Scînteia, iulie 1955 (Anul 24, nr. 3324-3350)
1955-07-22 / nr. 3342
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA 1 ANUL XXIV Nr. 3342 Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI - 20 BANI Ziua renaşterii Poloniei Poporul-frate polonez sărbătoreşte astăzi cu adîncă bucurie unul din cele mai măreţe evenimente din istoria sa — ziua renaşterii Poloniei. Se împlinesc 11 ani de cînd, in zilele lui iulie 1944, vitezele oşti sovietice, alaiuri de care se aflau unităţile armatei poloneze renăscute, au început eliberarea tarii de sub jugul cotropitorilor hitlerişti. La 22 iulie 1944 a luat fiinţă Comitetu polonez al eliberării naţionale — primul guvern popular al Poloniei. După anii întunecaţi ai cotropirii hitleriste renăştea din ruine statul polonez — patria remarcabililor oameni de ştiinţă Copernic şi Maria Sklodowska-Curie, a înflăcăraţilor revoluţionari Julian Marchlewski şi Felix Dzerjinski, a marilor compozitori Chopin şi Wieniawski, a bardului idealurilor nobile ale poporului său, Adam Mickiewicz Ziua renașterii Poloniei este sărbătorită anul acesta în etapa finală a planului de 6 ani al R. P. Polone. îndeplinind cu succes acest plan, poporul polonez, sub conducerea încercatului său Partid Muncitoresc Unit, a transformat Polonia într-o țară cu o puternică industrie, dotată cu cea mai modernă tehnică. Remarcabilele succese obţinute de oamenii muncii polonezi, ca şi succesele celorlalte popoare frăţeşti, sub steagul atotbiruitor al lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, demonstrează cu tărie marea forţă vitală a regimului democrat-popular. Calea spre socialism, pe care şi-a ales-o şi pe care a urmat-o poporul polonez după eliberare, n-a fost lină. Trebuiau înlăturate din cale rămăşiţele moştenirii grele a trecutului, înapoierea industriei şi agriculturii, starea de mizerie şi ignoranţă în care fuseseră ţinute masele muncitoare de către clasele exploatatoare, din Polonia de dinainte de eliberare. Trebuia învinsă împotrivirea înverşunată a duşmanilor vieţii noi. Sub conducerea comuniştilor, oamenii muncii din Polonia nouă au păşit curajos pe această cate, au înfruntat toate greutăţile. Rezultatele n-au întârziat să se arate Pe baza realizării cu succes a planului trienal, producţia industrială a Poloniei a depăşit nivelul antebelic, ceea ce a făcut posibilă trecerea, la îndeplinirea planului de 6 ani (1949-1955). In cursul celor 5 ani si jumătate de înfăptuire a planului, în Polonia au fost construite 11.009 de obiective industriale. In prezent se apropia de sfîrşit lucrările pe 840 de şantiere de construcţii. Odată cu terminarea acestor lucrări, planul de 6 ani în domeniul construcţiei industriale va fi îndeplinit în întregime. Industria Poloniei populare a atins un ritm de dezvoltare fără precedent, nivelul producţiei sale fiind, la sfîrşitul anului 1954, de peste 4 ori mai mare decît în 1938. Deosebit de mult a crescut industria constructoare de maşini, pivot al industriei grele, care este baza construirii socialismului în Polonia. In anii regimului democrat-popular au apărut ramuri cu totul noi ale industriei. Industria poloneză ocupă astăzi un loc de frunte în Europa, Polonia aflîndu-se pe locul al 5-lea în ce priveşte volumul producţiei. Mari schimbări s-au produs şi în viaţa ţărănimii muncitoare poloneze. Cooperaţia de producţie agricolă se dezvoltă astăzi din ce în ce mai mult în rândurile ţărănimii muncitoare. In prezent aproape 10.000 de gospodării agricole colective, care au şi obţinut succese serioase, sînt răspidite pe meleagurile ţării. Se desfăşoară mari lucrări pentru electrificarea regiunilor rurale. Anul trecut peste 50.000 de gospodării ţărăneşti au primit lumină electrică. Succese însemnate au fost obţinute în dezvoltarea culturii de masă şi extinderea reţelei de şcoli şi institute de învăţămînt superior. Departe, peste hotarele ţării, sunt cunoscute numele oamenilor de ştiinţă, ale scriitorilor şi artiştilor polonezi. Toate aceste succese sunt legate nemijlocit de ajutorul frăţesc acordat Poloniei de către Uniunea Sovietică. O strălucită expresie a acestui ajutor o constituie măreţul Palat al ştiinţei şi culturii construit în întregime de Uniunea Sovietică la Varşovia ca dar făcut poporului polonez. Solemnitatea predării acestui palat către guvernul polonez a avut loc ieri. Acordarea de ajutor Poloniei, ca şi altor ţări, de către U.R.S.S. în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, va contribui la o însemnată accelerare a dezvoltării economiei ţării. Relaţiile dintre Polonia şi U.R.S.S., ca şi dintre toate tarile lagărului democraţiei şi socialismului, se bazează pe nobila ideologie a internaţionalismului proletar. Ele sînt relaţii de sinceră prietenie, colaborare şi într-ajutorare, bazate pe deplina egalitate în drepturi şi pe respectul reciproc al independenţei şi suveranităţii naţionale. In momentul de faţă, poporul polonez păşeşte spre îndeplinirea ultimei etape a planului de 6 ani. In acest an producţia industrială a Poloniei urmează să crească cu aproximativ 8,5%, iar cea agricolă cu 6,2%. Se înfăptuieşte cu succes una din sarcinile principale trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului — sporirea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin creşterea producţiei industriale şi agricole. O bază de nezdruncinat pentru marile schimbări care s-au produs în viaţa Poloniei este făurirea şi întărirea alianţei frăţeşti dintre muncitori şi ţărani, sub conducerea clasei muncitoare, pe care se sprijină puterea poporului muncitor şi care constituie garanţia de nădejde a forţei Poloniei democrat-populare. Mai mult ca oricînd poporul polonez este strîns unit astăzi în jurul puterii populare, în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Poporul polonez nutreşte un devotament fără margini faţă de partid şi faţă de guvernul R. P. Polone, fiind ataşat trup şi suflet regimului democrat-popular pe care l-a instaurat pe baza liberei exprimări a voinţei sale. El munceşte cu abnegaţie pentru triumful vieţii sale noi în condiţiile independenţei sale naţionale, cucerite cu jertfe grele. Polonia populară nu mai este un stat izolat, un avantpost al cercurilor agresive, care-l foloseau în cadrul faimosului „cordon sanitar“ antisovietic. Polonia liberă şi independentă are acum mai mulţi prieteni ca oricînd. R. P. Polonă promovează cu hotărîre o politică externă corespunzătoare ţelurilor slăbirii încordării internaţionale, statornicirii unei păci trainice şi colaborării între popoare. Creşte tot mai mult prestigiul internaţional al Republicii Populare Polone, ca urmare a luptei sale consecvente pentru cauza păcii şi securităţii internaţionale, împotriva reînvierii militarismului german, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. R. P. Polonă ia parte activă pe arena internaţională, la lucrările O.N.U. şi ale instituţiilor sale specializate. Faptul că Polonia a fost desemnată ca una din puterile care supraveghează îndeplinirea armistiţiului în Coreea şi îndeplinesc controlul în Vietnam, Laos şi Cambodgia constituie o recunoaştere a meritelor sale în lupta pentru pace. In prezent, capitala Poloniei populare se pregăteşte să întîmpine cu bucurie pe solii tineretului din toate ţările lumii, care vor participa la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Alături de celelalte popoare ale lagărului socialist, alături de oamenii progresişti din întreaga lume, poporul român ia parte cu toată bucuria la marea sărbătoare a poporului polonez frate. Ţările şi popoarele noastre sînt unite astăzi prin legături de nedesfăcut, prin lupta comună pentru pace şi socialism, prin dragostea fierbinte şi recunoştinţa faţă de eliberatoarea popoarelor şi cea mai bună prietenă a ţărilor noastre — marea Uniune Sovietică. In cei 11 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei şi Romîniei a crescut an de an tradiţionala lor prietenie, pusă în slujba păcii, a dezvoltării colaborării internaţionale între toate ţările Europei şi lumii. Popoarele noastre sînt hotărîte să nu-şi precupeţească eforturile în lupta pentru pace, pentru întărirea încrederii în relaţiile dintre state. Popoarele român şi polon sînt încredinţate că prietenia lor trainică slujeşte intereselor lor vitale, înaintării lor pe calea spre socialism, întăririi continue a lagărului democraţiei şi socialismului şi cauzei păcii. Cu prilejul marii sărbători a poporului frate polonez, poporul român îi adresează un salut fierbinte şi îi urează să dobîndească succese tot mai mari în lupta pentru întărirea păcii și construirea socialismului. TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române sincere felicitări. Urez poporului frate polonez noi succese în munca sa paşnică pentru întărirea şi propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărirea păcii in lume. Dr. PETRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea guvernului Republicii Populare Romíne cele mai călduroase felicitări. Poporul român urează poporului frate polonez noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea şi înflorirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, in fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române CONFERINŢA DE LA GENEVA A ŞEFILOR GUVERNELOR CELOR PATRU PUTERI Proiectul tratatului general european de securitate colectivă în Europa prezentat de delegaţia U.R.S.S. în şedinţa din 20 iulie a conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei, N. A. Bulganin, şeful delegaţiei sovietice, a prezentat următorul proiect de tratat general de securitate colectivă in Europa (principii fundamentale) : In scopul asigurării păcii şi securităţii şi al preîntîmpinării unei agresiuni împotriva oricărui stat din Europa, In scopul întăririi colaborării internaţionale în conformitate cu principiile respectării independenţei şi suveranităţii statelor şi al neamestecului în treburile lor interne. In dorinţa de a obţine eforturi unite din partea tuturor statelor europene în vederea asigurării securităţii colective în Europa, în locul creării unor grupări ale unor state europene împotriva altor state europene, grupări care provoacă înrăutăţiri şi fricţiuni în relaţiile între ţări şi care accentuează neîncrederea reciprocă. Avînd in vedere că crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar contribui la rezolvarea grabnică a problemei germane pe calea unificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Statele europene, călăuzindu-se după ţelurile şi principiile Cartei O.N.U., încheie un tratat general european de securitate colectivă în Europa pe următoarele baze: „ 1. Participanţi la tratat pot fi toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială, precum şi Statele Unite ale Americii, dacă recunosc ţelurile şi îşi asumă obligaţiile prevăzute de tratat. Pînă la crearea unui stat german unit, paşnic şi democratic, Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germană pot fi participanţi cu drepturi egale la tratat. Se are în vedere că după unificarea Germaniei statul german unit poate fi participant la tratat pe bazele generale. încheierea tratatului de securitate colectivă în Europa nu afectează competența celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța — în problema germana, care urmează să fie reglementată conform celor stabilite anterior de cele patru puteri. 2. Statele participante la tratat se obligă să se abţină de la orice agresiune a unuia împotriva altuia, să se abţină de asemenea în relaţiile lor Internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi, în conformitate cu Carta O.N.U., să rezolve toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice, în aşa fel încît să nu pună în primejdie pacea internaţională şi securitatea în Europa. 3. Statele participante la tratat se vor consulta între ele ori de cite ori, după părerea oricăruia dintre ele, se va ivi ameninţarea unei agresiuni armate in Europa împotriva unuia sau a cîtorva dintre statele participante la tratat, în scopul luării de măsuri eficace pentru înlăturarea unei asemenea ameninţări şi pentru menţinerea securităţii în Europa. 4. Agresiunea armată în Europa împotriva unuia sau a cîtorva state participante la tratat din partea oricărui stat sau grup de state va fi considerată o agresiune împotriva tuturor participanților la tratat. In cazul unei asemenea agresiuni, fiecare participant la tratat, exercitîndu-și dreptul de apărare individuală sau colectivă, va acorda ajutor statului sau statelor care au fost victime ale unei asemenea agresiuni, cu toate mijloacele care îi sînt accesibile, inclusiv folosirea forţei armate, în scopul restabilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a securităţii în Europa. 5. Statele participante la tratat se obligă ca în cel mai scurt termen să discute şi să stabilească în comun procedura conform căreia se va acorda ajutorul, inclusiv ajutorul militar, de către statele participante la tratat, în cazul cînd în Europa s-ar crea o situaţie care ar cere eforturi colective pentru restabilirea şi menţinerea păcii în Europa. 6. Statele participante la tratat vor trimite neîntîrziat Consiliului de Securitate al O.N.U., în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o informare cu privire la acţiunile întreprinse sau proiectate în cadrul exercitării dreptului de autoapărare sau în scopul menţinerii păcii şi securităţii în Europa. 7. Statele participante la tratat se obligă să nu participe la nici un fel de coaliţii sau alianţe şi să nu încheie nici un fel de acorduri ale căror ţeluri sînt în contradicţie cu ţelurile tratatului de securitate colectivă în Europa. 8. Statele participante la tratat îşi asumă obligaţia de a contribui la o largă colaborare economică şi culturală între ele, precum şi cu alte state, prin dezvoltarea comerţului şi a altor legături economice, prin lărgirea legăturilor culturale pe o bază care să excludă orice discriminare şi orice restricţii împiedicînd o asemenea colaborare. 9. In scopul realizării consultărilor prevăzute de tratat între statele participante la tratat şi pentru examinarea problemelor care se ivesc în legătură cu sarcina asigurării securităţii în Europa se prevăd: a) Conferinţe periodice şi, în cazurile necesare, conferinţe speciale, la care fiecare stat va fi reprezentat printr-un membru al guvernului sau printr-un alt reprezentant numit în mod special. b) Crearea unui comitet politic consultativ permanent, care va avea obligaţia să elaboreze recomandările corespunzătoare către guvernele statelor participante la tratat. c) Crearea unui organ militar consultativ, ale cărui împuterniciri urmează să fie precizate ulterior. 10. Recunoscînd răspunderea deosebită pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale care revine statelor-membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U., statele participante la tratat vor invita guvernul Republicii Populare Chineze să-şi trimită reprezentanţi în calitate de observatori în organele create în conformitate cu tratatul. 11. Prezentul tratat nu micşorează cu nimic forţa obligaţiilor cuprinse în tratatele şi acordurile internaţionale dintre ţările europene, ale căror principii şi ţeluri sînt în conformitate cu principiile şi ţelurile prezentului tratat. '' II. 12. Statele participante la tratat convin ca în decursul primei perioade (2—3 ani) de aplicare a măsurilor în vederea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa, în baza prezentului tratat, să nu fie eliberate de obligațiile asumate de ele în baza tratatelor şi acordurilor existente. Totodată, statele participante la tratate şi acorduri care prevăd obligaţii militare se vor abţine de la folosirea forţei armate şi vor rezolva toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice. De asemenea, între participanţii la tratatele R acordurile corespunzătoare vor avea loc consultări în cazul cînd între ele se vor ivi divergenţe sau litigii care ar putea crea o ameninţare pentru menţinerea păcii în Europa. 13. Pînă la realizarea acordului cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice şi la retragerea trupelor străine de pe teritoriile ţărilor europene, statele participante la tratat se obligă să nu întreprindă nici un fel de noi măsuri îndreptate spre sporirea forţelor lor armate pe teritoriile altor state ale Europei, înfăptuite pe baza tratatelor şi acordurilor încheiate anterior de către ele. 14. Statele participante la tratat sînt de acord ca la expirarea termenului asupra căruia s-a căzut de acord, din momentul intrării în vigoare a prezentului tratat, tratatul de la Varsovia din 14 mai 1955, acordurile de la Paris din 23 octombrie 1954 și tratatul nord-atlantic din 4 aprilie 1949 să-și piardă valabilitatea. 15. Termenul de valabilitate a prezentului tratat este de 50 de ani. Pe întinsul patriei noastre Ajutorul utemiştilor la strînsul recoltei IAŞI (coresip. „Scânteii”). — La gospodăria de stat Avereşti, raionul Huşi, în ultimele zile culturile păioase de Pe cele peste 800 ha. au dat în pîrgă. Aceasta a făcut ca să se treacă de îndată la o nouă organizare a muncii în gospodărie. La vie, la grădină, la grajduri, au rămas în această perioadă importantă mai puţini muncitori ; cei mai mulţi au trecut la recoltat. Din iniţiativa biroului organizaţiei de bază U.T.M. la secţia Avereşti s-a format o brigadă U.T.M. compusă din 24 de tineri; această brigadă a terminat de recoltat în scurt timp primele 8 ha. de grîu. Odată cu recoltatul s-a început şi treieratul. Fruntaşi la treieriş sînt tinerii Toader Pisoi, Rodica Bînzar, Marin Mustaţă ş.a. Intr-o singură zi, tinerii din brigada U.T.M- au treierat griul de pe suprafaţa de 8 ha., obţinîndu-se de pe fiecare hectar peste 2000 kg. grîu. La această gospodărie de stat, cu ajutorul tinerilor utemişti au fost secerate pînă în prezent peste 200 ha. cu grîu, aproape 100 ha. cu orz, secară etc. Iniţiativa patriotică pornită de colectivele unor întreprinderi industriale din regiunea Stalin, de a intensifica întrecerea socialistă în scopul de a pune la îndemîna statului — pe baza măririi rentabilităţii întreprinderilor — mijloace financiare suplimentare pentru dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, a găsit un puternic răsunet în rîndul tuturor colectivelor de muncă din ţară. In scopul de a cunoaşte care sînt posibilităţile uzinelor textile ,,7 Noiembrie“ din Capitală de a asigura statului acumulări peste plan şi, mai ales, care sînt căile şi măsurile luate pentru atingerea acestui obiectiv, redacţia ziarului nostru a adresat tov. J. Fekete, directorul acestei întreprinderi, următoarele întrebări : ÎNTREBARE : Ce acumulări peste plan va asigura întreprinderea ,,7 Noiembrie“ pînă la sfîrşitul anului ? RĂSPUNS: Analizînd în cadrul unei şedinţe lărgite cu muncitorii fruntaşi, tehnicieni şi ingineri, posibilităţile pe care le are colectivul nostru de a spori producţia şi productivitatea muncii, de a îmbunătăţi calitatea şi a reduce preţul de cost al produselor, pentru a mări astfel rentabilitatea întreprinderii, colectivul nostrus-a angajat să pună la dispoziţia statului, pînă la sfîrşitul anului, acumulări socialiste în valoare de 1.500.000 lei, din care pînă la 23 August 600.000 lei. Muncitorii şi tehnicienii fabricii noastre, fiind hotărîţi să realizeze sarcinile cincinalului pînă la 23 August, se vor strădui nu numai să îndeplinească angajamentul pe care şi l-au luat, dar să-l şi depăşească. ÎNTREBARE : Care sînt mijloacele prin care veţi putea ridica rentabilitatea întreprinderii ? RĂSPUNS : Mijlocul principal prin care ne propunem să atingem obiectivul ce ni l-am fixat este acela de a lupta pe toate căile, pentru sporirea productivităţii muncii, pe baza introducerii şi folosirii pe scară largă a tehnicii noi. In acest scop, vom pune la punct utilajul în aşa fel, incit să ne permită să obţinem o sporire a vitezelor, să utilizăm lăţimile maxime ale maşinilor. Prin efectuarea la timp şi de bună calitate a reparaţiilor capitale vom reduce reparaţiile curente şi vom mări astfel durata de funcţionare a maşinilor. In fabrica noastră materia primă are o mare pondere în structura preţului de cost. De aceea, în afară de măsurile pe care le vom lua în vederea sporirii productivităţii muncii, ne vom preocupa şi de folosirea cu chibzuială a materiei prime, întărind răspunderea fiecărui muncitor şi tehnician pentru utilizarea cu grijă a fiecărui gram de bumbac şi luptînd împotriva risipei în producţie, vom realiza, pînă la sfîrşitul anului, economii de materie primă în valoare de circa 600.000 lei. De asemenea, printr-o mai atentă reglare a maşinilor şi prin întărirea controlului tehnic de calitate pe faze de producţie, ne vom strădui să micşorăm cantitatea de retururi cu 6% »faţă de semestrul I al acestui an. Economii importante se pot realiza în întreprinderea noastră şi la unele materiale auxiliare, cum sînt coloranţii şi chimicalele. In această direcţie, ne propunem să utilizăm complect coloranţii, prin folosirea flotei continue într-o măsură şi mai mare ca pînă acum în secţia de finisaj, prin mărirea cantităţii de fire vopsite în aceeaşi culoare; totodată, prin construirea unei băi noi la maşina de apret cu încălzire indirectă, vom izbuti să reducem cu mult consumul de amidon. Toate acestea vor contribui, în bună măsură, la reducerea preţului de cost al produselor. In planul de măsuri tehnico-organizatorice sînt prevăzute și alte mijloace menite să ducă la realizarea unor venituri suplimentare. Pentru mai buna organizare a muncii, pentru introducerea unei evidenţe precise, colectivul nostru şi-a propus să reorganizeze şi să întărească munca în sectoarele direct productive, pe baza aplicării metodei de gospodărire socialistă. In acest scop, vor fi extinse fişele limită la consumul de materiale — curele de transmisie din piele, manşoane, cursori — pentru a reduce consumul acestor materiale la nevoile stricte ale producţiei. Vom introduce, de asemenea, un regim strict de economii la achiziţionarea acestor materiale. Economii importante vom putea realiza şi prin recuperarea lăzilor de ambalaj. Muncind cu abnegaţie, în cadrul întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii noastre se va strădui să obţină asemenea rezultate, încît la sfîrşitul anului să poată raporta partidului şi guvernului că şi-a respectat cu cinste angajamentul pe care şi l-a luat. Cu sarcinile cincinalului îndeplinite Lista întreprinderilor din industria materialelor de construcţii care şi-au înde-* plinit de pe acum cincinalul se îmbogăţeşte necontenit. In fruntea lor se află sectorul ceramicei brute, în cadrul căruia s-au evidenţiat fabricile de cărămizi din Timişoara, Arad, Mofleni, Ciurea, Piatra Neamţ, Roman, „Solidaritatea“ şi „Ceramica“-Bucureşti, fabrica de teracotă Deva şi altele. In sectorul lianţilor şi-au realizat sarcinile cincinalului fabrica de ciment Gura Văii, fabrica de var Aleşd, fabricile de produse refractare Turda şi Dej, fabrica de ipsos Aghireş. De asemenea, au înche-*iat de succes cincinalul fabrica de geamuri Tîrnăveni, cariera de nisip cuarţos Văleni de Munte, fabricile de articole de ciment Timişoara şi Oradea, fabrica de carton asfaltat Turda, atelierele „9 Mai“* București etc. (Agerpres) Prin ce mijloace vom contribui la sporirea acumulărilor socialiste Convorbire cu tov. J. Fekete, directorul uzinelor textile * „7 Noiembrie“ Din zorii zilei BIRLAD (coresp. „Scînteii“). — Luni de dimineaţă, cînd a început să se lumineze de ziuă, tot satul s-a revărsat spre cîmp. In această zi nici un ţăran muricitor din comuna Drăgăneşti, raionul Tecuci, n-a rămas acasă. Chiar şi cei care n-au de secerat au plecat să ajute pe alţii, urmînd ca în schimb şi aceştia să-i ajute la rîndul lor la culesul porumbului. Balaban Nicolae, de pildă, îl ajută pe Ciobotaru Radu, iar Dimache Gheorghe pe Olaru Sergiu. Comuniştii sînt fruntaşi la seceriş. Gurău Ştefan, Olaru Sergiu, Contandache Nicolae, Mihai Ghiţă, Iacob Gheorghe şi alţii au terminat în această zi seceratul întregii lor suprafeţe de grîu. Numai în cursul zilei de luni 18 iulie au fost secerate în această comună 93 ha. grîu şi orz, depăşindu-se cu mult viteza zilnică de recoltare. Strîng recolta fără întrerupere RM. SĂRAT (red. ziarului „Rîmnicul Nou“). Lanurile de grîu şi de orz ale gospodăriei de stat din Fotin se întind cît vezi cu ochii ca o mare de aur. Ele au dat în pîrgă şi secerişul trebuie terminat în cel mai scurt timp. La propunerea organizaţiei de partid, a comitetului sindical şi a conducerii gospodăriei, mecanizatorii au hotărît să lucreze fără întrerupere la strîngerea recoltei. In ziua de 17 iulie au lucrat din plin atît secerătorile, batoza cît şi combinele. Combinerul Ion Marin a recoltat şi treierat cu combina în ziua de 17 iulie 20 000 kg. orz boabe, depăşindu-şi norma cu 10 400 kg. Tractorista Ciotău Rafira, care lucrează cu secerătoare alegătoare, depăşeşte zilnic norma cu 50%. In scurtă vreme snopii sînt strînşi şi transportaţi la batoză, iar de la batoză şi combină, autocamioanele cară orzul şi griul spre magazii şi baza de recepţie. In interiorul ziarului: Jan Izydorczyk — Sărbătoarea natională a Republicii Populare Polone (pag. 2-a), F. Făinaru— 15 ani de la proclamarea puterii sovietice în Letonia, Lituania și Estonia (pag. 2-a). Ing. agr. V. Lucas — Să se grăbească strîngerea recoltei în gospodăriile agricole de stat din regiunea Constanta (pag. 2-a). Despre rezultatele îndeplinirii Planului de Stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955 — Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. (pag. 3-a). Sosirea delegaţiei guvernamentale sovietice la Varşovia (pag. 3-a). Guvernul sovietic a predat guvernului polonez Palatul ştiinţei şi culturii din Varşovia (pag. 3-a). Vizita la Moscova a grupului de ziarişti iugoslavi (pag. 3-a). Primirea de către M. P. Tarasov a a lordului primar al Londrei (pag. 3-a)» Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a). V. Bîrlădeanu — Pentru securitate colectivă în Europa (pag. 4-a). Presa din străinătate despre conferinţa de la Geneva (pag. 5-a). «m—MMIJHWI II—— Tineri mineri au primit insigna de miner fruntaş PETROŞANI (coresp. „Scînteii”). Recent, un număr însemnat de mineri de la Lonea au fost distinşi cu insigna de miner fruntaş. Majoritatea dintre ei sînt tineri. Printre aceştia se numără Gheorghe Mănuţ, Alexandru Pălăceanu, Ioan Pop, Victor Iorga, Vasile Bodo şi alţii, care 3 luni consecutiv au realizat depăşiri de normă de peste 40°/». Unităţi sanitare în satele regiunii Bucureşti Cu ajutorul fondurilor acordate de stat s-au creat, în anii puterii populare, la sate, numeroase unităţi sanitare. In raionul Alexandria a fost terminată în 1954 construcţia spitalului din Furculeşti, cu o capacitate de 65 paturi, iar la spitalul din Zimnicea s-a construit un pavilion pentru boli interne cu o capacitate de 30 de paturi. La Grădinari, raionul Mihăllești, a fost amenajat un sanatoriu cu 100 paturi pentru bolnavii de T.B.C. osteoarticular, iar la Corbii Ciungi, raionul Crevedia, un sanatoriu pentru cei bolnavi de T.B.C. pulmonar, cu 50 paturi. Sanatoriul de la Floreşti-Crevedia a fost reamenajat şi înzestrat cu 150 de paturi. în întreaga regiune Bucureşti, din 1949 şi pînă acum, au fost create în mediul sătesc 174 case de naşteri, 12 dispensare pentru copii, 10 dispensare T.B.C. cu staţionar şi 9 staţii de salvare. Pînă în 1949, în întreaga regiune nu existau decît spitale mixte deservite da un singur medic. Astăzi din 18 spitale, 17 au diferite secţii cu specialiştii necesari. In toamna acestui an vor fi gata : spitalul din Ghimpaţi, raionul Mihăileşti, cu 75 paturi, un pavilion nou cu 30 paturi la spitalul Ghergani, o policlinică la Zimnicea, vor fi terminate reparaţiile capitale, instalaţiile electrice şi un pavilion nou la spitalul Poenari, raionul Crevedia. In centrele agricole importante, patru dis- pensare vor fi transformate în spitale ru' rale de circumscripție. Un nou cinematograf la Bacău BACAU (coresp. „Scînteii”). — In centrul oraşului Bacău se construieşte în prezent o nouă sală de cinematograf, cu peste 400 de locuri. Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii 205-Construcţii grăbesc ritmul lucrărilor la noul cinematograf, astfel incit la sfirșitul acestui an să poată intra în funcțiune.