Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)

1956-06-10 / nr. 3618

Nr. 3618 VIAŢA DE PARTID Să ridicăm la un nivel mai înalt activitatea şi iniţiativa comuniştilor! Unul din învăţămintele importante ce se desprind din documentele Con­gresului al XX-lea este necesitatea dezvoltării continue a democraţiei in­terne de partid, a întăririi disciplinei de partid. Dezbătînd în adunarea or­ganizaţiei de bază Documentele Con­gresului al XX-lea al P.C.U.S., co­muniştii de la uzinele textile „7 No­iembrie“ din Capitală au acordat o atenţie deosebită acestor probleme. Grija pentru dezvoltarea activităţii tuturor membrilor de partid, pentru asigurarea participării lor mai active aţit la dezbaterea problemelor cit şi la aplicarea în viaţă a liniei şi ho­­tărîrilor partidului a străbătut de la un capăt la altul atît informarea pre­zentată de biroul organizaţiei de bază, cît şi cuvîntul membrilor de par­tid care s-au înscris la discuţii. Este ştiut că un rol însemnat în dezvoltarea activităţii şi iniţiativei co­muniştilor îl au adunările de partid. Informarea biroului a arătat că în urma Congresului al 11-l­ea al parti­dului nostru şi a Congresului al XX- lea al P.C.U.S., biroul organizaţiei de bază a pus în discuţia membrilor de partid probleme importante pentru ac­tivitatea uzinei, cum a fost, de pildă, problema îmbunătăţirii calităţii pro­duselor. Analizînd în profunzime lip­surile serioase care existau în pri­vinţa calităţii, arătînd fără înconjur cine poartă răspunderea, referatul prezentat în adunarea de partid a stîrnit un viu interes in rîndurile membrilor de partid, care au făcut propuneri preţioase de îmbunătăţire a muncii. Biroul organizaţiei de bază s-a străduit să atragă la dezbaterea şi re­zolvarea problemelor importante ale uzinei nu numai pe membrii de partid, ci şi masele celor fără de partid care au dovedit în nenumărate rînduri ini­ţiativă creatoare. Un indiciu al pro­greselor realizate în activitatea celor fără de partid este dezvoltarea spiri­tului critic în consfătuirile de produc­ţie, creşterea numărului de sugestii venite din masă. Tov. Mircea Nicolae, maistru ţesă­tor, a arătat că la aceasta a contri­buit mult faptul că biroul organiza­ţiei de bază şi comitetul de întreprin­dere acordă în ultimul timp o mare atenţie rezolvării prompte a sezisări­­lor şi propunerilor muncitorilor. Totuşi, ceea ce s-a făcut în aceas­tă privinţă este încă puţin. — In momentul de faţă — a ară­tat Iov Fuchs, maistru boiangiu — în faţa colectivului nostru s-au pus unele sarcini noi şi nu tocmai sim­ple. Lărgirea sortimentului de carouri, pe care ni se cere să o realizăm, im­pune o creştere a producţiei de fire vopsite de circa 3 ori. Aceasta nu e cu putinţă fără eforturi serioase atît din partea conducerii uzinei cît şi din partea noastră, a muncitorilor şi tehnicienilor. De aceea, tocmai la dezbaterea unor asemenea probleme trebuie să fie mai activ antrenată masa membrilor de partid şi a munci­torilor din uzină Este un lucru bun, fără îndoială, că din cînd în cînd con­ducerea administrativă este chemată să prezinte în faţa biroului cite un referat despre diferite probleme de producţie. Cred însă că ar fi bine ca asemenea referate să fie prezentate nu numai în şedinţe de birou, ci şi în adunări de partid, în faţa masei membrilor de partid, pentru ca şi a­­ceştia să-şi poată spune părerea. Un mijloc de seamă pentru intensi­ficarea activităţii comuniştilor este re­partizarea de sarcini concrete membri­lor şi candidaţilor de partid Pentru biroul organizaţiei de bază de la uzi­nele „7 Noiembrie“ aceasta a consti-Documentele Congresului al XX-lea al P. C. U. S. în dezbaterea organizaţiei de bază P. M. R. de la uzinele textile „7 Noiembrie“-Bucureşti tuit în ultimele luni o preocupare centrală. In timp ce înainte abia 80% din totalul membrilor de partid aveau sarcini con­crete, astăzi sunt an­trenaţi în munca concretă de partid aproape toţi membrii organizaţiei. — Dacă întreprinderea noastră este astăzi o întreprindere fruntaşă — a spus tov. Aram Ghim­igean — aceasta se datoreşte în mare măsură exemplu­lui dat în producţie de mulţi dintre membrii de partid, muncii neobo­site de lămurire pe care au dus-o cu muncitorii ,şi muncitoarele fără de partid. Tov. Tudora Creţu, care a primit din partea biroului organizaţiei sar­cina de a urmări reducerea deşeurilor, tov Radu Schwartz şi altele — a re­latat tov Maria Stamate — îşi înde­plinesc cu multă tragere de inimă sar­cinile încredinţate, însuşi felul cum unii membri de partid au vorbit în adunare despre munca pe care o depun pentru a-şi îndeplini sarcinile, despre hotărîrea de a-şi îmbunătăţi neîncetat activitatea şi de a ravinge greutăţile întîmpinate a dovedit creşterea conştiinţei politice şi a spiritului de răspundere al comu­niştilor pentru munca de partid. Tov. Adam Niculina, de pildă, responsabila comisiei de femei, a arătat cum, îm­preună cu alte tovarăşe din comisie, a mers în schimb de experienţă la întreprinderile „Pluşul“, „Elena Pavel“ şi „Industria Bumbacului“, unde au deprins unele metode bune de muncă. Comisia a organizat ţinerea de con­ferinţe cu caracter educativ şi sani­tar pentru femei, s-a ocupat de banul mers al creşei, ai căminului de copii, i a căminului tinerelor fete etc. Tov. Ioana Dincă şi Dumitru Dra­­gomir, care au diferite răspunderi în cadrul organizaţiei U.T.M., au arătat unele progrese realizate în activitatea organizaţiei U.T.M., criticînd totodată pe unii organizatori de atelier şi membri de partid care nu dau atenţie educării tineretului. Cu multă însufleţire au vorbit des­pre munca pentru realizarea sarcini­­lor încredinţate şi tov. Rozalia Gheor­­ghişor, instructoare pentru răspîndi­­rea metodelor înaintate de muncă, tov. Gh. Băloiu, responsabil cu munca mlturală în comitetul de întreprindere,­­ alţii. Nu stă însă în firea comuniştilor să se mulţumească cu rezultatele ob­­ţinute. Mai mulţi tovarăşi au arătat că biroul organizaţiei nu-i antrenează suficient pe toţi membrii de partid a îndeplinirea sarcinilor organizaţiei şi, ceea ce este încă şi mai prost, i­nsuficient legat de masa membrilor de partid, nu cunoaşte bine viaţa şi activitatea fiecăruia. — Aceasta s-a văzut, în însăşi in­­ormarea pe care ne-a prezentat-o azi Biroul — a spus tov. Ad­u Maria, de la secţia preparaţii. In informare se vorbeşte mai mult de organizatorii de atelier şi mai puţin despre munca membrilor de partid de rînd, care au de fapt un rol hotărît pr­in îndeplini­­rea sarcinilor organizaţiei. Mai sînt membri de partid care n-au nici o sar­­cină de partid. Fără îndoială că membrii de partid nu trebuie să aştepte numai îndemnul biroului pentru a face treabă. Tovară­şii Brebu Pandele, Rusen Dumitru, Aron Constanţa, Fekete Jozsa şi alţii au subliniat în cuvîntul lor datoria mem­brilor de partid de a cere sarcini, de a se dovedi plini de energie şi iniţiativă la locul de muncă şi în toate împre­jurările, de a munci neîncetat pentru a-şi ridica nivelul politic şi ideologic, de a da dovadă de combativitate faţă de manifestările ideologiei burgheze. Ar fi fost însă mult mai folositor ca a­­ceşti tovarăşi să nu se mărginească numai la a vorbi în general despre îndatoririle membrului de partid, aşa cum au făcut, ci să le şi spună pe nume acelor membri ai organizaţiei care nu răspund cum se cuvine acestor îndatoriri, să-i critice deschis şi cu­rajos, sau să arate propriile lor lip­suri, căci numai prin exigenţă reci­procă, printr-o critică şi autocritică deschisă, curajoasă, pot fi îndreptate lipsurile şi slăbiciunile din muncă. Care sînt cauzele care au împiedicat biroul organizaţiei de bază să ducă o muncă mai concretă şi mai eficace cu fiecare membru de partid ? Atît din in­formarea biroului cît şi din cuvîntul membrilor de partid a reieşit că, deşi biroul organizaţiei a realizat unele progrese în ce priveşte elaborarea în colectiv a hotărîrilor, totuşi n-a înţeles încă esenţialul în înfăptuirea princi­piului conducerii colective, şi anume că toţi membrii biroului trebuie să de­vină participanţi activi la dezbaterea problemelor şi elaborarea hotărîrilor, să contribuie cu experienţa lor la gă­sirea soluţiilor cele mai juste şi nu nu­mai să aprobe măsurile propuse. Pe de altă parte, discutarea şi re­zolvarea în colectiv a problemelor nu exclude, ci dimpotrivă presupune răspunderea personală pentru execu­tarea hotărîrilor luate. Or, unii mem­bri ai biroului, cum sunt tov. Negrea­­nu Marin și Constantinescu Aurica, manifestă de multe ori lipsă de răs­pundere în îndeplinirea sarcinilor, lă­­sînd ca tot greul muncii să cadă asu­pra celorlalţi membri ai biroului. In încheierea discuţiilor a luat cu­vîntul tov. Aneta Marinescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., care a su­bliniat ca o trăsătură pozitivă a adu­nării spiritul de răspundere de care au dat dovadă membrii organizaţiei pen­tru ridicarea calităţii de membru de partid, pentru creşterea activităţii lor şi îmbunătăţirea muncii organizaţiei. Progresele realizate în munca de partid pe baza învăţămintelor desprin­se din documentele Congresului al II-lea al P.M.R. şi ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. se oglindesc în suc­cesele care au fost obţinute în uzină în direcţia îndeplinirii şi depăşirii sar­cinilor de plan, a ridicării productivi­tăţii muncii, reducerii preţului, de cost. Faţă de nivelul sarcinilor puse de par­­tid, eforturile membrilor de partid tre­buie însă să fie şi mai mari. Atenţia organizaţiei de bază va trebui îndrep­tată în special în­spre înfăptuirea con­secventă a principiului conducerii co­lective, controlul permanent al îndepli­nirii hotărîrilor şi sarcinilor, desfăşu­rarea mai lar­gă a criticii şi autocriticii, întărirea legăturii cu masele de oameni ai muncii, ridicarea nivelului învăţă­­mîntului de partid. Membrii de par­tid au datoria să stăruie în studierea documentelor Congresului al XX-lea al P.C.U.S., pentru a-şi însuşi temeinic tezaurul de învăţături cuprinse în ele şi a le aplica în întreaga lor activitate, în interesul întăririi neîncetate a par­tidului, al sporirii rolului său conducă­tor în opera de construcţie socialistă. ADA GREGORIAN NOTE DE CĂLĂTORIE Avionul coboară printre ceţuri. Prin­tre filamentele de aburi ale nori­lor, care îşi pierd atunci cînd pluteşti printre ei masivitatea arhitectonică, devenind o împărăţie a umbrei şi a formei nelămurite. Deasupra era soare şi întinderea infinită a norilor — un peisaj din extremul nord la solstiţiul de vară, vaste podişuri de zăpadă sub soarele vertical. Apoi am trecut prin zona nedesluşită a norilor şi acum iată, ultimele fire de ceaţă s-au topit şi sîntem în penumbra unei zile neguroase. Jos, dedesubt, pă­­mîntul şi pădurile nu sînt ca la noi. Nici ierburi luminoase, nici păduri de un verde întunecat plin de sevă. Aici to­tul e parcă ceva mai trist şi mai sum­bru. Pămîntul e cafeniu, sarac, iar pă­durile negre, păduri de conifere, cer­nite. Aşa e natura acestui podiş al Boemiei în mijlocul căruia se află Praga, mai puţin dulce şi rodnică de­cit la noi, mai puţin surîzătoare. Aici natura e mai degrabă morocănoasă, severă şi săracă. Dar hărnicia cehilor îi smulge recolte, învingînd-o cu aju­torul maşinilor. La 500 metri deasupra pămîntului se desluşesc limpede ogoare întinse cu forme riguros quadratice, pe care lu­crează tractoare şi agregate de ma­şini agricole. Imaginea pe care o vezi în tablourile lui Grigorescu, — carul cu boi pe un drum de ţară — e înlo­cuită aici de trepidaţia mecanică a tractorului. Imaginea ţăranilor care se odihnesc la umbra unui copac a­dio­ de PETRU DUMITRIU ♦, părut, au în schimb imaginea maşini­lor lăsate pe Cîmp la amiază, în timp ce oamenii se urcă în camioane ca să se întoarcă să mănînce în sat. Aerodromul. Delfini argintii, avi­oanele a vreo zece linii de navigaţie aeriană se odihnesc pe aerodromul de la Ruzyne. In primele clipe ale sosirii deasupra capitalei Cehoslovaciei şi în primele clipe petrecute pe pămîntul ei, ai înregistrat două impresii de bază, care te vor urmări de-a lungul între­gii şederi în Praga Se va adăuga o a treia despre care voi pomeni mai tîrziu. Cele dintîi două sînt : gradul înalt de industrializare a ţării şi in­tensitatea legăturilor internaţionale ale Cehoslovaciei, amîndouă tră­sături ale unui modern stat so­cialist Stilpii de înaltă tensi­une peste văi cu pămîntul sărac şi pietre acoperite de muşchi, numărul mare de camioane şi maşini pe şosele, reţeaua deasă de şosele asfaltate, me­canizarea muncilor agricole de primă­vară, care erau în toi pe ogoarele Boe­miei cînd am zburat spre Prag­a. Iată lucruri pe care le prinzi întîia oară atunci cînd te apleci ca să priveşti cu interes şi chiar curiozitate acest pă­­mnînt prieten. Cît despre legăturile in­ternaţionale, pe aerodromul praghez, masivul avion de metal lucitor argin­­tiu-verzui, pe care sînt vop­site steagul roşu şi literele: „Aeroflot-U.R.S.S.“, se odih­neşte înainte de a-şi lua zbo­rul lîngă un avion asemă­nător, care poartă dreptun­ghiul roşu cu steaua albă şi literele „Swissair“, e un a­­vion de pasageri cu patru motoare al companiei elve­ţiene. Dar şi cea franceză „Air France“, şi cea belgiană „Sabena“, şi cea scandinavă „S.A.S.“ („Scandinavian Air System“) şi cea indiană „Air India“ cu legătură directă Praga-Bombay, ca să nu mai vorbim de companiile aeriene ale republicilor populare ve­cine cu Cehoslovacia, printre care „Deutsche Lufthansa“ din Republica Democrată Germană. Cobori din avion şi te alături unui grup ieşit din avionul de Bombay, figuri pitoreşti cu turbane roze sau cu bonete albe ca a lui Gandhi şi redingota gris cu pantaloni strimţi albi pe care îi cunoaşte acum lumea întreagă de cînd l-a văzut la cinema pe Nehru. Un grup de călători sovietici cu pălării largi, costume ample şi un aer masiv şi confortabil se urcă în acelaşi avion cu anglo-saxoni uscăţivi, îmbrăcaţi în tweed. Pe aerodrom se vorbesc toate limbile europene, dar nu numai cele europene, căci iată că a sosit un delegat chinez la Congresul scriitorilor cehoslovaci şi nu ştie decit chinezeşte. De aceea i s-a dat o interpretă cehoslovacă de limbă chineză. Delegatul indian, care e şi un prieten al ţării noastre, Sri Yash­­pai, vorbeşte englezeşte, dar curtenia şi ospitalitatea cehoslovacă i-au dat o interpretă care vorbeşte hindi, limba patriei lui. O ţară industrială Praghezii circulă în automobile Skoda, se îmbraci în pînză şi stofe ţesute în Cehoslovacia, poartă raforifi­cita fire sintetice fabricate şi ţesute în Cehoslovacia, ascultă muzică microim­­primată pe plăci de fabricaţie ceho­slovacă, pe patefoane electrice de fa­bricaţie cehoslovacă. Cea mai mare parte din obiectele de primă necesi­tate şi din­ obiectele de confort sînt produsele hărniciei, ingeniozităţii şi spiritului practic al muncitorilor şi teh­nicienilor cehoslovaci. Rezultatul ? Un nivel de trai ridicat. E drept că am văzut în Uniunea Sovietică aparate de televiziune, aparataj casnic elec­tric şi aparate de radio şi magnetofon­ cuprins un sentiment de satisfacţie, Clam-Gallas, palatul Czernin, palatu ne mai ieftine ca la Praga. Insă tre- gîndindu-mă că ţara noastră este atît Schwartzenberg. Treci prin străzi în buie spus că şi la Praga ele sînt la de bună prietenă cu o asemenea pu­ guste, prin care abia încap mititeie, indemîna chiar a salariatuluî cu un tere economică, că ţările noastre, ca automobile Skoda, intri pe sub bolţ salariu mijlociu. Există multe sate şi toate ţările socialiste, se ajută şi peste care mai sînt încă trei, pari dimprejuru! marilor centre industriale se sprijină reciproc. De asemenea, sau etaje de case, bolţi în care se deschid în care găseşti cite un aparat de tele­­tisfacţie la gîndul că democraţia vitrine de mici prăvălii ale căror o viziune şi mai ales la fiecare a doua populară cehoslovacă, cu o industrie bloane sunt din tablă masivă de fier casă cîte un aparat de radio, atît de puternică, a luat-o înaintea neschimbată de sute de ani. Şi te­tre oamenii de pe stradă par prosperi, altor ţări capitaliste dezvoltate. Aceste zeşti în pieţe în care se înalţă care mulţumiţi, activi. O trăsătură intere- impresii ne inspiră nouă, celor din ţă­­dralele şi bisericile gotice sau baroce saptă e o oarecare uniformitate a îm- rile vecine şi prietene, pornite pe dru- înlăuntrul cărora stilul baroc se iisi brăcăminţii. Poate trei sferturi din pal­­mul industrializării socialiste de la un peşte nebuneşte în statuile de sfinţi oa­menii întîlniţi pe o zi ploioasă poartă alt nivel, mai coborît, dorinţa aprinsă gesturi dramatice, figurile patetice acelaşi tip de impermeabil, de altfel de a-i egala realizările. Cred că nu auriturile, draperiile supraîncărcate trainic şi bine croit. Cei care au vizitat există cetăţean al republicii noastre locaşul somptuos şi puţintel brutal a ţări foarte industrializate cum ar fi care să fi vizitat Cehoslovacia şi unei epoci de despotism autocratic­e. Angliai sau Statele Unite au remarcat să nu se fi întors mai convins ca feudal, dar şi de rapidă îmbogăţire­­ aceeaşi uniformitate la anumite pro­ niciodată de necesitatea arzătoare a burgheziei europene. Iată însă capele duse. Dar sunt sigur că, în ce priveşte industrializării intense a ţării noastre de o simplitate severă în care a pre- Cehoslovacia, într-un stadiu mai înain­ şi a mecanizării agriculturii. Pe noi ne­dicat pentru întîia oară marele refor­­mat al socialismului, producţia masivii aşteaptă succese asemănătoare cu ale mator şi înaintaş al libertăţii de gin­­se va îmbina cu producţia de­mo- cehoslovacilor şi nu riscăm acel deza- dire, Jan Huss. Iată sobrietatea plină dele foarte variate din toate obiectele vantaj de care vorbeam adineaori. Simţ de vigoare şi de gravitate a celui mai de larg consum. In Praga, de altfel, ţul practic, energia, spiritul de econo- vechi monument din Praga, catedrala m-a izbit atenţia cu care desenatorii mie, inventivitatea, care îi caracteri­ în stil roman din Hradcany. Praga e din marile întreprinderi de haine de­zează pe prietenii noştri cehoslovaci, un oraş al comorilor arhitectonice care confecţii urmăresc să dea o linie ele­ există şi în trăsăturile caracterului poate rivaliza, în proporţii fireşte mai gantă produselor lor. Această preocu-­nostru naţional. Ele pot fi şi trebuie mici, cu splendoarea imperială a Le­­pare a lor e de obicei încununată de dezvoltate şi încurajate pentru cauza ningradului, cu fastul Romei sau cu ele­­succes. _ .... bunei stări şi a fericirii poporului ganţa sobră a Florenţei, oraşe vestite O ţară foarte industrializată. Ce în­ nostru, pentru strălucirea lor arhitectonică, seamn­ă as»a„’. ^'alî i­ar„ata*.. muRe n. « . . * . Dar nu numai comori ale arhitectu­maşini pe străzi, multe mărfuri în vi­­rii pot fi gustate în Praga de iubi­trine, obiecte de confort modern pe torii de artă. Galeria de stat cuprinde care le-a produs tehnica veacu u. al In ceaţa azurie care urca din Vltava­­­b,­­ de Rembrandt şi de Greco, XX-lea, oameni ce par satisfăcuţi ac- se topesc contururile palatelor şi tur­ de Rubens , de­­ de italieni şi iv.­şi energici, forfotind pe lingă vi­­lelor. Sunt oare crene­urile unei cetăţi flamanzii printre Care Pieter Breughel, rinele - ne ale unui magazin de ase- vrăjite? Aparut-au ele in clipa cînd care­­ac ^ ea una din cele mai6fru­­menea plin. (Trebuie de altfel remar- magicianul a lovit cu nuiaua fermecata Fnmn^ cat că în magazinele cehoslovace dom- dealul de la Vysehrad și vor pieri mocase galern ® in turopa. neste bunul obicei de a nu expune ni­ peste o clipă ? Nu. Ele au apărut acum . vă acum aţi ghicit care era a treia ciudată în vitrină o marfă care nu se aproape o mie de ani, nu sub lovitura ce 't* ramme dintr-o vi­află spre vînzare înăuntru, anumiţi unei nuiele magice, ci sub lovitura .. * j : bel?uKul "* frumuseţe lucrători din comerţul socialist de la cazmalei, a tîrnăcopului, a ciocanului artistică de care se bucura vizitatorul noi ar trebui să deprindă şi ei acest şi a daltei. Nu vrăjitorul Merlin le-a sărit ca şi praghezii, obicei), dat o fiinţă iluzorie, ci zidarii şi sala- Primăvara începe tîrzîu la Praga şi Dar o ţară foarte industrializată mai horii, pietrarii, sculptorii şi arhitecţii e friguroasă. Cerul şi pămîntul nu au poate însemna uneori încă ceva : cehi, moravi şi slovaci au clădit ora strălucirea generoasă şi plină de sevă o oarecare insuficienţă a produ­ sul aşa ca să dureze peste veac. Fie­ pe care o au la noi copacii din parcuri, celor agricole, în special alimen- care piatră a fost cumpănită şi, dacă iarba de pe­ cîmp, lumina soarelui. Şi tare, atunci cînd agricultura nu s-a putut, sculptată Fiecare casă , cînd m-am întors în Bucureşti, tocmai se dezvoltă paralel cu industria, căpătat deasupra porţii o emblenţă de asta am simţit, cu o bucurie aproape Prietenii noştri cehoslovaci im­ piatră. Pe vremea cînd nu se numerotau neaşteptată, am trecut printre­ şirurile portă grîne, fructe, carne şi vinuri, casele, te duceai să-ţi vizitezi prieten de castani de la şosea , am găsit ora-Poţi bea în Praga vin din Ungaria nul la „Soarele care rîde“, beai un şui întreg înecat în verdeaţă, clădi­sau Portugalia, poţi mînca mere la­ pahar de vin la „Doi urşi“, locuiai ia zile albe sau ivorii, sub un cer de un nathan din R.P.R., banane din Orien- „Capul de maur“. Sint sute și poate albastru adine și un soare strălucitor, tul apropiat sau conserve scandinave, mii de case în Praga însemnate ast- M-am dus să văd tablourile de Rem- Dar toate lucrurile acestea sînt relativ fel cu o piatră sculptată deasupra brandt şi Greco la Galeria Naţională scumpe. Cehoslovacii ţin seama de a­­parţii. Dar altele sunt însemnate cu un şi tablourile lui Luchian şi Petraşcu la ceasta şi dau o atenţie tot mai mare mare blazon, cu podoabe heraldice Muzeul Zambaccian şi mi-am dat sea­­dezvoltării agriculturii, în măsura în Sînt palatele în care arhitectura me­­ma că adeseori călătoriile te învaţă să care le permit solul şi clima. Me­dievală, dar în special cea a Renaş­ cunoşti şi să iubeşti o ţară prietenă, O ţară industrială... Trebuie să măr­­terii şi a stilului baroc din secolele al dar îţi dezvăluie şi cît eşti de ataşat furisesc ceea ce am mărturisit şi prie- XVII-Iea şi al XVIII-lea a realizat ca­ de ţara ta şi cît de mult îi vrei pro­­tenilor noştri cehoslovaci, că m­a podopere : palatul Wallenstein, palatul greşul şi binele. Pietre Vechi Şi pinze pictate SCÎIITEIA încheierea lucrărilor Congresului Crucii Roşii a R. P. R. In cursul dimineţii de sîmbătă au din tovarăşii: dr. Octavian Belea, pre­continuat lucrările Congresului Crucii şedinţe, Ecaterina Chivu, prim-vicepre- Roşii a R.P.R. Şedinţa a fost prezidată şedinţe, general-locotenent în rezervă de tov. I. Cîrcei, Radu Rusescu şi Aura Mesaroş, vice-Congresul a ales prin vot secret pe preşedinţi, Mihalache Mădularu, dr. membrii şi membrii supleanţi ai Corin- Octavian Sferdian şi prof. dr. I. Ţurai, Şeiului Central al Crucii Roşii a R.P.R. membri ai comitetului executiv, şi membrii Comisiei centrale de re- Preşedinte al comisiei centrale de vizie, revizie a fost ales tov. Ştefan Tompa. In continuarea lucrărilor, delegaţii Tov. dr. Iuliana Moga, membru al la Congres au adoptat în unanimitate C.C. al Crucii Roşii, a dat citire salu­­rezoluţia Congresului, care trasează titlul adresat Comitetului Central al sarcinile pe viitor ale Crucii Roşii a Partidului Muncitoresc Român şi Con- R.P.R. siliului de Miniştri al R.P.R. de către A fost comunicat apoi rezultatul a­ Congresul Crucii Roşii a R.P.R. legerii şi Componenţa organelor con- Tov. dr. Octavian Belea, preşedintele ducătoare ale Crucii Roşii a R.P.R. Comitetului Executiv al Crucii Roşii a Comitetul executiv al Comitetului R.P.R., a rostit apoi cuvîntul de înche- Central al Crucii Roşii este alcătuit iere a Congresului. (Agerpres) Al treilea spectacol al teatrului „Le Atelier“ în cadrul turneului pe care îl între­ din Senlis“ a dramaturgului francez prind în ţara noastră, la invitaţia In­­contemporan Jean Anouilh, stitutului român pentru relaţiile cui­ Rolurile principale au fost interpre­­tarate cu străinătatea, artiștii Teatru- fate de Nelly Vignon, Michel Her­­lui „L’Atelier“ din Paris au dat sîm­­bauilî, Madeleine Geoffroy, Georges bată seara cel de-al treilea spectacol Rolin. Regia și decorurile sunt semnate în Capitală. Ei au prezentat pe scena de André Barsacq, directorul Teatrului Teatrului C.C.S. Comedia „Intîlnirea „L’Atelier“. (Agerpres) Expoziţie organizată de întreprinderea pentru comerţ exterior din R. Cehoslovacă Sîmbătă dimineaţa, în clădirea am- a expoziţiei se află o varietate de a­­basadei R. Cehoslovace din str. Ore­­parate de măsură electrice şi electro­­tari nr. 3, s-a deschis expoziţia de nice cum sunt: generatoare pentru mă­­radio-emisie, recepţie şi aparate de surători de precizie în domeniul la­­măsură electrice şi electronice, orga-­diotehnicii, oscilatoare şi stabilizatoa­­rizată de întreprinderea pentru co­­re etc. care se înscriu printre cele mai meri exterior „Kovo“ din R. Leho- noi realizări tehnice ale industriei slovacă. _ cehoslovace producătoare de aparate Expoziţia prezintă cele mai noi pro- de măsură de precizie, duse ale marilor întreprinderi ceho­ Vizitatorii expoziţiei vor putea ur- slovace „Tesla şi „Metra . Printre ai­ muri zilnic la ora 11 pe ecranele tele­­tele, sunt expuse un nou tip de aparat vizoarelor, programe emise de staţia de radio „Jubilant cu 4 lungimi de experimentală de televiziune din unda, pikup, magnetofon şi discoteca, Bucureşti, precum şi proiecţii de filme ultimul tip de aparat de televiziune de scurt metraj cehoslovace, cehoslovac cu ecran de 24/28 cm.,m­ai c ... , „ multe tipuri de aparate de radio pen­­.Expoziţia va putea^ fi vizitata t.l- tru voiaj, aparate de radio pentru de două «apt am mi: 9 23 autoturisme etc.— toate fabricate la tn­ iunie (între orele 9—18).­­treprinderea „Tesla“. Intr-o altă sală (Agerpres) INFORMAŢII ■ Sîmbătă dimineaţa tov. Liuba sala Dalles, prezintă publicului bucu- Chişinevschi, secretar al Consiliului reştean cele mai recente realizări ale Central al Sindicatelor, a părăsit Ca­ graficienilor noştri, pitala îndreptîndu-se spre Budapesta. De la data deschiderii expoziţia a unde va lua parte la, lucrările Corni a fost vizionată de aproape 6.000 de vi­ţelului de pregătire a Conferinţei vi­­zitatorin­ternaţioi­ale a femeilor muncitoare. „ . . . „ Tov. Liuba Chişinevschi va partid­­■ Comitetul Naţional pentru Apara­­pa apoi la lucrările Conferinţei, în rea Pact!Ldl" RPR- în colaborare cu calitate de conducător al delegaţiei de- casa Prieteniei Romino-Sovietice meilor muncitoare ,din ţara noastră. A.R.L.U.S organizează luni 11 iunie, «... . . a , la ora 19, in sala din str. Batistei 14. ■ Sîmbătă seara a avut loc in sala un concert cu tema „Muzica în slujba Ateneului R.P.R. un concert dat de păcii“. Va conferenţia compozitorul Ion orchestra simfonică a Filarmonicii de Chirescu mâ€stru emerit al artei din Stat „George Enescu ,colectiv art.s- RpR d­e care va urma un tic emerit, dirijat de Constantin Bu- hram artistic geam­.­­ Şi-a dat concursul pianistul maghiar ■ in sala Bibliotecii I.R.R.C.S. din Antal István, artist emerit al R. P. B-dul Dacia nr. 28 va avea loc marţi Ungare, laureat al Premiului Liszt. 12 iunie a.c., ora 19, conferinţa despre In program au figurat: poemul viaţa şi opera poetului scoţian Robert simfonic „Prăbuşirea Doftanei“ de Burns. Conferinţa va fi ţinută de Alfred Mendelsohn, Concertul pentru scriitoarea Vera Călin.­ţ!­3,11.­” Pi minicr.de Brahms, solist ■ Vineri au plecat spre Berlin Antal István, şi Simfonia a IlI-a de compozitorul Sigismund Toduţă, pro- Schumann. desor la Conservatorul „Gheorghe Concertul, care s-a bucurat de suc- jjjma“ din Cluj, şi Ion V. Ionescu, cer­­ces, va fi repetat duminică dimineaţa, cetător ştiinţific la Centrul de cerce­■ Expoziţia anuală de stat de gra­­ţări chimice al Academiei R.P.R. fică, deschisă de două săptămîni la (Agerpres) Pag. 3 Ministrul R. P. R. la Helsinki şi-a prezentat scrisorile de acreditare HELSINKI 9 (Agerpres). — La 7 Klinii Finlandeze, Urho Kekkonen, iunie a.c., Stelian Niţulescu, trimis ex- La ceremonie a fost de faţă Joh an­­traordinar şi ministru plenipotenţiar al­nes Virolainen, ministru as interim al R.P.R. în Finlanda, și-a prezentat seria Afacerilor Externe ai Republicii Fini sorile de acreditare președintelui Repu­­landeze. Delegaţia medicală romina în S. U. A* WASHINGTON 9 (Agerpres). — In ziua de 6 iunie, medicii romin! Delegaţia de medici romîni, alcătuită au făcut o vizită la Ministerul Apa­dra general-locotenent prof. dr. Lon­­rării al S.U.A., unde au fost primiţi ghin Scarlat şi dr. Căpuşan Iuliu, de prof. dr. Francis B. Berry, minis­­care a participat la Primul Simpozion tru adjunct al Apărării, şeful servi- Internaţional asupra bolilor venerice ciilor medicale ale armatei S.U.A.,care şi treponematozelor care a avut loc la a oferit o masă la cinstea oaspeţilor Washington, a vizitat în cursul zilei români­­lor de 4 şi 5 iunie Universitatea John La 7 iunie a.c., delegaţia medicilor Hopkins din Baltimore, români a părăsit S.U.A. Conducătorii R. D. Germane au primit delegaţia guvernamentală a R. P. D. Coreene BERLIN 9 (Agerpres). — A.D.N. BERLIN 9 (Agerpres). — După La 8 iunie Wilhelm Pieck, preşediti- cum anunţă departamentul presei tele R. D. Germane, a primit pe meni- de pe lingă primul ministru al R.D.G., brii delegaţiei guvernamentale a R.P.D. la 7 iunie au început tratative între Coreene, în frunte cu Kim Ir Sen, pre- Otto Grotewohl, primul ministru al şedinţele Cabinetului de Miniştri al R. D. Germane, şi membrii Prezidiu- R.P.D. Coreene, lui Consiliului de Miniştri al R. D. T1 „„ Ac­cons Germane, pe de o parte, Kim Ir Sen.La pr­­ire au fost de faţa Otto preşedintele Cabinetului de Miniştri al Grotewohl, primul ministru al R. D. R . D Coreene, şi membrii delegaţiei Germane, şi Lothar Bolz, locţiitor al guvernamentale a R.P.D. Coreene, pe primului ministru şi ministru al Afa­ de altă parte. S-au discutat probleme cerilor Externe, privind relaţiile dintre cele două state, In aceeaşi zi membrii delegaţiei situaţia internaţională,­­precum şi si­­guvernamentale coreene, în frunte cu luaî'a 'n Germania şi in Coreea. S-a i„ c „ hotarit ca dr. Lothar Bolz, ministrul Ir. ?! ’,Pn4^ Cabinetului Afacerilor E­(tefîie a­ r­d. Germane, de Miniştri al R.P.D. Coreene, au fost şi Nari ministrul Afacerilor Ex­­primiţi de Johannes Dieckmann, pre-­terne al R.P.D. Coreene, să continue şedinţele Camerei Populare a R. D. tratativele şi să pregătească docum permane­­mentele corespunzătoare. Guvernul R. D. Vietnam se pronunţă pentru consultări între cele două zone ale Vietnamului HANOI­N (Agerpres). — TASS Vietnam a propus din nou autorităţii transmite­­lor Vietnamului de sud convocarea Serviciul presei al Ministerului Afa- unei conferinţe consultative pentru cerilor Externe al R. D. Vietnam a dat discutarea problemei alegerilor libere publicităţii textul notei adresate la 4 generale. iunie a.c. de Fam Van Dong, primul Autorităţile Vietnamului de sud n-au ministru şi ministrul Afacerilor Ex- răspuns pînă în prezent la această pro­­terne al R. D. Vietnam, preşedinţilor punere. In ceea ce îl priveşte, guver- Conferinţei de la Geneva cu privire la nul Republicii Democrate Vietnam este Indochina. gata sa înceapă consultările în prima In notă se arată că guvernul R. D. jumătate a lunii iunie in orice zi care Vietnam, credincios politicii de unde­ convine autorităţilor Vietnamului de plinire riguroasă a acordurilor de la sud. Geneva, salută recomandările făcute de Fam Van Dong roagă pe preşedinţii preşedinţii Conferinţei de la Geneva Conferinţei de la Geneva să ia la ring cu privire la Indochina, în mesajele dar lor măsurile necesare pentru Erga­­tor adresate guvernului R. D. Vietnam nizarea unor consultări între guver­­şi guvernului Vietnamului dă sud, gu­­nele celor două zone în vederea discu­­vernului Franţei şi Comisiei interna­­tării tuturor problemelor legate de con­­ţionate de supraveghere şi control din solidarea păcii şi unificarea ţării pe Vietnam. baza acordurilor de la Geneva, in con-In notă se arată în continuare că la fermitate cu hotărîrile celor doi pre­li­mai guvernul Republicii Democrate şedinţi. Şedinţa Vecei Federative Executive a R. P.F. Iugoslavia BELGRAD 9 (Agerpres). Tanjng cat acordul dintre Iugoslavia şi Ceho­­transmite: slovacia în legătură cu reglementarea în şedinţa de vineri a Vecei Fede- unor probleme în suspensie, acordul rative Executive a R.P.F. Iugoslavia, sovieto-iugoslav cu privire la realiza­­prezidată de Svetozar Vukmanovici, rea unor proiecte industriale în iugo­­s-au aprobat o serie de proiecte de slavia, acordul cu privire la traficul legi, decrete și hotărîri în domeniul aerian dintre Iugoslavia și Romînia, politicii interne, economiei şi educaţiei acordul comercial şi de plăţi dintre şi s-au ratificat cîteva acorduri inter- Iugoslavia şi R. P. Chineză şi con­­naţionale. Venţia dintre Iugoslavia şi Ungaria Vecea Federativă Executivă a ratifi­ ca privire la problemele de frontieră. Vecea a adoptat proiectul de lege cu privire la proclamarea zilei de 4 iulie „Ziua luptătorilor“, ca sărbătoare na­ţională a Iugoslaviei. In această zi, în 1941, Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia a chemat po­porul iugoslav la luptă armată Împo­triva ocupanţilor fascişti. Plenara C. C. al P. S. Italian ROMA 9 (Agerpres).­ La 7 iunie s-a deschis­­plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Italian, con­sacrată discutării situaţiei create in urma alegerilor pentru organele de autoguvernare locală care au avut loc în luna mai. Raportul a fost prezentat de Pietro Nenni, secretar general al partidului. Nenni a analizat rezultatul alegeri­lor, care a constituit un succes pen­­tru partidul socialist. Analizînd problema relaţiilor dintre partidele socialist şi social-democrat, Nenni a declarat că ea trebuie privită în lumina perspectivelor apropierii în­tre socialişti şi social-democraţi pe baza noilor poziţii. El a declarat că „poate fi vorba numai despre o coor­­donare a unor acţiuni practice comu­ne pe plan politic, economic şi sindi­cal, în urma cărora se va putea ob­ţine o îmbunătăţire simţitoare a si­tuaţiei generale, precum şi despre cău­tarea unei soluţii trainic legate de ideologia şi practica marxistă“. Nem­i a confirmat din nou necesi­tatea alianţei între socialişti şi comu­nişti în lupta pentru satisfacerea nă­zuinţelor muncitorilor, ţăranilor şi funcţionarilor din Italia. Referindu-se la formarea j­untelor (organe executive) consiliilor munici­pale şi provinciale, Nenili s-a pronun­ţat pentru colaborarea cu social-de­­mocraţii, cu membrii partidului repu­blican, cu radicalii şi chiar cu demo­­crat-creştinii, dacă această va fi po­­sibil, în acele comunități în care so­cialiştii şi comuniştii au majoritatea absolută. I­ ,. —o—­ Guvernul islandez va cere retragerea trupelor S.U.A. din ţară REYKJAVIK 9 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia France Presse guvernul islandez a anunţat că peste cîteva zile va cere în mod oficial Sta­telor Unite retragerea trupelor ameri­cane din Islanda şi revizuirea acordului americano-islandez din 1951, care pre­vede staționarea trupelor americane pe teritoriul islandez în timp de pace.

Next