere pentru produsele lor şi împotriva scăderii preţu­rilor de cumpărare la produsele agricole. Toate păturile muncitoare ale populaţiei se ridică împotriva politicii de război şi aventuri, care prin impozitele militare ruinează ţara şi intensifică dificultăţile economice. întreaga naţiune, cu excepţia cercurilor privilegiate şi a slugilor imperialismului american, îşi exprimă cu tot mai multă tărie neliniştea şi mînia faţă de continuarea războiului nedrept împotriva popoarelor Indochinei. întreaga naţiune se ridică împotriva re­învierii militarismului german care ur­mează să fie încununată prin crearea fai­moasei armate europene, ceea ce ar consti­tui o primejdie de moarte pentru Franţa şi pentru pace. întregul popor este indignat de uneltirile sistematice ale aţîţătorilor la război americani care-şi organizează baze în întreaga lume şi desfăşoară fără încetare monstruoasele lor experienţe atomice pentru a şantaja prin teamă, care aprind sau aţîţă în toate colţurile globului pămîntesc noi focare de incendiu, care caută prin toate mijloacele să intensifice încordarea internaţională şi să împiedice coexistenţa paşnică a popoa­relor, indiferent de regimul lor social. Toţi republicanii protestează împotriva intensificării violenţei exercitate de colo­nialişti, în special împotriva intensificării violenţei exercitate asupra popoarelor din Africa de nord, care năzuiesc spre liber­tate şi independenţă naţională. Toţi oamenii muncii — comunişti, socia­lişti şi catolici, toţi democraţii tind spre apărarea libertăţilor democratice, îm­po­triva reacţiunii şi guvernului ei, care recurg tot mai des la metode fasciste pen­tru ducerea politicii lor de mizerie şi de război. Cum se poate deci ca masele popu­lare să nu îşi îndrepte privirile pline de atenţie şi încredere spre comunişti în mo­mentele cînd asupra lor planează urmă­rile nefaste ale planului Marshall şi ale pactului Atlantic pe care numai partidul nostru le-a demascat şi împotriva cărora el a luptat încă din prima zi ? Contradicţiile care rezultă din politica de subordonare faţă de imperialiştii ame­ricani implică urmări şi provoacă con­tradicţii interne în sînul tuturor parti­delor, cu excepţia partidului nostru. Partidul Comunist Francez nu cunoaşte niciuna din greutăţile de acest fel, deoa­rece el este expresia intereselor clasei muncitoare care coincid în toate proble­mele cu interesele naţionale. Masele populare îşi dau seama cîtă dreptate a avut partidul nostru, care sus­ţine nu numai necesitatea dar şi posibili­tatea unei schimbări a politicii. Ele sînt convinse că poporul Franţei poate să se bizuie pe aliaţi puternici în lupta sa îm­potriva tratatelor de la Bonn şi Paris. Uniunea Sovietică, care a propus pla­nul concret al Tratatului general european cu privire la securitatea colectivă în Eu­ropa, a arătat încă odată că adoptarea faimoasei „comunităţi defensive euro­pene“ nu reprezintă cîtuşi de puţin un rău inevitabil. Repunerea în vigoare a tratatului franco-sovietic ar constitui un sprijin puternic dat Franţei pentru resta­bilirea libertăţii ei de acţiune în domeniul politicii externe. Orientîndu-se spre forţele democratice şi iubitoare de pace din Germania, po­porul nostru nu greşeşte. Guvernul Repu­blicii Democrate Germane, care reprezintă partea cea mai bună a acestor forţe, apără cu fermitate hotărîrea proclamată de el de a nu admite niciodată un război dus de Germania împotriva poporului francez şi de a dezvolta relaţii de prietenie cu Franţa iubitoare de pace. Cerînd încetarea imediată a focului şi reglementarea problemei indochineze prin­­tr-un acord, poporul nostru găseşte un sprijin trainic în propunerile echitabile şi mărinimoase prezentate de guvernul R D. Vietnam la conferinţa de la Geneva, propuneri sprijinite de Uniunea Sovietică şi China, în timp ce poziţia de duplici­tate a reprezentanţilor francezi constituie aproape o sabotare a acestei conferinţe. Ultimele hotărîri ale guvernului, în­deosebi cele privind chemarea sub arme înainte de termen precum şi numirea în postul de ministru al războiului murdar a unuia din protagoniştii actului de la 6 februarie (la 6 februarie 1934 s-a în­cercat în Franţa un putch fascist, — N. R.) care s-a pronunţat întotdeauna împotriva oricăror tratative cu preşedintele Ho Şi Min (este vorba de numirea lui Frédéric Du­pont în postul de ministru pentru statele asociate, ( . R.) sînt privite de întregul popor drept provocări cărora trebuie să li se dea o ripostă hotărîtă şi imediată. Re­sursele Franţei, posibilităţile industriei şi agriculturii ei, ale ştiinţei şi tehnicii na­ţionale, calităţile intelectuale şi morale ale poporului nostru, garantează de asemenea posibilitatea revenirii ţării noastre la o politică externă independentă şi demnă Noi confirmăm deplina încredere a comu­niştilor în viitorul ţării lor şi voinţa lor de a z­mulge Franţa din ruină şi declin şi de a o elibera din situaţia de putere de rang inferior pe care vor să i-o impună miliardarii americani Partidul Comunist Francez nu a cruţat pînă acum nimic şi nu va cruţa nimic nici în viitor pentru unirea tuturor for­ţelor naţionale şi democratice. A şi început trezirea forţelor populare din adine. Ţăranii, clasele de mijloc de la oraşe şi chiar o parte din burghezie se manifestă împotriva politicii de trădare şi război. Unii afirmă că remarcă contradicţii între două afirmaţii ale noastre: pe de o parte, noi spunem că adoptarea unei po­ziţii noi de către unele personalităţi şi grupuri politice, în special în lupta îm­potriva „comunităţii defensive europene", corespunde unei mişcări obiective a pătu­rilor şi claselor sociale, între care sînt şi pături ale burgheziei neliniştite pentru interesele lor; pe de altă parte, noi afir­măm că dezvoltarea conştiinţei naţionale este un rezultat al acţiunilor continue ale partidului nostru. ,,Contradicţia" există numai în imaginaţia criticilor noştri. Fapt este că Partidul Comunist Francez care conduce clasa muncitoare a devenit purtă­torul destinelor naţiunii şi reprezintă prin­cipala forţă conducătoare a mişcării de­mocratice naţionale Fapt este că schim­bările care se observă astăzi sunt un rezul­tat al acţiunilor noastre, al muncii noas­tre de lămurire, al chemărilor noastre neîntrerupte la unire şi luptă, precum şi un rezultat al exemplului dat de clasa mun­­citoare Numai clasa muncitoare este capabilă, să ridice steagul independenţei naţionale călcat în picioare de cercurile conducă­toare ale burgheziei franceze. Burghezia a sacrificat în mod ruşinos soarta naţiunii de dragul intereselor sale egoiste încă atunci cînd s-a unit cu Bismark împotriva glorioşilor comunarzi, iar după a­ceea ea s-a depărtat tot mai mult de poporul său şi a devenit incapa­bilă să ducă mai departe istoria Franţei în condiţii de independenţă, pace şi feri­cire. Mărturii ale acestei situaţii sínt cri­mele celor de la Vichy, care se aflau în slujba lui Hitler, mărturii sínt noii colabo­raţionişti, care se află în slujba imitatorilor lui Hitler. In opoziţie cu aceştia clasa mun­citoare şi partidul ei sínt strîns legate de tradiţiile ţării noastre. In timp ce cosmopo­litismul imperialiştilor şi reacţionarilor este plin de dispreţ faţă de naţiune, faţă de cultura şi tradiţiile ei, internaţionalismul proletar presupune respect şi dragoste pen­tru propriul popor. Partidul Comunist Francez a slujit interesele naţionale atunci, cînd a luptat împotriva tratatului de la Versailles, care cuprindea în sine germenii intensificării militarismului şi spiritului de revanşă în Germania, atunci cînd din 1926 a pornit lupta împotriva acelora care doreau să cedeze bancherilor anglo­­americani roadele muncii multor generaţii de francezi , atunci cind­ a sprijinit în mod activ dreptul popoarelor coloniale de a dispune de soarta lor şi cînd a luptat pentru prietenia poporului francez cu po­poarele de pe teritoriile de dincolo de mări, împotriva războiului din Maroc din 1925 şi din anii următori, împotriva săl­baticelor represiuni coloniale care au urmat în Indochina după evenimentele de la Ien-Baj (insurecţia armată din februa­rie 1930 - N. R.). Partidul nostru a slujit interesele na­ţionale atunci cînd a propus crearea unui front unic al francezilor împotriva primej­­diei hitleriste, cînd a luptat împotriva fai­moasei neintervenţii în Spania, iar mai tîr­­ziu împotriva capitulării de la München. El a slujit de asemenea interesele naţionale în timpul războiului, iar apoi cînd a fost principalul iniţiator şi organizator al miş­cării de rezistenţă în care mulţi dintre tovarăşii noştri şi-au­­ găsit o m­oarte glo­rioasă, mai târziu cînd după eliberarea Franţei el a antrenat masele în lupta pen­tru înfăptuirea politicii de renaştere a Franţei. Clasa muncitoare, care în­­mod firesc luptă împotriva oricărei politici de jaf şi care ştie din experienţă ce suferinţe uriaşe aduce cu sine războiul pentru masele populare, apără cu vigilenţă pacea, iar pa­cea reprezintă principalul interes al Fran­ţei. Clasa muncitoare este duşmanul neîm­păcat al oricărei asupriri şi în consecinţă şi al asupririi naţionale — şi în momentul de faţă nu există primejdie mai mare pen­tru Franţa decit primejdia înrobirii ei de Haitive de către imperialiştii americani. Clasa muncitoare este însetată de cul­tură, şi partidul ei, în rîndurile căruia se află oameni ca Aragon şi Joliot-Curie, apărînd marile interese naţionale în do­meniul gîndirii, luptînd împotriva decăde­rii intelectuale, a obscurantismului, a ofensivei clericilor şi a degradării măre­ţei moşteniri a gloriosului nostru trecut. Îşi câştigă încrederea unor cercuri tot mai largi de intelectuali Avînd o atitu­dine ostilă faţă de orice sectarism. Parti­dul Comunist Francez cheamă pe scriitori şi artişti să lupte de pe poziţiile ideolo­gice şi politice ale clasei muncitoare, care vrea să zmulgă ţara noastră din sta­rea de decădere şi care este convinsă că el duce mai departe cauza Franţei. Muncind cu toată energia în vederea unirii păturilor proletare şi neproletare ale populaţiei, pentru apărarea păcii şi independenţei naţionale, a progresului şi libertăţii, Partidul Comunist Francez ră­­mîne credincios învăţăturii clasicilor marxismului. Lenin a subliniat mereu că clasa muncitoare şi partidul ei trebuie să se intereseze de orice mişcare democratică şi să nu se teamă de acorduri vremelnice chiar şi cu aliaţii nestatornici, să nu re­­fuze un eventual compromis cu alte păruci sociale, cu singura condiţie ca aceste compromisuri şi acorduri să ajute clasa muncitoare în lupta pentru progrese şi să ducă înainte mişcarea democratică gene­rală a maselor. Pentru a face posibilă schimbarea orientării politicii franceze, lucru dorit de întreaga ţară, Congresul, care a aprobat în unanimitate raportul Co­mitetului Central prezentat de Jacques Duclos, a confirmat cu energie hotărîrea partidului nostru de a sprijini orice poli­tică care va ţine seama de trei revendicări naţionale importante : 1. — In domeniul politicii externe — re­fuzul de a ratifica acordurile de la Bonn şi a tratatului de la Paris, încetarea fo­cului în Indochina, organizarea securi­tăţii colective in Europe şi reglementarea divergenţelor dintre marile puteri pe ca­lea tratativelor; 2. — satisfacerea reven­dicărilor­ economice urgente ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor mun­cii . 3. — apărarea efectivă a­ libertăţilor democratice. Tovarăşi! Condiţia u­nirii tuturor for­ţelor naţionale şi democratice este crea­rea unui front unic al clasei muncitoare. Comuniştii trebuie să-şi dubleze ini­ţiativa, perseverenţa şi eforturile frăţeşti pentru a atrage în frontul unic pe oame­nii muncii socialişti şi organizaţiile socia­liştilor, precum şi toate grupările care se află sub influenţa socialiştilor. Experienţa convin­gătoare pentru oamenii muncii socialişti constă simultan în lupta practică, la care participă împreună cu fraţii lor comunişti, şi în lupta ideologică — în argumentarea permanentă şi adîncă în favoarea frontu­lui unic. A lupta împotriva politicii nefaste a partidului socialist înseamnă a răspunde la toate argumentele conducătorilor săi, care perpetuează scindarea, înseamnă a aborda cu atenţie orice pretext, invocat de ei ca piedică în calea stabilirii uni­tăţii clasei muncitoare, înseamnă a nu lăsa fără răspuns nici o obiecţiune, a ri­sipi toate îndoielile, a găsi cuvinte veri­dice, care să ajungă la conştiinţa şi ini­ma muncitorilor socialişti; aceasta în­seamnă ca în lupta împotriva duşmanului comun, împotriva reacţiunii şi agenţilor ei, totul să fie subordonat intereselor fun­damentale ale oamenilor muncii socialişti şi comunişti, ale întregii clase muncitoare. Aceasta este sarcina noastră dacă vrem să păşim repede înainte pe calea spre crearea frontului unic. In aceeaşi sală din Ivry, unde are loc acum congresul nostru, în urmă cu 20 de ani, conferinţa naţională a partidului a hotarit să creeze „cu orice preţ" un front unic cu partidul socialist. Această hotă­­rire adoptată la Ivry a permis ca înce­­pind chiar din luna următoare să se treacă la încheierea unui pact privitor la acţiuni comune între partidele socialist şi comu­nist, pact care reprezenta începutul şi baza frontului unic, ale cărui rezultate bine­făcătoare nu au fost uitate de popor. Pe vremea conferinţei de la Ivry, par­tidul nostru număra doar 30.000 de mem­bri ; în prezent suntem­ mai mult decît o jumătate de milion ; aceasta înseamnă că vom continua cu şi mai multă hotârîre şi încredere lupta noastră pentru crearea unităţii clasei muncitoare, a unităţii tu­turor democraţilor, tuturor partizanilor păcii, împotriva noilor gropari ai patriei. La aceeaşi conferinţă, în anul 1934, partidul a exclus din mindiurile sale pe trădătorul Doriot. Noi am ştiut că cu cit partidul este mai strîns legat de mase, cu atît trebuie să manifeste mai mare vigi­lenţă şi credinţă faţă de principiile sale. Astăzi, dacă vrem să ducem cu succes politica largă de unitate care corespunde intereselor ţării, trebuie să luptăm în sînul partidului pentru unitatea ideologică şi coeziunea rindurilor noastre. Aşa cum se întîmplă totdeauna în mo­mentele de ascuţire a luptei de clasă, în ultimul timp au ieşit la iveală elemente slabe, care, cedînd presiunii adversarului, propuneau partidului să renunţe la politica sa independentă, la rolul său de avan­gardă, pentru a se transforma într-o forţă auxiliară a social-democraţiei şi a se situa în felul acesta la remorca burgheziei. In ciuda avertismentelor insistente ale Congresului al XII-lea a­­ partidului nostru, aceşti purtători ai concepţiei oportuniste şi lichidatoriste au comis greşeala de a sub­aprecia forţele clasei muncitoare şi de a supraaprecia forţele adversarului. Partidul a învins aceste dificultăţi. O dovadă a spi­ritului său sănătos este discuţia largă şi liberă, care a fost deschisă cu trei luni în urmă în celule şi s-a încheiat la acest con­gres. Chemăm celelalte partide să treacă, aşa cum am făcut-o noi, la o discuţie pu­blică asupra tuturor problemelor politicii lor. Niciodată n-ar consimţi ele cum am făcut noi, să supună acţiunile organelor lor conducătoare unei critici deschise din par­tea tuturor membrilor lor. Cum ar putea conducătorii partidului so­cialist şi ai M.R.P., care luptă împotriva intereselor maselor muncitoare şi ale na­ţiunii, să organizeze, după exemplul nostru, o discuţie publică ? Fireşte, discuţia — această luptă de opi­nii pe care o permite disciplina de fier a partidului, aşa cum scria în legătură cu aceasta Stalin, — s-a desfăşurat pe baza principiilor comuniste. Şi cu cît mai apro­fundată a fost discuţia, cu atît mai mare este entuziasmul cu care organizaţiile şi membrii de partid vor traduce în viaţă hotăririle Congresului, care au devenit lege pentru întreg partidul. Congresul a dat directive clare în legă­tură cu sarcinile politice care revin comu­niştilor în viitorul apropiat. El a stabilit obligaţiile lor în principalele probleme organizatorice, a precizat metodele de muncă pentru atragerea întregului, tineret unit în lupta pentru pace şi independenţă naţională. Congresul a dat partidului o nou­ă armă ideologică şi politică. El a relevat lipsurile şi greşelile care trebuie îndreptate. Parti­dul­ va fi cu atît mai asigurat împotriva repetării unor asemenea greşeli, cu cît toţi membrii săi, toate organizaţiile vor res­pecta cu mai multă stricteţe principiile marxism-leninismului, cu cît vor fi mai preocupaţi de respectarea centralismului democratic, de controlul de jos, de desfă­şurarea criticii şi autocriticii. Aceasta se referă, în primul rînd, la Comitetul Central şi la Biroul său Politic, care au manifestat o vigilenţă politică in­suficientă, care au descoperit şi au început să combată cu întîrziere tendinţele şi ma­nifestările oportuniste, ceea ce a provocat prejudicii serioase partidului şi clasei mun­citoare. Sunt necesare eforturi mari pentru ridi­carea nivelului ideologic al întregului par­tid, pentru îmbunătăţirea difuzării presei sale şi, în primul rînd, pentru întărirea or­ganizaţiilor sale din întreprinderi. Dragi tovarăşi ! Congresul nostru se încheie. După aceste zile furtunoase şi bogate în evenimente, vă veţi întoarce în oraşele şi satele voastre, în uzinele şi pe ogoarele voastre. Fie ca hotărîrea voastră, ca entuziasmul vostru să fie forţa motrice a întregului nostru partid mare şi minunat — speranţa Franţei care munceşte şi suferă, care vrea să trăiască şi care va trăi liberă şi inde­pendentă. La muncă, comunişti — bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni, la muncă cu rîvnă şi ener­gie dublată — la muncă, cu încredere spo­rită şi neclintită în masele populare ! La muncă, pentru crearea frontului unic al clasei muncitoare I La muncă, pentru făurirea unităţii tutu­ror forţelor naţionale şi democratice, — chezăşia schimbării politicii, schimbare dorită de ţară ! Trăiască Partidul Comunist Francez, partidul luptei pentru pace, democraţie şi independenţă naţională, al luptei pentru socialism ! Trăiască comunism ral ! CUV­ÎNTAREA LUI MAURICE THOREZ la al XI l l-lea Congres al Partidului Comunist Francez la 7 iunie 1954 O mare scădere bruscă a cursului acţiunilor la bursa din New York WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ Agen­ţiile de presă occidentale anunţă că la bursa din New York a avut loc o scădere însemnată şi bruscă a cursului acţiunilor în majoritatea ramurilor industriale. Scă­derea înseamnă pierderea sumei uriaşe de 3 miliarde dolari din valoarea acţiunilor. Potrivit agenţiei Reuter, această situa­ţie este similară celei survenite în octom­brie 1929 — care a marcat începutul pu­ternicei crize economice din 1929—1933. La bursele din Londra şi Paris s-au în­registrat de asemenea fluctuaţii puternice. WASHINGTON­­ (Agerpres). — Agen­ţia americană United Press transmite : „Două valuri puternice de vînzare a ac­ţiunilor în cadrul şedinţei din 8 iunie a bursei din New York au provocat o scă­dere a cursului acţiunilor — cea mai gravă din ziua izbucnirii conflictului co­reean. Scăderile­­au înregistrat 6,96 puncte la acţiunile industriale. La acestea, scă­derile s­unt cele mai însemnate din 3 sep­tem­brie 1946". In sectorul petrolifer au fost afectate acţiunile societăţilor „Texas Pacific Lands", „Seabord Oii", „Texas Gulf Pro­ducing’1, „Standard of Indiana". „Standard Oil”, „Texas Company“ etc. Au înregistrat de asemenea mari scă­deri acţiunile marilor societăţi „Du­pont“, „General Electric", „General Mo­tors”, „Westinghouse Electric“, „Chry­sler“. In general, dintr-un total de 1.242 fe­luri de acţiuni, 925 au înregistrat scăderi. WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ Po­trivit statisticilor publicate de Ministerul Comerţului american, luna aprilie a anu­lui curent este a şasea lună consecutivă în care s-a înregistrat o scădere a veni­tului naţional, acesta fiind cu 91 mi­liarde dolari mai mic decât în luna mar­tie a. c. Scăderea cea mai sensibilă a fost înregistrată la veniturile agricole, fer­mierii fiind cel mai greu atinşi de pri­mele manifestări de criză, precum şi la veniturile muncitorilor din metalurgie, in­­dustria de maşini-unelte şi material ru­lant, cele trei ramuri industriale în care numărul șomerilor este cel mai ridicat. Lansarea unui împrumut de stat în U. R. S. S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. a adoptat o hotărîre cu privire la lansarea unui împrumut de stat pentru dezvoltarea economiei naţionale a U.R.S.S. In hotărîre se spune : Pentru a atrage fondurile populaţiei la finanţarea măsu­rilor în vederea realizării celui de al 5-lea plan cincinal de dezvoltare a U.R.S.S., Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. hotărăşte să lanseze un împrumut de stat pentru dezvoltarea economiei naţionale a U.R.S.S. (emisiunea 1954) în sumă de 16 miliarde ruble, pe termen de 20 de ani.­­împrumutul urmează să fie plasat nu­mai în rîndurile populaţiei. Titlurile împrumutului şi premiile ieşite la sorţi sunt scutite de impozite de stat şi locale şi de taxe. întregul venit realizat din titlurile îm­prumutului se achită sub formă de premii ieşite la sorţi. Suma totală a premiilor este stabilită pentru termenul de 20 de ani ai împrumutului, pe baza unei do­­bînzi medii de 3% anual. In perioada de 20 de ani a împrumu­tului vor ieşi la sorţi 35% din totalul titlurilor, iar restul de 65% din titluri vor fi amortizate le valoarea lor nomi­nală. Potrivit condiţiilor de lansare a împru­mutului, premiile se stabilesc în valoare de 200 pînă la 10.000 ruble la un titlu de 100 de ruble, inclusiv valoarea nomi­nală a titlului. In cursul perioadei de 20 de ani vor fi efectuate 40 trageri la sorţi — cîte două trageri anuale. Titlurile necîștigătoare vor fi amortizate (răscumpărate) la valoarea lor nominală începînd de la 1 decembrie 1959, în de­cursul celor 15 ani care rămîn pînă la expirarea termenului împrumutului. Comisia pentru afacerile externe a Adunării Naţionale franceze a respins tratatul „comunităţii defensive europene“ PARIS 9 (Agenpres). — Comisia pentru După cum se ştie, hotărîrea finală a co­respuns miercuri cu 24 voturi contra ra s ce fusese aminita la cererea guvern 18 şi 2 abţineri, tratatul cu privire nulul — pentru a da posibilitatea lui Bi­la crearea „comunităţii defensive euro- dault să facă o declaraţie în legătură cu pene , pronunţindu-se împotriva ratificării . ,, acestui tratat de către Adunarea Naţională tratati­vele franco-germane în problema franceză. Saar-ului. Un deputat radical a depus un proiect pentru recunoaşterea R. P. Chineze de către Franţa PARIS 9 (Agerpres). — După cum rea Republicii Populare Chineze de către anunţă agenţia France Presse, Ferévial, Franţa, deputat radical socialist, a depus pe ll­ afacerilor externe a Adunării _ . . ..... r- Naţionale urmează să examineze proiec­t­ul Adunari Naţionale Franceze un pro­­tui de rezoluţie în cursul zilei de 10 iect de rezoluţie in care cere recunoaşte- iunie. Şedinţa plenara din 9 iunie a conferinţei de la Geneva GENEVA 9 (Agerpres). — De la cores­pondentul special: Miercuri a avut loc cea de a 6-a şe­dinţă plenară în problema restabilirii păcii in Indochina. Şedinţa a fost prezidată de V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Ex­­terne al Uniunii Sovietice. In cursul şedinţei a luat cuvîntul dele­gatul baodaist, care a rostit un lung dis­curs. Acest discurs într-o altă formă fusese distribuit încă de ieri ziariştilor aflaţi la Casa Presei, după terminarea şedinţei ple­nare, iar apoi a fost retras. Discursul delegatului baodaist are scopul vădit de a îngreuna desfăşurarea trata­tivelor. In cadrul şedinţei a luat de asemenea cuvîntul şi reprezentantul Laos-ului, care a cerut ca problema încetării focului în Patet-Leo şi Khmer să fie separată de cea a încetării focului în Vietnam şi să i se dea prioritate. El s-a­­opus discutării problemelor politice privind Patet-Lao. Ministrul Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Chineze, Ciu En-lai, şi-a început discursul prin a arăta că confe­rinţa de la Geneva a înregistrat oarecare progrese în lucrările sale, însă că aceste progrese sunt departe de a fi satisfăcă­toare. Ritmul lent al lucrărilor sale nu corespunde încă aşteptărilor lumii întregi. Ciu En-lai a arătat că există unele de­legaţii care împiedică conferinţa de le Geneva să ajungă la un acord rapid. Ciu En-lai a citat fapte convingătoare care demonstrează, în mod evident, că pa­ralel cu conferinţa de la Geneva se con­tinuă pregătiri militare şi diplomatice menite să ridice obstacole în calea con­ferinţei. Ciu En-lai şi-a exprimat spe­ranţa că politica obstrucţionistă a anu­mitor delegaţii va înceta cit de curind El şi-a exprimat acordul său deplin cu propunerile concrete făcute de Fam Van Dong, ministrul Afacerilor Externe al Re­publicii Democrate Vietnam, şi de V. M. Molotov, asupra necesităţii discutării pro­blemelor politice împreună cu cele mili­tare, ca fiind strîns legate şi neputînd fi despărţite dacă conferinţa de la Geneva doreşte să realizeze o pace trainică în Indochina. Ciu En-lai şi-a exprimat în continuare punctul de vedere asupra caracterului comisiilor de armistiţiu din Indochina Şi a arătat că comisia neutră trebuie formată din naţiuni asupra cărora conferinţa va cădea de acord, care să asigure un or­gan cu autoritate şi obiectiv, pe baza ex­perienţei comisiei neutre de armistiţiu din Coreea. Ciu En-lai a sprijinit componenţa co­misiei­ neutre, aşa cum a fost propusă de către Uniunea Sovietică. Ciu En-lai a subliniat în continuare ne­cesitatea încetării focului în mod simultan pe întregul teritoriu al Indochinei, referin­­du-se la făptui că mai sunt încă unele de­legaţii care nu se împacă cu acest prin­cipiu asupra căruia s-a căzut odată de acord. Referindu-se la acei care vor să trateze separat problema popoarelor din Khmer şi Patet-Lao, susţinînd că acolo ar fi vorba de o simplă retragere a unor trupe „agre­soare", Ciu En-lai a întrebat cum s-ar pu­tea pretinde trupelor armatei populare din Khmer şi Patet-Lao, să se retragă de pe propriul lor teritoriu ? In.ce priveşte controlul comisiei neutre de armistiţiu împotriva introducerii de ar­­mament dinafară in Indochina, Ciu En-lai a arătat că acest control trebuie exercitat fără nici o excepţie pentru toate cele trei state din Indochina. In încheierea expunerii sate, Ciu En-lai a subliniat faptul că ţările­ garante ale acordului de armistiţiu d­e Indochina, trebuie să adopte principiul măsurilor co­lective, ca singurul capabil să ducă la adoptarea unor măsuri corespunzătoare. Dineu oferit de Ciu En-lai în cinstea lui A. Eden GENEVA 9 (Agerpres). — China Nouă un dineu în cinstea lui Anthony Eden, mi­transmite : nistrul Afacerilor Externe al Angliei , o ru,, tr„ t„i Af„ După dineu a fost prezentat filmul chi-La 8 lume, Ciu En-lai, ministrul Afa- nezes£ ,n culori ,Tra^dia |U)- Lian San,pe cerilor Externe al R. P. Chineze, a oferit și Ciu in-tai" Condamnarea unui grup de complotişti în R. D. Germană BERLIN 9 (Agerpres). — A.D.N Tribunalul suprem din Republica De­mocrată Germană a pronunţat sentinţa în procesul unui grup de complotişti în frun­te cu Georg Dettinger. Acest grup îşi propusese să lichideze Republica Democrată Germană şi realiză­rile puterii muncitoreşti-ţărăneşti şi să re­staureze orânduirea exploatatoare a mono­­poliştilor, a marilor moşieri şi a fas­ciştilor. Dettinger a luat asupra lui organizarea strecurării de bande armate fasciste peste linia de demarcaţie în Republica Demo­crată Germană Complotiştii au recunoscut că scopul lor era să împiedice unificarea paşnică a Germaniei pe o bază democra­tică, să lichideze puterea muncitorilor şi ţăranilor şi să alipească Republica Demo­crată Germană la statul imperialist mili­tarist de la Bonn, docil Americii. Pentru crimele săvîrşite, Tribunalul suprem a condamnat la acuzaţi la urmă­toarele pedepse : Dertinger — 15 ani temniţă grea, Plewe — 13 ani, Bubner — 11 ani, Brandt — 10 ani, Jentzsch — 7 ani, Zinsser — 3 ani. Pag. 3 Delegaţia P. C. U. S. la al X-lea Congres al P. C. din Cehoslovacia PRAGA 9 (Agerpres). — Ceteka La 9 iunie a sosit la Praga delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietica care va participa la Congresul al X-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Din delegaţie fac parte N. S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., I. D. Nazarenko, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Ucraina, E. A. Furţeva, secretar al Comitetului oră­şenesc Moscova al P.C.U.S., V. P. Ste­panov, şef al unei secţii a C. C. al P.C.U.S. Pe aerodromul din Praga, delegaţia P.C.U.S. a fost întîmpînată de A. Novotny, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, A. Zapotecky, I Dola­nsky, A. Cepicka, V. Kopecky, K. Bacilek, membri ai secreta­riatului politic al C.C al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, N. P. Firiubin, ambasador al U.R.S.S. în Cehoslovacia, şi de funcţionarii superiori ai ambasadei. —O— A X-a sesiune a Comisiei Dunării BUDAPESTA 9 (Agerpres). — M.T.I. La 8 iunie s-a deschis la Budapesta a X-a sesiune a Comisiei Dunării. Se ştie că această comisie din care fac parte re­prezentanţi a şase ţări dunărene — Uniu­nea Sovietică, Republica Populară Ungară, Republica Cehoslovacă, Republica Popu­­lară Romina, Republica Populară Bulga­ria şi Republica Federativă Iugoslavă — şi-a mutat sediul la Budapesta. Endre Sik, preşedintele Comisiei, a sa­lutat pe participanţii la sesiune. El a vor­bit despre activitatea eficace desfăşurată de Comisie în cursul ultimilor patru ani. Comisia a elaborat principiile pentru re­glementarea navigaţiei pe Dunăre, a poz­iţiei fluviale, a controlului sanitar şi va­mal, a întocmit un sistem unic de semna­lizare pe căile navigabile, a stabilit colabo­rarea dintre serviciile hidro-meteorologice ale ţărilor dunărene, a editat numeroase hărţi de navigaţie şi manuale de pilotare. Activitatea Comisiei a contribuit la regle­mentarea navigaţiei pe Dunăre. Endre Sik a urat succes sesiunii, exprimîndu-şi spe­ranţa că lucrările ulterioare şi rezoluţiile ce vor fi adoptate intr-un spirit de înţele­gere mutuală vor îmbunătăţi şi mai mult navigaţia pe Dunăre. Delegaţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi a celei de a X-a sesiuni a­ Comisiei : 1. — Raportul directorului Comisiei Du­nării asupra îndeplinirii planului pe anul 1954 în perioada ianuarie-iunie şi asupra completării aparatului administrativ al Co­misiei ; 2. — Raportul asupra executării bu­getului pe 1953 şi pe anul 1954 pină la 1 iunie a.c. ;­ 3. — Rapoartele delegaţilor ţărilor par­ticipante asupra stabilirii unui sistem unic de semnalizare pe căile navigabile; 4. — Aprobarea statutelor de funcţio­nare a secretariatului şi aparatului admi­nistrativ ; 5. — Dispoziţii diverse ; 6. — Propuneri cu privire la ordinea de zi prealabilă a celei de a XI-a sesiuni a Comisiei Dunării. In şedinţa din după amiaza zilei de 8 iunie, D. Halaciov, directorul Comisiei, a prezentat un raport asupra primului punct de pe ordinea de zi, iar I. Avramescu, co­laboratoare a Comisiei, raportul asupra punctului 2. PE SCURT • Potrivit agenţiei France Presse, pu­ternice unităţi ale armatei populare de eliberare din Khmer se află in prezent la aproximativ 180 km. nord de capitala ţării Pnompenh. Luptele continuă de-a lungul fluviului Mekong. • Ziarele relatează că parlamentul chi­lian a respins cu majoritate de voturi pro­punerea de a se adopta o rezoluţie de con­damnare a guvernului din Guatemala. In schimb a fost adoptată o altă rezoluţie preconizînd principiul neamestecului in afacerile interne ale ţărilor americane. • După cum relatează revista „At-Tah­­rir", muncitorii portuari egipteni din Port- Said au refuzat să deservească vasele mili­tare franceze care trec prin Canalul de Suez, în semn de protest împotriva războ­iului de cotropire dus de colonialiştii fran­cezi în Indochina • Campania de persecuţii îndreptată împotriva oamenilor de ştiinţă americani care nu sunt de acord cu planurile agre­sive ale cercurilor guvernante din Sta­tele Unite continuă Ziarele relatează că după cazul cunoscutului savant atomist Robert Oppenheimer a venit rîndul pro­fesorului atomist Edward Condon, pre­şedintele Asociaţiei oamenilor de ştiinţă americani pentru propăşirea ştiinţei, că­ruia i s-a interzis de asemenea accesul la secretele atomice şi împotriva căruia s-a deschis o anchetă. Informaţii Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tov. Ber­ogea Octa­­vian a fost eliberat din funcţia de ministru al Sănătăţii, fiind numit in funcţia de mi­nistru al Prevederilor Sociale. Tov Marinescu Voinea a fost numit in funcţia de ministru al Sănătăţii. Tov. Stela Enescu a fost eliberată din funcție de ministru al Prevederilor So­ciale, primind alte însărcinări. SPECTACOLELE DE AZI TEATRL. Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio) : Gaiţele (ora 15) Pulberea argintie (ora 19.30) ; Municipal : Dragoste în zori de zi ; Tineretului: Neisprăvitul ; Armatei (B-dul G-ral Magheru): De partea cealaltă; Armatei (Calea 13 Septembrie) . Ion Vodă cel Cumplit . Muncitoresc C.F.R. (Giulesti) • Articolul 19 . Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Fără mă­nuşi . Teatrul .Ţăndărică“ . Artiştii pădurii (ora 17. in sala Ateneului R.P.R.) Umo pe ‘»fori (ora 20. în sala Baruch Berea). CINEMATOGRAFE : Patria . In numele legii ; Republica. Bucureşti, înfrăţirea între popoare. Gră­dina .Progres“ : Slugă la doi stăpîni : I. C. Frimu . Umbre ; Maxim Gorki : Petroliştii din Caspica, Meciul de fotbal R P. Ungară-Anglia la Budapesta Zborul în lună ; Elena Pavel, Gh. Doja, Libertăţii . Marile speranţe : Lumina ; Povestea micului cocoşat . Victoria : Cînd trandafirul înflo­reşte ; Timpuri noi : Meciul de fotbal R. P. Un­gară-Anglia la Budapesta, Jurnal romînesc, Jur­nal sovietic. Nouă puişori : Alex. Popov ; Desti­nul unor femei: 8 Martie : Flăcări deasupra Asiei ; Vasile Roaită Alex. Sahia : Pentru pace şi prie­tenie ; Unirea : Brigada lui Ionuţ. Meciul de fotbal R. P. Ungară-Anglia la Budapesta : Cultural : Colţ alb ; Constantin David. Ilie Pintilie : Nunta lu zestre : Flacăra : Epoleţii purpurii; T Vladimirescu: Fiica marinarului ; Vergu : Agentul secret : Arta: Cu inima tînără; Popular: Un nichel în munţi; M. Eminescu : Suspine pe stradă; Mioriţa, 23 Au­gust : Maeştrii baletului rus: Moşilor: Aşteaptă-mă; Donca Simo : Mica şi marea fericire; 8 Mai: Boier cu orice preţ; Volga: Omul cu 1030 de feţe; 1 Mai: Prinţesa trufaşă; N. Bălcescu: Vassa Jeleznova; Rahova: întreceri vesele, Cu pumnul în masă . Olga Bande : Schubert.

Next