Scînteia, iulie 1955 (Anul 24, nr. 3324-3350)

1955-07-22 / nr. 3342

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA 1 ANUL XXIV Nr. 3342 Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI - 20 BANI Ziua renaşterii Poloniei Poporul-frate polonez sărbătoreşte astăzi cu adîncă bucurie unul din cele mai măreţe evenimente din istoria sa — ziua renaşterii Poloniei. Se împlinesc 11 ani de cînd, in zilele lui iulie 1944, vitezele oşti sovietice, ala­iuri de care se aflau unităţile armatei po­loneze renăscute, au început eliberarea ta­rii de sub jugul cotropitorilor hitlerişti. La 22 iulie 1944 a luat fiinţă Comitetu polonez al eliberării naţionale — primul guvern popular al Poloniei. După anii în­tunecaţi ai cotropirii hitleriste renăştea din ruine statul polonez — patria remar­cabililor oameni de ştiinţă Copernic şi Ma­­ria Sklodowska-Curie, a înflăcăraţilor re­voluţionari Julian Marchlewski şi Felix Dzerjinski, a marilor compozitori Chopin şi Wieniawski, a bardului idealurilor no­bile ale poporului său, Adam Mickiewicz Ziua renașterii Poloniei este sărbătorită anul acesta în etapa finală a planului de 6 ani al R. P. Polone. îndeplinind cu succes acest plan, poporul polonez, sub conducerea încercatului său Partid Mun­citoresc Unit, a transformat Polonia într-o țară cu o puternică industrie, do­tată cu cea mai modernă tehnică. Re­marcabilele succese obţinute de oamenii muncii polonezi, ca şi succesele celorlalte popoare frăţeşti, sub­ steagul atotbiruitor al lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, de­monstrează cu tărie marea forţă vitală a regimului democrat-popular. Calea spre socialism, pe care şi-a ales-o şi pe care a urmat-o poporul polonez după eliberare, n-a fost lină. Trebuiau înlătu­rate din cale rămăşiţele moştenirii­ grele a trecutului, înapoierea industriei şi agri­culturii, starea de mizerie şi ignoranţă în care fuseseră ţinute masele muncitoare de către clasele exploatatoare, din Polonia de dinainte de eliberare. Trebuia învinsă îm­potrivirea înverşunată a duşmanilor vieţii noi. Sub conducerea comuniştilor, oa­menii muncii din Polonia nouă au păşit curajos pe această ca­te, au înfruntat toate greutăţile. Rezultatele n-au întârziat să se arate Pe baza rea­lizării cu succes a planului trienal, producţia industrială a Poloniei a depăşit nivelul antebelic, ceea ce a fă­cut posibilă trecerea, la îndeplinirea pla­nului de 6 ani (1949-1955). In cursul ce­lor 5 ani si jumătate de înfăptuire a pla­nului, în Polonia au fost construite 11.009 de obiective industriale. In prezent se apropia de sfîrşit lucrările pe 840 de şan­tiere de construcţii. Odată cu terminarea acestor lucrări, planul de 6 ani în do­meniul construcţiei industriale va fi înde­plinit în întregime. Industria Poloniei populare a atins un ritm de dezvoltare fără precedent, nivelul producţiei sale fiind, la sfîrşitul anului 1954, de peste 4 ori mai mare decît în 1938. Deosebit de mult a crescut indus­tria constructoare de maşini, pivot al in­dustriei grele, care este baza construirii socialismului în Polonia. In anii regimu­lui democrat-popular au apărut ramuri cu totul noi ale industriei. Industria polo­neză ocupă astăzi un loc de frunte în Europa, Polonia aflîndu-se pe locul al 5-lea în ce priveşte volumul producţiei. Mari schimbări s-au produs şi în viaţa ţărănimii muncitoare poloneze. Coopera­ţia de producţie agricolă se dezvoltă as­tăzi din ce în ce mai mult în rândurile ţă­rănimii muncitoare. In prezent aproape 10.000 de gospodării agricole colective, care au şi obţinut succese serioase, sînt răspidite pe meleagurile ţării. Se desfă­şoară mari lucrări pentru electrificarea regiunilor rurale. Anul trecut peste 50.000 de gospodării ţărăneşti au primit lumină electrică. Succese însemnate au fost obţinute în dezvoltarea culturii de masă şi extin­derea reţelei de şcoli şi institute de învă­­ţămînt superior. Departe, peste hotarele ţării, sunt cunoscute numele oamenilor de ştiinţă, ale scriitorilor şi artiştilor polo­nezi. Toate aceste succese sunt legate nemijlocit de ajutorul frăţesc acordat Poloniei de către Uniunea Sovie­tică. O strălucită expresie a acestui aju­tor o constituie măreţul Palat al ştiinţei şi culturii construit în întregime de Uni­unea Sovietică la Varşovia ca dar făcut poporului polonez. Solemnitatea predării acestui palat către guvernul polonez a avut loc ieri. Acordarea de ajutor Poloniei, ca şi al­tor ţări, de către U.R.S.S. în domeniul fo­losirii energiei atomice în scopuri paşnice, va contribui la o însemnată accelerare a dezvoltării economiei ţării. Relaţiile dintre Polonia şi U.R.S.S., ca şi dintre toate ta­rile lagărului democraţiei şi socialismului, se bazează pe nobila ideologie a interna­ţionalismului proletar. Ele sînt relaţii de sinceră prietenie, colaborare şi într-aju­­torare, bazate pe deplina egalitate în drep­turi şi pe respectul reciproc al indepen­denţei şi suveranităţii naţionale. In momentul de faţă, poporul polonez păşeşte spre îndeplinirea ultimei etape a planului de 6 ani. In acest an producţia industrială a Poloniei urmează să crească cu aproximativ 8,5%, iar cea agricolă cu 6,2%. Se înfăptuieşte cu succes una din sarcinile principale trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului — sporirea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin creşterea produc­ţiei industriale şi agricole. O bază de nezdruncinat pentru marile schimbări care s-au produs în viaţa Polo­niei este făurirea şi întărirea alianţei fră­ţeşti dintre muncitori şi ţărani, sub condu­cerea clasei muncitoare, pe care se spri­jină puterea poporului muncitor şi care constituie garanţia de nădejde a forţei Po­loniei democrat-populare. Mai mult ca ori­­cînd poporul polonez este strîns unit astăzi în jurul puterii populare, în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Po­porul polonez nutreşte un devotament fără margini faţă de partid şi faţă de guvernul R. P. Polone, fiind ataşat trup şi suflet regimului democrat-popular pe care l-a instaurat pe baza liberei expri­mări a voinţei sale. El munceşte cu ab­negaţie pentru triumful vieţii sale noi în condiţiile independenţei sale naţionale, cucerite cu jertfe grele. Polonia populară nu mai este un stat izolat, un avantpost al cercurilor agre­sive, care-l foloseau în cadrul faimosu­lui „cordon sanitar“ antisovietic. Polonia liberă şi independentă are acum mai mulţi prieteni ca oricînd. R. P. Polonă promovează cu hotărîre o politică externă corespunzătoare ţelurilor slăbirii încordării internaţionale, statorni­cirii unei păci trainice şi colaborării între popoare. Creşte tot mai mult prestigiul internaţional al Republicii Populare Po­lone, ca urmare a luptei sale consecvente pentru­ cauza păcii şi securităţii interna­ţionale, împotriva reînvierii militarismu­lui german, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. R. P. Po­lonă ia parte activă pe arena internaţio­nală, la lucrările O.N.U. şi ale institu­ţiilor sale specializate. Faptul că Polonia a fost desemnată ca una din puterile care supraveghează îndeplinirea armistiţiului în Coreea şi îndeplinesc controlul în Viet­nam, Laos şi Cambodgia constituie o recunoaştere a meritelor sale în lupta pentru pace. In prezent, capitala Po­loniei populare se pregăteşte să întîm­­pine cu bucurie pe solii tineretului din toate ţările lumii, care vor participa la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor. Alături de celelalte popoare ale lagăru­lui socialist, alături de oamenii progre­sişti din întreaga lume, poporul român ia parte cu toată bucuria la marea sărbă­toare a poporului polonez frate. Ţările şi popoarele noastre sînt unite astăzi prin legături de nedesfăcut, prin lupta comună pentru pace şi socialism, prin dragostea fierbinte şi recunoştinţa faţă de elibera­­toarea popoarelor şi cea mai bună prie­tenă a ţărilor noastre — marea Uniune Sovietică. In cei 11 ani care au trecut de la elibe­rarea Poloniei şi Romîniei a crescut an de an tradiţionala lor prietenie, pusă în slujba păcii, a dezvoltării colaborării in­ternaţionale între toate ţările Europei şi lumii. Popoarele noastre sînt hotărîte să nu-şi precupeţească eforturile în lupta pentru pace, pentru întărirea încrederii în relaţiile dintre state. Popoarele român şi polon sînt încredinţate că prietenia lor trainică slujeşte intereselor lor vitale, înaintării lor pe calea spre socialism, în­tăririi continue a lagărului democraţiei şi socialismului şi cauzei păcii. Cu prilejul marii sărbători a poporului frate polonez, poporul român îi adresează un salut fierbinte şi îi urează să dobîn­­dească succese tot mai mari în lupta pen­tru întărirea păcii și construirea socialis­mului. TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române sincere felicitări. Urez poporului frate polonez noi succese în munca sa paşnică pentru întări­rea şi propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărirea păcii in lume. Dr. PETRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea guvernului Republicii Populare Romíne cele mai călduroase felicitări. Poporul român urează poporului frate polonez noi victorii în opera de con­struire a socialismului, în întărirea şi înflorirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, in fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române CONFERINŢA DE LA GENEVA A ŞEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI Proiectul tratatului general european de securitate colectivă în Europa prezentat de delegaţia U.R.S.S. în şedinţa din 20 iulie a conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei, N. A. Bulganin, şeful delegaţiei sovietice, a prezentat următorul proiect de tratat general de securitate colectivă in Europa (principii fundamentale) :­ ­ In scopul asigurării păcii şi securităţii şi al preîntîmpinării unei agresiuni împotriva oricărui stat din Europa, In scopul întăririi colaborării internaţionale în conformitate cu principiile res­pectării independenţei şi suveranităţii statelor şi al neamestecului în treburile lor interne. In dorinţa de a obţine eforturi unite din partea tuturor statelor europene în vederea asigurării securităţii colective în Europa, în locul creării unor grupări ale unor state europene împotriva altor state europene, grupări care provoacă înrăută­ţiri şi fricţiuni în relaţiile între ţări şi care accentuează neîncrederea reciprocă. Avînd in vedere că crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar contribui la rezolvarea grabnică a problemei germane pe calea unificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Statele europene, călăuzindu-se după ţelurile şi principiile Cartei O.N.U., încheie un tratat general european de securitate colectivă în Europa pe urmă­toarele baze: „ 1. Participanţi la tratat pot fi toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială, precum şi Statele Unite ale Americii, dacă recunosc ţelurile şi îşi asumă obligaţiile prevăzute de tratat. Pînă la crearea unui stat german unit, paşnic şi demo­cratic, Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germană pot fi par­ticipanţi cu drepturi egale la tratat. Se are în vedere că după unificarea Germaniei statul german unit poate fi participant la tratat pe bazele generale. încheierea tratatului de securitate colectivă în Europa nu afectează competența celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța — în problema germana, care urmează să fie reglementată conform celor stabilite anterior de cele patru puteri. 2. Statele participante la tratat se obligă să se abţină de la orice agresiune a unuia împotriva altuia, să se abţină de asemenea în relaţiile lor Internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi, în conformitate cu Carta O.N.U., să rezolve toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice, în aşa fel încît să nu pună în primejdie pacea internaţională şi securitatea în Europa. 3. Statele participante la tratat se vor consulta între ele ori de cite ori, după părerea oricăruia dintre ele, se va ivi ameninţarea unei agresiuni armate in Europa împotriva unuia sau a cîtorva dintre statele participante la tratat, în scopul luării de măsuri eficace pentru înlăturarea unei asemenea ameninţări şi pentru menţine­rea securităţii în Europa. 4. Agresiunea armată în Europa împotriva unuia sau a cîtorva state participante la tratat din partea oricărui stat sau grup de state va fi considerată o agresiune împotriva tuturor participanților la tratat. In cazul unei asemenea agresiuni, fie­care participant la tratat, exercitîndu-și dreptul de apărare individuală sau colec­tivă, va acorda ajutor statului sau statelor care au fost victime ale unei asemenea agresiuni, cu toate mijloacele care îi sînt accesibile, inclusiv folosirea forţei armate, în scopul restabilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a securităţii în Europa. 5. Statele participante la tratat se obligă ca în cel mai scurt termen să discute şi să stabilească în comun procedura conform căreia se va acorda ajutorul, inclusiv ajutorul militar, de către statele participante la tratat, în cazul cînd în Europa s-ar crea o situaţie care ar cere eforturi colective pentru restabilirea şi menţinerea păcii în Europa. 6. Statele participante la tratat vor trimite neîntîrziat Consiliului de Securitate al O.N.U., în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o informare cu privire la acţiunile întreprinse sau proiectate în cadrul exercitării dreptului de autoapărare sau în scopul menţinerii păcii şi securităţii în Europa. 7. Statele participante la tratat se obligă să nu participe la nici un fel de coa­liţii sau alianţe şi să nu încheie nici un fel de acorduri ale căror ţeluri sînt în con­tradicţie cu ţelurile tratatului de securitate colectivă în Europa. 8. Statele participante la tratat îşi asumă obligaţia de a contribui la o largă colaborare economică şi culturală între ele, precum şi cu alte state, prin dezvoltarea comerţului şi a altor legături economice, prin lărgirea legăturilor culturale pe o bază care să excludă orice discriminare şi orice restricţii împiedicînd o asemenea colaborare. 9. In scopul realizării consultărilor prevăzute de tratat între statele partici­pante la tratat şi pentru examinarea problemelor care se ivesc în legătură cu sar­cina asigurării securităţii în Europa se prevăd: a) Conferinţe periodice şi, în cazurile necesare, conferinţe speciale, la care fie­care stat va fi reprezentat printr-un membru al guvernului sau printr-un alt repre­zentant numit în mod special. b) Crearea unui comitet politic con­sultativ permanent, care va avea obligaţia să elaboreze recomandările corespunzătoare către guvernele statelor participante la tratat. c) Crearea unui organ militar consultativ, ale cărui împuterniciri urmează să fie precizate ulterior. 10. Recunoscînd răspunderea deosebită pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale care revine statelor-membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U., statele participante la tratat vor invita guvernul Republicii Populare Chineze să-şi trimită reprezentanţi în calitate de observatori în organele create în conformitate cu tratatul. 11. Prezentul tratat nu micşorează cu nimic forţa obligaţiilor cuprinse în tra­tatele şi acordurile internaţionale dintre ţările europene, ale căror principii şi ţeluri sînt în conformitate cu principiile şi ţelurile prezentului tratat. '' II. 12. Statele participante la tratat convin ca în decursul primei perioade (2—3 ani) de aplicare a măsurilor în vederea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa, în baza prezentului tratat, să nu fie eliberate de obligațiile asumate de ele în baza tratatelor şi acordurilor existente. Totodată, statele participante la tratate şi acorduri care prevăd obligaţii mili­tare se vor abţine de la folosirea forţei armate şi vor rezolva toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice. De asemenea, între participanţii la tratatele R acordurile corespunzătoare vor avea loc consultări în cazul cînd între ele se vor ivi divergenţe sau litigii care ar putea crea o ameninţare pentru menţinerea păcii în Europa. 13. Pînă la realizarea acordului cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice şi la retragerea trupelor străine de pe teritoriile ţărilor europene, statele participante la tratat se obligă să nu întreprindă nici un fel de noi măsuri­­ îndreptate spre sporirea forţelor lor armate pe teritoriile altor state ale Europei, înfăptuite pe baza tratatelor şi acordurilor încheiate anterior de către ele. 14. Statele participante la tratat sînt de acord ca la expirarea termenului asupra căruia s-a căzut de acord, din momentul intrării în vigoare a prezentului tratat, tratatul de la Varsovia din 14 mai 1955, acordurile de la Paris din 23 octom­brie 1954 și tratatul nord-atlantic din 4 aprilie 1949 să-și piardă valabilitatea. 15. Termenul de valabilitate a prezentului tratat este de 50 de ani. Pe întinsul patriei noastre Ajutorul utemiştilor la strînsul recoltei IAŞI (coresip. „Scânteii”). — La gospo­dăria de stat Avereşti, raionul Huşi, în ultimele zile culturile păioase de Pe cele peste 800 ha. au dat în pîrgă. Aceasta a făcut ca să se treacă de îndată la o nouă organizare a muncii în gospodărie. La vie, la grădină, la grajduri, au rămas în această perioadă importantă mai puţini muncitori ; cei mai mulţi au trecut la re­coltat. Din iniţiativa biroului organizaţiei de bază U.T.M. la secţia Avereşti s-a for­mat o brigadă U.T.M. compusă din 24 de tineri; această brigadă a terminat de re­coltat în scurt timp primele 8 ha. de grîu. Odată cu recoltatul s-a început şi treiera­tul. Fruntaşi la treieriş sînt tinerii Toader Pisoi, Rodica Bînzar, Marin Mustaţă ş.a. Intr-o singură zi, tinerii din brigada U.T.M- au treierat griul de pe suprafaţa de 8 ha., obţinîndu-se de pe fiecare hectar peste 2000 kg. grîu. La această gospodărie de stat, cu ajutorul tinerilor utemişti au fost secerate pînă în prezent peste 200 ha. cu grîu, aproape 100 ha. cu orz, secară etc. Iniţiativa patriotică pornită de colectivele unor întreprinderi in­dustriale din regiu­nea Stalin, de a intensifica întrecerea socialistă în scopul de a pune la îndemîna statului — pe baza măririi rentabilităţii întreprinderilor — mijloace financiare suplimentare pentru dezvoltarea econo­miei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, a găsit un pu­ternic răsunet în rîndul tuturor colecti­velor de muncă din ţară. In scopul de a cunoaşte care sînt posi­bilităţile uzinelor textile ,,7 Noiembrie“ din Capitală de a asigura statului acu­mulări peste plan şi, mai ales, care sînt căile şi măsurile luate pentru atingerea acestui obiectiv, redacţia ziarului nostru a adresat tov. J. Fekete, directorul aces­tei întreprinderi, următoarele întrebări : ÎNTREBARE : Ce acumulări peste plan va asigura întreprinderea ,,7 Noiembrie“ pînă la sfîrşitul anului ? RĂSPUNS: Analizînd în cadrul unei şedinţe lărgite cu muncitorii fruntaşi, tehnicieni şi ingineri, posibilităţile pe care le are colectivul nostru de a spori producţia şi productivitatea muncii, de a îmbunătăţi calitatea şi a reduce preţul de cost al produselor, pentru a mări ast­fel rentabilitatea întreprinderii, colectivul nostru­­s-a angajat să pună la dispoziţia statului, pînă la sfîrşitul anului, acu­mulări socialiste în valoare de 1.500.000 lei, din care pînă la 23 August 600.000 lei. Muncitorii şi tehnicienii fabricii noastre, fiind hotărîţi să rea­lizeze sarcinile cincinalului pînă la 23 August, se vor strădui nu numai să în­deplinească angajamentul pe care şi l-au luat, dar să-l şi depăşească. ÎNTREBARE : Care sînt mijloacele prin care veţi putea ridica rentabilitatea în­treprinderii ? RĂSPUNS : Mijlocul principal prin care ne propunem să atingem obiectivul ce ni l-am fixat este acela de a lupta pe toate căile, pentru sporirea produc­tivităţii muncii, pe baza introducerii şi folosirii pe scară largă a tehnicii noi. In acest scop, vom pune la punct utilajul în aşa fel, incit să ne permită să obţinem o sporire a vitezelor, să utilizăm lăţimile maxime ale maşinilor. Prin efectuarea la timp şi de bună calitate a reparaţiilor capitale vom reduce reparaţiile curente şi vom mări astfel durata de funcţionare a maşinilor. In fabrica noastră materia primă are o mare pondere în structura preţului de cost. De aceea, în afară de măsurile pe care le vom lua în vederea sporirii pro­ductivităţii muncii, ne vom preocupa şi de folosirea cu chibzuială a materiei pri­me, întărind răspunderea fiecărui mun­citor şi tehnician pentru utilizarea cu grijă a fiecărui gram de bumbac şi lup­­tînd împotriva risipei în producţie, vom realiza, pînă la sfîrşitul anului, economii de materie primă în valoare de circa 600.000 lei. De asemenea, printr-o mai atentă reglare a maşinilor şi prin întări­rea controlului tehnic de calitate pe faze de producţie, ne vom strădui să micşorăm cantitatea de retururi cu 6% »faţă de se­mestrul I al acestui an. Economii importante se pot realiza în întreprinderea noastră şi la unele mate­riale auxiliare, cum sînt coloranţii şi chi­micalele. In această direcţie, ne propunem să utilizăm complect coloranţii, prin fo­losirea flotei continue într-o măsură şi mai mare ca pînă acum în secţia de fi­nisaj, prin mărirea cantităţii de fire vop­site în aceeaşi culoare; totodată, prin construirea unei băi noi la maşina de apret cu încălzire indirectă, vom izbuti să reducem cu mult consumul de amidon. Toate acestea vor contribui, în bun­ă mă­sură, la reducerea preţului de cost al pro­duselor. In planul de măsuri tehnico-organiza­­torice sînt prevăzute și alte mijloace me­nite să ducă la realizarea unor venituri suplimentare. Pentru mai buna organizare a muncii, pentru introducerea unei evi­denţe precise, colectivul nostru şi-a pro­pus să reorganizeze şi să întărească mun­ca în sectoarele direct productive, pe baza aplicării metodei de gospodărire so­cialistă. In acest scop, vor fi extinse fi­şele limită la consumul de materiale — cu­rele de transmisie din piele, manşoane, cursori — pentru a reduce consumul aces­tor materiale la nevoile stricte ale pro­ducţiei. Vom introduce, de asemenea, un regim strict de economii la achiziţionarea acestor materiale. Economii importante vom putea realiza şi prin recuperarea lă­zilor de ambalaj. Muncind cu abnegaţie, în cadrul între­cerii socialiste, colectivul întreprinderii noastre se va strădui să obţină asemenea rezultate, încît la sfîrşitul anului să poată raporta partidului şi guvernului că şi-a respectat cu cinste angajamentul pe care şi l-a luat. Cu sarcinile cincinalului îndeplinite Lista întreprinderilor din industria ma­­terialelor de construcţii care şi-au înde-* plinit de pe acum cincinalul se îmbogă­ţeşte necontenit. In fruntea lor se află sectorul ceramicei brute, în cadrul căruia s-au evidenţiat fabricile de cărămizi din­ Timişoara, Arad, Mofleni, Ciurea, Piatra Neamţ, Roman, „Solidaritatea“ şi „Cera­­mica“-Bucureşti, fabrica de teracotă Deva şi altele. In sectorul lianţilor şi-au realizat sar­cinile cincinalului fabrica de ciment Gura Văii, fabrica de var Aleşd, fabricile de produse refractare Turda şi Dej, fabrica de ipsos Aghireş. De asemenea, au înche-*­iat d­e succes cincinalul fabrica de gea­muri Tîrnăveni, cariera de nisip cuarţos Văleni de Munte, fabricile de articole de ciment Timişoara şi Oradea, fabrica de carton asfaltat Turda, atelierele „9 Mai“* București etc. (Agerpres) Prin ce mijloace vom contribui la sporirea acumulărilor socialiste Convorbire cu tov. J. Fekete, directorul uzinelor textile * „7 Noiembrie“ Din zorii zilei BIRLAD (coresp. „Scînteii“). — Luni de dimineaţă, cînd a început să se lumineze de ziuă, tot satul s-a revărsat spre cîmp. In această zi nici un ţăran muricitor din comuna Drăgăneşti, raionul Tecuci, n-a ră­mas acasă. Chiar şi cei care n-au de secerat au plecat să ajute pe alţii, urmînd ca în schimb şi aceştia să-i ajute la rîndul lor la culesul porumbului. Balaban Nico­­lae, de pildă, îl ajută pe Ciobotaru Radu, iar Dimache Gheorghe pe Olaru Sergiu. Comuniştii sînt fruntaşi la seceriş. Gu­­rău Ştefan, Olaru Sergiu, Contandache Nicolae, Mihai Ghiţă, Iacob Gheorghe şi alţii au terminat în această zi seceratul întregii lor suprafeţe de grîu. Numai în cursul zilei de luni 18 iulie au fost secerate în această comună 93 ha. grîu şi orz, depăşindu-se cu mult viteza zilnică de recoltare. Strîng recolta fără întrerupere RM. SĂRAT (red. ziarului „Rîmnicul Nou“). Lanurile de grîu şi de orz ale gos­podăriei de stat din Fotin se întind cît vezi cu ochii ca o mare de aur. Ele au dat în pîrgă şi secerişul trebuie terminat în cel mai scurt timp. La propunerea organizaţiei de partid, a comitetului sindical şi a conducerii gos­podăriei, mecanizatorii au hotărît să lucreze fără întrerupere la strînge­rea recoltei. In ziua de 17 iulie au lucrat din plin atît secerătorile, batoza cît şi combinele. Combinerul Ion Marin a recoltat şi treierat cu combina în ziua de 17 iulie 20 000 kg. orz boabe, depăşin­­du-şi norma cu 10 400 kg. Tractorista Cio­­tău Rafira, care lucrează cu secerătoare a­­legătoare, depăşeşte zilnic norma cu 50%. In scurtă vreme snopii sînt strînşi şi transportaţi la batoză, iar de la batoză şi combină, autocamioanele cară orzul şi griul spre magazii şi baza de recepţie. In interiorul ziarului: Jan Izydorczyk — Sărbătoarea na­­tională a Republicii Populare Polone (pag. 2-a), F. Făinaru— 15 ani de la procla­marea puterii sovietice în Letonia, Li­­tuania și Estonia (pag. 2-a). Ing. agr. V. Lucas — Să se gră­bească strîngerea recoltei în gospodă­riile agricole de stat din regiunea Constanta­­ (pag. 2-a). Despre rezultatele îndeplinirii Pla­nului de Stat de dezvoltare a eco­nomiei naţionale a U.R.S.S. pe pri­mul semestru al anului 1955 — Comu­nicatul Direcţiei Centrale de Statis­tică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. (pag. 3-a). Sosirea delegaţiei guvernamentale sovietice la Varşovia (pag. 3-a). Guvernul sovietic a predat guver­nului polonez Palatul ştiinţei şi cul­turii din Varşovia (pag. 3-a). Vizita la Moscova a grupului de ziarişti iugoslavi (pag. 3-a). Primirea de către M. P. Tarasov a a lordului primar al Londrei (pag. 3-a)» Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a). V. Bîrlădeanu — Pentru securitate colectivă în Europa (pag. 4-a). Presa din străinătate despre con­­ferinţa de la Geneva (pag. 5-a). «m—MMIJHWI II—— Tineri mineri au primit insigna de miner fruntaş PETROŞANI (coresp. „Scînteii”).­­ Recent, un număr însemnat de mineri de la Lonea au fost distinşi cu insigna de miner fruntaş. Majoritatea dintre ei sînt tineri. Printre aceştia se numără Gheor­ghe Mănuţ, Alexandru Pălăceanu, Ioan Pop, Victor Iorga, Vasile Bodo şi alţii, care 3 luni consecutiv au realizat depă­şiri de normă de peste 40°/». Unităţi sanitare în satele regiunii Bucureşti Cu ajutorul fondurilor acordate de stat s-au creat, în anii puterii populare, la sate, numeroase unităţi sanitare. In raio­nul Alexandria a fost terminată în 1954 construcţia spitalului din Furculeşti, cu o capacitate de 65 paturi, iar la spitalul din Zimnicea s-a construit un pavilion pentru boli interne cu o capacitate de 30 de pa­turi. La Grădinari, raionul Mihăllești, a fost amenajat un sanatoriu cu 100 paturi pentru bolnavii de T.B.C. osteoarticular, iar la Corbii Ciungi, raionul Crevedia, un sanatoriu pentru cei bolnavi de T.B.C. pulmonar, cu 50 paturi. Sanatoriul de la Floreşti-Crevedia a fost reamenajat şi în­zestrat cu 150 de paturi. în întreaga regiune Bucureşti, din 1949 şi pînă acum, au fost create în mediul sătesc 174 case de naşteri, 12 dispensare pentru copii, 10 dispensare T.B.C. cu sta­­ţionar şi 9 staţii de salvare. Pînă în 1949, în întreaga regiune nu existau decît spitale mixte deservite da un singur medic. Astăzi din 18 spitale, 17 au diferite secţii cu specialiştii necesari. In toamna acestui an vor fi gata : spi­talul din Ghimpaţi, raionul Mihăileşti, cu 75 paturi, un pavilion nou cu 30 paturi la spitalul Ghergani, o policlinică la Zimni­cea, vor fi terminate reparaţiile capi­­tale, instalaţiile electrice şi un pavilion nou la spitalul Poenari, raionul Crevedia. In centrele agricole importante, patru dis-­ pensare vor fi transformate în spitale ru­' rale de circumscripție. Un nou cinematograf la Bacău BACAU (coresp. „Scînteii”). — In cen­­trul oraşului Bacău se construieşte în prezent o nouă sală de cinematograf, cu peste 400 de locuri. Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii 205-Construcţii grăbesc ritmul lucrărilor la noul cinematograf, astfel incit la sfir­­șitul acestui an să poată intra în func­­țiune.

Next