Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)

1956-06-10 / nr. 3618

mreja ANUL XXV Nr. 3618 Duminică 10 iunie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Organ al Comitetului Central al P.M.R. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Pentru realizarea în practică a unui program de dezarmare Oamenii iubitori de pace de pretu­tindeni au luat cunoştinţă cu satis­facţie de mesajul lui N. A. Bulga­nin către preşedintele S.U.A., Ei­senhower, precum şi de mesajele a­­dresate de N. A. Bulganin preşedinte­lui Consiliului de Miniştri al Franţei, Guy Mollet, primului ministru brita­nic, Eden, şi cancelarului Republicii Federale Germane, Adenauer. Mesajele şefului guvernului sovietic către şefii guvernelor unor puteri oc­cidentale reprezintă o nouă şi impor­tantă iniţiativă pe linia acelora pe care le ia necontenit guvernul sovie­tic în vederea slăbirii încordării inter­naţionale, a întăririi păcii. Problema dezarmării reprezintă una din cele mai vitale şi mai urgente pro­bleme internaţionale. întreaga omeni­re înţelege primejdia acumulării de stocuri de armamente şi îndeosebi de arme atomice şi cu hidrogen, întreaga omenire năzuieşte ca uriaşele fonduri pentru Înarmare, care împovărează a­­cum atit de greu popoarele, să fie destinate ridicării nivelului de trai al populaţiei, înfrumuseţării vieţii, dez­voltării acelor regiuni ale globului care au rămas mult in urmă din punct de vedere economic. In actualele împrejurări internaţio­nale, cînd în mod incontestabil s-au făcut paşi în direcţia restabilirii în­crederii internaţionale, există premize favorabile pentru încetarea cursei înar­mărilor şi aplicarea unor măsuri prac­tice de dezarmare, de natură să ușu­reze poverile cheltuielilor militare ce apasă pe umerii maselor populare. Insemnătatea deosebită a noii initiative sovietice cuprinse in me­­sajele amintite constă în faptul că guvernul sovietic a hotărit să abor­deze intr-un mod nou şi practic so­luţionarea problemei dezarmării. Se ştie că în legătură cu această pro­blemă în diferitele organisme ale O.N.U. se poartă de peste 19 ani dis­cuţii între puterile interesate. Din pă­cate, aceste discuţii s-au dovedit ste­rile, fără rezultate concrete. In po­fida eforturilor constructive făcute de Uniunea Sovietică, tratativele desfăşu­rate în ultimul timp în sesiunea sub­comitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare au ajuns în impas. S-a vădit că activitatea acestui subcomi­tet frînează de fapt orice progres in soluţionarea problemei dezarmării. Cauza acestei situaţii este bine cunos­cută. Nu de mult, chiar săptămînalul englez „New Statesman and Naţion“ constata următoarele: „Unui observator obiectiv, sesiunea care s-a încheiat îi va lăsa impresia că ruşii şi-au concen­trat tot timpul atenţia asupra proble­mei concrete a dezarmării, în timp ce Occidentul a încercat să obţină cu totul altceva...“ Ce anume ? După cum s-a exprimat chiar presa din Apus, în loc de o dezarmare controlată s-a în­cercat să se obţină un control fără dezarmare, fără reducerea înarmări­lor. Oricine înţelege că un asemenea punct de vedere corespunde doar cu dorinţa unor cercuri monopoliste care sunt interesate în continuarea cursei înarmărilor, aducătoare de pro­fituri uriaşe. Popoarele consideră că de discutat s-a discutat mult; acum a sosit vre­mea faptelor. Tocmai acestei opinii a popoarelor ii răspunde noua iniţiativă a U.R.S.S., cuprinsă in mesajele adre­sate şefilor guvernelor din ţările occi­dentale După cum se arată în mesaje, guvernul sovietic consideră că pină la realizarea unui acord internaţio­nal in problema dezarmării, efortu­rile statelor trebuie să fie îndreptate spre înfăptuirea de către fiecare stat a unor măsuri concrete pentru re­ducerea armamentelor, care ar putea fi traduse in viaţă fără să se mai aştepte încheierea unui acord inter­national cu privire la dezarmare. Oricine înţelege că înfăptuirea unor astfel de măsuri va contribui la spo­rirea încrederii reciproce, va favoriza posibilitatea încheierii ulterioare a acordului de dezarmare. Forţa propunerii guvernului sovietic provine din însăşi poziţia de pe care Uniunea Sovietică o formulează. Ea preconizează acest mod nou de abor­dare a programului de dezarmare de pe poziţia unei mari puteri, care a şi trecut la înfăptuirea lui. După cum se ştie, recent guvernul sovietic a luat hotărirea de a micşora efectivele mi­litare cu 1.200.000 oameni, după ce ele au mai fost reduse în anul trecut cu încă 640.000 de oameni. Se prevede totodată o reducere corespunzătoare a armamentelor şi mijloacelor tehnice militare. Deosebit de important este faptul că, în cadrul acestor măsuri, guvernul sovietic a hotărit desfiinţa­rea unor importante unităţi militare cu un efectiv de peste 30.000 de oa­meni, care se află pe teritoriul R. D. Germane. Retragerea din Germania a trupelor sovietice cu efectivul de mai sus nu rezolvă pe de-a întregul pro­blema, dar ea reprezintă un prim pas în această direcţie. Dacă şi gu­vernele celor trei puteri occidentale care au trupe în Germania ar proceda la fel, s-ar grăbi momentul reducerii considerabile sau retragerii forţelor armate străine de pe teritoriul Ger­maniei — moment esenţial pentru re­zolvarea definitivă a problemei ger­mane. Se ştie ce uriaş ecou internaţional a trezit recenta hotărîre a guvernului sovietic care anunţa reducerea efecti­velor militare ale U.R.S.S. cu 1.200.000 oameni. Pretutindeni cercurile largi ale opiniei publice au salutat hotărî­­rea guvernului sovietic şi au cerut ca acest exemplu strălucit să fie urmat de toate marile puteri. Să amintim numai că in Anglia, după publicarea declaraţiei sovietice, un numeros grup de deputaţi laburişti de vază, între care foşti miniştri, au semnat un me­moriu în care se spune că acţiunile guvernului sovietic „au creat o si­tuaţie nouă, de o importanţă vitală pentru destinele omenirii“ şi au cerut cu hotărîre luarea de măsuri similare în Anglia. Şi în Statele Unite declaraţia so­vietică a dat naştere unor reacţii po­zitive. Este semnificativ că încercările secretarului de stat Duffes de a mi­nimaliza însemnătatea măsurilor luate de guvernul sovietic şi de a le pre­zenta drept o simplă „acţiune propa­gandistică“ au întîmpinat riposta opiniei publice şi chiar a unor perso­nalităţi politice, care consideră că este nepotrivit ca acum, în preajma alegerilor prezidenţiale din S. U. A., să se nesocotească părerile şi cerinţele cetăţenilor americani. Reacţia răuvoitoare a lui Dulles faţă de măsura guvernului sovietic a fost viu criticată de influentul senator de­mocrat Walter George. In presa ame­ricană şi internaţională s-a subliniat de asemenea deosebirea de ton dintre declaraţiile lui Dulles şi cele ale con­silierului preşedintelui S.U.A. pentru problemele dezarmării, Harold Stassen, care, recunoscînd eforturile făcute de U.R.S.S. pe calea dezarmării, a subli­niat că acum „posibilităţile de a se ajunge la un acord sănătos cu privire la dezarmare s-au lărgit într-o oare­care măsură şi s-au îmbunătăţit oare­cum". Deşi declaraţiile lui Stassen cu­prind nu puţine inconsecvenţe şi erori, nu se poate trece cu vederea peste faptul că ele reflectă o luptă de opinii care se dă în Statele Unite în legă­tură cu problema dezarmării şi, în sens mai larg, în legătură cu întreaga politică externă a S.U.A. Mesajul adresat de N. A. Bulganin preşedintelui Eisenhower oferă guver­nului american prilejul de a folosi po­sibilităţile care s-au ivit, urmind exemplul U.R.S.S. şi angajîndu-se pe calea traducerii în fapt a programu­lui de dezarmare. Opinia publică aş­teaptă ca preşedintele Eisenhower să-şi aducă in această chestiune vitală aportul cuvenit la acţiunea de încetare a cursei înarmărilor, la cauza slăbirii continue a incordării internaţionale şi a întăririi păcii. Acelaşi lucru il aş­­teaptă opinia publică din partea con­ducătorilor Franţei, Angliei, R. F. Ger­mane. Poporul român este un adept hotărit al cauzei dezarmării, pentru victoria căreia luptă întreaga omenire iubitoare de pace. Ataşamentul nostru sincer faţă de această cauză nobilă şi-a găsit expresia in măsurile concrete între­prinse de guvernul R.P.R., cum au fost micşorarea efectivelor militare şi re­ducerea duratei serviciului militar. Po­porul român salută din adîncul inimii noua iniţiativă a Uniunii Sovietice, convins că ea va contribui la soluţio­narea problemei dezarmării, în intere­sul îmbunătăţirii vieţii oamenilor, al înseninării continue a orizontului po­litic, al statornicirii unei păci trainice. Situaţia construcţiilor din agricultură în discuţia biroului regional de partid Bucureşti Zilele trecute, biroul Comitetului re­gional P . R.­Bucureşti a analizat, în cadrul unei şedinţe, situaţia con­strucţiilor din unităţile socialiste din agricultură. La această şedinţă au participat reprezentanţi ai sfatului popular regional, directori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile regionale de construcţii şi membri ai comitetu­lui sindical regional al muncitorilor din construcţii. Discuţiile purtate cu acest prilej pe marginea referatului prezentat de că­tre directorul Trustului­­-Construcţii au analizat îndeosebi probleme privind calitatea construcţiilor executate în ultima vrem­e, reducerea preţului de cost al lucrărilor şi rărm­înerea în urmă a unor lucrări de construcţii din S­M­T -uri, gospodării agricole de stat şi gospodării colective din regiunea Bucureşti. Din discuţii a reieşit că unele construcţii executate la S.M.T.­­Gorneni, S.M.T.­Călugăreni, în nume­roase gospodării de stat şi colective, au fost de calitate cu totul necores­punzătoare. Din cauza lipsei de în­drumare şi control din partea condu­cerii Trustului I-Construcţii, pe nume­roase şantiere şi-au făcut loc dezordi­nea şi risipa, iar în multe locuri lu­crările începute se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Cu acest prilej, membrii biroului co­mitetului regional de partid au atras atenţia constructorilor care efectuează lucrări în sectorul socialist al agricul­turii asupra faptului că oamenii muncii din S­M­T-urile, gospodăriile de stat şi colective din regiunea Bucureşti sunt adesea nemulţumiţi de felul cum­ sunt executate construcţiile noi, în care statul învesteşte importante sume. In vederea unei mai bune aprovizio­nări a şantierelor cu materiale de cons­trucţii, biroul comitetului regional a ho­tărît luarea unor măsuri pentru pu­nerea în valoare, cu mai multă price­pere, de către sfatul popular regional a resurselor locale abundente existente în regiune ca : balast, argilă pentru fabricarea cărămizilor etc. De aseme­nea comitetele raionale de partid şi sfaturile populare raionale vor trebui să sprijine şi să exercite pe viitor un control temeinic asupra felului cum se desfăşoară lucrările de construcții în sectorul socialist al agriculturii din regiunea București. GRIJA PENTRU CALIFICAREA TINERELOR CADRE în atelierul de benzi al uzinei ,,Boleslaw Bierut" din Capitală, sub îndrumarea maistrului Gh. Silaghi, se califică in meseria de laminator tinerii Gheorghe Covaci şi Radu Constantinidis. In luna mai echipa din care fac parte aceşti tineri a realizat o depăşire a sarcinilor de producţie de 68% faţă de , cit prevedea anga­jamentul luat. La acest laminor, s-a realizat pentru prima dată in ţară laminarea benzilor de alu­miniu necesare fabricării capsule­lor pentru flacoanele de peni­cilină. In clişeu, Maistrul Gh. Si­­lagh­i controlează calitatea unor produse lucrate de echipa din care fac parte cei doi tineri. (Foto: Gh. Vintilă) Pe şantierul tineretului de la Năvodari CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“).­ Din primele zile după chemarea C.C. al U.T.M., pe şantierul combinatului de superfosfaţi şi acid sulfuric de la Năvodari au sosit peste 100 tineri din comunele şi raioanele regiunii Con­stanţa. Muncind cu rîvnă, dînd dovadă de mult elan şi disciplină în muncă, ti­nerii brigadieri şi-au cîştigat chiar din primele zile ale venirii lor un pres­tigiu bine meritat pe şantier. In mod deosebit s-a evidenţiat în muncă bri­gada I-a de tineri, condusă de Izdrailă Ion, care lucrează la planşeul pentru turnarea prefabricatelor. De asemenea, brigada a IV-a de tineri îşi depăşeşte zilnic planul de muncă cu circa 25%. Din această brigadă s-au evidenţiat tinerii Ştefan Măcău şi Erveli Murseli. Brigada a 2-a condusă de Ion Comănescu, care lucrează la transportarea pietrei pent­ru aprovi­zionarea fabricii de beton, şi-a reali­zat în 6 zile planul de producţie pen­tru 11 zile. Din brigăzile I-a şi a II-a s-au mai evidenţiat în muncă tinerele brigadiere Tudora Ifrim şi Cornelia Mardare. Se construieşte o nouă cramă modernă ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“).­­ De curînd la secţia Bălcaciu a gospodăriei de stat Cetatea de Baltă s-a deschis un nou şantier. Aici se construieşte o cramă dintre cele mai moderne şi mai mari din ţară, cu o capacitate de peste 100 vagoane de vin. Noua cramă va fi înzestrată cu prese hidraulice, cisterne de beton căp­tuşite cu sticlă etc. Procesul de muncă în cramă va fi aproape în întregime mecanizat. Proiectul de construcţie al noii crame este întocmit pe bază de documentaţie sovietică. Pe şantier au fost in­stalate baracamente şi au fost trans­portate numeroase materiale de construcţie. Noua cramă va fi dată în folosinţă în anul viitor. - AGENTIILE DE PRESA TRANSMIT:­­ • Mesajele adresate de N. A. Bulganin lui A. Eden şi K. Adenauer. • Vizita preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, I. Broz- Tito, în U.R.S.S. • Delegaţia guvernamen­tală a R.P.D. Coreene a fost primită de conducătorii R.D. Germane. • Delegaţia medicală ro­­mână în S.U.A. • Guvernul R. D. Vietnam se pronunță pentru consul­tări între cele două zone ale Vietnamului. • Plenara C.C. al P. S. Italian. • Muncitorii vest-germani se opun remilitarizării. Prin extinderea metodelor înaintate PLOEŞTI (Agerpres), stînd in folosirea unor In dorinţa de a con- calupuri de explosiv de tribui la lichidarea ră- forma unui sîmbure co­­rr.înerii în urmă a pro­­nie dublu, ducţiei de cărbune, nu- Noua metodă a dat meroase brigăzi de la rezultate bune în timpul mina Filipeştii de Pădu- experimentării. Ea de­re se străduiesc să-şi în­­schide noi posibilităţi suşească şi să aplice noi pentru mărirea vitezei de metode înaintate de ia- înaintare în straturile de cru. Pentru a grăbi da­ cărbune. Organizîndu-şi rea în exploatare a noi munca după graficul ci­­straturi de cărbune, bri- clic şi folosind la lucră­­gada minerului îon­tă­­rile de înaintări în car­tul din sectorul IV apii- bune noua metodă, bri­ză, la lucrările de m­aii- gada minerului Ion Vă­­rare, o nouă metodă de tui a obţinut într-o ga­­perforare şi puşcare a­lerie cu profil de 5,6 m. găurilor de mină, con- o viteză lunară de peste 95 metri liniari, faţă de­ 50-60 metri liniari ci­t realiza înainte. Acum, un miner înaintează in­tr-un schimb cu 75 cm. mai mult decit înainte. Ca urmare a răspîn­­dirii noii metode de lu­cru, realizări deosebite la lucrările de pregătire au obţinut şi alte brigăzi din sectoarele III şi IV ale minei. De pildă, bri­găzile conduse de tov. Aron Moroianu, Nicolae Obrejea, Ion Nasta şi Nicolae P. Nicolae au realizat înaintări lunare de 70-80 m. liniari. Nu stau „bine“ lucrurile în raionul Cujmir! Cîmpii fertile se întind în raionul Cujmir, unul din raioanele de pe valea Dunării, din regiunea Craiova. Oa­menii muncii din satele raionului scot producţii mari la hectar. Anul trecut, de pildă, gospodăria colectivă din Gruia a scos o producţie de 3000 kg. porumb la ha. In primele rînduri ale luptei pen­­tru recolte mari sînt colectiviştii şi în­­tovărăşiţii. Iţi creşte inima de bucurie cînd priveşti tarlaua de 200 ha. cu grîu a gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Cetate. Nu se află prin împrejurimi aşa grîu frumos. Co­lectiviştii l-au grăpat şi l-au plivit de buruieni; pe o suprafaţă de vreo 24 ha., unde griul ieşise slăbit din iar­nă, colectiviştii au­ împrăştiat îngrăşă­minte chimice. Dar nu numai grîu­, ei şi alte culturi sunt bine îngrijite. Sfecla de zahăr de pe cele 7 ha., fie pildă, a fost prăşită de două ori. Acum co­lectiviştii prăşesc a doua oară porum­bul de pe cele 75 ha. Mult îi ajută pe membrii întovără­şirii agricole „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Cetate faptul că ei execu­tă în comun toate lucrările de îngriji­re a culturilor. In comun au grăpat şi plivit cele 45 ha. cu grîu, în comun au prăşit şi cele 57 ha. cu porumb. Muncind organizat, pe brigăzi şi echi­pe, ei au terminat încă de la 1 iunie prima praşilă la porumb. Şi în alte comune ale raionului s-au obţinut rezultate frumoase la îngriji­rea culturilor. In comuna Salcia, de pildă, aproape întreaga suprafaţă de grîu a fost plivită, iar prăşitul celor peste 900 ha. cu porumb­e pe termi­nate. Deşi în multe părţi ale raionului Cujmir s-au înregistrat asemenea rea­lizări, totuşi nu poate fi trecut cu vederea faptul că pe întregul raion îngrijirea culturilor este rămasă în urmă. Faţă de stadiul de dezvoltare al culturilor, normal ar fi fost ca la data aceasta toate culturile de păioase să fi fost plivite, iar prima praşilă la porumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soa­­relui să fi fost pe terminate. Care este insă situaţia ? — La plivit, din cele peste 20.000 ha. cu grîu, precum şi alte culturi de păioase — spune tovarăşul inginer agronom Paul Rotescu, vicepreşedinte al sfatului popular raional, s-a realizat aproape jumătate, iar la porumb din cele 17.000 ha. s-a prăşit jumătate. Această rămînere în urmă ar fi tre­buit să-i neliniştească pe conducătorii raionului Cujmir. Dar tov. Petre Ni­­culescu, secretar al comitetului raional de partid, tov. Tudor Dragomir, pre­şedintele comitetului executiv al sfa­tului popular raional, şi ing. agronom Paul Rotescu, vicepreşedinte, afirmă că la aceste lucrări se stă „bine“. Boala automulţumirii s-a răspîndit şi în unele comune. In raion nu sunt bine folosite nici mijloacele mecanizate la prăşit La gospodăria de stat Gîrla Mare, de pildă, nu se folosesc toate mijloacele mecanizate la prăşit. Deşi gospodăria are 10 tractoare „Universal“, — spe­ciale pentru prăşit — din lipsa de preocupare a conducerii şi a trustului regional Gostat­ele nu se folosesc nici pe jumătate. Organele de partid şi de stat din raionul Cujmir au datoria să-şi îmbu­nătăţească munca de îndrumare şi control pe teren, astfel încît printr-o mobilizare largă a ţăranilor muncitori să se plivească şi să se prăşească la timp culturile, spre a se obţine în anul acesta producţii mari la hectar. I. PIGULOIU Craiova Un nou soi de peşte aclimatizat în ţara noastră ocupîndu-se de popu­larea apelor dulci din ţara noastră cu cit mai mult peşte destinat apro­vizionării populaţiei. In­stitutul de cercetări pis­cicole al Ministerului In­dustriei Alimentare a luat hotărirea de a importa din Uniunea Sovietică şi din Polonia peste 1 mi­lion lcre embrionate de coregon, un nou soi de peşte comestibil ce poate fi aclimatizat la noi. Acest peşte face parte cea mai mare parte. Pen­­din familia păstrăvilor şi tru creşterea lor, în pri­se hrăneşte cu animale uele stadii, s-au făcut mici­­elemente zooplane- culturi de hrană arti­­tonice).­ficială. La Tarcău şi La-o parte din icrele om- cui Roşu puietul ajunsese brionate au fost transport la începutul acestei luni tate la staţiunea de cer­ la 2Vs cm. lungime, iar cetări piscicole Tarcău în eleşteele staţiunii Nu­­(Piatra Neamţ), altă cet la 5 la cm. Creşterea cantitate la staţiunea puietului se face la Nucet piscicolă Nucet (în apro- în eleşteele de crap­­piere de Bucureşti). In curs de doi ani Puieţii care au ieşit puietul ajunge la o grea­­din icre supravieţuiesc în tate de 250-300 gr. Fii cu drepturi egale ai patriei Aşezata in mănoa­sa cimpie a Ba­natului!e­spre col­ţul cel mai de vest al ţării, Te­­remia Mare este un sat cu as­pect gospodăresc, ordonat, cu uliţe , largi, umbrite de arbori falnici. Nici­­ un locuitor al satului nu s-a abătut de­­ la regula stabilită de mult, cind s-a pus­­ temelia primei case pe aceste locuri,­­ de a zidi la linie perfect dreaptă pe­­t­reţele din­spre uliţă al casei sale.­­ Cei mai mulţi locuitori ai satului sunt germani. Peste 200 de fam­ilii de ţărani muncitori, din care cei mai mulţi germani, muncesc in gospodăria agri­colă colectivă „Lumina“, alături de colectivişti români şi maghiari. O mare parte dintre locuitorii de naţionalitate germană sunt angajaţi , permanenţi ai gospodăriei de stat, iar­­ alţii lucrează pe bază de contract su­prafeţe de teren ale gospodăriei.­ Vi­ticultori şi agricultori pricepuţi, ei con­tribuie la obţinerea de recolte bogate în gospodăria de stat şi realizează venituri personale frumoase in bani şi diferite produse agricole. Zeci de ţă­rani germani, care în 1955 au lucrat vii ale gospodăriei de stat pe bază de contract, au ciştigat sume însemnate de bani şi cite 1.500—2.500 litri vin. Roadele politicii naţionale leniniste a partidului, de asigurare a egalităţii în drepturi a oamenilor muncii de toa­te naţionalităţile, se vădesc din plin în viaţa acestui sat bănăţean. Din sfatul popular care conduce treburile obşteşti ale satului Teremia Mare fac parte deputaţi de naţionalitate germană, ro­mina şi maghiară. Copiii învaţă la şcoală in limba maternă, biblioteca că­minului cultural este înzestrată cu un mare număr de cărţi în limba germa­nă. S-au creat grădiniţe sezoniere şi o creşă a gospodăriei colective pentru ca femeile-mame să aibă unde-şi lăsa copiii în timpul cit merg la lucru. In gospodăria colectivă muncesc la­olaltă ţărani germani, romini şi ma­ghiari. Văduva Bogi Rozalia cu cei doi băieţi ai ei a realizat în 1955 nu mai puţin de 852 zile-muncă, pentru care a primit peste 6.000 kg. cereale, 2.172 kg. vin, 128 kg. zahăr şi 7.668 lei, iar familia lui Ardelean Iosif a realizat doar cu 40 de zile mai puţin. Dispar tot mai mult în negura tre­cutului prejudecăţile şovine, întreţi­nute decenii in şir de clasele exploata­toare spre a dezbina pe oamenii mun­cii de naţionalităţi diferite. Lupta neo­bosită a organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor cinstiţi împotriva învrăjbirii naţionaliste îşi arată pe zi ce trece roadele. Muncind laolaltă in gospodăria colectivă, petrecînd îm­preună timpul liber, tineri germani, ro­mini, maghiari s-au cunoscut mai bine, au învăţat să se preţuiască şi astfel s-au înfiripat familii in care se vorbesc mai multe limbi, dar soţii se înţeleg cit se poate de bine. Nicolae Nicolae s-a căsătorit cu Dorothea Wolf, Gheorghe Voicilă cu Maria Sán­dor... Multe şi mari suferinţe a adus răz­boiul hitlerist tuturor oamenilor mun­cii. De pe urma fascismului au avut de suferit şi numeroase familii ger­mane, cărora aventura hitleristă, ur­gia războiului, Ie-a răscolit existenţa, le-a îndoliat. In aceste zile, în viaţa populaţiei germane din Banat şi din restul ţării se petrec însă fapte care umplu de bucurie inimile tuturor ce­lor ce muncesc. Sute şi mii de familii germane au un nou prilej de a simţi solicitudinea statului democrat-popular — puterea oamenilor muncii de toate naţionalită­ţile — care veghează cu grijă părin­tească la apărarea intereselor tuturor fiilor patriei. Inlăturind cu consec­venţă orice piedici din calea înfăptuirii politicii de deplină egalitate în drep­turi a oamenilor muncii de diferite na­ţionalităţi, orice ar putea umbri cola­borarea lor frăţeas­că, puterea popu­lară continuă să ia măsuri pen­tru a pune ca­păt dificultăţilor intimpinate de populaţia germană in împrejurările din timpul războiului şi din perioada imediat următoare. Printr-o hotărîre recentă a guvernului se prevede ca cetăţenii romini de naţionalitate ger­mană ale căror case au fost trecute în proprietatea statului să-şi recapete proprietatea sau, dacă acum n-au casă, să li se atribuie alte case cu terenul înconjurător. Această măsură, menită să întărească şi mai mult prietenia poporului român cu minori­tăţile naţionale, este un curs de a­­plicare şi in Teremia Mare, raionul Sinnicolau Mare, regiunea Timişoara. O comisie alcătuită din preşedintele sfatului popular, deputaţi de naţiona­litate romină şi germană, a şi rezol­vat o serie de cazuri. Celor îndreptăţiţi cărora nu li se pot restitui casele sau a­­tribui alte case cu terenul respectiv li se vor acorda despăgubiri, credite pe termen de 10—15 ani, loturi de casă gratuite şi tot sprijinul spre a-şi pro­cura materiale de construcţie contra cost. In ziua de 3 iunie a avut loc o a­­dunare in cadrul căreia s-au înminat primele 74 acte de proprietate unor cetăţeni de naţionalitate germană. A­­dunarea s-a desfăşurat intr-o atmos­feră însufleţită, de ataşament faţă de regimul democrat-popular. „Mulţumesc partidului şi guvernului pentru această măsură care ne umple inima de bucu­rie — a spus Mohaupt Eduard, care a primit primul actul de proprietate. „ Ne vom arăta recunoştinţa prin fapte, prin muncă neobosită pentru înflorirea comunei noastre, pentru ca patria noas­tră, care ne înconjoară cu grijă părin­tească, să devină tot mai puternică“. ★ De măsurile prevăzute în hotărîre beneficiază şi cetăţenii români de na­ţionalitate germană care se repatriază. Unii dintre aceştia, printre care Kol­­leth Karl, au şi primit acte de proprie­tate. După luni şi luni de pribegie isto­vitoare pe drumurile răscolite de bom­bardamente, Kolleth Karl, împreună cu soţia, cu doi fii şi soacra, s-a po­menit la Passau, în lagărul Schaldin­­ger. Dorul de casă a fost însă mai puternic decit minciunile şi momelile unora. In 1947 el a reuşit să obţină repatrierea soacrei sale şi, odată cu ea, a trimis in ţară şi pe fiul mai mic, sperînd că in curînd se va putea în­toarce şi el cu soţia şi fiul mai mare. Intre timp, o altă nenorocire — fiul mai mare s-a îmbolnăvit de tubercu­loză şi a murit. Abia anul acesta, mulţumită măsurilor luate de statul democrat-popular pentru înlesnirea re­patrierii cetăţenilor români aflaţi peste hotare, a putut să se întoarcă şi el in ţară. Sint abia două luni de atunei. Dar in acest răstimp oamenii din sat s-au obişnuit ca zilnic, la răsăritul soare­lui, să-l intilnească din nou pe Kol­leth Karl grăbind cu bicicleta spre cîmp. E aşa cum il ştiau dintotdeauna: harnic, cumpătat, sfătos la o halbă cu bere, iar la popice... „Der hat aber ei­nen guten Wurf!“ („Are ăsta o lo­vitură straşnică !“). Seara, după lucru, cind se adună cu toţi in cerdacul larg, umbrit de viţă de vie, membrii familiei lui Kulleth Karl, amintindu-şi încercările prin care au trecut, se bucură de marea fe­ricire a revederii după o despărţire a­­tit de lungă şi amară. — Cind trenul s-a apropiat de locu­rile unde mi-am petrecut copilăria — (Continuare in pag. 2-a) Printre ţăranii de naţionalitate germană din Teremia Mare Desfiinţarea taxelor şcolare în Uniunea Sovietică MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite următorul comunicat al Consiliului de ii­iniştri al U.R.S.S.: Cu privire la desfiinţarea taxe­lor şcolare în clasele superioare ale şcolilor medii, în şcolile medii speciale şi în instituţiile de învăţămînt superior ale U R.S.S. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a hotărit: Să desfiinţeze, începînd de la 1 septembrie 1956, taxele şcolare în clasele superioare ale şcolilor medii, în şcolile medii speciale şi insti­tuţiile de învăţămînt superior ale U.R.S.S. în scopul creării celor mai favorabile condiții pentru a înfăptui în ţară învățămintul mediu general şi pentru ca tineretul să facă studii superioare. 6 iunie 1956. Intr-o uzină din R. P. D* Coreeană Oamenii muncii din R.P.D. Coreeană obţin zi de zi importante succese in producţie. Membrii brigăzii Ro ' Sin Mo, din secţia cuptoare electrice a uzinei de prelucrare a metalelor din Nampho, işi realizează cu succes angajamentele luate în întrecere. In clişeu. Membrii brigăzii descarcă o șarjă de oțel.

Next