Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-10 / nr. 3306

­­s. 4 S­C­Î­N­T­E­I­A Ecou­ internaţional al notei guvernului sovietic adresate guvernului Republicii Federale Germane REPUBLICA FEDERALA GERMANĂ BERLIN 9 (Agerpres). — TASS In comentariile sale din 9 iunie, ziarul Vest-berlinez „Die Welt” subliniază că gu­vernul federal a salutat nota sovietică şi propunerea de a se stabili relaţii normale între Uniunea Sovietică şi Republica Fe­derală. Dar, după cum subliniază ziarul, p­înă în prezent nu s-a făcut încă nici o declaraţie oficială în legătură cu răspun­sul cancelarului Adenauer la invitaţia de a vizita Moscova. Ziarul afirmă că ambasadorului german de la Paris, Mahlzahn, i s-au dat instruc­ţiuni să ceară Moscovei, prin intermediul ambasadorului sovietic, lămuriri suplimen­tare la nota sovietică. In afară de aceasta, potrivit informaţii­lor ziarului, la şedinţa din 8 iunie a gu­vernului federal de la Bonn s-a hotărît că tratativele germano-sovietice trebuie să aibă loc după conferinţa celor patru pu­teri, iar răspunsul la nota sovietică va fi dat după consultările cu puterile occiden­tale. Cercurile informate, scrie ziarul în con­tinuare, consideră pe deplin posibilă ple­carea lui Adenauer la Moscova. In pre­zent însă nu este cunoscută încă data cind guvernul federal se va pronunţa în mod amănunţit în problemele ridicate de notă. Ziarele publică informaţii asupra reac­­ţ­iei diferitelor fracţiuni ale Bundestagului la nota guvernului sovietic. Partidul so­­c­al-democrat, ,.partidul liber democrat” şi ,,blocul german“ s-au pronunţat în sensul ca Adenauer să accepte invitaţia guvernu­lui sovietic. După cum relatează ziarul „Dar Tag“, cercurile oficiale de la Bonn sunt de pă­rere că stabilirea relaţiilor cu Uniunea So­vietică va contribui la reunificarea Ger­maniei. Singura temă de discuţii la Bonn, scrie ziarul ,,Telegraf“, este nota sovietică. După părerea ziarului, fracţiunile Bundes­tagului vor putea probabil să găsească fără dificultăţi o linie comună in problema vi­zitei lui Adenauer la Moscova. După cum subliniază ziarul „Telegraf" părerea una­nimă este că propunerea sovietică trebuie acceptată. BERLIN 9 (Agerpres). — TASS Corr­entînd nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane, presa vest-berlineză subliniază în unanimitate necesitatea de a se ac­cepta propunerea da a se stabili relaţii diplomatice intre Uniunea Sovietică şi Re­publica Federală Germană. Numeroase ziare îşi exprimă părerea că trebuie să se răspundă afirmativ invitaţiei adresate lui Adenauer de a vizita Moscova. Intr-un articol de fond intitulat ,,Şan­sele Bonnului'', ziarul „Telegraf“ subli­niază că în nota guvernului sovietic se arată că scopul vizitei lui Adenauer la Moscova este stabilirea relaţiilor diplo­matice şi intensificarea schimburilor eco­nomice şi culturale. Este însă de la sine înţeles, adaugă ziarul, că un asemenea schimb de păreri trebuie să abordeze în mod inevitabil problemele întregii Ger­manii. Prin această invitaţie, guvernului federal i se dă posibilitatea de a aduce o contribuţie la reunificarea Germaniei, la destinderea încordării mondiale. Ziarul subliniază că n-ar fi trebuit să se aştepte obiecţiunile puterilor occidentale împo­triva stabilirii unui contact direct cu Uni­unea Sovietică, deoarece s-ar dovedi că ele vor să-şi folosească într-un spirit con­trar aspiraţiilor tuturor germanilor drep­turile în problema reunificării Germaniei. Ziarul „Spandauer Volksblatt“ subli­niază într-un articol de fond că plecarea cancelarului Adenauer la Moscova ,,ar aduce cu sine perspective deosebite“. Ziarul de seară „Der Kurier” consideră de importanţă primordială faptul că Uni­unea Sovietică intenţionează să stabi­lească relaţii diplomatice cu Republica Federală Germană încă înaintea confe­rinţei marilor puteri. Iniţiativa Moscovei, scrie ziarul, ne obligă să apreciem situaţia cu seriozitate. ANGLIA LONDRA 9 (Agerpres). — TASS Toate ziarele acordă o mare atenţie notei adresate de guvernul sovietic guver­nului Republicii Federale Germane. Zia­rele „Times“, „Daily Telegraph and Mor­ning Post“ şi „Daily Mail“ au consacrat notei sovietice articole redacţionale, în articolul său­ de fond intitulat „Invi­taţie la Moscova“, „Times“ scrie : „Nu poate fi nici o îndoială că Adenauer are dreptate hotărînd să accepte un principiu invitaţia rusă“. „Invitaţia făcută lui Adenauer — scrie în continuare ziarul — este un pas politic de natură să aducă prin sine însuşi un uriaş cîştig, indiferent care va fi rezulta­tul convorbirilor, care ar fi o urmare a acestui pas. Dacă rezultatul va fi stabilirea relaţii­lor diplomatice între Germania occiden­tală şi Rusia, Moscova va deveni singura capitală mare din lume, unde se vor putea întîlni reprezentanţii celor două părţi ale Germaniei divizate ; ea va deveni, impli­cit, singurul punct de comunicaţie atîta timp cit va dura scindarea. Invitaţia poate fi considerată de asemenea ca un semn al seriozităţii năzuinţei Rusiei spre uni­tatea Germaniei şi nici un cancelar n-ar putea renunţa la acest ţel“... Comentatorii unei serii de ziare de dreapta sunt alarmaţi de faptul că propu­nerile conţinute în nota sovietică sunt sprijinite de opinia publică germană. „Daily Mail“ îşi exprimă neliniştea în legătură cu faptul că „ruşii pot propune ceva ademenitor pentru germani“. Ziarele publică de asemenea declaraţia unui purtător de cuvînt al Ministerului englez al Afacerilor Externe în legătură cu eventualitatea plecării cancelarului Adenauer la Moscova. După cum anunţă agenţia Reuter, purtătorul de cuvînt al ministerului, „manifestînd o prudenţă deosebită“, a declarat „că ar fi normal pentru Germania occidentală să se con­sulte cu Anglia şi cu ceilalţi aliaţi ai ei în privinţa­ acestei invitaţii“. Comentînd poziţia cercurilor oficiale engleze, corespondentul din Londra al agenţiei Associated Press scrie „Ministe­rul englez al Afacerilor Externe a lăsat să se înţeleagă limpede că, în virtutea acordului cu puterile occidentale, cance­larul vest german, Konrad Adenauer, nu are dreptul să ducă tratative cu Rusia nici asupra reunificării Germaniei, nici asupra încheierii tratatului de pace“. FRANŢA PARIS 9 (Agerpres). — Presa franceză de joi dimineaţa continuă să comenteze nota guvernului sovietic adresată guver­nului Republicii Federale Germane. Din comentariile ziarelor de dreapta — aşa­­cum observă comentatorul agenţiei France Presse — reiese că pentru cercurile ale căror păreri le exprimă, „invitaţia guver­nului sovietic adresată cancelarului Ade­nauer constituie un motiv de oarecare în­grijorare“. Chiar şi ziarele de dreapta — cum ar fi „Le Figaro“ — recunosc însă că în cer­curile politice de la Bonn „unanimitatea este absolută“ în ce priveşte „oportuni­tatea de a lega relaţii diplomatice“ cu U.R.S.S. Această atitudine a cercurilor politice vest-germane se datorează puter­nicului curent de opinie din Germania occidentală f­a­vorabil rezolvării pe cale paşnică a problemei germane, favorabil unei politici de pace, în capitalele occi­dentale se notează cu nelinişte — aşa cum remarcă ziarul de dreapta ,,L’Au­rore“ — că , nu toţi oamenii politici de la Bonn sînt ferm hotărîţi să urmeze îna­inte de orice alianţa cu puterile occiden­tale“. Alte ziare remarcă de asemenea hotă­­rirea cu care opinia publică din Germa­nia occidentală cere rezolvarea pe baze juste a problemei germane. „Le Parisien Libéré“ subliniază că pentru politicienii occidentali este astăzi din ce în ce mai greu să încerce să hotărască soarta Ger­maniei fără a ţine seama de aspiraţiile poporului german. Sentimentul că pute­rile occidentale duc o politică care urmă­reşte propriile lor interese şi care neso­coteşte interesele poporului german — scrie „Le Parisien Libéré — există nu numai în rîndurile opiniei publice, ci şi în cercurile politice. Ziarul francez „Combat“ analizează avantajele de ordin economic care decurg pentru Germania occidentală din norma­lizarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică. „Germania occidentală are în orice caz numai de câştigat de pe urma notei so­vietice“ — încheie „Combat“. JAPONIA TOKIO 9 (Agerpres). — Corespondenţii de presă din Tokio relatează că nota gu­vernului sovietic adresată guvernului Re­publicii Federale Germane a trezit un puternic ecou în cercurile politice din capitala Japoniei. Potrivit coresponden­tului agenţiei United Press, „ea a deş­teptat un nou interes pentru rezolvarea pe calea tratativelor paşnice a probleme­lor internaţionale“. Referindu-se la comen­tariile cercurilor diplomatice şi ziaristice din Tokio, acelaşi corespondent subliniază că în aceste cercuri se consideră că nota sovietică din 7 iunie va avea o influenţă pozitivă asupra tratativelor care se des­fășoară actualmente la Londra in vederea normalizării relațiilor sovieto-japoneze. Şedinţa C. C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA 9 (Agerpres). — M.T.I. La 7 şi 8 iunie a avut loc o şedinţă a Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria in cadrul căreia András Hegedűs a prezentat raportul Bi­roului Politic în legătură cu sarcinile pri­vind reorganizarea socialistă a agricul­turii şi creşterea producţiei agricole. Ra­portul şi moţiunea, prezentate concomi­tent Comitetului Central, au fost­ discu­tate pe larg şi adoptate în unanimitate. La al doilea punct d de pe ordinea de zi figura raportul lui Mátyás Rákosi în le­gătură cu întrevederile de la Bucureşti dintre reprezentanţii Uniunii Sovietice, R. P. Romíne, R. P. Ungare şi R. Ce­hoslovace. Comitetul Central a luat act de acest raport şi l-a aprobat. Comitetul Central a adoptat în unanimitate o rezo­luţie în acest sens. In rezoluţie se arată că Comitetul Cen­tral al Partidului celor ce muncesc din Ungaria salută, aprobă şi sprijină cu bucurie şi satisfacţie colaborarea priete­nească stabilită între Uniunea Sovietică şi R.P.F. Iugoslavia, că îşi exprimă speranţa şi convingerea că în urma declaraţiei co­mune a guvernelor celor două ţări se va stabili o colaborare prietenească, sinceră şi sănătoasă şi între celelalte ţări ale lagărului socialist şi Iugoslavia. La rîndul său, Partidul celor ce muncesc din Unga­ria va face tot ce-i va sta în putinţă pen­tru a stabili într-un timp cît mai scurt posibil şi dezvolta, în vederea consoli­dării păcii şi a cauzei socialismului, relaţii sănătoase de prietenie între Republica Populară Ungară şi R.P.F. Iugoslavia, precum şi intre popoarele lor. Se întăreşte colaborarea mutuală între Romînia şi Iugoslavia Clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare, funcţionarii şi oamenii de ştiinţă, ostaşii armatei populare şi oamenii de cultură — toate păturile populaţiei Re­publicii Populare Române aprobă şi sa­lută în unanimitate Declaraţia guverne­lor Uniunii Sovietice şi Republicii Popu­lare Federative Iugoslavia. Iugoslavia este vecina Romîniei. Po­porul romín este şi el interesat în nor­malizarea relaţiilor cu Iugoslavia. Aceas­tă dorinţă a poporului romín, a Partidu­lui Muncitoresc Romín şi a guvernului a fost exprimată limpede de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Gh. Gheorghiu-Dej. In cuvîntarea sa la mitingul consacrat sosi­rii la Bucureşti a delegaţiei guvernamen­tale sovietice, formată din tovarăşii N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin şi A. I. Mi­­koian, el a spus : — Poporul român, care are străvechi legături de prietenie cu poporul iugo­slav, se bucură de fiecare pas nou pe calea îmbunătăţirii relaţiilor dintre Repu­­blica Populară Romînă şi Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia. Guvernul Re­publicii Populare Romine este hotărît să aducă contribuţia sa continuă la norma­lizarea şi dezvoltarea relaţiilor de priete­nie, bună vecinătate şi colaborare cu Re­publica Populară Federativă Iugoslavia. Mitingul de la Bucureşti al celor 300 000 de oameni ai muncii a aprobat această declaraţie. In Romînia s-a şi făcut mult pentru dezvoltarea şi întărirea legăturilor econo­mice şi culturale cu Iugoslavia. Anul acesta a fost încheiat între cele două ţări ■ un acord comercial. După cum a aflat ■ corespondentul „Pravdei“ la Ministerul Comerţului Exterior al Republicii Popu­lare Române, acordul prevede un schimb de mărfuri între cele două țări în va­loare de peste 24 milioane ruble pe an. Republica Populară Romînă va expor­ta în Iugoslavia produse petrolifere, pa­rafină, acizi, uleiuri minerale, medica­mente și diferite chimicale, hîrtie, sare, diferite maşini, utilaj petrolifer şi alte mărfuri de cea mai mare importanţă. La rîndul său, R.P.F.I. s-a declarat de acord să livreze Romîniei laminate şi ţevi de oţel, minereu de crom, sodă caustică, car­bid, celuloză, magnezit, peşte şi conser-E. KISELIOV corespondentul ,,Pravdei“ la Bucureşti ve­de peşte, diferite maşini, utilaje şi alte mărfuri. Acordul prevede de asemenea un schimb de cărţi şi filme, ceea ce va con­tribui în măsură considerabilă la dezvol­tarea unor legături culturale prieteneşti între cele două ţări. Locţiitorul ministrului Comerțului Ex­terior al R.P.R., Valentin Steriopol, con­ducătorul delegației comerciala române, a declarat într-o convorbire cu corespon­dentul „Pravdei" că listele de mărfuri, anexate la acordul comercial, sunt depar­te de a epuiza posibilitățile de lărgire a schimbului reciproc de mărfuri. România poate spori în special livrările de pro­duse petrolifere, utilaje petrolifere şi chi­micale, poate oferi Iugoslaviei tractoare şi maşini agricole. In faţa celor două ţări, a spus V. Steriopol, se deschid mari perspective în domeniul schimbului de mărfuri de larg consum, precum şi în do­meniul transportului maritim, al lărgirii transporturilor de tranzit pe căile ferate şi pe Dunăre. După cum se ştie, Dunărea curge pe o mare porţiune de-a lungul frontierei din­tre România şi Iugoslavia. Acest mare flu­viu din Europa constituie o cale comodă pentru legături economice între cele două state. Ştefan Cleja, reprezentantul per­manent al R.P.R. în comisia dunăreană, a declarat corespondentului „Pravdei“ : „ Activitatea comisiei dunărene se des­făşoară rodnic, în spiritul unei depline în­ţelegeri reciproce. In cadrul comisiei du­nărene, Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia colaborează cu alte state, care participă la convenţia cu privire la regimul de na­vigaţie pe Dunăre. între statele noastre există şi relaţii directe. Din 1953 şi pînă azi s-au încheiat între Romînia şi Iugo­slavia o serie de acorduri bilaterale, în urma cărora a luat fiinţă o administraţie mixtă romîno-iugoslavă pe porţiunea Por­ţilor de Fier. Acest lucru a dat posibili­tatea de a se lichida toate neînţelegerile care au avut loc în trecut. In februarie anul acesta, cele două ţări au semnat de asemenea un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigaţie pe restul cursului Dunării, pe unde trece frontiera de stat. Aceste acorduri, încheiate pe baza ega­lităţii şi a respectării drepturilor reci­proce, au creat posibilităţi largi pentru o continuă colaborare pe Dunăre, ceea ce va folosi nu numai intereselor celor două state, ci şi îmbunătăţirii generale a na­vigaţiei dunărene. — Trebuie de asemenea subliniat — a spus în continuare Ştefan Cleja — că porţiunea română a Dunării are o mare însemnătate pentru flota fluvială iugo­slavă ca şi porţiunea iugoslavă pentru cea romînă. Acest lucru deschide perspective pentru relaţii mai profunde şi mai strînse între cele două state în domeniul trans­porturilor. Sîntem convinşi că aceste po­sibilităţi vor fi folosite pe deplin pentru dezvoltarea continuă a colaborării econo­­mice dintre Romînia și Iugoslavia. Romînia face primii pași spre lărgirea legăturilor culturale cu Iugoslavia. La Ministerul Afacerilor Externe al Republi­cii Populare Române ni s-a comunicat că s-a hotărît să se facă un schimb de lu­crări ştiinţifice între Academia de Ştiinţe a Republicii Populare Române şi Acade­mia de Ştiinţe din Liubliana, Institutul de Fitocultură de la Zagreb, Institutul din Split şi alte instituţii ştiinţifice din Iugo­slavia. Intre radio-difuziunea romînă şi postul d° radio Belgrad are loc un schimb de înregistrări muzicale. Cunoscuţii artişti romîni — dirijorul George Georgescu, cîn­­tăreaţa Zenaida Palii, violonistul Ion Voicu şi alţii se pregătesc pentru un tur­neu în Iugoslavia. La rîndul său, publi­cul român aşteaptă sosirea unor artişti iugoslavi. în prezent, presa romînă acordă un loc important problemelor întăririi relaţiilor de bună vecinătate între Romînia şi Iugo­slavia. Ziarele comentează perspectivele de dezvoltare ale colaborării economice şi culturale între cele două ţări. Poporul român — scrie ,,Scînteia” într-un articol de fond — doreşte în mod sincer ca între Romînia şi Iugoslavia să se întărească tot mai mult prietenia şi colaborarea. (Articol apărut în ziarul „PRAVDA"1, nr. 160, 13458) K. E. Voroşilov l-a primit pe Jawaharlal Nehru MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., l-a primit pe Jawaharlal Nehru, primul mi­nistru şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii India. Domnul Nehru era însoţit de N. R. Pillai, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii India, K. P. S. Menen, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republicii India în U.R.S.S., şi P. N. Kaul, prim secretar al ambasadei Republicii India în U.R.S.S. La primire au fost de faţă V. V. Kuzne­­ţov, prim locţiitor al ministrului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S., M. A. Menşikov, ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Uniunii Sovietice în Republica India, şi A. F. Gorkin, secretar adjunct al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Recepţia oferită în cinstea primului ministru Nehru de N. A. Bulganin MOSCOVA 9 (Agerpres). TASS La 9 iunie, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, a oferit o recepţie în cinstea primului mi­nistru şi ministru al Afacerilor Externe al Republicii India, Jawaharlal Nehru. La recepţie au participat Jawaharlal Nehru, fiica lui, Indira Gandhi, şi persoanele care îl însoţesc. Recepţia a fost deschisă cu imnurile de stat ale Republicii India şi Uniunii Sovietice. La recepţie au participat N. S. Hruş­ciov, L. M. Kaganovici, A. I. Mikoian, G. M. Malenkov, M. G. Pervuhin, M. Z. Sa­­burov, K. E. Voroşilov, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., M. P. Tarasov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali şi amirali, funcţionari superiori ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Mi­nisterului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Ministerului Apărării al U.R.S.S., fruntaşi în producţie, oameni de ştiinţă şi cultură, directori ai întreprinderilor din Moscova. La recepţie au participat de asemenea şefii şi membrii mai multor ambasade şi mi­siuni, acreditaţi în U.R.S.S., reprezentanţi ai presei sovietice şi străine. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos­feră de cordialitate şi prietenie. Prînzul oferit de ambasadorul Indiei în U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 8 iunie, K. P. S. Menen, ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii India în U.R.S.S., a­ oferit un prînz în cinstea lui Jawaharlal Nehru, primul ministru şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii India, care a sosit în U.R.S.S. într-o vizită oficială. La prînz au participat Jawaharlal Nehru, fiica sa, Indira Gandhi, N. R. Pillai, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii India, M. A. Hussein, șef de serviciu la Ministe­rul de Externe al Republicii India. Din partea sovietică au participat N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, L. M. Kagano­vici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Sa­­burov, K. E. Voroşilov , A. M. Puzanov, președintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. , G. K. Jukov, M. D. Kovri­­ghina şi N. A. Mihailov, miniştri ai U.R.S.S. ; A. A. Gromîko, V. V. Kuzne­­ţov şi V. A. Zorin, locţiitori ai ministru­lui Afacerilor Externe al U.R.S.S. ; M. A. Menşikov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Republica India. Vizite la Moscova ale primului ministru al Indiei MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India, şi persoanele care îl în­soţesc au vizitat la 9 iunie una din uzinele de construcţii de avioane din Moscova. Muncitorii acestei întreprinderi au sa­lutat cu căldură pe oaspeţi. In convorbi­rea pe care a avut-o cu P. Voronin, direc­torul uzinei, Jawaharlal Nehru s-a in­teresat de problemele organizării produc­ţiei în genere şi a construcţiei de avioane în special. Primul ministru al Indiei a primit răspunsuri complecte la toate în­trebările puse. In timpul vizitării secţiilor uzinei, aten­ţia lui Nehru a fost atrasă în mod deo­sebit de complexele maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor, precum şi de pro­ducţia uzinei destinată consumului popu­lar. Oaspeţii din India s-au interesat în amănunt de procesul de producţie a avioa­nelor civile şi militare. Jawaharlal Nehru a examinat cabina unui avion cu reacţie precum şi confortabilul avion de călători „I­L.-12”. In timpul vizitării policlinicii uzinei, oaspeţii s-au interesat de problemele or­ganizării asistenţei medicale şi ajutorului medical acordat muncitorilor şi funcţio­narilor întreprinderii. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : La 9 iunie, primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, fiica sa Indira Gandhi şi persoanele care îl însoţesc au vizitat Expoziţia Agricolă Unională. Ei au fost intîmpinaţi de Ivan Benediktov, pre­şedintele Comitetului principal al expozi­ţiei şi ministrul Sovhozurilor al U.R.S.S., precum şi de acad. Nikolai Ţîţin, direc­torul expoziţiei. J. Nehru a vizitat teritoriul expoziţiei, pavilionul central, pavilionul mecanizării, pavilionul R.S.S. Uzbece și altele. Delegaţia U.R.S.S. la sesiunea jubiliară a O.N.U. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a de­semnat delegaţia care va participa la se­siunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu prilejul celei de-a 10-a aniver­sări a semnării Cartei O.N.U., care se des­chide la San Francisco la 20 iunie. Delegaţia este alcătuită din : V. M. Molotov (conducătorul delegaţiei), prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ministru al Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., N. T. Fedorenko, locţii­tor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., G. N. Zarubin, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., şi A. A. Sobolev, re­prezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U.; consilieri ai delegaţiei au fost numiţi S. K. Tarapkin, B. M. Volkov, M. A. Harlamov. ★ MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, delegaţia U.R.S.S. în frunte cu V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., mi­nistru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., a plecat pe calea aerului de la Moscova la San Francisco la sesiunea jubiliară a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite cu prilejul ce­lei de-a 10-a aniversări a semnării Cartei O.N.U. Primirea făcută la Paris delegaţiei U. R. S. S. PARIS 9 (Agerpres). — TASS transmite: La 9 iunie a sosit la Paris V. M. Molo­tov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Aface­rilor Externe al U.R.S.S., însoţit de membrii delegaţiei sovietice. V. M. Molo­tov se află în drum spre San Francisco, unde va participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe aeroportul Orly, V. M. Molotov şi persoanele care îl însoţesc au fost în­­tîmpinaţi de membrii ambasadei U.R.S.S. în Franţa în frunte cu ambasadorul S. A. Vinogradov, de şefii reprezentanţelor di­plomatice ale ţărilor de democraţie popu­lară acreditaţi la Paris şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al Franţei. Curînd după sosirea la Paris, V. M. Molotov a făcut o vizită la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei unde mi­nistrul Afacerilor Externe, Antoine Pinay, a oferit un dejun în cinstea sa. La dejun a participat şeful guvernului Fran­ţei, Edgar Faure. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmos­feră prietenească. Valul de greve din Anglia a determinat deschiderea sesiunii parlamentare înainte de termen LONDRA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie s-a deschis sesiunea parla­mentului englez al noii legislaturi. După cum subliniază presa şi agenţiile de pre­să, parlamentul s-a deschis pentru prima dată cu cinci zile înainte de termenul tradiţional. Acest lucru se datoreşte va­lului de greve uriaşe din Anglia, îndeo­sebi, grevei celor 70.000 de mecanici de locomotive şi fochişti, în urma cărui fapt a fost introdusă în ţară starea excepţio­nală. Parlamentul urmează să aprobe in­troducerea stării excepţionale şi să dis­cute problemele legate de mişcarea gre­vistă. în cadrul şedinţei comune a Camerei Comunelor şi Camerei lorzilor, regina Elisabeth a dat citire mesajului tronului, care, conform obiceiului, a expus progra­mul guvernului. P­E SCURT • La Sofia a avut loc o reuniune, în cadrul căreia pictoriţa Lidia Agricola, laureată a Premiului de Stat, şi Ovidiu Maitek, sculptor, care se află în vizită în R. P. Bulgaria, au vorbit despre realiză­rile în domeniul artelor plastice în Re­publica Populară Romînă. • Preşedintele guvernului local al Sar­diniei, Alfredo Corrias, a demisionat la 9 iunie, părăsind în acelaşi timp şi parti­dul democrat-creştin. Intr-o scrisoare adresată preşedintelui adunării regionale a Sardiniei, Corrias a arătat că a demi­sionat în semn de protest faţă de nepăsa­rea cu care guvernul central al Italiei răs­punde la cererile populaţiei Sardiniei şi faţă de încălcarea de către acesta a sta­tutului de autonomie regională a Sardi­niei.­­ Ziarul „Al Amal“ scrie că Ministerul Afacerilor Externe al Libanului a fost informat de ambasadorul libanez la Pa­ris, Ahmed Dank, că în cursul întrevede­rilor sale cu ministrul Afacerilor Externe al Franţei acesta din urmă a declarat că pactul turco-irakian (încheiat din iniţia­tiva S.U.A. Şi Angliei — N. R.) n-a fost încununat de succes, provocînd conflicte între ţările arabe. Ministrul a arătat că Franţa are o atitudine negativă faţă de acest pact şi a subliniat că alianţa turco­­irakiană contravine năzuinţelor naţionale ale Libanului şi Siriei.­­ Ziarul „Jenminjibao“ anunţă că la 6 iunie patru avioane d­anbaisiste de tip­­,,47“ au mitraliat bărci de pescari în re­giunea insulei Tusm­an, provincia Futzian. Doi pescari au fost ucişi iar cinci au fost răniţi. Cîtevă vase de pescari au fost avariate. Populaţia locală îşi exprimă profunda Indignare în legătură cu noua crimă a piraţilor aerului d­ankaisişti. Nr. 3306 Recepţia de la legaţia Marii Britanii din Bucureşti La 9 iunie, Dermot Francis Mac Der­­mot, trimis extraordinar şi ministru ple­nipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii reginei. La recepţie au participat: S. Bu­ghici, ministrul Afacerilor Externe, Grigore Preoteasa, prim locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe, şi funcţio­nari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Forţelor Ar­mate. La recepţie au participat de asemenea numeroşi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos­feră cordială.­­ (Agerpres) A 5-a sesiune a Sfatului popular al Capitalei Ieri după-amiază, în sala Excelsior, a avut loc a 5-a sesiune a Sfatului popular al Capitalei. Tov. Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.M.R., a făcut o expunere asupra Tra­tatului de la Varşovia. Numeroşi depu­taţi, printre care Jean Săveanu, medic la spitalul Filantropia, Păuna Marin, mamă eroină cu 9 copii, Alexandrina Botezatu, învăţătoare, şi alţii au luat cuvîntul la discuţiile pe marginea referatului, susţi­­nînd cu tărie prevederile conferinţei din-­­tre cele 8 state prietene. In continuare, tovarăşul Ştefan Bălan, preşedintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular al Capitalei, a ţinut un ra­port asupra executării bugetului pe 1954 şi asupra bugetului pe 1955. -----O----- " - 11 Vizita unei orchestre de muzică naţională chineză în ţara noastră Zilele acestea ţara noastră va primi vizita orchestrei de muzică naţională chi­neză. Conducătorii, soliştii şi membrii or­chestrei sunt artişti bine cunoscuţi în R. P. Chineză, minunaţi interpreţi ai mu­zicii naţionale chineze. Ei vin în ţara noastră după un turneu pe care l-au fă­cut în R. Cehoslovacă unde au prezentat o serie de concerte în cadrul festivalului muzical internaţional „Primăvara la Praga“, care s-a bucurat de un mare suc­ces. Orchestra are un bogat repertoriu de pie­se­ muzicale folclorice chineze, execu­tate la instrumente specifice muzicii popu- ■ lare chineze. Grupul artiştilor chinezi alcătuit din 26 de persoane, va da concerte la Bucu­reşti, Craiova, Petroşani, Hunedoara, Re­şiţa, Timişoara, Oradea, Cluj, Oraşul Stalin, Ploeşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Brăila, Galaţi şi Constanţa. (Agerpres) Consfătuirea de geometrie diferenţială a secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R. P. R. TIMIŞOARA (Agerpres). — In sala mare a Institutului de Higienă din Timişoara s-au deschis joi lucrările consfătuirii de geometrie diferenţială a secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R.P.R. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. S. Stoilov. Din partea oamenilor de ştiinţă şi a organizaţiilor obşteşti din Ti­mişoara, consfătuirea a fost salutată de prof. dr. B. Menkeş, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., şi de Radu Dom­­nosie, preşedintele sfatului popular oră­şenesc. In cadrul consfătuirii au fost prezentate referatele : acad. Al. Myller — „începutu­rile geometriei diferenţiale în ţara noas­tră”, acad. S. Stoilov — „Probleme de geometrie diferenţială în teoria funcţiilor de variabilă complexă“, prof. O. Mayer din Iaşi — „Geometrii cu grup funda­mental şi cercetările şcolii din Iaşi”, prof. G. Vrînceanu din Bucureşti — „Pro­­prietăţi diferenţiale globale ale spaţiilor cu conexiune afină“ şi conf. G. Galbură — „Geometria diferenţială globală pe va­rietăţi algebrice”. Consfătuirea și-a continuat lucrările pe secții. Lucrările­ consfătuirii continuă. INFORMAŢII !» Joi, în cea de-a 5-a zi a „Festivalului filmului polonez”, a fost prezentat la ci­nematograful Patria filmul „Pe baricadă”, realizat după un scenariu de Bohdan Czeszko, în regia lui Alexander Ford şi Andrzej Wajda. ■ Ieri dimineaţă a sosit în Capitală echipa bulgară de fotbal Lokomotiv Plovdiv care va susţine mai multe jocuri în ţara noastră.­­Ieri după-amiază a avut loc la Reşiţa, pe noul stadion din Valea Domanului, în­­tîlnirea internaţională de handbal între reprezentativa oraşului Budapesta Şi echipa asociaţiei „Metalul“. După un joc spectaculos, victoria a revenit echipei re­prezentative a orașului Budapesta cu sco­rul de 10—8. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Rigoletto; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Doamna nevăzută ; (sala Studio) : Citadela sfărîmată; Teatrul Armatei (sala din B-dul Magheru): Maşenka; (sala din Calea 13 Septem­brie): Fîntîna Blanduziei; Teatrul Municipal : Don Carlos;Teatrul Tineretului: Libelula; Teatrul Mun­citoresc C.F.R. (Giuleşti): Calul Traian; Ansamblul de Estradă (sala din str. Al. Popov 23): Visele se împlinesc; Turneul Teatrului Naţional­ Iaşi: (Tea­trul de vară „I. V. Stalin“) ; Ce naşte din pisică; Circul de Stat: Primăvara la circ. CINEMATOGRAFE: Patria: Festivalul filmului polonez, Sfîrşitul unei cariere. Republica, Bucureşti, Arta: Umberto D. ; I. C. Frimu: Mandy; Al. Popov: Neamul turbinilor; Magheru: Cei trei muşchetari ; Înfrăţirea între popoare : Eu şi bunicul ; Filimon Sîrbu, Elena Pavel: Conştiinţa: Victoria, 1 Mai : Submarinul 323; Gh. Doja: Imblînzitoarea de tigri; Maxim Gorki : Pe cîmpiile Kubanului, Dansuri valahe, In lumea Jucăriilor; Timpuri Noi: Actualita­tea în imagini. Noutăţile zilei. Ţapul muzicant. Gimnaştii sovietici la Roma, Puiul de vulpe. Cursa Scînteii 1955; Lumina: Contele Mişka; Volga: Merele de aur; Tineretului: Stele vesele; 8 Martie: Undeva în Bizonia; Vasile Roaită: Examen de maturitate; Cultural: Cine-şi iubeşte nevasta: Unirea: Aventu­rile vasului Bogatîr; C. David: Jucătorul de rezervă; Al. Sahia: Pumnul de fier; Flacăra: Un caz în taigă; T. Vladimirescu: A fost odată un împărat; Mioriţa : Mînuitorul de păpuşi; Moşilor: Mikluho Maklai; 23 August: Mînăstirea din Parma; Donca Simo : Un om teribil; Ilie Pintilie: Poteci primejdioase; Popular: încercarea fidelităţii; M. Eminescu: Copiii din Hiro­shima; 8 Mai: Stiletul; Libertăţii: Portul din nord; N. Bălcescu: Cei 13; Munca, Rahova: Ivan cel groaznic; Gh. Coşbuc: Frumuseţea diavolului ; Olga Bande: Cîntecul fluviilor; Aurel Vlaicu: Libelula* Pe drumul libertății. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa *,Scînteii, Tel. 7.80.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00. — Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din intreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii HI. V. Stalin­

Next