Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-10 / nr. 3306

FROLETAJU DIN TOATE ȚĂRILE, UN­ITI-VA | ANUL XXIV Nr. 3306 || Vineri 10 iunie 1955 | 4 PAGINI — 20 BANI um« iii uimi ■!■■■——im ji miib■wiiinriiiiB«Maiaai Sa aplicăm regulile agrotehnice înaintate la lucrările de îngrijire a culturilor! „In ţara noastră avem un pămînt foarte bun şi roditor — a spus printre altele ţăranul muncitor cu gospodărie in­dividuală Gheorghe Gheorghiu din comu­na Străoane, raionul Panciu, la consfă­tuirea fruntaşilor în agricultură care s-a ţinut la începutul lunii martie, la Bucu­reşti — dar acest pămînt trebuie muncit cu drag şi cu tragere de inimă, ca să poată produce şi mai mult”. Aceste cu­vinte pline de adevăr, spuse de fruntaşii recoltelor bogate, arată că ţăranii mun­citori s-au convins că stă în putinţa lor să obţină recolte mult mai mari decît cele obţinute pînă acum. Totul depinde nu­mai de felul cum este muncit pămîntul şi cum sînt îngrijite culturile, de metodele agrotehnice care sunt aplicate. Zi de zi creşte numărul celor care se conving de superioritatea metodelor agro­tehnice înaintate. In ţara noastră sînt azi numeroşi ţărani care, urmînd sfaturile agronomilor, obţin recolte mari, chiar pe timp secetos, pe terenuri care altădată erau considerate improprii pentru agri­cultură. Recoltele obţinute de fruntaşi în agricultură au arătat imensele rezerve de care dispune agricultura ţării noastre pen­tru sporirea producţiei agricole. Sîntem acum în prima jumătate a lunii iunie, într-o etapă a rpuncilor agri­cole în care aceste rezerve pot şi trebuie să fie bine valorificate. Lucrările de în­grijire a culturilor, care se desfăşoară acum în toată ţara, au o mare însemnă­tate. Făcute la timp şi în condiţii cît mai bune, aceste lucrări asigură sporirea pro­ducţiei la hectar. De aceea, este necesar ca organizaţiile de partid, sfaturile popu­lare şi organele agricole să se preocupe îndeaproape şi zi cu zi de îndrumarea oa­menilor muncii din agricultură pentru a face lucrările de îngrijire a culturilor la timp şi să-i sprijine din toate puterile ca aceste lucrări să fie îndeplinite după me­todele agrotehnice înaintate. Ploile abundente care au căzut în pri­măvara acestui an au întîrziat însămîn­­ţările în cea mai mare parte a ţării. Pră­­şitul şi celelalte lucrări de îngrijire a cul­turilor prăşitoare se vor suprapune deci în bună măsură peste lucrările de recol­tare a păioaselor. Această situaţie im­pune o bună organizare a muncii şi fo­losirea deplină a tuturor mijloacelor şi forţelor pentru grăbirea lucrărilor de în­grijire a culturilor. In momentul de faţă atenţia trebuie în­dreptată în primul rînd spre executarea prăşitului, combaterea dăunătorilor din culturi, aplicarea îngrăşămintelor supli­mentare la culturile tehnice etc. Intelegînd importanţa prăşitului, mem­brii gospodăriei agricole colective din co­muna Poiana Mare, regiunea Craiova, au şi prăşit pînă acum întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. Succese însemnate în această muncă au obţinut şi ţăranii muncitori din raioanele Oradea, Medgi­dia, Băileşti, Huşi etc. Muncitorii din gospodăria de stat Urleasca, raionul Brăila, folosind din plin mijloacele meca­nizate, au reuşit să prăşească în între­gime cele peste 700 ha, cultivate cu po­rumb. Inginerii şi tehnicienii agronomi, acti­viştii de partid şi de stat cu munci de răspundere în agricultură sînt chemaţi să desfăşoare o intensă muncă politică şi organizatorică în rîndurile ţăranilor mun­citori, pentru a-i convinge să-şi organi­zeze munca în aşa fel încît să facă un număr cît mai mare de praşile. Este profund dăunătoare pentru spori­rea producţiei agricole concepţia înapo­iată a unora care cred că, din mo­ment ce în primăvara acestui an au căzut ploi suficiente, nu ar fi ne­voie de praşile repetate. Această con­cepţie înapoiată a făcut ca în unele re­giuni, cum ar fi, de pildă, Bîrlad, Galaţi şi Bacău, să se prăşească abia 5—15% din suprafeţele însămînţate cu porumb. Ştiinţa agrotehnică înaintată şi practica de zi cu zi a fruntaşilor în agricultură au dovedit că obţinerea unor recolte mari de porumb, cartofi, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. este posibilă numai atunci cînd se fac praşile repetate. Chiar şi în anii cu ploi normale este absolut necesar să se repete praşilele. Apa ce se înmagazi­nează în pămînt din ploi se pierde în de­curs de 2-3 zile dacă scoarţa formată la suprafaţă nu este spartă prin prăşit. In­tr-o singură zi, un hectar de teren culti­vat cu prăşitoare pierde pînă la 30 tone de apă. Prin prăşit evaporarea apei este mult încetinită. De aici şi zicătoarea: „o praşilă face cît o ploaie bună”. Acolo unde prăşitul a rămas în urmă trebuie luate măsuri urgente pentru gră­birea acestei lucrări, astfel ca pînă la în­ceperea recoltării cerealelor păioase toate culturile de porumb, bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc. să fie prăşite de cel puţin două ori. Un mijloc principal pentru grăbirea prăşitului constă în folosirea din plin a mijloacelor mecanizate , cultivatoare ac­ţionate de tractoare, prăşitori trase de animale, pluguri şi rărite transformate în prăşitori. Executarea prăşitului meca­nic aduce o economie de 7 oameni la hectar care pot fi folosiţi la alte munci. Mecanizatorii de la S.M.T.-Hagieni, re­giunea Constanta, au reuşit ca pînă acum să prăşească cu mijloace mecanizate, la gospodăriile colective pe care le­ de­servesc, aproape 700 ha. teren, depăşin­­du-şi planul la prima praşilă cu 50%. Aplicarea metodelor agrotehnice la­ în­grijirea culturilor trebuie îmbinată cu o luptă de zi cu zi împotriva obiceiurilor vechi şi dăunătoare, care duc la scăde­rea producţiei agricole. Faptul că în raioa­nele Costeşti, Slatina, precum şi în unele raioane din regiunile Craiova, Galaţi şi Bîrlad se mai practică răritatul dovedeşte că organele de partid şi de stat, inginerii şi tehnicienii agronomi nu se ocupă în mod suficient de introducerea agrotehni­cii înaintate. Lupta împotriva răritatului trebuie dusă zi cu zi, pentru ca în scurtă vreme să rămînă doar amintirea acestui rău obicei. Pentru obţinerea unor recolte mari la toate culturile oamenii muncii din agri­cultură trebuie să-şi organizeze astfel munca încît nici o lucrare să nu întîrzie O mare atenţie trebuie acordată îngrijirii legumelor. Pe terenurile cultivate cu le­gume este necesar să se facă prăşitul după fiecare udat sau ploaie mai mare. Spre sfîrşitul acestei luni trebuie să se facă ciupitul ramurilor de bumbac care nu dau rod. Unele culturi tehnice însă­­mînţate cu întîrziere sînt încă firave Acestor culturi trebuie să li se dea îngră­şăminte suplimentare: mranită, must de grajd, îngrăşăminte chimice. Pentru sporirea producţiei agricole nu este de-ajuns să s­e aplice metodele agro­tehnice înaintate la lucrările pămîntului, ci trebuie combătuţi duşmanii culturilor. Datorită condiţiilor climaterice din acest an, atacul insectelor dăunătoare este mai puternic ca de obicei. Inginerii şi tehni­cienii agronomi şi toţi oamenii muncii din agricultură trebuie să considere ca o sarcină dintre cele mai importante com­baterea dăunătorilor la sfecla de zahăr, porumb, la cerealele păioase — culturi la care atacul dăunătorilor s-a manifes­tat mai puternic. Venind în sprijinul ţă­ranilor muncitori ca să obţină recolte mari, statul nostru democrat-popular acordă gratuit asistenţă fitosanitară. In primăvara acestui an au fost folosite în combaterea dăunătorilor mijloace dintre cele mai moderne : avioane, pompe şi prăfuitoare acţionate de motoare, precum şi aparate de mînă ; zeci şi zeci de tone de substanţe chimice au fost puse la dispoziţia gospodăriilor agricole. Apăra­rea culturilor împotriva dăunătorilor se poate realiza însă numai prin aplicarea întregului complex de măsuri agroteh­nice ; insecticidele au un efect redus dacă plivitul şi prăşitul nu se fac. Introducerea unei­ agrotehnici înaintate la lucrările de îngrijire a culturilor este strîns legată de activitatea de zi cu zi a inginerilor şi tehnicienilor agronomi, de popularizarea experienţei înaintate a fruntaşilor în agricultură. In satele pa­triei noastre activează mii de ingineri şi tehnicieni agronomi, propovăduitori ai metodelor ştiinţifice de muncă. Este ne­cesar ca ei să aibă mai mult sprijin din partea comitetelor executive ale sfaturi­lor populare şi a organizaţiilor de partid spre a-şi valorifica cunoştinţele dobîndite în anii de studii. Un exemplu viu de aplicare a metode­lor agrotehnice înaintate trebuie să fie gospodăriile agricole de stat şi gospodă­riile agricole colective. In aceste zile ho­­tărîtoare pentru soarta recoltei, muncito­rii şi tehnicienii din gospodăriile de stat sînt chemaţi să intensifice întrecerea pen­tru deplina folosire a capacităţii de lucru a maşinilor, pentru lucrări de cea mai bună calitate. Totodată, conducătorii gos­podăriilor agricole de stat trebuie să exer­cite un control riguros asupra calităţii lu­crărilor de întreţinere a culturilor pentru care au fost încheiate contracte. Consiliile de conducere şi organizaţiile de bază din gospodăriile colective au da­toria să ceară S.M.T.-urilor să-şi îndepli­nească obligaţiile contractuale privind lucrările de îngrijire a culturilor şi să antreneze pe toţi colectiviştii la muncă pentru ca lucrările de îngrijire a cultu­rilor să fie făcute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. In momentul de faţă sarcina principală a organelor şi organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare în lupta pentru o re­coltă bogată constă în mobilizarea oameni­lor muncii din agricultură pentru a aplica metodele agrotehnice înaintate la lucrările de îngrijire a culturilor. Ele trebuie să in­tensifice munca politică şi să sprijine eforturile ţărănimii muncitoare şi ale muncitorilor, astfel ca toate unităţile agri­cole socialiste şi toate satele şi comunele să lucreze aşa cum lucrează cele frun­taşe. Aplicînd metodele agrotehnice înaintate la lucrările de îngrijire a culturilor, oa­menii muncii din agricultură vor obţine recolte mari, contribuind astfel la creşte­rea nivelului de trai al poporului, la întă­rirea puterii patriei noastre. Sectorul produselor finite din lemn şi-a îndeplinit sarcinile cincinalului La numărul sectoarelor­­industriale care au raportat pînă acum îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau din primul nostru plan cincinal s-a adăugat recent și sec­torul produselor finite din lemn. In anii cincinalului, producţia globală de produse finite din lemn a crescut cu 137 la sută faţă de anul 1950, productivitatea muncii cu 60 la sută, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu 11,38 la sută. Faţă de anul premergător cinci­nalului, producţia de mobilă a crescut cu 110 la sută, de­ placaj cu 117,2 la sută şi cea de panel cu 178,4 la sută. Capacitatea de producţie a sectorului a fost lărgită prin intrarea in func­ţiune in ultimii 4 ani a fabricii de mobilă „Libertatea“ din Cluj, a fabricii de pla­caje şi panele „A 5-a aniversare a R.P.R.“ din Rîmnicu Vilcea etc. Realizarea cu 7 luni inainte de termen a sarcinilor planului cincinal se dato­­reşte în primul rind realizărilor obţinute de întreprinderile „Simo Geza“ din Tg. Mureş, „Măgura Codlei“ din regiunea Stalin şi „Placajul“ din Bucureşti. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Minereu mai mult Comuniştii — stegari ai progresului tehnic şi de calitate TELIUC (coresp. „Scînteii“). — Spori­rea producţiei de minereu, cît şi îmbu­nătăţirea calităţii lui constituie o preocu­pare permanentă a tuturor brigăzilor şi echipelor de mineri de la minele de fier din Teliuc. Minerii ştiu că, mărind pro­ducţia de minereu şi luptînd pentru îm­bunătăţirea calităţii, sprijină eforturile jurnaliştilor de la Hunedoara şi Calan pentru mai multă fontă. In luna mai, de pildă, ei au depăşit planul de producţie cu 6 %. Cele mai mari depăşiri de plan au fost obţinute de minerii din sectoarele I şi III, care au dat, în luna mai, cu 33% şi respectiv 14% mai mult minereu. La obţinerea acestui succes o contribu­ţie deosebită au dat echipele de mineri conduse de Gheorghe Vlad, Alexandru Herban, Ion Stănescu şi alţii. Totodată, calitatea minereului a fost îmbunătăţită, aşa încît în luna mai minele de fier din Teliuc n-au primit nici o reclamaţie de la furnaliştii din Calan şi Hunedoara. Strungăria mi-a plăcut întotdeauna. Lucrul care m-a preocupat şi mă preocupă în ultimii ani este acela de a-mi perfec­ţiona mereu metodele da muncă, de a-mi îmbogăţi cunoştinţele profesio­nale, de ■ a găsi noi căi pentru spo­rirea productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. Ca numeroşi alţi muncitori din patria noastră şi eu am aplicat în munca mea o serie de metode sovietice, una mai interesantă decît alta. Invăţînd din documentaţia so­vietică, am fost printre primii strungari care au aplicat metoda de aşchiere intensi­vă a metalelor. Folosind cuţitul cu o geome­trie nouă, recomandat de vestitul strun­gar sovietic Kolesov, cu ajutorul căruia execut deodată operaţiile de degreşare şi finisare, am reuşit, fără prea mari efor­turi, să dau şi trei norme pe zi. Puţin timp după aceea, am aflat despre o nouă iniţiativă valoroasă, aceea a strunjirii complexe a metalelor, aplicată pentru prima oară de­ strungarul sovietic Koma­rov de la uzinele „V. I. Lenin” din Mos­cova. Lucrînd cu o turaţie de 800 rotaţii pe minut, cu un avar­s de 1,5—2 mm. pe rotaţie, cu o adîncime de aşchiere de 4—6 mm., am început să realizez cite 7 nor­me intr-un schimb în loc de 3 cit rea­lizam înainte. De curînd eu am primit spre prelucrare cantităţi însemnate de piese cu dimensiuni mici. La prelucrarea acestor piese am constatat, spre surprinderea mea, că me­todele folosite înainte nu mai erau cele potrivite. Problema care m-a frămîntat zile şi nopţi de-a rîndul a fost aceea de a găsi noi procedee de lucru pentru a prelucra aceste piese într-un timp cît mai scurt şi de a elimina timpii nepro­ductivi care provin din cauza deselor porniri şi opriri ale strungului. Şi de data asta am găsit rezolvarea problemei stu­diind documentaţia sovietică. In fiecare seară, după lăsarea lucrului, m-am străduit şi în cele din urmă am izbutit să stabi­lesc principiul de funcţionare a unui dispozitiv şi al unei instalaţii speciale pentru automatizarea tuturor operaţiilor la prelucrarea pieselor mici. După ce am făcut schiţele, m-am adresat tovarăşului Anton Mahalnischi, pe atunci inginer-şef. Iată despre ce este vorba. Instala­ţia de automatizare a strungului la care lucrez constă dintr-un ax cu came care este acţionat de la me­canismul de avansare al săniei transver­sale cu ajutorul unor roţi dinţate. Camele comandă, prin nişte sisteme de pîrghii, dispozitivele care execută operaţiile de strunjire, găurire şi retezare, precum şi cuplarea şi decuplarea avansului longitu­dinal. Instalaţia am adaptat-o la strungul la care lucrez — un strung sovietic — fără a aduce vreo modificare maşinii; ea poate fi scoasă atunci cînd este necesar să se lucreze în condiţii obişnuite. Lucrînd cu ajutorul acestei instalaţii, am izbutit să obţin rezultate deosebite la prelucrarea pieselor mici. In numai două ore am executat operaţiile de strunjire, găurire şi tăiere a 150 bucşe avînd o lun­gime de 13 mm., diametrul de 13 mm. şi diametrul găurii de 7,5 mm. cu o turaţie de 600 rotaţii pe minut şi un avans de 0,15 mm. pe rotaţie cu o adîncime de aşchiere de 1 mm. Astfel, la prelucrarea unei bucşe am fo­losit mai puţin de 1 minut faţă de 4 mi­nute, timp acordat înainte. Rolele de bronz le-am strunjit în 25 secunde una, în loc de 6 minute. Deocamdată cu acea­stă instalaţie pot fi­ prelucrate automat 10 repere. Prin aplicarea acestui dispo­­zitiv eu am posibilitatea să lucrez la două strunguri deodată, să realizez zilnic, la prelucrarea pieselor mici, depăşiri de 500—600%, faţă da 300% cît realizam înainte. Munca n-a fost de loc uşoară. Uneori mă opream în faţa unor greutăţi de ordin tehnic care mi se păreau de neînvins. Ba şi mai mult, în timp ce majoritatea tova­răşilor mă încurajau, se mai aflau unii care „erau convinşii” că strădaniile mele nu vor da roade. „Mă prind să înghit ma­şina dacă va da rezultate” — spunea în­tr-o zi strungarul Ştefan Balo, văzînd cum muncesc după terminarea schimbu­lui. Greutăţile nu m-au biruit. Aplicarea în practică a acestei perfecţionări ca şi a altor inovaţii este rezultatul sprijinului dat de conducerea întreprinderii şi de bi­roul organizaţiei de bază, al sprijinului dat de comuniştii şi tehnicienii din între­prindere, care m-au încurajat în perma­nenţă în munca mea. In întreprindere există trei brigăzi de inovatori, din care fac parte muncitori fruntaşi, tehnicieni, ingineri proiectanţi etc. Din brigada de inovatori pe care o conduc face parte şi tov. Eugen Seracin, unul dintre cadrele tinere de Ingineri proiectanţi. Sprijinul lui l-am simţit la­­tot pasul. In timp ce el dădea zor să termine proiectele insta­laţiei, eu mă grăbeam să execut piesele ei componente. Acum, cînd rezultatele se văd, fiecare îşi dă seama ce spor însem­nat de producţie aduce aplicarea acestei instalaţii la cît mai multe strunguri; ea va da posibilitate strungurilor să folo­sească din plin capacitatea de producţie a maşinilor pe care le deservesc, să des­copere şi să pună în valoare noi rezerve interne de producţie existente la fiecare loc de muncă. KOVÁCS ŞTEFAN fruntaş în producţie la întreprinderea , ,Electromotor“-Timişoara Intr-un schimb—depăşiri de 500-600°mo Tov. Kovács Ştefan măsoară o piesă care a fost prelucrată la strung cu ajutorul noului dispozitiv Turneul Teatrului Naţional din Iaşi în Capitală In cadrul turneului pe care-l între­prinde în Capitală, colectivul Teatrului Naţional din Iaşi a prezentat joi seara pe scena Teatrului C.C.S. piesa „Oraşul in flăcări“ de Mihail Davidoglu, laureat al Premiului de Stat. Spectacolul, în direcţia­ de scenă a regi­zorului Val Mugur, maestru emerit al ar­tei din R.P.R., a avut în distribuţie pe Margareta Baciu şi Mărioara Davidoglu, artiste emerite ale R P.R., Virgil Raiciu, Constantin Obadă, Lidia Persofschi şi Pe­tru Gheorghiu. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Constanţa Cră­ciun, scriitori şi artişti, reprezentanţi ai presei şi un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. (Agerpres) ----------­ Concere ale Filarmonicii de stat din Botoşani SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). Filar­monica de stat din Botoşani a dat anul acesta numeroase concerte pentru mun­citorii şi ţăranii muncitori din unele în­treprinderi şi comune ale raioanelor Bo­toşani, Rădăuţi, Vatra Dornei şi altele. In cadrul turneului pe care-l între­prinde acum prin oraşele moldovene, co­lectivul Filarmonicii de stat din Botoşani a dat un concert simfonic la Casa de cul­tură „Ciprian Porumbescu“ din Suceava. Timp de 24 de zile, Filarmonica de stat din Botoşani va da 24 de concerte în cen­trele muncitoreşti Vatra Dornei, Bicaz, Moineşti, precum şi în diferite oraşe mol­doveneşti, ca Fălticeni, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi şi altele. ----------­ Pregătiri pentru Congresul mondial al mamelor CONSTANŢA (red.'' ziarului „Dobrogea Nouă”). — La căminele culturale şi la colţurile roşii din raionul Medgidia, re­giunea Constanţa, au început să se des­făşoare consfătuiri ale femeilor în cadrul cărora se dezbat probleme privind întîm­­pinarea Congresului mondial al mamelor ce se va ţine luna viitoare la Paris. O asemenea consfătuire a avut loc la colţul roşu al întreprinderii de construcţii hidro­tehnice şi hidraulice din Cerna-Vodă. Cu sprijinul comisiei orăşeneşti de femei, s-au organizat pînă acum în ora­şul Medgidia 15 clăci, confecționându-se 80 obiecte ce vor fi trimise ca daruri la Congresul mondial al mamelor. In interiorul ziarului: Viaţa de partid: Pregătiri pentru încheierea anului şcolar în învăţămîn­­­tul de partid (pag. 2-a). Colective­ care şi-au realizat planul cincinal: Cornelia Băncilă — Din ex­perienţa întreprinderii „Proletarul“ în reducerea preţului de cost (pag. 2-a): T. Marian — Colectiviştii în între­cere (pag. 2-a). Cuvintul cititorilor: Deservirea ce-­ tăţenilor de către cooperativele meşte­şugăreşti (pag. 2-a). • Vizitînd expoziţia „Caricatura in lupta pentru pace”. Valentin Silvestru — O armă bine mînuită (pag. 3-a). A. Cernea — Eşecurile politicii „de pe poziţii de forţă” (pag. 3-a). : Note: Avocaţii colonialiştilor (pag. 3-a). 1 Ecoul internaţional al notei guver­nului sovietic adresate guvernului Re­publicii Federale Germane (pag. 4-a). K. E. Voroşilov l-a primit pe Jawa­­harlal Nehru (pag. 4-a). Delegaţia U.R.S.S. la sesiunea ju­biliară a O.N.U. (pag. 4-a). Şedinţa C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria (pag. 4-a). E. Kiseliov — Se întăreşte cola­borarea mutuală între România şi Iugoslavia (pag. 4-a). -♦-------------------------------------------------------­ Agricultura ţării noastre pe drumul mecanizării Statul nostru înzestrează agricultura cu maşini dintre cele mai moderne produse in ţară sau im­­portate din Uniunea Sovietică. Pe cimpiile patriei noastre întîlneşti astăzi tractoare şi semănători de mare randament, combine pentru recoltarea cereale­lor, a furajelor şi a sfeclei de zahăr, maşini care uşu­rează considerabil munca omului şi permit efectuarea unor lucrări la un înalt nivel agrotehnic. In cursul anului 1955 agricultura va fi înzestrată cu încă 2540 tractoare, 4370 pluguri de tractor, 1600 secerători­­legători, 1200 batoze, precum şi alte maşini şi unelte agricole. In primul clişeu . La gospodăria de stat din Coba­­din, regiunea Constanţa, toate cele 27 combine pen­tru recoltarea cerealelor păioase sînt reparate în bune condiţii. Combinerii aşteaptă cu nerăbdare clipa cînd grînele vor da în pîrgă pentru a porni bătălia strin­­gerii recoltei. - -----­-----------—I—---------—----­Tn clişeul al doilea . De cîtva timp, pe ogoarele gospodăriei de stat din Sinandrei, regiunea Timişoara, o nouă maşină sovietică, combina-siloz K.S. 2,6, lucrează la recoltarea secarei masă verde pentru insi­­lozare. Cu ajutorul combinei se fac în acelaşi timp mai multe lucrări: cositul, tocatul furajelor şi încăr­carea lor în autocamioane sau alte mijloace de trans­port. Combina recoltează in fiecare zi o suprafață de 10 ha., înlocuind 5 cositori mecanice cu 10 cai și munca a 28 oameni. A 23-a gospodărie colectivă în raion GALAŢI (coresp. „Scînteii“). In satul Sătuc, din raionul Filimon Sîrbu, un grup de ţărani muncitori au alcătuit încă din vara trecută un comitet de iniţiativă pentru formarea unei gospodării agricole colective. Sprijinit de organizaţia de bază, comitetul de iniţiativă a desfăşu­rat o intensă muncă de lămurire în rîn­durile celorlalţi ţărani muncitori. Ţă­ranii muncitori care au făcut cerere de înscriere în gospodăria colectivă au în­­sămînţat în comun griul de toamnă şi toate culturile de primăvară. Zilele acestea a avut loc inaugurarea gospodă­riei agricole colective, căreia i s-a dat numele de „Octombrie Roşu”. In gospodărie au intrat 17 familii de ţărani muncitori cu 75 ha. teren. In numai 3 zile, cît a trecut de la inaugurare, colectiviştii au terminat de prăşit toată suprafaţa cultivată cu po­rumb. Colectiviștii din Sătuc se pregătesc acum pentru muncile de recoltare. --------------♦-------------­ întreţinerea culturilor în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Stalin lucrează acum de zor la îngrijirea culturilor. In raionul Făgăraş, cultiva­torii folosesc din plin cele 6000 prăşitori la prăşitul cartofilor, porumbului şi al celorlalte plante prăşitoare. In frunte se află ţăranii muncitori din comuna Arpaşu de Jos, precum şi ţăranii muncitori din comuna Beclean. In raionul Sighişoara, prima praşilă la porumb s-a făcut pînă în prezent în pro­porţie de 90%. Fruntaşe la întreţinerea culturilor pră­şitoare sînt şi comunele Ungra, Caţa, Beia, Meşendorf, din raionul Rupea, şi comunele Avrig, Armeni, Slimic, Saca­date, Vurpăr din raionul Sibiu, care au terminat prima şi chiar a doua praşilă. ------ Prin muncă voluntară In întreaga regiune Bacău, tineretul a pornit o largă acţiune pentru înfrumuse­ţarea oraşelor şi satelor prin muncă vo­luntară. In Tîrgul Neamţ, tinerii îşi con­struiesc un parc al lor, iar la Bacău ei au ajutat la acţiunea de curăţire a ora­şului. La sate, tineretul a ajutat sfatu­rile populare la repararea a 243 podeţe şi a curăţat şanţurile pe 104 km. şosea. In comuna Borca din raionul Ceahlău, ca şi în alte comune, tinerii au îm­prăştiat pietriş pa 48 km. şosea. ------*-----■ La Băile Strunga ROMAN (coresp. „Seratei!“). — Sus, pe povîrnişul unui deal acoperit cu păduri, se găsesc așezate Băile Strunga, din raio­nul T.t. Frumos. Anul trecut, la cererea conducerii I.M.S.­Roman, băile au fost date în patronajul acestei întreprinderi, ca să fie amenajate pentru odihna munci­torilor. Pînă la sfîrşitul anului trecut au şi fost complect amenajate două vile cu o capacitate de circa 30 camere, sală pen­tru bibliotecă, bucătărie şi sală de mese. In primăvara aceasta s-au curăţat iz­voarele de apă minerală, s-au înlocuit conductele de beton şi în momentul de faţă se construieşte un bazin pentru co­lectarea apei recomandate în tratamentul reumatismului. Totodată, a fost cap­tată prin cişmele şi apa bună pentru tra­tarea bolilor de stomac, precum şi apa re­comandată pentru bolile de ochi. Conducerea I.M.S.­Roman a luat măsuri ca pînă la 15 iunie staţiunea să fie ilu­minată electric şi înzestrată cu o staţie de radioamplificare. In faţa vilelor s-au în­ceput lucrările de amenajare a două lacuri.

Next