Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-10 / nr. 3306
s. 4 SCÎNTEIA Ecou internaţional al notei guvernului sovietic adresate guvernului Republicii Federale Germane REPUBLICA FEDERALA GERMANĂ BERLIN 9 (Agerpres). — TASS In comentariile sale din 9 iunie, ziarul Vest-berlinez „Die Welt” subliniază că guvernul federal a salutat nota sovietică şi propunerea de a se stabili relaţii normale între Uniunea Sovietică şi Republica Federală. Dar, după cum subliniază ziarul, pînă în prezent nu s-a făcut încă nici o declaraţie oficială în legătură cu răspunsul cancelarului Adenauer la invitaţia de a vizita Moscova. Ziarul afirmă că ambasadorului german de la Paris, Mahlzahn, i s-au dat instrucţiuni să ceară Moscovei, prin intermediul ambasadorului sovietic, lămuriri suplimentare la nota sovietică. In afară de aceasta, potrivit informaţiilor ziarului, la şedinţa din 8 iunie a guvernului federal de la Bonn s-a hotărît că tratativele germano-sovietice trebuie să aibă loc după conferinţa celor patru puteri, iar răspunsul la nota sovietică va fi dat după consultările cu puterile occidentale. Cercurile informate, scrie ziarul în continuare, consideră pe deplin posibilă plecarea lui Adenauer la Moscova. In prezent însă nu este cunoscută încă data cind guvernul federal se va pronunţa în mod amănunţit în problemele ridicate de notă. Ziarele publică informaţii asupra reacţiei diferitelor fracţiuni ale Bundestagului la nota guvernului sovietic. Partidul socal-democrat, ,.partidul liber democrat” şi ,,blocul german“ s-au pronunţat în sensul ca Adenauer să accepte invitaţia guvernului sovietic. După cum relatează ziarul „Dar Tag“, cercurile oficiale de la Bonn sunt de părere că stabilirea relaţiilor cu Uniunea Sovietică va contribui la reunificarea Germaniei. Singura temă de discuţii la Bonn, scrie ziarul ,,Telegraf“, este nota sovietică. După părerea ziarului, fracţiunile Bundestagului vor putea probabil să găsească fără dificultăţi o linie comună in problema vizitei lui Adenauer la Moscova. După cum subliniază ziarul „Telegraf" părerea unanimă este că propunerea sovietică trebuie acceptată. BERLIN 9 (Agerpres). — TASS Correntînd nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane, presa vest-berlineză subliniază în unanimitate necesitatea de a se accepta propunerea da a se stabili relaţii diplomatice intre Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană. Numeroase ziare îşi exprimă părerea că trebuie să se răspundă afirmativ invitaţiei adresate lui Adenauer de a vizita Moscova. Intr-un articol de fond intitulat ,,Şansele Bonnului'', ziarul „Telegraf“ subliniază că în nota guvernului sovietic se arată că scopul vizitei lui Adenauer la Moscova este stabilirea relaţiilor diplomatice şi intensificarea schimburilor economice şi culturale. Este însă de la sine înţeles, adaugă ziarul, că un asemenea schimb de păreri trebuie să abordeze în mod inevitabil problemele întregii Germanii. Prin această invitaţie, guvernului federal i se dă posibilitatea de a aduce o contribuţie la reunificarea Germaniei, la destinderea încordării mondiale. Ziarul subliniază că n-ar fi trebuit să se aştepte obiecţiunile puterilor occidentale împotriva stabilirii unui contact direct cu Uniunea Sovietică, deoarece s-ar dovedi că ele vor să-şi folosească într-un spirit contrar aspiraţiilor tuturor germanilor drepturile în problema reunificării Germaniei. Ziarul „Spandauer Volksblatt“ subliniază într-un articol de fond că plecarea cancelarului Adenauer la Moscova ,,ar aduce cu sine perspective deosebite“. Ziarul de seară „Der Kurier” consideră de importanţă primordială faptul că Uniunea Sovietică intenţionează să stabilească relaţii diplomatice cu Republica Federală Germană încă înaintea conferinţei marilor puteri. Iniţiativa Moscovei, scrie ziarul, ne obligă să apreciem situaţia cu seriozitate. ANGLIA LONDRA 9 (Agerpres). — TASS Toate ziarele acordă o mare atenţie notei adresate de guvernul sovietic guvernului Republicii Federale Germane. Ziarele „Times“, „Daily Telegraph and Morning Post“ şi „Daily Mail“ au consacrat notei sovietice articole redacţionale, în articolul său de fond intitulat „Invitaţie la Moscova“, „Times“ scrie : „Nu poate fi nici o îndoială că Adenauer are dreptate hotărînd să accepte un principiu invitaţia rusă“. „Invitaţia făcută lui Adenauer — scrie în continuare ziarul — este un pas politic de natură să aducă prin sine însuşi un uriaş cîştig, indiferent care va fi rezultatul convorbirilor, care ar fi o urmare a acestui pas. Dacă rezultatul va fi stabilirea relaţiilor diplomatice între Germania occidentală şi Rusia, Moscova va deveni singura capitală mare din lume, unde se vor putea întîlni reprezentanţii celor două părţi ale Germaniei divizate ; ea va deveni, implicit, singurul punct de comunicaţie atîta timp cit va dura scindarea. Invitaţia poate fi considerată de asemenea ca un semn al seriozităţii năzuinţei Rusiei spre unitatea Germaniei şi nici un cancelar n-ar putea renunţa la acest ţel“... Comentatorii unei serii de ziare de dreapta sunt alarmaţi de faptul că propunerile conţinute în nota sovietică sunt sprijinite de opinia publică germană. „Daily Mail“ îşi exprimă neliniştea în legătură cu faptul că „ruşii pot propune ceva ademenitor pentru germani“. Ziarele publică de asemenea declaraţia unui purtător de cuvînt al Ministerului englez al Afacerilor Externe în legătură cu eventualitatea plecării cancelarului Adenauer la Moscova. După cum anunţă agenţia Reuter, purtătorul de cuvînt al ministerului, „manifestînd o prudenţă deosebită“, a declarat „că ar fi normal pentru Germania occidentală să se consulte cu Anglia şi cu ceilalţi aliaţi ai ei în privinţa acestei invitaţii“. Comentînd poziţia cercurilor oficiale engleze, corespondentul din Londra al agenţiei Associated Press scrie „Ministerul englez al Afacerilor Externe a lăsat să se înţeleagă limpede că, în virtutea acordului cu puterile occidentale, cancelarul vest german, Konrad Adenauer, nu are dreptul să ducă tratative cu Rusia nici asupra reunificării Germaniei, nici asupra încheierii tratatului de pace“. FRANŢA PARIS 9 (Agerpres). — Presa franceză de joi dimineaţa continuă să comenteze nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane. Din comentariile ziarelor de dreapta — aşacum observă comentatorul agenţiei France Presse — reiese că pentru cercurile ale căror păreri le exprimă, „invitaţia guvernului sovietic adresată cancelarului Adenauer constituie un motiv de oarecare îngrijorare“. Chiar şi ziarele de dreapta — cum ar fi „Le Figaro“ — recunosc însă că în cercurile politice de la Bonn „unanimitatea este absolută“ în ce priveşte „oportunitatea de a lega relaţii diplomatice“ cu U.R.S.S. Această atitudine a cercurilor politice vest-germane se datorează puternicului curent de opinie din Germania occidentală favorabil rezolvării pe cale paşnică a problemei germane, favorabil unei politici de pace, în capitalele occidentale se notează cu nelinişte — aşa cum remarcă ziarul de dreapta ,,L’Aurore“ — că , nu toţi oamenii politici de la Bonn sînt ferm hotărîţi să urmeze înainte de orice alianţa cu puterile occidentale“. Alte ziare remarcă de asemenea hotărirea cu care opinia publică din Germania occidentală cere rezolvarea pe baze juste a problemei germane. „Le Parisien Libéré“ subliniază că pentru politicienii occidentali este astăzi din ce în ce mai greu să încerce să hotărască soarta Germaniei fără a ţine seama de aspiraţiile poporului german. Sentimentul că puterile occidentale duc o politică care urmăreşte propriile lor interese şi care nesocoteşte interesele poporului german — scrie „Le Parisien Libéré — există nu numai în rîndurile opiniei publice, ci şi în cercurile politice. Ziarul francez „Combat“ analizează avantajele de ordin economic care decurg pentru Germania occidentală din normalizarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică. „Germania occidentală are în orice caz numai de câştigat de pe urma notei sovietice“ — încheie „Combat“. JAPONIA TOKIO 9 (Agerpres). — Corespondenţii de presă din Tokio relatează că nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane a trezit un puternic ecou în cercurile politice din capitala Japoniei. Potrivit corespondentului agenţiei United Press, „ea a deşteptat un nou interes pentru rezolvarea pe calea tratativelor paşnice a problemelor internaţionale“. Referindu-se la comentariile cercurilor diplomatice şi ziaristice din Tokio, acelaşi corespondent subliniază că în aceste cercuri se consideră că nota sovietică din 7 iunie va avea o influenţă pozitivă asupra tratativelor care se desfășoară actualmente la Londra in vederea normalizării relațiilor sovieto-japoneze. Şedinţa C. C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA 9 (Agerpres). — M.T.I. La 7 şi 8 iunie a avut loc o şedinţă a Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria in cadrul căreia András Hegedűs a prezentat raportul Biroului Politic în legătură cu sarcinile privind reorganizarea socialistă a agriculturii şi creşterea producţiei agricole. Raportul şi moţiunea, prezentate concomitent Comitetului Central, au fost discutate pe larg şi adoptate în unanimitate. La al doilea punct d de pe ordinea de zi figura raportul lui Mátyás Rákosi în legătură cu întrevederile de la Bucureşti dintre reprezentanţii Uniunii Sovietice, R. P. Romíne, R. P. Ungare şi R. Cehoslovace. Comitetul Central a luat act de acest raport şi l-a aprobat. Comitetul Central a adoptat în unanimitate o rezoluţie în acest sens. In rezoluţie se arată că Comitetul Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria salută, aprobă şi sprijină cu bucurie şi satisfacţie colaborarea prietenească stabilită între Uniunea Sovietică şi R.P.F. Iugoslavia, că îşi exprimă speranţa şi convingerea că în urma declaraţiei comune a guvernelor celor două ţări se va stabili o colaborare prietenească, sinceră şi sănătoasă şi între celelalte ţări ale lagărului socialist şi Iugoslavia. La rîndul său, Partidul celor ce muncesc din Ungaria va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a stabili într-un timp cît mai scurt posibil şi dezvolta, în vederea consolidării păcii şi a cauzei socialismului, relaţii sănătoase de prietenie între Republica Populară Ungară şi R.P.F. Iugoslavia, precum şi intre popoarele lor. Se întăreşte colaborarea mutuală între Romînia şi Iugoslavia Clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, funcţionarii şi oamenii de ştiinţă, ostaşii armatei populare şi oamenii de cultură — toate păturile populaţiei Republicii Populare Române aprobă şi salută în unanimitate Declaraţia guvernelor Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Federative Iugoslavia. Iugoslavia este vecina Romîniei. Poporul romín este şi el interesat în normalizarea relaţiilor cu Iugoslavia. Această dorinţă a poporului romín, a Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului a fost exprimată limpede de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Gh. Gheorghiu-Dej. In cuvîntarea sa la mitingul consacrat sosirii la Bucureşti a delegaţiei guvernamentale sovietice, formată din tovarăşii N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin şi A. I. Mikoian, el a spus : — Poporul român, care are străvechi legături de prietenie cu poporul iugoslav, se bucură de fiecare pas nou pe calea îmbunătăţirii relaţiilor dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Guvernul Republicii Populare Romine este hotărît să aducă contribuţia sa continuă la normalizarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie, bună vecinătate şi colaborare cu Republica Populară Federativă Iugoslavia. Mitingul de la Bucureşti al celor 300 000 de oameni ai muncii a aprobat această declaraţie. In Romînia s-a şi făcut mult pentru dezvoltarea şi întărirea legăturilor economice şi culturale cu Iugoslavia. Anul acesta a fost încheiat între cele două ţări ■ un acord comercial. După cum a aflat ■ corespondentul „Pravdei“ la Ministerul Comerţului Exterior al Republicii Populare Române, acordul prevede un schimb de mărfuri între cele două țări în valoare de peste 24 milioane ruble pe an. Republica Populară Romînă va exporta în Iugoslavia produse petrolifere, parafină, acizi, uleiuri minerale, medicamente și diferite chimicale, hîrtie, sare, diferite maşini, utilaj petrolifer şi alte mărfuri de cea mai mare importanţă. La rîndul său, R.P.F.I. s-a declarat de acord să livreze Romîniei laminate şi ţevi de oţel, minereu de crom, sodă caustică, carbid, celuloză, magnezit, peşte şi conser-E. KISELIOV corespondentul ,,Pravdei“ la Bucureşti vede peşte, diferite maşini, utilaje şi alte mărfuri. Acordul prevede de asemenea un schimb de cărţi şi filme, ceea ce va contribui în măsură considerabilă la dezvoltarea unor legături culturale prieteneşti între cele două ţări. Locţiitorul ministrului Comerțului Exterior al R.P.R., Valentin Steriopol, conducătorul delegației comerciala române, a declarat într-o convorbire cu corespondentul „Pravdei" că listele de mărfuri, anexate la acordul comercial, sunt departe de a epuiza posibilitățile de lărgire a schimbului reciproc de mărfuri. România poate spori în special livrările de produse petrolifere, utilaje petrolifere şi chimicale, poate oferi Iugoslaviei tractoare şi maşini agricole. In faţa celor două ţări, a spus V. Steriopol, se deschid mari perspective în domeniul schimbului de mărfuri de larg consum, precum şi în domeniul transportului maritim, al lărgirii transporturilor de tranzit pe căile ferate şi pe Dunăre. După cum se ştie, Dunărea curge pe o mare porţiune de-a lungul frontierei dintre România şi Iugoslavia. Acest mare fluviu din Europa constituie o cale comodă pentru legături economice între cele două state. Ştefan Cleja, reprezentantul permanent al R.P.R. în comisia dunăreană, a declarat corespondentului „Pravdei“ : „ Activitatea comisiei dunărene se desfăşoară rodnic, în spiritul unei depline înţelegeri reciproce. In cadrul comisiei dunărene, Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia colaborează cu alte state, care participă la convenţia cu privire la regimul de navigaţie pe Dunăre. între statele noastre există şi relaţii directe. Din 1953 şi pînă azi s-au încheiat între Romînia şi Iugoslavia o serie de acorduri bilaterale, în urma cărora a luat fiinţă o administraţie mixtă romîno-iugoslavă pe porţiunea Porţilor de Fier. Acest lucru a dat posibilitatea de a se lichida toate neînţelegerile care au avut loc în trecut. In februarie anul acesta, cele două ţări au semnat de asemenea un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigaţie pe restul cursului Dunării, pe unde trece frontiera de stat. Aceste acorduri, încheiate pe baza egalităţii şi a respectării drepturilor reciproce, au creat posibilităţi largi pentru o continuă colaborare pe Dunăre, ceea ce va folosi nu numai intereselor celor două state, ci şi îmbunătăţirii generale a navigaţiei dunărene. — Trebuie de asemenea subliniat — a spus în continuare Ştefan Cleja — că porţiunea română a Dunării are o mare însemnătate pentru flota fluvială iugoslavă ca şi porţiunea iugoslavă pentru cea romînă. Acest lucru deschide perspective pentru relaţii mai profunde şi mai strînse între cele două state în domeniul transporturilor. Sîntem convinşi că aceste posibilităţi vor fi folosite pe deplin pentru dezvoltarea continuă a colaborării economice dintre Romînia și Iugoslavia. Romînia face primii pași spre lărgirea legăturilor culturale cu Iugoslavia. La Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române ni s-a comunicat că s-a hotărît să se facă un schimb de lucrări ştiinţifice între Academia de Ştiinţe a Republicii Populare Române şi Academia de Ştiinţe din Liubliana, Institutul de Fitocultură de la Zagreb, Institutul din Split şi alte instituţii ştiinţifice din Iugoslavia. Intre radio-difuziunea romînă şi postul d° radio Belgrad are loc un schimb de înregistrări muzicale. Cunoscuţii artişti romîni — dirijorul George Georgescu, cîntăreaţa Zenaida Palii, violonistul Ion Voicu şi alţii se pregătesc pentru un turneu în Iugoslavia. La rîndul său, publicul român aşteaptă sosirea unor artişti iugoslavi. în prezent, presa romînă acordă un loc important problemelor întăririi relaţiilor de bună vecinătate între Romînia şi Iugoslavia. Ziarele comentează perspectivele de dezvoltare ale colaborării economice şi culturale între cele două ţări. Poporul român — scrie ,,Scînteia” într-un articol de fond — doreşte în mod sincer ca între Romînia şi Iugoslavia să se întărească tot mai mult prietenia şi colaborarea. (Articol apărut în ziarul „PRAVDA"1, nr. 160, 13458) K. E. Voroşilov l-a primit pe Jawaharlal Nehru MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., l-a primit pe Jawaharlal Nehru, primul ministru şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii India. Domnul Nehru era însoţit de N. R. Pillai, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii India, K. P. S. Menen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în U.R.S.S., şi P. N. Kaul, prim secretar al ambasadei Republicii India în U.R.S.S. La primire au fost de faţă V. V. Kuzneţov, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., M. A. Menşikov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în Republica India, şi A. F. Gorkin, secretar adjunct al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Recepţia oferită în cinstea primului ministru Nehru de N. A. Bulganin MOSCOVA 9 (Agerpres). TASS La 9 iunie, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, a oferit o recepţie în cinstea primului ministru şi ministru al Afacerilor Externe al Republicii India, Jawaharlal Nehru. La recepţie au participat Jawaharlal Nehru, fiica lui, Indira Gandhi, şi persoanele care îl însoţesc. Recepţia a fost deschisă cu imnurile de stat ale Republicii India şi Uniunii Sovietice. La recepţie au participat N. S. Hruşciov, L. M. Kaganovici, A. I. Mikoian, G. M. Malenkov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, K. E. Voroşilov, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., M. P. Tarasov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali şi amirali, funcţionari superiori ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Ministerului Apărării al U.R.S.S., fruntaşi în producţie, oameni de ştiinţă şi cultură, directori ai întreprinderilor din Moscova. La recepţie au participat de asemenea şefii şi membrii mai multor ambasade şi misiuni, acreditaţi în U.R.S.S., reprezentanţi ai presei sovietice şi străine. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie. Prînzul oferit de ambasadorul Indiei în U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 8 iunie, K. P. S. Menen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în U.R.S.S., a oferit un prînz în cinstea lui Jawaharlal Nehru, primul ministru şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii India, care a sosit în U.R.S.S. într-o vizită oficială. La prînz au participat Jawaharlal Nehru, fiica sa, Indira Gandhi, N. R. Pillai, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii India, M. A. Hussein, șef de serviciu la Ministerul de Externe al Republicii India. Din partea sovietică au participat N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, K. E. Voroşilov , A. M. Puzanov, președintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. , G. K. Jukov, M. D. Kovrighina şi N. A. Mihailov, miniştri ai U.R.S.S. ; A. A. Gromîko, V. V. Kuzneţov şi V. A. Zorin, locţiitori ai ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. ; M. A. Menşikov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Republica India. Vizite la Moscova ale primului ministru al Indiei MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat la 9 iunie una din uzinele de construcţii de avioane din Moscova. Muncitorii acestei întreprinderi au salutat cu căldură pe oaspeţi. In convorbirea pe care a avut-o cu P. Voronin, directorul uzinei, Jawaharlal Nehru s-a interesat de problemele organizării producţiei în genere şi a construcţiei de avioane în special. Primul ministru al Indiei a primit răspunsuri complecte la toate întrebările puse. In timpul vizitării secţiilor uzinei, atenţia lui Nehru a fost atrasă în mod deosebit de complexele maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor, precum şi de producţia uzinei destinată consumului popular. Oaspeţii din India s-au interesat în amănunt de procesul de producţie a avioanelor civile şi militare. Jawaharlal Nehru a examinat cabina unui avion cu reacţie precum şi confortabilul avion de călători „IL.-12”. In timpul vizitării policlinicii uzinei, oaspeţii s-au interesat de problemele organizării asistenţei medicale şi ajutorului medical acordat muncitorilor şi funcţionarilor întreprinderii. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : La 9 iunie, primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, fiica sa Indira Gandhi şi persoanele care îl însoţesc au vizitat Expoziţia Agricolă Unională. Ei au fost intîmpinaţi de Ivan Benediktov, preşedintele Comitetului principal al expoziţiei şi ministrul Sovhozurilor al U.R.S.S., precum şi de acad. Nikolai Ţîţin, directorul expoziţiei. J. Nehru a vizitat teritoriul expoziţiei, pavilionul central, pavilionul mecanizării, pavilionul R.S.S. Uzbece și altele. Delegaţia U.R.S.S. la sesiunea jubiliară a O.N.U. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a desemnat delegaţia care va participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a semnării Cartei O.N.U., care se deschide la San Francisco la 20 iunie. Delegaţia este alcătuită din : V. M. Molotov (conducătorul delegaţiei), primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., N. T. Fedorenko, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., G. N. Zarubin, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., şi A. A. Sobolev, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U.; consilieri ai delegaţiei au fost numiţi S. K. Tarapkin, B. M. Volkov, M. A. Harlamov. ★ MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, delegaţia U.R.S.S. în frunte cu V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., a plecat pe calea aerului de la Moscova la San Francisco la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a semnării Cartei O.N.U. Primirea făcută la Paris delegaţiei U. R. S. S. PARIS 9 (Agerpres). — TASS transmite: La 9 iunie a sosit la Paris V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., însoţit de membrii delegaţiei sovietice. V. M. Molotov se află în drum spre San Francisco, unde va participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe aeroportul Orly, V. M. Molotov şi persoanele care îl însoţesc au fost întîmpinaţi de membrii ambasadei U.R.S.S. în Franţa în frunte cu ambasadorul S. A. Vinogradov, de şefii reprezentanţelor diplomatice ale ţărilor de democraţie populară acreditaţi la Paris şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al Franţei. Curînd după sosirea la Paris, V. M. Molotov a făcut o vizită la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei unde ministrul Afacerilor Externe, Antoine Pinay, a oferit un dejun în cinstea sa. La dejun a participat şeful guvernului Franţei, Edgar Faure. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Valul de greve din Anglia a determinat deschiderea sesiunii parlamentare înainte de termen LONDRA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie s-a deschis sesiunea parlamentului englez al noii legislaturi. După cum subliniază presa şi agenţiile de presă, parlamentul s-a deschis pentru prima dată cu cinci zile înainte de termenul tradiţional. Acest lucru se datoreşte valului de greve uriaşe din Anglia, îndeosebi, grevei celor 70.000 de mecanici de locomotive şi fochişti, în urma cărui fapt a fost introdusă în ţară starea excepţională. Parlamentul urmează să aprobe introducerea stării excepţionale şi să discute problemele legate de mişcarea grevistă. în cadrul şedinţei comune a Camerei Comunelor şi Camerei lorzilor, regina Elisabeth a dat citire mesajului tronului, care, conform obiceiului, a expus programul guvernului. PE SCURT • La Sofia a avut loc o reuniune, în cadrul căreia pictoriţa Lidia Agricola, laureată a Premiului de Stat, şi Ovidiu Maitek, sculptor, care se află în vizită în R. P. Bulgaria, au vorbit despre realizările în domeniul artelor plastice în Republica Populară Romînă. • Preşedintele guvernului local al Sardiniei, Alfredo Corrias, a demisionat la 9 iunie, părăsind în acelaşi timp şi partidul democrat-creştin. Intr-o scrisoare adresată preşedintelui adunării regionale a Sardiniei, Corrias a arătat că a demisionat în semn de protest faţă de nepăsarea cu care guvernul central al Italiei răspunde la cererile populaţiei Sardiniei şi faţă de încălcarea de către acesta a statutului de autonomie regională a Sardiniei. Ziarul „Al Amal“ scrie că Ministerul Afacerilor Externe al Libanului a fost informat de ambasadorul libanez la Paris, Ahmed Dank, că în cursul întrevederilor sale cu ministrul Afacerilor Externe al Franţei acesta din urmă a declarat că pactul turco-irakian (încheiat din iniţiativa S.U.A. Şi Angliei — N. R.) n-a fost încununat de succes, provocînd conflicte între ţările arabe. Ministrul a arătat că Franţa are o atitudine negativă faţă de acest pact şi a subliniat că alianţa turcoirakiană contravine năzuinţelor naţionale ale Libanului şi Siriei. Ziarul „Jenminjibao“ anunţă că la 6 iunie patru avioane danbaisiste de tip,,47“ au mitraliat bărci de pescari în regiunea insulei Tusman, provincia Futzian. Doi pescari au fost ucişi iar cinci au fost răniţi. Cîtevă vase de pescari au fost avariate. Populaţia locală îşi exprimă profunda Indignare în legătură cu noua crimă a piraţilor aerului dankaisişti. Nr. 3306 Recepţia de la legaţia Marii Britanii din Bucureşti La 9 iunie, Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii reginei. La recepţie au participat: S. Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Forţelor Armate. La recepţie au participat de asemenea numeroşi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) A 5-a sesiune a Sfatului popular al Capitalei Ieri după-amiază, în sala Excelsior, a avut loc a 5-a sesiune a Sfatului popular al Capitalei. Tov. Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.M.R., a făcut o expunere asupra Tratatului de la Varşovia. Numeroşi deputaţi, printre care Jean Săveanu, medic la spitalul Filantropia, Păuna Marin, mamă eroină cu 9 copii, Alexandrina Botezatu, învăţătoare, şi alţii au luat cuvîntul la discuţiile pe marginea referatului, susţinînd cu tărie prevederile conferinţei din-tre cele 8 state prietene. In continuare, tovarăşul Ştefan Bălan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, a ţinut un raport asupra executării bugetului pe 1954 şi asupra bugetului pe 1955. -----O----- " - 11 Vizita unei orchestre de muzică naţională chineză în ţara noastră Zilele acestea ţara noastră va primi vizita orchestrei de muzică naţională chineză. Conducătorii, soliştii şi membrii orchestrei sunt artişti bine cunoscuţi în R. P. Chineză, minunaţi interpreţi ai muzicii naţionale chineze. Ei vin în ţara noastră după un turneu pe care l-au făcut în R. Cehoslovacă unde au prezentat o serie de concerte în cadrul festivalului muzical internaţional „Primăvara la Praga“, care s-a bucurat de un mare succes. Orchestra are un bogat repertoriu de piese muzicale folclorice chineze, executate la instrumente specifice muzicii popu- ■ lare chineze. Grupul artiştilor chinezi alcătuit din 26 de persoane, va da concerte la Bucureşti, Craiova, Petroşani, Hunedoara, Reşiţa, Timişoara, Oradea, Cluj, Oraşul Stalin, Ploeşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Brăila, Galaţi şi Constanţa. (Agerpres) Consfătuirea de geometrie diferenţială a secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R. P. R. TIMIŞOARA (Agerpres). — In sala mare a Institutului de Higienă din Timişoara s-au deschis joi lucrările consfătuirii de geometrie diferenţială a secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R.P.R. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. S. Stoilov. Din partea oamenilor de ştiinţă şi a organizaţiilor obşteşti din Timişoara, consfătuirea a fost salutată de prof. dr. B. Menkeş, membru corespondent al Academiei R.P.R., şi de Radu Domnosie, preşedintele sfatului popular orăşenesc. In cadrul consfătuirii au fost prezentate referatele : acad. Al. Myller — „începuturile geometriei diferenţiale în ţara noastră”, acad. S. Stoilov — „Probleme de geometrie diferenţială în teoria funcţiilor de variabilă complexă“, prof. O. Mayer din Iaşi — „Geometrii cu grup fundamental şi cercetările şcolii din Iaşi”, prof. G. Vrînceanu din Bucureşti — „Proprietăţi diferenţiale globale ale spaţiilor cu conexiune afină“ şi conf. G. Galbură — „Geometria diferenţială globală pe varietăţi algebrice”. Consfătuirea și-a continuat lucrările pe secții. Lucrările consfătuirii continuă. INFORMAŢII !» Joi, în cea de-a 5-a zi a „Festivalului filmului polonez”, a fost prezentat la cinematograful Patria filmul „Pe baricadă”, realizat după un scenariu de Bohdan Czeszko, în regia lui Alexander Ford şi Andrzej Wajda. ■ Ieri dimineaţă a sosit în Capitală echipa bulgară de fotbal Lokomotiv Plovdiv care va susţine mai multe jocuri în ţara noastră.Ieri după-amiază a avut loc la Reşiţa, pe noul stadion din Valea Domanului, întîlnirea internaţională de handbal între reprezentativa oraşului Budapesta Şi echipa asociaţiei „Metalul“. După un joc spectaculos, victoria a revenit echipei reprezentative a orașului Budapesta cu scorul de 10—8. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Rigoletto; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Doamna nevăzută ; (sala Studio) : Citadela sfărîmată; Teatrul Armatei (sala din B-dul Magheru): Maşenka; (sala din Calea 13 Septembrie): Fîntîna Blanduziei; Teatrul Municipal : Don Carlos;Teatrul Tineretului: Libelula; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Calul Traian; Ansamblul de Estradă (sala din str. Al. Popov 23): Visele se împlinesc; Turneul Teatrului Naţional Iaşi: (Teatrul de vară „I. V. Stalin“) ; Ce naşte din pisică; Circul de Stat: Primăvara la circ. CINEMATOGRAFE: Patria: Festivalul filmului polonez, Sfîrşitul unei cariere. Republica, Bucureşti, Arta: Umberto D. ; I. C. Frimu: Mandy; Al. Popov: Neamul turbinilor; Magheru: Cei trei muşchetari ; Înfrăţirea între popoare : Eu şi bunicul ; Filimon Sîrbu, Elena Pavel: Conştiinţa: Victoria, 1 Mai : Submarinul 323; Gh. Doja: Imblînzitoarea de tigri; Maxim Gorki : Pe cîmpiile Kubanului, Dansuri valahe, In lumea Jucăriilor; Timpuri Noi: Actualitatea în imagini. Noutăţile zilei. Ţapul muzicant. Gimnaştii sovietici la Roma, Puiul de vulpe. Cursa Scînteii 1955; Lumina: Contele Mişka; Volga: Merele de aur; Tineretului: Stele vesele; 8 Martie: Undeva în Bizonia; Vasile Roaită: Examen de maturitate; Cultural: Cine-şi iubeşte nevasta: Unirea: Aventurile vasului Bogatîr; C. David: Jucătorul de rezervă; Al. Sahia: Pumnul de fier; Flacăra: Un caz în taigă; T. Vladimirescu: A fost odată un împărat; Mioriţa : Mînuitorul de păpuşi; Moşilor: Mikluho Maklai; 23 August: Mînăstirea din Parma; Donca Simo : Un om teribil; Ilie Pintilie: Poteci primejdioase; Popular: încercarea fidelităţii; M. Eminescu: Copiii din Hiroshima; 8 Mai: Stiletul; Libertăţii: Portul din nord; N. Bălcescu: Cei 13; Munca, Rahova: Ivan cel groaznic; Gh. Coşbuc: Frumuseţea diavolului ; Olga Bande: Cîntecul fluviilor; Aurel Vlaicu: Libelula* Pe drumul libertății. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa *,Scînteii, Tel. 7.80.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00. — Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din intreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii HI. V. Stalin