Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)

1954-07-22 / nr. 3031

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA 1 .Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Xr. 3031 Joi 22 iulie 1354 4 PAGINI - 20 BANI Un deceniu de existenţă a Poloniei populare Se împlinesc 10 ani de la data de 22 iulie 1944, cînd Armata Sovietică îm­preună cu unităţile Armatei Poloneze renăscute au trecut la eliberarea teritoriu­lui polonez de sub cizma cotropitorilor fascişti. Ziua de 22 iulie este cea mai mare sărbătoare naţională a poporului polonez — ziua­ renaşterii Poloniei. Oamenii muncii din Polonia sărbăto­resc a 10-a aniversare a eliberării patriei lor în condiţiile intensificării luptei po­poarelor pentru slăbirea încordării in­ternaţionale, ale succesului uriaş dobîn­­dit de forţele păcii prin încetarea focului în Indochina, în condiţiile întăririi con­tinue a puternicului lagăr al democra­ţiei şi socialismului, în care Republica Populară Polonă reprezintă o verigă trainică. Cu toată bucuria participă poporul ro­mân la marea sărbătoare a poporului-frate polonez. Au apus pentru totdeauna vre­murile întunecate cînd imperialiştii străini şi clicile exploatatoare de la cîrma Polo­niei şi Romî­niei storceau vlaga poporului şi foloseau aceste ţări drept avanposturi ale blestematului „cordon sanitar“ antiso­­vietic. Popoarele noastre sunt unite prin tradiţiile unei vechi prietenii, prin lupta comună pentru pace şi socialism, prin dragostea şi recunoştinţa comună faţă de marea lor eliberatoare şi prietenă d■ Uniunea Sovietică. In perioada dintre cele două războaie mondiale, guvernele antipopulare ale pa­nilor şi coloneilor fascişti polonezi au menţinut Polonia într-o stare de cruntă înapoiere, au pregătit cotropirea pămîntu­­lui polonez de către militariştii prusaci, întreaga omenire a fost zguduită de distrugerile barbare şi crimele nemaivă­zute, comise de ocupanţii hitlerişti în Po­lonia. Peste 6 milioane de cetăţeni polo­nezi au fost exterminaţi, sute de mii de case au fost distruse şi arse în oraşele şi satele Poloniei. Frumoasa Varşovie a fost prefăcută în ruine. Poporul polonez n-a putut fi însă îngenunchiat ! Ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice, poporul polonez a devenit pentru prima oară stăpîn în ţara sa şi a înfăptuit — în ciuda împotrivirii înver­şunate a reacţiunii interne şi externe — mari transformări revoluţionare. Victorios este drumul străbătut de po­porul polonez în cei zece ani de la elibe­rare. Simţind zi de zi sprijinul şi ajuto­rul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din Polonia, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Unit Polonez, au­ ob­ţinut succese importante în construcţia vieţii noi. A fost lichidată înapoierea eco­nomică a Poloniei. Crîncena exploatare, şomajul, mizeria, foametea, lipsa de drepturi a oamenilor muncii au dispărut pentru totdeauna. Realizarea cu succes a planului trie­nal, în urma căreia producţia industrială a Poloniei a depăşit nivelul antebelic, a permis trecerea la îndeplinirea planului de şase ani (1950—1955), plan de dez­voltare a economiei naţionale. In 1953 producţia industrială a Poloniei a depă­şit de 3,6 ori nivelul anului 1938, iar pro­ducţia socotită pe cap de locuitor de 4,8 ori. Polonia, care în perioada antebelică făcea parte din ţările înapoiate din punct de vedere industrial, ocupă azi locul al cincilea în Europa în ce priveşte volumul total al producţiei. In industrie au apărut ramuri noi, inexistente în Polonia burghezo-moşie­­rească. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes Industria de tractoare, automobile, maşini grele, rulmenţi, construcţii navale etc. Sunt în construcţie importante întreprinderi, din­tre care multe au şi intrat parţial în funcţiune. Printre acestea se număra Combinatul metalurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, uzina de zinc „Boleslaw“, uzina de aluminiu de la Skawina, cen­trale electrice, o uzină de automobile şi una de autocamioane, noi mine carbo­nifere, fabrici chimice, de ciment, nu­meroase întreprinderi pentru Industria uşoară. Se dezvoltă necontenit producţia bu­nurilor de larg consum. Anul trecut pro­ducţia de bunuri de consum popular a reprezentat circa 220 la sută în compara­ţie cu 1949. Succese însemnate au obţinut şi oame­nii muncii de pe ogoare: recoltele de ce­reale depăşesc azi pe cele antebelice. S-a întărit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare poloneză, teme­lia de nezdruncinat a puterii populare. Pe calea unirii liber consimţite, 200.000 ţărani muncitori au trecut să-şi lucreze pămîntul în comun, folosind tehnica mo­dernă, în aproape 9.000 cooperative agri­cole de producţie. Partidul Muncitoresc Unit Polonez acordă o mare însemnătate accelerării ritmului de dezvoltare a agri­culturii şi lichidării disproporţiei dintre dezvoltarea industriei şi agriculturii. Grija pentru satisfacerea nevoilor mate­riale şi spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii este suprema lege a puterii populare. In 1953, venitul real al populaţiei orăşeneşti a depăşit nivelul antebelic cu 40%, iar cel al populaţiei săteşti — cu aproximativ 75%. Cultura poloneză, naţională în formă şi socialistă în conţinut, este în plină dez­voltare. Reţeaua de şcoli, institute de în­­văţămînt superior şi ştiinţifice s-a mărit considerabil. Analfabetismul în rîndul populaţiei adulte a fost în întregime li­chidat. Succese însemnate au dobîndit oamenii de ştiinţă, scriitorii şi artiştii po­lonezi. Forţa conducătoare a poporului polo­nez, organizatorul şi inspiratorul tuturor victoriilor sale este Partidul Muncito­resc Unit Polonez. Astăzi aproape 1.300.000 dintre cei mai buni fii ai po­porului sunt uniți în partidul clasei mun­citoare. Congresul al 11-lea al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, care a avut loc recent, a constituit un jalon important pe drumul Poloniei populare spre socialism. O însemnătate hotărîtoare în succesele dobîndite de Polonia în cei 10 ani de la eliberare are uriaşul ajutor frăţesc acordat de către marea Uniune Sovietică. Cu aju­torul U.R.S.S. s-a refăcut Varşovia, au fost construite numeroase întreprinderi bazate pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Polonia primeşte din U.R.S.S. 80% din cantitatea de bumbac importată, 40% din aceea de crom, 65% din aceea de minereu de fier etc. Poporul polonez ştie că viaţa sa nouă într-o patrie liberă, independentă şi puter­nică o datoreşte tocmai faptului că este membru al marii familii a ţărilor lagăru­lui socialist, în frunte cu puternica Uniune Sovietică. „Alianţa noastră cu U.R.S.S. —­­a spus tovarăşul Boleslaw Bierut — con­stituie chezăşia securităţii noastre“. Uneltirile turbate ale duşmanilor păcii, înrobitorii din trecut ai popoarelor noa­stre, încercările lor de a ascunde şi calom­nia marile realizări ale popoarelor libere au fost şi sunt spulberate de fapte. La scurte intervale după marea sărbătoare a poporului polonez şi celelalte popoare ale ţărilor de democraţie populară îşi sărbă­toresc în acest an sau anul viitor 10 ani de viaţă liberă, înregistrînd mari succese. Regimurile democrat-populare şi-au dove­dit pe deplin uriaşa lor forţă vitală, bazată pe legătura indisolubilă cu poporul ; ele se dezvoltă victorios spre binele popoare­lor lor, spre­ binele păcii. Din primele zile ale existenţei sale, Po­lonia populară îşi consacră toate forţele cauzei păcii şi colaborării între popoare. Luptînd consecvent împotriva reînvierii militarismului german, R. P. Polonă se pronunţă pentru securitate colectivă în Europa. Prestigiul internaţional al Po­loniei noi creşte. Ea a fost desemnată ca una din puterile care vor supraveghea înfăptuirea armistiţiului în Indochina. An de an prietenia tradiţională dintre popoarele român şi polon — care păşesc umăr la umăr în marele front al păcii şi socialismului — devine tot mai trainică. Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă constituie baza strînselor relaţii econo­mice, politice şi culturale dintre ţările noastre. In anul 1953 volumul schimbu­rilor comerciale dintre R.P.R. şi R. P. Polonă s-a dublat, în comparaţie cu anul 1948. De asemenea, colaborarea culturală romîno-polonă dă rezultate tot mai bo­gate. Prietenia frăţească, tot mai strînsă din­tre popoarele român şi polon, contribuie la mersul înainte spre socialism a ţărilor noastre, deschizînd perspective luminoase pentru noi realizări atît în R.P.R, cît şi în R. P. Polonă. Ea slujeşte deopotrivă intereselor vitale ale popoarelor noastre cît şi cauzei păcii. De ziua marii sărbători a poporului­­frate polonez, poporul român îl felicită căl­duros și îi urează din toată inima noi și însem­nate succese în lupta pentru socia­lism și pace. TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne calde felicitări. Poporul român ia parte din toată inima la această mare sărbătoare a poporului frate polon. Urez popor lui polon noi şi mari victorii în munca sa rodnică pentru înflorirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află eliberatoarea şi prietena noastră, marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea poporului român şi a guvernului Republicii Populare Romíne sincere felicitări frăţeşti. Poporul român salută cu căldură marile rezultate obţinute de Polonia în cei 10 ani de la renaşterea sa, în opera de construire a socialismului şi în lupta consec­ventă pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pentru prosperitatea Repu­blicii Populare Polone. GHEORGHE GHEORGHIU-DE­I Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Eri, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe şi-a încheiat lucrările. Problema restabilirii păcii în Indochina a fost rezolvată cu succes. Acordurile adoptate la conferinţă constituie o serioasă victorie a forţelor păcii, un mare pas pe calea spre slăbirea încordării în relațiile internaționale. Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe Declaraţia de încheiere a conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina GENEVA 21 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia din 21 iulie 1954 de încheiere a conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina la care au luat parte reprezentanţii Cambodgiei, statului Vietnam, Statelor Unite ale Americii, Franţei, Laosului, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Chineze, Regatului Unit şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. 1) Conferinţa ia notă de acordurile care pun capăt operaţiunilor militare în Cambodgia, Laos şi Vietnam şi care stabilesc controlul internaţional şi supra­vegherea asupra îndeplinirii prevederilor acestor acorduri. 2) Conferinţa remarcă cu satisfacţie încetarea operaţiunilor militare în Cam­bodgia, Laos şi Vietnam ; ea îşi exprimă convingerea că intrarea în vigoare a hotă­­rîrilor prevăzute în prezenta declaraţie şi in acordurile cu privire la încetarea ope­raţiunilor militare va da Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului posibilitatea de a-şi îndeplini şi pe viitor rolul lor în comunitatea paşnică a naţiunilor, in mod absolut independent şi suveran. 3) Conferinţa ia notă de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Laosului cu privire la intenţia lor de a lua măsuri care să permită tuturor cetăţenilor să-şi ocupe locul în comunitatea naţională şi în special prin participarea la apropiatele alegeri generale, care în conformitate cu constituţia fiecăruia dintre aceste state vor avea loc în cursul anului 1955 prin vot secret şi în condiţiile respectării liber­tăţilor fundamentale. 4) Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea ope­raţiunilor militare în Vietnam, care interzic introducerea în Vietnam de trupe stră­ine, de personal militar străin precum şi de orice fel de arme şi muniţii. Confe­rinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernelor Laosului şi Cambodgiei cu pri­vire la faptul că ele sînt hotărîte să solicite ajutor în material, personal sau instruc­tori numai în interesul apărării efective a teritoriului lor, iar în ceea ce priveşte Laosul, în limitele stabilite de acordul cu privire la încetarea operaţiunilor militare in Laos. 5) Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea opera­ţiunilor militare în Vietnam, în virtutea cărora nici un fel de baze militare ale unor state străine nu pot fi instalate în zonele de regrupare ale ambelor părţi, acestea trebuind să vegheze ca zonele repartizate lor să nu participe la nici un fel de alianţă militară şi să nu fie folosite pentru reluarea operaţiunilor mili­tare sau în scopurile unei politici agresive. Conferinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Lao­sului în virtutea cărora acestea nu se vor­­alătura nici unui acord cu alte state, dacă acest acord include obligaţia de a participa la vreo alianţă militară care nu corespunde principiilor Cartei Naţiunilor Unite, iar in ceea ce priveşte haosul principiilor acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Laos ; de ase­menea atîta vreme cît securitatea lor nu va fi ameninţată nu vor permite să se creeze baze militare pentru forţele militare ale unor puteri străine pe teritoriul Cambodgiei sau Laosului. 6) Conferinţa constată că acordul cu privire la Vietnam are drept ţel funda­mental reglementarea problemelor militare pentru a se pune capăt operaţiunilor mi­litare şi că linia militară de demarcaţie este provizorie şi nu poate fi considerată ca fiind într-o măsură oarecare o graniţă politică sau teritorială. Conferinţa îşi exprimă convingerea că aplicarea prevederilor cuprinse în prezenta declaraţie şi în acordul referitor la încetarea operaţiunilor militare va crea premisele necesare pentru realizarea în cel mai scurt timp a reglementării politice în Vietnam. 7) Conferinţa declară că în ceea ce priveşte Vietnamul, reglementarea pro­blemelor politice, realizată pe baza respectării principiilor independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, trebuie să dea posibilitate poporului vietnamez să se bucure de libertăţile fundamentale garantate de instituţiile democratice create ca urmare a alegerilor generale şi cu vot secret. Pentru ca stabilirea păcii să înregistreze un progres suficient şi pentru ca toate condiţiile necesare să fie create spre a face posibilă exprimarea liberă a voinţei naţionale, alegerile generale se vor desfăşura în cursul lunii iulie 1956, sub con­trolul unei comisii internaţionale, alcătuită din reprezentanţii statelor­ membre ale comisiei internaţionale pentru supraveghere şi control, prevăzută prin acordul pen­tru încetarea operaţiunilor militare. In acest scop vor avea loc consultări între autorităţile reprezentative competente din ambele zone, începînd de la 20 iulie 1955. 8) Prevederile acordului cu privire la încetarea operațiunilor militare, care sunt îndreptate spre asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor, trebuie îndepli­nite în modul cel mai strict şi mai ales să dea posibilitate fiecăruia în Vietnam să aleagă în mod liber zona în care vrea să trăiască. 9) Autorităţile reprezentative competente din zonele de nord şi de sud ale Vietnamului, precum şi autorităţile din Laos şi Cambodgia nu trebuie să permită persecutarea individuală sau colectivă a persoanelor sau a membrilor familiilor acestora, care au colaborat intr-un fel sau altul cu una din părţi in cursul răz­boiului. 10) Conferinţa ia notă de declaraţia guvernului Republicii Franceze potrivit căreia acesta din urmă este gata să-şi retragă trupele de pe teritoriul Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului, la solicitarea guvernelor interesate şi la termenele care vor fi stabilite de comun acord între părţi, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit acor­dului dintre cele două părţi, anumite efective de trupe franceze pot fi lăsate în anumite puncte şi pînă la anumite termene. 11) Conferinţa ia notă de declaraţia guvernului francez că la reglementarea tuturor problemelor legate de restabilirea şi întărirea păcii în Camboagia, Laose şi Vietnam se va baza pe respectarea independenţei şi suveranităţii, unităţii şi inte­grităţii teritoriale ale Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului. 12) In relaţiile lor cu Cambodgia, Laosul şi Vietnamul, fiecare din partici­panţii la conferinţa de la Geneva îşi ia obligaţia să respecte suveranitatea, inde­pendenţa, unitatea şi integritatea teritorială a statelor amintite şi sa se abţina de la orice amestec în treburile lor interne. 13) Participanţii la conferinţă sunt de acord să se consulte între ei în legătură cu oricare chestiune care le va fi transferată de comisiile internaţionale de supra­veghere şi control pentru a examina măsurile care ar putea să se dovedească­ nece­sare pentru asigurarea şi respectarea acordurilor cu privire la încetarea acţiunilor militare în Cambodgia, în Laos şi Vietnam. Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 (Urmare, începutul In „Sdnneia“ Nr. 8030). 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză Clasa l-a, In valoare de 30.000 lei 1. Mihail Sadoveanu — pentru romanul „Nicoară Potcoavă“. 2. Zaharia Stancu — pentru romanul „Desculţ“, edi­ţia 1952. Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei Marin Preda — pentru povestirea „Desfăşurarea“. Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei Dumitru Mircea — pentru romanul „Pîine albă". b) Poezie Clasa l-a, In valoare de 30.000 lei Eugen Jebeleanu — pentru poemul „Bălcescu". Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei Letay Lajos — pentru volumul de poezii „O lume nouă se construiește“. Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei 1. Mihu Dragomir — pentru volumul de poezii „Ste­lele păcii". 2. Nicolae Tăutu — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra“. c) Dramaturgie Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei 1. Lucia Demetriue — pentru piesa de teatru „Oa­meni de azi“. 2. Cezar Pe­tresen și Mihail Novicov — pentru sce­nariul „Nepoții gornistului". Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei 1. C. Constantin şi A. Rogoz — pentru piesa de teatru „Martin Rogers descoperă America". 2. Ladislau Kiss şi Dezideriu Kovács — pentru piesa de teatru „Furtună în munţi“. K. In domeniul muzicii a) Compoziţie Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sabin Drăgoi — pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian". 2. Paul Constantinescu — pentru „Concertul pentru pian şi orchestră“ şi „Toccata pentru pian". Clasa ll-a, in valoare de 25.000 lei 1. Nicolae Buicliu — pentru „Quartetul de coarde în sol minor“. 2. Ludovic Feldman — pentru „Balada pentru vioară şi orchestră" și „Scene de balet“. 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de violoncel“. Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei 1. Achim Stoia — pentru „Suita a Il-a pentru or­chestră“. 2. Mauriciu Vescan — pentru cintecele : „Hei rup“ pe versuri de autor ; „Oaste vitează popor coreean“ pe versuri de D. Corbea şi „In Bucureştiul iubit" pe ver­suri de N. Nasta, Şt. Iureş şi I. Hobana. 3. Gherase Dendrino — pentru cintecele: „Cale lungă drum de fier“ pe versuri de Puiu Maximilian şi „Tine­reţe, dragă-mi eşti“ pe versuri de George Mihalache. b) Interpretare muzicală Clasa l-a, în valoare d­e 30.000 lei­ ­. Colectivului format din: Egizio Massini, dirijor; Ioana Nicola, solistă ; Nicolae Secărea rm, solist; Zena­­ida Palii, solistă ; Mihail Știrbei, solist; Mircea Buciu, solist ; Dora Massini, solistă ; Ana Tălmăceanu, solistă ; Cornelia Gavrilescu, solistă ; Gheorghe Culibin, maes­tru de cor şi Anton Romanovschi, maestru de balet, de la Opera de Stat din Bucureşti — pentru interpre­tarea operei „Rusalka“. 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru interpreta­rea Simfoniei a IV-a, a Simfoniei a Vl-a de Ceaikov­­ski, a „Serenadei pentru coarde" de Ceaikovski şi pen­tru popularizarea lucrărilor din ţările de democraţie populară. Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Panait Cotescu, regizor ; Iiie Balea, regizor ; Eugen Lázar, dirijor ; Alexandru Taban, dirijor ; Octav Enigărescu, solist; Lia Hubic, solistă ; Alexandru Racolţea, solist; David Ohanezian, solist; Ion Piso, solist ; Stela Simonetti, solistă ; Lucia Stă­­nescu, solistă, de la Opera de Stat din Cluj — pentru interpretarea operelor: „Tînăra gardă“, „Halka" şi opereta „Ana Lugojana". Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei Eremia Dumitru, colonel , pentru contribuţia dată In conducerea şi îndrumarea fanfarelor şi pentru diferite creaţii personale în domeniul muzicii. L. In domeniul cinematografiei Clasa l-a, In valoare de 30.000 lei Colectivului format din: Marietta Sadova, regizor; Victor Iliu, regizor; Wilfred Ott, operator sef ; Septi­­miu Sever, actor ; N. Tomazoglu, actor și Dumitru Savu, actor­­ pentru realizarea filmului artistic de lung me­traj „Mitrea Cocor“. Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Herman Rabinovici, regizor ; Andrei Feher, operator şef coregizor; Anton Belici, monteur şef şi Teodor Mitache, regizor muzical , pen­tru realizarea filmului documentar in culori „Sărbă­toarea eliberării“ (23 August 1952). Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei Ion Popescu Gopo, regizor de desen animat — pen­tru realizarea primelor filme de desen animat in R.P.R. M. In domeniul picturii si artei grafice Clasa I-a, in valoare de 30.000 lei 1. Camil Ressu — pentru tabloul „Iscălim pentru pace“ si pentru întreaga sa activitate. 2. Gavril Miklossy — pentru tabloul „Griviţa 1933“. 3. Jean Sisriadi — pentru întreaga sa activitate. Clasa ll-a, in valoare de 25.000 lei 1. Ştefan Szönyi — pentru tabloul „I. V. Stalin“. 2. Lidia Agricola — pentru tablourile „Maria Zidaru“ şi „O şedinţă ilegală“. 3. Mimi Maxy Şaraga — pentru tabloul „Ea nu-şi va trăda fiul“ şi pentru peisajul „Pe valea Ialomicioarei". 4. Octavian Angheluţă — pentru tabloul „Invăţind de la maeştrii sportului sovietic“ 5. Jules Perahim — pentru ilustraţiile la volumele III şi IV ale romanului „Klim Samghin“ de Maxim Gorki şi la romanul „Prima lovitură" de André Stil. 6. Cik Damadian — pentru caricaturile : „Mesaj de pace", „Războiul bacteriologic“, „A vorbit“, „Cursa înar­mărilor" și altele. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei 1. Aurel Haiduc — pentru tabloul „Moment din con­stituirea Diviziei Tudor Vladimirescu“. 2. Ion Doru — pentru caricaturile : „Rebut", „Goana după recompensă“ și altele. II. In domeniul sculpturii Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Iosif Fekete — pentru sculptura „Sudorul". Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei 1. Marius Butunoiu — pentru sculptura „Dimitrie Cantemir" şi macheta monumentului Generalissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka — pentru sculptura „Stalin­as la paz". 3. Octav Iiiescu — pentru sculptura „Tractoristul Stoica Constantin“. 4. Zoe Băicoianu — pentru compoziţia „Gărzile pa­triotice“. C. In domeniul arhitecturii Clasa ll-a, In valoare de 25.000 lei 1. Petre Antonescu, profesor arhitect — pentru lu­crările realizate în anul 1952 la clădirea Ministerului Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Con­strucţii. 2. Duiliu Marcu, profesor arhitect — pentru reali­zarea interioarelor palatului Consiliului de Miniştri. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Richard Bordenache, profesor arhitect , pentru pro­iectarea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale Clasa l-a, in valoare de 30.000 lei 1. Sică Alexandrescu, regizor, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti — pentru valorificarea operei dramatice a lui I. L. Caragiale. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Teatrul Munici­pal din Bucureşti — pentru realizarea spectacolelor: „Liubov Iarovaia“ de Trenev, „Pădurea“ de Ostrov­ski şi pentru decorurile la piese de Caragiale, Gogol şi altele. 3. Colectivului format din : Costache Antoniu, actor; Marcel Anghelescu, actor ; Niki Atanasiu, actor; Radu Beligan, actor ; Ion Finteşteanu, actor; Alexandru Giu­­garu, actor ; Elvira Godeanu, actriţă ; Ion Talianu, ac­tor şi Vasiliu Birlic, actor, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti , pentru spectacolul „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Nicolae Tompa, regizor ; Fe­­rencz Delly, actor; Ernő Szabó, regizor şi Gheorghe Kovács, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş , pentru aportul dat în realizarea spectacolelor „Revizorul“ de N. Gogol, „Furtună în munţi" de L. Kiss şi D. Kovács şi „Două lagăre“ de A. Iacobsohn. Clasa lll-a, In valoare de 15.000 lei Colectivului format din : Moni Ghelerter, regizor ; Şte­fan Ciubotăraşu, actor; Sonia Cluceru, actriţă; Fory Eterle, actor; Gina Petrini, actriţă şi Sandina Stan, ac­triţă, de la Teatrul Municipal din Bucureşti , pentru spectacolul „Oameni de azi" de Lucia Demetrius,

Next