Scînteia, septembrie 1954 (Anul 23, nr. 3066-3091)

1954-09-01 / nr. 3066

Ni. 3060 Proiectul Statutului modificat al P.M.R. cuprinde un întreg capitol consacrat can­didaţilor de partid, ceea ce dovedeşte grija deosebită a partidului pentru asigurarea purităţii rîndurilor sale. Proiectul Statutului modificat con­ţine o serie de lucruri noi, în le­gătură cu reglementarea primirii de membri şi candidaţi de partid. Este foarte bine că în proiectul de statut se prevede că organizaţia de bază are dreptul să reducă stagiul de candidat muncitorilor care lucrează nemijlocit în producţie de cel puţin cinci ani şi care dovedesc prin fapte că îndeplinesc condiţiile pentru a fi membri de partid. Deosebit de importantă este precizarea din proiectul Statutului modificat că sta­giul de candidat nu trebuie să fie o sim­plă formalitate. „...Organizaţia de partid — se spune în proiectul de Statut — este datoare să se îngrijească necontenit de educarea şi creşterea nivelului politic al candidaţilor, să-i atragă la întreaga muncă a organizaţiei de partid, să ajute candida­ţilor să se pregătească în vederea intrării lor în partid“. Comitetul raional de partid Cîmpina a îndrumat birourile organizaţiilor de bază să se ocupe temeinic de candidaţi, să-i ajute să folosească în mod just stagiul de candidatură. Stagiul de candidat, obligatoriu pentru toţi acei care doresc să intre în partid, are o mare însemnătate pentru îndeplinirea cerinţelor puse de partid cu privire la calitatea membrilor de partid. D­upă cum se arată şi în proiectul Statutului modi­ficat, în timpul stagiului candidatul are posibilitatea să-şi însuşească temeinic sta­tutul şi linia politică a partidului; toto­dată organizaţiile de partid pot să cu­noască mai bine pe cel ce solicită să fie primit în partid, să verifice aptitudinile şi calităţile candidatului. Bune rezultate în munca de educare a candidaţilor ca luptători activi pentru cauza partidului au obţinut organizaţiile de partid de la schela Moreni, de la rafi­năria nr. 4 Cîmpina, de la uzinele Poiana- Cîmpina, de la Fabrica de ciorapi ş. a. Comitetul raional de partid a cerut or­ganizaţiilor de bază ca în timpul stagiului să pună pe primul plan educarea candi­daţilor prin muncă, în producţie. Un mare număr de organizaţii de par­tid au obţinut în această direcţie succese importante. Iată, de pildă, un singur exem­plu. Tov. Ion Ignat, maistru sondor la sonda 715 din schela Moreni, a fost pri­mit candidat de partid acum şase luni de zile, între felul cum muncea înainte acest tovarăş cînd nu era candidat de partid, şi felul cum munceşte azi este o mare deosebire. Deşi era un bun mun­citor, totuşi tov. Ion Ignat — după cum singur spune — cînd mergea înainte la o sondă se ocupa numai de lucrurile care cădeau strict în sarcina lui şi nu se in­teresa de munca în ansamblu, ceea ce uneori avea urmări proaste asupra mer­sului producţiei. Spre aceste lucruri şi-a îndreptat privirea abia cînd i-a atras atenţia asupra lor comunistul Ba­dea Petre şi cînd l-a văzut pe acesta cu cită grijă şi migală controlează tot ceea ce poate influenţa bunul mers al muncii. „De cînd sînt candidat de par­tid — spune tov. Ion Ignat — simt altă răs­pundere faţă de munca mea , munca de fiecare zi o privesc cu alţi ochi. Organi­zaţia de partid m-a învăţat că pentru a dovedi că merit să fiu primit în partid trebuie să muncesc într-un chip nou, să lupt pentru mărirea producţiei, pentru ca­litate şi economii, pentru creşterea de noi cadre“. Alături de comunişti, candidaţii de par­tid sunt oamenii cei mai înaintaţi. Ei luptă pentru creşterea a ceea ce este nou şi îna­intat, pentru îmbunătăţirea calitativă a muncii, nu trec nepăsători pe lîngă lip­suri. Nu poate fi ruptă de educaţia primită din partea organizaţiei de partid străda­ GHEORGHE ENE primsecretar al Comitetului raional de partid Cîmpina una ing. Juncu Vasile, candidat de partid de la rafinăria nr. 4 Cîmpina, de a găsi şi a pune la punct împreună cu un alt in­giner, membru de partid, o inovaţie care a adus mari economii întreprinderii, spo­rind totodată capacitatea de producţie. Rod al aceleeaşi educaţii trebuie consi­derată grija pe care o manifestă numeroşi candidaţi de partid faţă de buna desfăşu­rare a procesului de producţie, supărarea lor îndreptăţită atunci cînd, din lipsă nejustificată de scule sau din neglijenţă, ritmul producţiei este încetinit. Cum acţionează organizaţiile de partid pentru influenţarea şi educarea candida­ţilor, ce mijloace folosesc ? O condiţie necesară pentru asigurarea rolului de avangardă al membrilor şi can­didaţilor de partid este ridicarea neconte­nită a nivelului lor politic şi ideologic. Proiectul Statutului modificat prevede printre îndatoririle de frunte ale membri­lor şi candidaţilor de partid ridicarea ni­velului de conştiinţă, însuşirea marxism­­leninismului. De aceea, Comitetul raional de partid Cîmpina a îndrumat în perma­nenţă birourile organizaţiilor de bază să arate candidaţilor importanţa studierii marxism-leninismului, să trezească în ei interesul pentru studiu şi să-i înscrie — conform dorinţei şi pregătirii lor — într-una din formele învăţămîntului de partid. Astăzi, cînd o serie de candidaţi au fost primiţi ca membri de partid — de pildă, tov. Ponea Ion şi Horia Gheorghe de la rafinăria nr. 4 Cîmpina — putem spune că progresele cele mai mari în do­­bîndirea unei atitudini comuniste faţă de muncă, în dezvoltarea conştiinţei s-au în­registrat la acei tovarăşi care au absolvit un cerc sau un curs de partid. Munca de educaţie politico-ideologică desfăşurată de organizaţiile de bază n-a constat însă doar în îndrumarea candi­daţilor pentru a frecventa cercuri şi cursuri de partid. Birourile organizaţiilor de bază organizează conferinţe pentru can­didaţi, îi îndrumă să citească regulat ziare, reviste, cărţi de literatură. Organizaţia de bază nr. 6 de la schela Cîmpina a îndru­mat pe candidaţi şi pe noii membri de partid să vizioneze filme cu un puternic caracter educativ („Carnetul­ de partid“, „Tovarăşul Sverdlov“ etc.). In acţiunea de educare comunistă a candidaţilor este deosebit de important să li se repartizeze sarcini concrete, potri­vit cu cunoştinţele şi aptitudinile fiecă­ruia. Unui candidat de partid i se pot da sar­cini foarte variate. De exemplu , să răs­pundă de îndeplinirea unor sarcini de producţie, cum ar fi introducerea unor metode noi de muncă, sprijinirea unor to­varăşi cu o mai slabă calificare ; să se ocupe de descoperirea şi folosirea rezer­velor interne, de realizarea de economii etc.; candidaţii pot fi antrenaţi în dife­rite colective pentru a studia unele pro­bleme de producţie, pot să participe la întocmirea unui raport, să facă parte din colectivul de agitatori sau din colectivul gazetei de perete etc. Candidatul de par­tid Mitrică Vasile de la uzina metalurgică Cîmpina a primit astfel sarcina de a ajuta la îmbunătăţirea calităţii pieselor de la modelărie. în repartizarea de sarcini, majoritatea organizaţiilor de bază ţin seama de faptul că candidaţii n-au experienţă în munca de partid, că nu sunt destul de maturi politiceşte; de aceea, la început le dau sarcini mai uşoare, îi ajută la îndeplinirea lor şi numai după ce se achită cu bine ,de acestea le încredinţează alte sarcini mai complexe. Participînd activ la viaţa organizaţiei de bază, luptînd pentru înde­plinirea sarcinilor, candidaţii de partid cresc în muncă, se dezvoltă în ei trăsă­turi comuniste, dovedesc că merită să fie primiţi membri de partid. Tovarăşul Boboleanu Alexandru din organizaţia de bază nr. 1 a rafinăriei nr. 4 Cîmpina era cunoscut ca un tînăr slab pregătit politiceşte, fără o calificare înaltă. Cu toate acestea, organizaţia de bază, ţi­­nînd seama de faptul că este tînăr, cins­tit şi cu perspective de dezvoltare, l-a pri­mit pe tov. Boboleanu candidat. La adu­narea de primire comuniştii i-au arătat o serie de lipsuri şi l-au îndemnat să lupte cu hotărîre pentru lichidarea lor. Comunistul Horia Ion a primit sarcina de a se ocupa de tînărul Boboleanu, de educarea lui comunistă ca şi de ridicarea nivelului său profesional. Biroul l-a controlat sistematic cum învaţă şi cum munceşte, l-a ajutat să în­vingă unele greutăţi. In felul acesta, în perioada stagiului de candidatură tov. Boboleanu s-a transformat, a devenit alt om — fruntaş în muncă, activ în viaţa obştească. Nu de mult, expirîndu-i stagiul de candidat, adunarea organizaţiei de bază l-a primit în rîndurile membrilor de partid, în scopul ridicării răspunderii membri­lor de partid pentru educarea candidaţi­lor, biroul organizaţiei de bază nr. 6 mo­toare de la uzinele Poiana-Cîmpina a re­partizat cîte un membru de partid pe lîngă fiecare candidat. Printr-o muncă perseverentă, migă­loasă, organizaţiile de bază educă pe can­didaţi în spiritul moralei comuniste. Pînă acum, în cuprinsul raionului peste 150 de tovarăşi cărora le-a expirat stagiul de candidat au fost primiţi mem­bri de partid. Comitetul raional a îndru­mat organizaţiile de bază să se îngri­jească ca la terminarea stagiului, candi­daţii să aibă gata pregătite toate formele necesare pentru a putea fi primiţi în par­tid, bineînţeles dacă îndeplinesc condiţiile ce se cer unui membru de partid. Pentru a evita prelungirea stagiului de candidatură peste termenul fixat, comi­tetul raional de partid a indicat organi­zaţiilor de bază să ţină o evidenţă clară a candidaţilor pe care-i au, a instruit birourile să pregătească temeinic adună­rile generale în care se face primirea în partid, să anunţe din timp ordinea de zi etc. Cu toate că au fost obţinute unele re­zultate bune în ce priveşte educarea can­didaţilor de partid, totuşi mai sunt în ra­ion organizaţii — din uzina „Neptun“, fabrica de tîmplărie, oficiul Transporturi trestul nr. 1 Cîmpina — care neglijează această sarcină de căpetenie, despărţind în mod artificial munca de primire a can­didaţilor de partid de munca de educare a acestora, mulţumindu-se doar să pri­mească candidaţi, pe care-i lasă apoi în voia soartei. în aceste organizaţii candi­daţii nu primesc sarcini, nu sunt îndru­maţi spre învăţămîntul de partid, nu sunt antrenaţi să participe la viaţa organiza­ţiei de bază. O lipsă foarte serioasă a constituit-o faptul că vreme îndelungată, de problema candidaţilor nu s-au ocupat toate secţiile comitetului raional, ci numai secţia organizaţiilor de partid, sindicate şi U. T. M. Secţia de propagandă şi agitaţie, de exemplu, nu s-a îngri­jit de organizarea de conferinţe şi lec­ţii, n-a controlat cum sunt ajutaţi candi­daţii încadraţi în învăţămîntul de partid, ce se face pentru ridicarea nivelului lor cultural etc. Toate acestea au dus la să­răcirea conţinutului muncii de educare, au făcut ca această muncă să se desfăşoare în multe locuri unilateral. Proiectul Statutului modificat pune în faţa noastră sarcini sporite, ridică la un nivel şi mai înalt titlul de membru de partid. Este datoria noastră imediată ca odată cu intensificarea muncii politice pentru primirea de noi membri şi candi­daţi de partid să ne ocupăm cu şi mai multă grijă de educarea acelora care se pregătesc să intre în partid, ceea ce va duce la întărirea rîndurilor partidului. VIAŢA DE PARTID Stagiul de candidat — şcoală pentru viitorul membru de partid Declaraţiile unor oaspeţi de peste hotare . Printre oamenii de artă şi de ştiinţă care sunt oaspeţi ai ţării noastre, invitaţi de Institutul Român pentru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea, se află şi scriitorul austriac Frantz Karl Franchy. înainte de a părăsi ţara noastră, scrii­torul Frantz Karl Franchy a avut o con­vorbire cu un redactor al Agenţiei Ro­mâne de Presă „Agerpres“. Pe mine, care am cunoscut Româ­­nia din trecut — a spus scriitorul aus­triac — m-a impresionat avîntul în muncă, ritmul în care se construieşte. Mă refer în primul rînd la fabricile şi uzinele noi, la instalaţiile lor perfecţionate, la zecile de mii de muncitori şi la condiţiile bune de muncă ce au fost create. Am văzut cum pentru prima oară în România se fabrică rulmenţi, autocamioane, tractoare şi alte utilaje industriale şi agricole. Frantz Karl Franchy a vorbit apoi des-,­pre impresiile sale asupra vieţii culturale şi artistice a poporului român. Am avut plăcerea — a spus el — să mă întîlnesc, în timpul vizitei mele în Romînia cu mai mulţi scriitori şi oameni de artă.. Din con­vorbirile avute cu ei am aflat despre ad­mirabilele condiţii pe care le au creatorii de artă în ţara dvs. •­ Antonio Gium­atti-Verona, secretar al Asociaţiei micilor cultivatori din Italia, membru al conducerii Cooperaţiei agricole provinciale italiene, care vizitează ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor, a avut o convorbire cu un corespondent al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, despre vizita făcută în R.P.R. Ceea ce impresionează în primul rînd ochii, oricărui occidental care vine în ţara dvs. — a spus Antonio Gium­atti-Verona — este atmosfera de muncă constructivă, do­rinţa de pace a întregului popor. Am văzut că muncitorul român, avînd asigurat locul său în fabrică, se întrece pentru a produce cît mai mult, în timp ce muncitorul italian este con­­strîns să fugă după un cîştig care să-l ajute a-şi menţine viaţa. Maşi­nile din­­ fabricile voastre lucrează pentru o muncă de pace şi de construcţie. Nu sunt comunist. Vederile mele poli­tice au un caracter independent. Perso­nal, sunt mulţumit că am putut să capăt experienţa vizitei în R.P.R., ceea ce îmi va da posibilitatea să mă orientez mai bine asupra situaţiei din ţara mea. La reîn­toarcere voi arăta italienilor efortul vos­tru care reprezintă un pas hotărît pe tă­­rîmul construcţiei şi al păcii între po­poare. Muncitorii italieni se informează de rea­lizările din Romînia. Opinia publică ita­liană doreşte o dezvoltare largă a schim­burilor comerciale dintre Italia şi Romî­nia, ceea ce ar crea şi posibilitatea reluării schimburilor culturale. Italia importă pe­trol din America şi Persia, în condiţii dezavantajoase. Această situaţie poate fi înlăturată printr-un schimb de produse între ţările noastre cu un rezultat avan­tajos atît pentru Italia cît şi pentru Ro­mînia. Maşinile şi vasele fabricate în Ita­lia ar putea fi schimbate în Romînia cu materii prime, ceea ce va da posibilitate, pe de o parte, redeschiderii a zeci de fa­brici italiene, printre care marile între­prinderi metalurgice şi navale Reggiane, Ansaldo şi San Giorgio, în care vor găsi de lucru zeci de mii de muncitori italieni concediaţi, iar Romîniei, pe de altă parte, îi va ajuta să-şi desăvîrşească mai rapid opera socială începută. Sper că cele două popoare vor reuşi în curînd să aibă legă­turi concrete în acest domeniu. R. P. R. va participa la Tîrgul de la Leipzig In toamna fiecărui an se organizează la Leipzig — important centru industrial al R. D. Germane — tradiţionalul tîrg de mostre. Anul acesta, la Tîrgul de la Leip­zig expun mărfuri Uniunea Sovietică, R. P. Chineză, R. D. Germană, R. Ceho­slovacă, R.P.R., R. P. Polonă, R. P. Un­gară, R. P. Bulgaria, precum şi numeroase firme din ţările capitaliste. Şi de această dată Republica Populară Romînă va participa cu un variat sorti­ment din cele mai importante produse ale ramurilor ei economice, în interiorul pavilionului central, care se întinde pe o suprafaţă de circa 1.500 m. p., ţara noastră va expune, pe lîngă produsele agro-alimentare, produse ale industriei metalurgice şi de construcţii de maşini, ale industriei uşoare, alimentare, electrotehnice, chimice, de prelucrare a lemnului, în spaţiul rezervat ţării noastre vor fi prezentate motoare cu combustie internă de capacităţi diferite, maşini-unelte folo­site în industria metalurgică prelucrătoa­re, diferite tipuri de rulmenţi, maşini şi utilaj minier. Dintre produsele industriei noastre electrotehnice vor fi expuşi gene­ratori pentru turbine de 3000 kilowaţi, transformatori de 5.600 kVA, grupuri elec­trogene mari, transformatori de putere, reductori de tensiune şi de intensitate, grupuri de sudură, diverse instrumente de precizie pentru măsurători, scule pentru prelucrări fine şi un variat sortiment de produse electrice de larg consum. In numeroase standuri vor fi prezentate ţesături de bumbac, lină şi mătase, stofe, confecţii şi tricotaje de calitate superioară pentru femei, bărbaţi şi copii. Varietatea şi calitatea modelelor de încălţăminte pentru diferite sezoane, ale marochinăriei şi materialului sportiv vor arăta şi în acest an la tradiţionalul tîrg talentul artistic al muncitorilor şi tehnicienilor din întreprin­derile de pielărie şi încălţăminte din ţară. Minunatele cusături şi covoare cu motive naţionale vor înfăţişa preocuparea pentru valorificarea bogăţiei folclorului naţional, înaltul nivel artistic al artei populare ro­­mîneşti, a cărei faimă a trecut de mult graniţele ţării. în standurile rezervate industriei ali­mentare vor fi prezentate diferite produse ale acestei industrii, precum şi soiuri de cereale şi seminţe de legume. De asemenea, ţara noastră va expune la Leipzig produse chimice. Vor fi prezentate produse finite din lemn. Pe o suprafaţă de peste 1.000 m.p. R.P.R. va expune în aer liber o serie de maşini şi instalaţii folosite la extracţia şi prelu­crarea petrolului, o sondă metalică, insta­laţii de foraj, tractorul R.D. 35. . Tîrgul de toamnă de la Leipzig, care va reuni produse industriale din numeroase ţări cu regim politic şi economic diferit, va contribui la lărgirea schimburilor eco­nomice între ţări. Pavilionul românesc de la Leipzig va oglindi şi de această dată realizările obţinute de poporul nostru în construirea socialismului, în ridicarea bunei st­ări a celor ce muncesc. (Agerpres) S­C­I­N­T­E­I­A Concertul extraordinar dat de pianistul sovietic Viktor Merjanov Marţi seara în sala Ateneului R.P.R. a avut loc un concert extraordinar dat de pianistul sovietic Viktor Merjanov, laureat al Concursului unional şi al celui de al IV-lea concurs internaţional Chopin de la Varşovia. Programul concertului a cuprins Con­certul pentru orgă în la minor de Bach- Vivaldi, „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mussorgski, Sonata în si bemol minor de Chopin şi Sonata nr. 5 de Skriabin. Concertul pianistului sovietic s-a bucu­rat de un frumos succes. (Agerpres) o— — Concursul republican al tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi între 3 şi 12 septembrie se va desfăşura în Capitală faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi. La această fază parti­cipă 126 de concurenţi de la 20 de teatre din Bucureşti şi din provincie, în cadrul concursului, participanţii vor prezenta fragmente din diferite lucrări dramatice şi piese în întregime. La concurs vor lua parte teatrele din Capitală şi diferite teatre din provincie. Concursul republican al tinerilor artişti, regizori şi pictori scenografi se va desfă­șura în diferite săli de spectacole din Capitală. INFORMAŢII In dimineaţa zilei de 31 august 1954 a plecat în Franţa, cu avionul, o delegaţie a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum — Centrocoop — din R.P.R., care va participa la cel de al 19-lea Congres al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, la Congresul Ghildei Internaţionale a Fe­meilor Cooperatoare şi la lucrările confe­rinţelor internaţionale cooperatiste de presă şi învăţămînt, ce vor avea loc la Paris între 1-9 septembrie 1954. Delegaţia este compusă din tovarăşii: Constantin Mateescu, preşedintele Centro­­coop-ului, Ana Lungu, Ion Tubic şi Marin Roban. ★ Duminică a părăsit Capitala Emil Otto, reprezentant al Federaţiei Sindicale Mon­diale, care a participat la manifestările prilejuite de ziua de 23 August. La plecare, în Gara de Nord, Emil Otto a fost însoţit de fruntaşi ai mişcării sindicale din ţara noastră. ★ Luni seara a părăsit Capitala, îndreptîn­­du-se spre patrie, delegaţia de muncitori, tehnicieni, funcţionari şi activişti sindicali din R. Cehoslovacă, care şi-a petrecut con­cediul de odihnă în ţara noastră la invi­taţia Consiliului Central al Sindicatelor. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai Consi­liului Central al Sindicatelor. ★ Ministerul învăţămîntului comunică: înscrierile pentru examenele de admi­tere la cursurile fără frecvenţă din în­văţămîntul superior se pot face pînă în ziua de 8 septembrie a.c. inclusiv. Absolvenţii şcolilor medii cu diplome de merit sînt primiţi fără examen de ad­mitere. Orice alte lămuriri se pot primi la deca­natele facultăţilor din institutele de învă­ţămînt superior. ★ Incepînd de miercuri 1 septembrie, Casa de Economii şi Consemnaţiuni pune în vînzare obligaţiunile C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri. Obligaţiunile C.E.C. 4 la sută cu câşti­guri se pot cumpăra de la toate unităţile C.E.C. din ţară, ghişeele din întreprinderi şi instituţii, * agenţiile C.E.C.-P.T.T.R. La sate, unde nu sunt unităţi sau ghişee C.E.C., împuterniciţii speciali stau la dis­poziţia populaţiei pentru aceste opera­ţiuni. Prima tragere la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. 4 la sută are loc la 30 octombrie 1954, cînd se vor distribui 3.400 cîştiguri de 25.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei, etc. în va­loare totală de 3.951.600 lei. (Agerpres) Oamenii muncii finlandezi au sărbătorit a 36-a aniversare a Partidului Comunist Finlandez HELSINKI 31 (Agerpres). — La 29 au­gust oamenii muncii din Finlanda au săr­bătorit cea de a 36-a aniversare a Parti­dului Comunist din Finlanda. Presa de­mocrată a publicat materiale consacrate acestei date memorabile. In articolul său de fond, ziarul „Tjoekansan Sanomat" se ocupă de constituirea Partidului Comunist Finlandez şi de lupta dusă de el în decurs de 36 de ani pentru interesele oamenilor muncii. La 30 august, ziarul „Vapaa Sana“ a publicat un reportaj amănunţit despre serbarea oamenilor muncii, consacrată ce­lei de a 36-a aniversări a P.C. Finlandez, care a avut loc la 29 august în parcul Alppila din Helsinki. Ziarul subliniază că la serbare au participat peste 10.000 de oameni ai muncii din capitala Finlandei. Deschizînd serbarea, Paavo Koskinen, se­cretar al organizaţiei P.C. Finlandez din districtele Helsinki şi Nyland, a declarat că sărbătorirea celei de a 36-a aniversări a partidului coincide cu cea de a 10-a ani­versare a eliberării Finlandei de sub ju­gul fascismului hitlerist. Mauri Ryoema, redactor şef al ziarului „Tyoekansan Sanomat“, a rostit un dis­curs adresat participanților la serbare. ------------­Vizita unui grup de artişti români la Leningrad LENINGRAD 31 (Agerpres). — TASS La Leningrad a sosit un grup de ar­tişti români invitaţi în Uniunea Sovietică de Ministerul Culturii al U.R.S.S. La 30 august, la Teatrul de vară din Parcul central de cultură şi odihnă de pe insulele Kirov a avut loc primul spectacol dat de oaspeţii români. La spectacol şi-au dat concursul Cornelia Gavrilescu, Zenaida Pally, Radu Aldulescu, Gaby Grubea, ar­tişti emeriţi ai Republicii Populare Ro­mâne, precum şi flautistul Vasile Jianu, profesor la Conservatorul din Bucureşti. Ei au executat lucrări ale compozitorilor români şi sovietici, ale clasicilor muzicii ruse şi străine. Concertul s-a bucurat de un mare suc­ces. Publicul a salutat cu căldură pe ar­tiştii români. Pag. 3 Tradiţiile de luptă ale eroicului Partid Comunist din S. U. A. Se împlinesc astăzi 35 de ani de la în­temeierea Partidului Comunist din Sta­tele Unite. Partidul Comunist din S.U.A. întîmpină această aniversare în condiţiile intensificării terorii împotriva lui şi împotriva altor organizaţii muncito­reşti şi democratice de către cercurile conducătoare din S. U. A. După cum se ştie, guvernul american a dat, nu de mult, putere de lege unei măsuri de tip hitlerist cu privire la interzicerea par­tidului. Mişcarea muncitorească internaţională, oamenii iubitori de pace şi libertate din întreaga lume salută cu căldură eroicul Partid Comunist din S.U.A., care reuneşte pe cei mai buni fii ai Americii, pe cei mai înflăcăraţi luptători ai poporului ameri­can pentru democraţie şi pace, înfiinţat în 1919, Partidul Comunist din S.U.A. este unul din cele mai vechi par­tide comuniste. El are o bogată tradiţie de luptă pentru apărarea intereselor vitale ale poporului muncitor american. De la înte­meierea sa, el a luptat împotriva reac­­ţiunii, fascismului şi războiului, împotriva politicii antipopulare interne şi externe a cercurilor guvernante americane, împo­triva asaltului monopolurilor asupra ni­velului de trai al maselor şi împotriva discriminării rasiale. Actualele încercări ale obscurantiştilor americani de a distruge partidul comunist nu constituie ceva nou. Ele îşi găsesc fali­mentare precedente nu numai în istoria ruşinoasă a hitlerismului şi fascismului mussolinian. Chiar în istoria Statelor Unite, reacţiunea imperialistă s-a năpus­tit nu odată împotriva activiştilor clasei muncitoare şi împotriva tuturor luptători­lor pentru pace, începînd bineînţeles cu comuniştii. Partidul Comunist din S.U.A. a străbă­tut o cale plină de deosebite greutăţi, în­­tîmpinînd de la începutul existenţei sale furia dezlănţuită a capitalului monopolist care, pe măsură ce-şi pierde poziţiile, aruncă peste bord pînă şi ultimele rămă­şiţe ale „democraţiei“ burgheze. împotriva comuniştilor, stăpînii marilor trusturi au finanţat şi au organizat nenu­mărate „legiuni“ de huligani, care şi-au împletit loviturile lor banditeşti cu repre­siunea maşinii de stat burgheze împotriva conducătorilor şi a membrilor de rînd ai partidului comunist. Numeroşi militanţi ai Partidului Comunist din S.U.A. şi-au dat viaţa în această luptă, precum comu­nistul american George Marchuk, sau au suferit atentate ale fasciştilor, după cum i s-a întîmplat în 1948 unuia din con­ducătorii partidului, Robert Thompson. Persecutarea Partidului Comunist din S.U.A. s-a înteţit şi mai mult odată cu fai­mosul proces înscenat celor 12 conducă­tori ai partidului. înteţirea terorii împotriva partidu­lui comunist a coincis cu întărirea caracterului agresiv al politicii ame­ricane în exterior. Organizatorii unui nou război mondial căutau să-şi deschidă calea şi în interior prin prigonirea şi su­primarea celor mai dîrzi luptători din ţară pentru pace şi pentru drepturile po­porului american. în prezent, în temni­ţele reacţiunii americane zac zeci şi zeci de luptători comunişti ca Eugene Dennis, secretarul general al partidului, şi alţii. De ani de zile ei sunt supuşi unui barbar regim de exterminare. Dar dragostea e­ patrie şi popor, credinţa nestrămutată îi dreptatea şi în invincibilitatea cauze pentru care luptă, precum şi solidaritatea internaţională a oamenilor muncii, i-ai însufleţit întotdeauna pe comuniştii ame­ricani în nobila lor luptă, le-au dat acei fermitate şi acel curaj proprii luptăto­rilor comunişti. în istoria poporului american vor ră­­mîne înscrise ca pagini glorioase marile bătălii de clasă ale muncitorimii ameri­cane, organizate și conduse de partidul comunist. în perioada catastrofalei crize economice din 1929-33, partidul comunist a luptat împotriva încercărilor monopo­­liștilor americani de a arunca povara cri­zei pe spatele oamenilor muncii. în frun­tea clasei muncitoare, partidul comunist a organizat mari greve muncitoreşti, cum au fost acelea din 1931-1934, precum şi uriaşe demonstraţii revendicative ale şo­merilor, ca acelea din martie 1930, la care au luat parte 1.250.000 şomeri, în anii dinaintea celui de al doilea război mondial, Partidul Comunist din S.U.A. a mobilizat clasa muncitoare şi alte forţe democratice din sânul naţiunii americane la rezistenţa activă împotriva încercări­lor unor cercuri foarte puternice ale ca­pitalului monopolist de a instaura fas­cismul în S.U.A. Luptător curajos împotriva imperialis­mului şi a războiului, Partidul Comunist din S.U.A. a militat şi militează pentru o politică de colaborare internaţională, pentru relaţii paşnice între toate ţările, pentru colaborare între S.U.A. şi Uniu­nea Sovietică, China populară şi ţările de democraţie populară. Opinia publică progresistă şi democra­tică din toate ţările a înfierat cu indig­nare şi dezgust interzicerea Partidului Comunist din S.U.A. Această măsură a burgheziei monopoliste din S.U.A. departe de a dovedi „forţa“ obscurantiştilor ame­ricani, demonstrează, dimpotrivă, teama acestora faţă de creşterea necontenită a forţelor păcii şi progresului în America. Partidul Comunist din S. U. A. în­tîmpină cea de a 35-a aniversare a sa în condiţii foarte grele de luptă. Dar comu­niştii sunt oameni de o structură deose­bită. Pe ei nu-i poate doborî nici o fur­tună, nu-i poate abate din drum nici o piedică. Intr-un mesaj recent al Partidu­lui Comunist din S.U.A. se spune : „Sun­tem­ hotărîţi să luptăm pentru apărarea drepturilor noastre legitime de a fiinţa ca partid politic. Prin aceasta, după părerea noastră, noi apărăm nu numai drepturile unui singur partid politic ci şi libertăţile tuturor americanilor“. Reacţiunea americană nu va reuşi să distrugă partidul comunist, deoarece el îşi trage forţele din clasa muncitoare, este trup din trupul poporului. Partidul Co­munist din Statele Unite trăieşte şi va trăi, deoarece el reprezintă America oa­menilor muncii, care luptă pentru pace şi democraţie. Cu prilejul aniversării eroicului Pârtiei Comunist din S.U.A., comuniştii şi toţi oa­menii muncii din Republica Populară Ro­mînă îşi exprimă calda simpatie şi solida­­­ritatea frăţească cu comuniştii americani, cărora le adresează urări fierbinţi de noi victorii în lupta lor curajoasă pentru apă­rarea democraţiei şi a păcii. S. U. A. înarmează clica ciancaişistă PEKMN 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : Guvernul american ajută clicii ciancai­­siste să construiască în Taiwan baze mi­litare aeriene pentru avioane cu reacţie „Sabre“. După cum transmite agenţia Pa­­nasiatic News, strîns legată de banda lui Cian Cai­ şi, recent comandantul suprem al forţelor militare aeriene gomindaniste, Van Su-min, şi şeful grupului american de consilieri militari din Taiwan, William Chase, au inspectat din nou baza con­struită pentru avioane cu reacţie „Sa­bre“, în luna septembrie va fi adus din Statele Unite în Taiwan primul grup dia avioane cu reacţie. Hitler : — Ţi-aminteşti de legea asta Benito ? politica cu ea !.» Şi noi am încercat să ne asigurăm Desen de A­­RIK

Next