Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-21 / nr. 3315
Proletari pix Toate ţările, uniţi va ! _ __ ▲ ANUL XXIV Nr. 3315 II Marți 21 iunie 1955 | 4 PAGINI — 20 BANI Toate forțele pentru pregătirea și executarea la timp a strîngerii recoltei! Se apropie strîngerea recoltei, etapa hotărîtoare în întreaga campanie agricolă căci în desfășurarea ei se string grînele, se asigură pîinea poporului. In toamna anului 1954 și în primăvara acestui an oamenii muncii din agricultură, urmînd chemarea partidului şi guvernului, au însămînţat peste 9.600.009 ha. teren în condiţii agrotehnice superioare faţă de anii trecuţi. Experienţa de zi cu zi arată că pentru a obţine recolte bogate nu este îndeajuns numai executarea însămînţărilor în bune condiţii, ci este necesar ca lucrările de îngrijire şi recoltatul să fie făcute în timpul optim şi la un nivel agrotehnic înalt. Organele şi organizaţiile de partid, organele de stat şi organizaţiile de masă trebuie să considere drept una din cele mai importante sarcini în perioada de faţă, întreţinerea culturilor, recoltarea, treieratul, înmagazinarea recoltei şi dezmiriştitul. Perioada muncilor agricole în care ne aflăm acum este cea mai încordată din tot cursul anului. Trebuie făcute în acelaşi timp lucrări multe şi diferite, e nevoie să se lucreze repede şi organizat. In aşa fel trebuie muncit încît lucrările de îngrijire a culturilor de prăşitoare să nu se suprapună cu recoltatul păioaselor, astfel ca aceste lucrări să nu se stingherească unele pe altele. De aceea Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi comitetele executive ale sfaturilor populare au obligaţia să organizeze, să îndrume şi să controleze astfel munca, încît toţi oamenii muncii din agricultură să execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic lucrările de îngrijire a culturilor ori de cîte ori este nevoie, folosind la maximum maşinile agricole şi tractoarele. Strîngerea recoltei e o lucrare care nu poate aştepta nici o clipă. Orice întîrziere înseamnă pagube. A strînge recolta la timp şi fără pierderi înseamnă mai mult grîu, deci mai multă pîine; înseamnă mai mult orz, secară, mazăre, înseamnă atît ridicarea bunei stări a ţărănimii muncitoare cît şi asigurarea hranei populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole, întărirea economică a patriei noastre. Una din condiţiile de cea mai mare importanţă pentru executarea într-un timp scurt şi fără pierderi a recoltatului este terminarea grabnică a reparaţiilor la tractoare şi maşini agricole, executarea unor reparaţii de bună calitate pentru a nu se ivi nici o defecţiune în timpul lucrului. Colectivele de muncitori şi tehnicieni din numeroase S.M.T.-uri şi gospodării de stat au dat dovadă de conştiinţă patriotică terminînd reparaţiile în bune condiţii. Mecanizatorii de la S.M.T.-Ciorani şi S.M.T.-Buda, regiunea Ploeşti, au terminat reparatul batozelor şi secerătorilor-legători. S.M.T.-urile din regiunea Stalin sunt şi ele aproape pe terminate cu reparaţiile. In multe staţiuni de maşini şi tractoare, gospodării de stat şi în numeroase sate se fac ultimele pregătiri pentru strînsul recoltei. Cu toate acestea însă, faţă de timpul înaintat, repararea utilajului şi celelalte pregătiri pentru recoltat sunt, în multe locuri, întîrziate. La S.M.T.-Rîioasa din regiunea Bucureşti, de pildă, reparaţiile au întîrziat mult. Acest S.M.T. fiind mai departe de drumurile principale, tehnicienii ca şi activiştii de partid şi de stat de la organele raionale şi regionale nu au trecut pe la această staţiune să vadă felul cum se desfăşoară reparaţiile, să dea îndrumările şi sprijinul necesar pentru buna organizare a muncii. Este o datorie de mare răspundere a comitetelor regionale şi raionale de partid, a comitetelor executive ale sfaturilor populare şi a organelor agricole, de a se ocupa îndeaproape de îndrumarea tuturor S M.T.-urilor şi gospodăriilor de stat în care reparaţiile au rămas în urmă, să le ajute pentru a grăbi punerea la punct a utilajului, astfel ca începerea recoltării să nu le găsească nepregătite. In campania de vară, S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat au de executat un mare volum de lucrări mecanizate. Aceasta impune o folosire cît mai raţională a tractoarelor şi o muncă organizatorică bine pusă la punct. De aceea este necesar să se pregătească din timp cuplaje de mai multe maşini, să se mărească numărul de arii electrificate, astfel încît tot mai multe tractoare să fie folosite la dezmiriştit etc. Această acţiune trebuie să fie larg extinsă. In ce priveşte pregătirile pentru recoltare în sectorul particular, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să sprijine şi să controleze repararea şi punerea în stare de funcţionare a întregului utilaj agricol de recoltat şi treierat.Odată cu reparaţiile şi asigurarea personalului necesar deservirii maşinilor, care vor lucra în această campanie, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sunt obligate să stabilească numărul şi locul ariilor, ţinînd seama să fie terenuri potrivite pe care să nu stagneze apa. Alegerea momentului potrivit pentru recoltare este o condiţie dintre cele mai importante pentru a se preveni pierderile de recoltă. Pentru cerealele păioase momentul optim de recoltare este coacerea în pîrgă, adică atunci cînd bobul s-a întărit şi se poate rupe uşor cu unghia. Dacă se pierde acest moment, cerealele trec in coacere deplină, boabele se scutură cu uşurinţă, iar la recoltare se înregistrează pierderi mari care uneori ajung la 200-300 kg. la ha. Este o datorie de cinste a organizaţiilor de bază de la sate, a agitatorilor şi, în primul rînd, a inginerilor agronomi să arate ţăranilor ce pierdere imensă de recoltă se produce dacă întîrzie secerişul. In cazul cînd s-ar întîrzia recoltatul numai pe 10% din suprafeţele cultivate cu grîu şi s-ar pierde numai 100 kg. boabe la hectar, economia ţării noastre şi populaţia muncitoare de la oraşe şi sate ar fi păgubite cu aproape 3000 vagoane grîu. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să stabilească, cu ajutorul tehnicienilor şi inginerilor agronomi care muncesc pe teren şi al fruntaşilor în producţie, timpul cel mai potrivit pentru recoltare. O mare cantitate de cereale se pierde din cauza metodelor înapoiate de lucru la recoltat. De aceea trebuie luptat cu hotărîre împotriva obiceiului care se mai practică în unele regiuni ca Galaţi, Constanta etc. de a cosi cerealele păioase şi a le face căpiţe ca şi fînul, în loc să se lege în snopi. Treieratul trebuie să înceapă cel mai tîrziu în trei zile după recoltare, dîndu-se precădere mazării, rapiţei, muştarului şi culturilor din loturile semincere. Pentru buna desfăşurare a muncii la arie, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sînt datoare să sprijine pe ţăranii muncitori de a se organiza în cete, programîndu-i la treier pe zile ţinînd seama de ritmul zilnic de lucru al batozei. Acolo unde s-au format grupe de intr-ajutorare este necesar ca ele să lucreze și pe mai departe la recoltat. De o mare însemnătate în această perioadă este pregătirea în condiţiile cele mai bune a spaţiilor de depozitare a cerealelor şi a celorlalte produse ce se recoltează acum. Campania de recoltare şi treierie va constitui o dovadă grăitoare a superiorităţii aplicării metodelor agrotehnice. Acolo unde s-a lucrat terenul în condiţii bune şi culturile au fost îngrijite după sfaturile agronomilor, se vor obţine recolte mari. Aceste rezultate vor trebui larg popularizate pentru ca un număr tot mai mare de ţărani muncitori să lucreze ca fruntaşii. încă de pe acum, cînd începe să se pună baza recoltei viitoare, trebuie să se aplice metodele agrotehnice înaintate la lucrările terenului. Dezmiriştitul este una dintre aceste metode. Această metodă contribuie la păstrarea apei în pămînt, la distrugerea buruienilor și dăunătorilor și ca urmare aduce un spor mare de recoltă. Un hectar de teren dezmiriştit imediat după seceriş şi arat adine în toamnă dă o producţie cu 400—800 kg. mai mare decît hectarul nedezmiriştit. Dezmiriştitul este o lucrare obligatorie pentru toate gospodăriile. Succesul campaniei muncilor agricole de vară depinde, în mare parte, de felul cum se desfăşoară munca politică de masă, de felul cum organizaţiile de partid vor şti să mobilizeze pe oamenii muncii din agricultură să facă recoltarea şi treierişul fără pierderi, să dezmiriştească la timp toate suprafeţele şi să contribuie la desfăşurarea colectărilor şi transportului cerealelor în cele mai bune condiţii. Sarcina principală a activului de partid în această perioadă este educarea şi mobilizarea oamenilor muncii de la sate în lupta pentru obţinerea unor recolte bogate, pentru strîngerea la timp a recoltei şi realizarea planului de colectări. Organizaţiile de bază de la sate vor obţine rezultate mult mai bune în această campanie dacă vor folosi experienţa din anii trecuţi, vor antrena pe oamenii muncii din agricultură în întrecerea socialistă şi patriotică, vor organiza o muncă politică concretă în sate pe circumscripţii electorale, în grupele de într-ajutorare, în G. A. C., întovărăşiri, S. M. T, la aici şi bazele de recepţie. Organizaţiile de bază de la sate trebuie să cunoască şi să popularizeze realizările obţinute de fruntaşii recoltelor bogate, să organizeze adunări deschise de partid pentru a discuta problemele legate de muncile agricole de vară. Numai cu ajutorul de zi cu zi al organizaţiilor de bază, comitetele executive ale sfaturilor populare vor putea face în cele mai bune condiţii organizarea ariilor, recrutarea şi instruirea delegaţilor de batoză, organizarea cetelor şi a convoaielor pentru transportul cerealelor la bazele de recepţie. Comitetele regionale şi raionale de partid sunt datoare să se ocupe zi de zi de întărirea muncii de partid la sate şi să analizeze periodic executarea muncilor agricole şi mersul colectărilor. Este o datorie patriotică a tuturor oamenilor muncii din agricultură să lupte neîncetat pentru strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi, folosind toate mijloacele şi toate forţele, contribuind astfel la asigurarea pîinii poporului muncitor. încheierea lucrărilor Conferinţei organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P. M. R. Sîmbătă după-amiază şi în cursul zilei de duminică au continuat lucrările Conferinţei organizaţiei orăşeneşti a P. M. R. Bucureşti. In cadrul discuţiilor pe marginea dării de seamă prezentată de comitetul orăşenesc de partid şi a raportului comisiei de revizie au luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi. La încheierea discuţiilor a vorbit tovarăşul Gheorghe Apostol, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Conferinţa a aprobat în unanimitate darea de seamă asupra activităţii coriitetului orăşenesc de partid şi raportul comisiei de revizie. Trecînd la al treilea punct al ordinei de zi, conferinţa a ales noul comitet orăşenesc, comisia de revizie, precum şi delegaţii la cel de-al II-lea Congres al P.M.R. Cu mult entuziasm, delegaţii au adoptat textul unei telegrame către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Delegaţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o hotărîre în care sînt prevăzute sarcinile ce stau în faţa noului comitet orăşenesc de partid. In prima şedinţă plenară, noul comitet orăşenesc Bucureşti al P.M.R. a ales ca prim-secretar pe tov. Florian Dănălache. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Cu cincinalul îndeplinit TG. MUREŞ (Agerpres). — Colectivul întreprinderii „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, care produce piese de schimb pentru întreprindrile textile, şi-a îndeplinit înainte de termen sarcinile privind producţia globală prevăzute în planul cincinal. Acest succes este rezultatul unei preocupări permanente din partea muncitorilor şi tehnicienilor de aici pentru introducerea metodelor de lucru înaintate şi extinderea micii mecanizări. Productivitatea muncii a crescut faţă de anul 1951 cu 43 la sută, iar producţia întreprinderii a sporit de 3,5 ori. Din rîndul muncitorilor s-au evidenţiat in mod deosebit strungarul Iosif Granes, cetre lucrează acum în contul anului 1969, turnătorii Ştefan Roman, Francisc Baboş, muncitorii din echipa condusă de maistrul electrician Andrei Kohn, care au recondiţionat numeroase motoare electrice, şi alţii. In prezent, peste 40 de muncitori din această întreprindere lucrează în contul anilor 1959—1960. Pînă acum, 31 de întreprinderi din Regiunea Autonomă Maghiară şi-au realizat înainte de termen sarcinile privind producţia globală prevăzute în planul cincinal. Folosind tehnica înaintată A început seceratul orzului CRAIOVA (red. ziarului , ,înainte“). Datorită timpului favorabil din ultima vreme, culturile de orz de pe ogoarele raionului Cujmir, regiunea Craiova, au dat în pîrgă. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat din Gîrla Mare, lucrătorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari, precum şi elevii şcolii profesionale agricole din satul Gemeni au şi început secerişul. Folosind cu pricepere secerătorile simple şi secerătorile-legători, pînă în seara zilei de 17 iunie lucrătorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari au secerat orzul de pe suprafaţa de 30 ha. De asemenea, muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria de stat din Gîrla Mare şi elevii şcolii profesionale agricole din satul Gemeni au secerat orzul de pe cîte 10 ha. -------------------------- —-—-—•—-—~ ■ ■ ♦ — 31 de ani la strung BAIA MARE (coresp. „Sointei"). Cu 3 decenii în urmă, printre muncitorii care se adunau la începutul fiecărei săptămini în fața fostei fabrici de vagoane „Unic“ din Satu Mare cerînd de lucru se afla și Francisc Darabos, un tînăr de 19 ani, care abia terminase ucenicia. Azi, strungarul Francisc Darabos, muncitorul care altădată a cunoscut şomajul, mizeria, lipsurile, este unul din fruntaşii fabricii. Rezultatele deosebite obţinute în producţie în anii din urmă l-au făcut cunoscut în uzină, i-au adus preţuirea tovarăşilor lui de muncă. Lună de lună, comunistul Francisc Darabos îşi depăşeşte sarcinile de plan cu peste 100%. Luna trecută el şi-a depăşit sarcinile de plan cu 150%, dînd produse de bună calitate. Mulţi strungari de la „Unio“ au învăţat din bogata experienţă a lui Darabos. In 1951 el a fost trimis în delegaţie la întreprinderea ,,Iosif Rangheţ“ din Arad, unde, în cadrul unui schimb de experienţă, a împărtăşit din cunoştinţele lui şi altor muncitori şi şi-a însuşit metoda de tăiere rapidă Bîkov-Bortkevici, cu ajutorul căreia a reuşit apoi să obţină succese din ce în ce mai valoroase. Cu aceeaşi dragoste cu care îşi iubeşte meseria, comunistul Darabos se ocupă de calificarea tinerilor strungari pentru ca şi ei să ajungă la nivelul fruntaşilor. Pînă acum a calificat 80 de strungari. Francisc Darabos, strungarul care lucrează de 31 de ani la strung, a fost distins cu „Ordinul Muncii” clasa a III-a. ----------«.-------- Pentru vacanţa de vară a pionierilor ORAŞUL STALIN (coresp. „Scratell"1). La palatul pionierilor din Oraşul Stalin se fac pregătiri intense pentru a oferi pionierilor posibilitatea de a folosi cît mai plăcut zilele de vacanţă. Peste cîteva zile se vor termina lucrările de reamenajare a palatului. De asemenea, pînă la sfîrşitul acestei luni, în apropierea palatului se va termina construcţia a două sere moderne, cu încălzire centrală, unde pionierii, sub supravegherea profesorilor, vor urmări dezvoltarea plantelor şi vor face diferite experiențe. Cele 20 cercuri îşi vor relua activitatea. Pe data de 3 iulie, la palat se va deschide o tabără pentru 600 pionieri. In interiorul ziarului: CADRE LA NIVELUL TEHNICII ROI! Pagină specială (pag. 2-a). Forța clasei muncitoare stă în unitate şi organizare — Articol de fond apărut in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !” (pag. 3-a). G. Sofia — O puternică demascare a antisovietismului — Noua piesă de teatru a lui Jean Paul Sartre (pag. 3-a). ; Nota guvernului sovietic adresată Iguvernului S.U.A. (pag. 3-a) -I Ziarul „Politika” despre apropiata conferinţă a şefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 3-a). Evenimentele din Argentina (pag. 3-a). Divergenţele dintre puterile occidentale oglindite în presa americană (pag. 3-a). i D. Kraminov — Alarmă la NewYork —* După ziarul „Pravda" (pag. II-a)* : «:-■ . .; i:i • J ! •' .i. D ' Vizita primului ministru NeHrtt în U.R.S.S .(pag. 4-a). Sesiunea Jubiliară a O.N.U. (pag. 4-a). In ajunul deschiderii Adunării mondiale a păcii (pag. 4-a)". întreprinderile noastre sunt înzestrate, an de an, cu noi maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, care dau posibilitate muncitorilor să sporească necontenit producţia şi productivitatea muncii, să-şi îndeplinească cu succes sarcinile ce le revin. De o mare însemnătate în această direcţie este sprijinul pe care poporul sovietic ni-l acordă, prin livrarea de maşini moderne. Anul trecut, în secţia mecanicului şef de la uzinele „20 August” din Capitală a fost montată o nouă maşină sovietică de rectificat batiuri de strung, cu o cursă maximă de polizat de 4060 mm. In clişeu : Muncitorii Marin Utău şi Traian Dragnea din secţia mecanicului şef lucrînd la noua maşină sovietică de rectificat batiuri de strung. Daruri pentru participantele la IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In cinstea Congresului mondial al mamelor, comisiile de femei de pe lingă sfaturile populare din regiunea Iaşi au iniţiat diferite acţiuni obşteşti. Tot mai însemnată e contribuţia femeilor la lucrările de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor regiunii. Numeroase femei confecţionează daruri pentru participantele la congres. La comisia de femei a oraşului Iaşi s-au primit peste 400 obiecte ca: feţe de masă, bluze brodate, carpete per Congresul mondial al mamelor sale, baticuri, albume etc. Printre cele care au confecţionat cadouri sunt deputata Moscovici Frida, delegatele de femei Gheorghiu Elena, Rabotan Elena şi altele. Cadouri frumoase au confecţionat şi muncitoarele de la fabricile „Victoria“, „Ţesătura“, „Moldova-Tricotaje“ şi cooperativa „1 Mai“. Cu aceste obiecte s-a organizat o expoziţie la Casa deputatului. Astfel de expoziţii s-au organizat şi în alte oraşe din regiune. Caravană cinematografică pe calea ferată TR. MĂGURELE (coresp. „Scînteii“). La începutul lunii iunie, în staţia Craiova a sosit o caravană cinematografică C.F.R. Caravana este compusă din două vagoane de cale ferată — unul, sala de spectacol cu 150 locuri, celălalt pentru staţia de amplificare, aparatul de proiecţie şi pentru personalul de deservire al caravanei. Responsabilul caravanei, tov. Ion Prudea, operatorul Dumitru Vanghele şi întreg personalul au fost înconjuraţi cu dragoste de cei peste 1.200 spectatori din staţia C.F.R.Craiova, care au vizionat filme cu caracter tehnic ca : „Mecanizarea şi întreţinerea liniei“, „Inovatorii transportului feroviar“ şi documentarul „Ceferiştii“. Filmele acestea au fost prezentate şi muncitorilor ceferişti din staţiile Bărceni, Caracal, Roşiori. In ziua de 13 iunie caravana a prezentat pentru muncitorii din gospodăria de stat Troianu filmul „Zorile deasupra Niemenului“. Acest film a fost vizionat în staţia Salcia şi de către 1.500 de ţărani muncitori. Caravana cinematografică C.F.R. are o activitate bogată. In luna mai a prezentat zeci de spectacole, la care au asistat 14.600 spectatori. Caravana își continuă turneul pe calea ferată. Se împlineşte un auţ de cînd a fost dat în folosinţă, cu 7 luni înainte de termenul stabilit, marele pod care leagă lingă Giurgiu malurile romîiesc şi bulgăresc ale Dunării. Dovadă vie a sentimentelor frăţeşti care leagă azi strîns cel® două popoare, „podul prieteniei” — cum îl numesc popoarele român şi bulgar — constituie totodată un succes de seamă al tehnicii înaintate puse în slujba construirii socialismului. In clişeu: (striga) Partea de mijloc a podului Sub umil autostrăzii se vede calea ferată ", la mijloc o porţiune din calea ferată este ridicată, cu ajutorul unor mecanisme speciale, în orele de circulaţie a vapoarelor mari. (dreapta) O imagine din ziua de deuitat a inaugurării: primul tren trece pe „podul prieteniei”. - " ■ ■ » ♦ O expoziţie a artiştilor plastici din Cluj CLUJ (coresp. „Scânteii“). — In oraşul Cluj s-a deschis de curând o expoziţie a artiştilor plastici din localitate. Lucrările expuse sunt consacrate luptei pentru pace. O serie de tablouri, ca cele intitulate „Aşa nu va mai fi“ de pictorul Salamon Edwin, „In adăpost“ de Takács Zoltan şi altele, redau ororile săvîrşite de cotropitorii hitlerişti în cel de-al doilea război mondial. Alte lucrări oglindesc realizări ale oamenilor muncii în anii construcţiei paşnice. Printre acestea se numără : „Pod în construcţie” de Mohi Sándor, „Şantier” de Nagy Imre şi altele. Muncitorii din industrie ajută la pregătirea campaniei de strîngere a recoltei In acest an gospodăria de stat Rupea din regiunea Stalin a primit un sprijin preţios din partea mai multor muncitori veniţi de la întreprinderea „Bnaitner Béla“-Oraşul Stalin. Pentru lucrările de întreţinere a culturilor, muncitorii din gospodăria de stat, împreună cu cei veniţi din industrie, au reparat şi revizuit 35 prăşitoare, au adaptat 4 cultivatoare pentru prăşit mecanic, au reparat 2 motoare stabile necesare irigaţiei grădinii de zarzavat, etc. Strungarul Mihai Chiriac venit de la uzina „Brainer Béla“ a recondiţionat mai multe piese în valoare de peste 8000 lei. Tot cu sprijinul muncitorilor din industrie, în gospodărie s-au terminat pregătirile pentru campania de recoltare. Au fost reparate și revizuite 10 cositori de fîn, 15 greble mecanice, 6 secerători legători, 4 batoze, 2 polidiscuri, precum şi o remorcă de tractor necesară transporturilor. Fruntaşi la reparaţii Sînt muncitorii Pleşea Andrei, Ion Marcal, Mihai Albner, Müler Herman şi alţii. Inginerul Petre Prodanciuc îndrumează şi controlează zi de zi fiecare loc de muncă. El nu lasă să iasă din atelier nici o maşină pînă nu este încredinţat că a fost reparată bine. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat Rupea sînt gata pentru a începe bătălia strîngerii recoltei, (de la Teofil Tîrnăvei, coresp. voluntar). -----------• Redacţia mobilă în sprijinul ţăranilor muncitori PITEŞTI (coresp. „Scânteii“). — Pentru Intensificarea propagandei agricole în rîndul ţăranilor muncitori şi pentru răspîndirea metodelor agrotehnice înaintate, ziarul local „Secera şi ciocanul“ în colaborare cu direcţia regională agricolă au organizat o redacţie mobilă care editează foi volante în satele regiunii. Această redacţie, instalată pe o autocamionetă, dispune de mijloace tehnice de tipărit şi editează pe zi între 500—1000 foi volante. Aceste foi volante conţin aspecte din munca fruntaşilor recoltelor bogate. Redacţia mobilă va funcţiona pe toată durata muncilor agricole din acest an şi va cutreiera satele raioanelor Slatina, Costeşti, Găeşti şi Drăgăşani — raioane cu caracter predominant agricol. La 13 iunie redacţia mobilă a plecat din Piteşti în comuna Stolnici, raionul Costești.