Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)

1956-06-10 / nr. 3618

Pag­­ 4 Vizita preşedintelui R. P. F. Iugoslavia, I. BrozTito, in U. R. S. S. ★ ★ Oaspeţii iugoslavi din nou la Moscova MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie s-au întors la Moscova venind din Leningrad preşedintele Re­publicii Populare Federative Iugosla­via, Iosip Broz­ Tito, cu soţia şi per­soanele care îl însoţesc. S-au reîntors de asemenea la Mos­cova N. A. Bulganin, preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., N. M. Pegov, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., V. V. Kuznetov, prim-loc­­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi alte personalităţi ofi­ciale. In gara Leningrad din Moscova, pa­voazată cu drapelele de stat ale R.P.F. Iugoslavia şi Uniunii Sovietice, Iosip Broz-Tito, N.A. Bulganin şi oamenii de stat iugoslavi şi sovietici care i-au în­soţit au fost întîmpinaţi de L. M. Ka­­ganovici, V. M. Molotov, M. G. Pervu­­nin, prim-vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S.; B. P. Roşcev, ministrul Căilor de Comunica­ţie, mareşalul Uniunii Sovietice I. S. Koniev; A. A. Gromîko, prim-locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., funcţionari superiori de la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Ministerul Afacerilor Exter­ne al U.R.S.S. Erau de asemenea de faţă funcţio­nari superiori ai ambasadei iugoslave în U.R.S.S. şi reprezentanţi ai presei iugoslave şi Sovietice. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, mare­şalul Iosip Broz-Tito, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat Academia Militară Superioară „K. E. Voroşilov“ In seara aceleiaşi zile, oaspeţii iu­goslavi au asistat la Teatrul Mare la spectacolul de operă „Arşak II“, pre­zentat de Teatrul de Operă şi Balet „A. Spendiarov“ din R.S.S. Armeană La spectacol au asistat de aseme­nea tovarăşii N. S. Hruşciov şi A. I. Mikoian. Tratative sincere, cordiale —— MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : La 9 iunie, ora 11 dimineaţa, au continuat la Kremlin tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Federative Iugoslavia. A avut loc o nouă convorbire între N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. I. Mikoi­an, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi D. T. Şepilov, ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., pe de o parte, şi Iosi­p Broz-Tito, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, E. Kardelj, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, K. Popovici, secretar de stat pentru Afacerile Externe, M. Todorovici, membru al Vecei Executive Federative, I. Blajevici, președintele Vecei Executive a Repu­blicii Populare Croate, pe de altă parte. Din partea sovietică la convorbire au asistat: V. V. Kuznetov, N. P. Firiubin, L. F. Ilicev, K. D. Levîcikin. Din partea iugoslavă au asistat: V. Miciunovici, I. Vilian, A. Vratusa. In timpul convorbirii a avut loc un schimb larg de păreri cu privire la problemele discutate în cursul primei întrevederi Tratativele s-au des­fășurat într-o atmosferă prietenească şi cordială şi într-un spirit de sin­ceritate şi înţelegere reciprocă deplină. Tratativele vor continua. Conferinţa de presă pentru ziariştii sovietici şi străini MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, la Casa centrală a zia­riştilor a avut loc o conferinţă de presă pentru ziarişti sovietici şi străini. L. F. Ilicev, şeful serviciului presei al Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a vorbit ziariştilor despre vizita la Leningrad a lui Iosip Broz- Tito, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, şi a lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. L. F. Ilicev a vorbit apoi despre tratativele din­tre delegaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia şi a co­municat că la 10 iunie preşedintele Tito împreună cu N. S. Hruşciov vor pleca la Stalingrad. A. Şokorat, se­cretar adjunct pentru informaţii al zecei Executive Federative a R. P. F. Iugoslavia, a comunicat că preşedin­tele Tito şi ceilalţi membri ai dele­gaţiei guvernamentale iugoslave au fost profund mişcaţi de primirea deo­sebit de caldă pe care le-au făcut-o oamenii muncii din Leningrad. L. F. Ilicev şi A. Şokorat au răs­puns apoi la întrebările ziariştilor. Scurte ştiri MOSCOVA. Ziarele din 9 iunie din Moscova publică comunicatul privind aprobarea de către Prezidiul Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. a cererii lui Lazăr Moiseevici Kaganovici, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., de a fi eliberat din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele muncii şi salariilor de pe lîngă Consiliul de Mi­niştri al U.R.S.S. Preşedinte al aces­tui comitet a fost numit Aleksandr Pe­­trovici Volkov. MOSCOVA. La invitaţia parlamen­tului din Luxemburg, o delegaţie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. va ple­ca la Luxemburg la 14 iunie a.c. HELSiNKI. La 9 iunie a sosit la Helsinki delegaţia ziariştilor din R.P. Romînă, care va participa la Intîlnirea internaţională a ziariştilor ce va avea loc în capitala Finlandei între 10 şi 15 iunie. Delegaţia, condusă de V. Dumi­­trescu, director general al „Agerpres“ cuprinde reprezentanţi ai ziarelor cen­trale şi locale. BEIRUT. Ziarul „L’Orient“ publică declaraţia primului ministru al Liba­nului, Abdallah Yafi, care după ce şi-a prezentat recent demisia, a format noul guvern într-o nouă componentă. Yafi a declarat că politica guvernu­lui său rămîne neschimbată şi va fi asemănătoare cu cea a vechiului ca­binet, NEW YORK. La 9 iunie cancelarul Republicii Federale Germane, dr. Ade­nauer, a sosit la New York. NEW YORK. După cum anunţă agenţia United Press, la 8 iunie la unul din cluburile de noapte din Saigon a avut loc o încăierare între cîţiva membri ai grupului american de consilieri militari în Vietnamul de sud. In urma încăierării, doi ameri­cani au fost ucişi şi unul rănit, NEW YORK. După cum relatează agenţia Associated Press, la un kilo­metru de cascada Niagara, în urma unor catastrofale alunecări de teren a fost distrusă o uriașă hidrocentrală. O mare parte a acestei hidrocentrale, cea mai mare din sistemul „Niagara Mo­hawk Power Corporation”, este com­plect distrusă. B C­Î­N­T­EI­A Mesajul adresat de N. A. Bulganin lui A. Eden MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS U.R.S.S. în Marea Britanie, l-a vizitat­­ torul mesaj din partea lui N. A. Bulg La 8 iunie, I. A. Malik, ambasadar pe Sir Anthony Eden, primul ministru I­ganin, preşedintele Consiliului de Mi­rul extraordinar şi plenipotenţiar al al Marii Britanii, şi i-a înmînat urmă-­­ niştri al U.R.S.S. „Moscova, Kremlin militare ale forțelor armate ale U.R.S.S. precum şi che­­ 6 iunie 1958 tuielile Uniunii Sovietice prevăzute de bugetul ele stat al U.R.S.S. pentru nevoile militare. Stimate domnule prim ministru, În conformitate cu această hotărîre se desfiinţează 63 Aş dori să exprim din nou în această scrisoare unele de divizii şi diferite brigăzi, printre care trei divizii de considerente cu privire la o problemă atit de importantă aviaţie şi alte unităţi militare, cu un efectiv de peste a zilelor noastre cum este problema dezarmării. 30.000 de oameni, care se află pe teritoriul Republicii De-După cum vă amintim!, în timpul vizitei lui N. S. Hrus­­mocrate Germane. Ne dăm, firește, seama că retragerea d­or și a mea în Anglia, vizită despre care păstrăm cele din Germania a trupelor sovietice cu efectivul sus-men­­mai frumoase amintiri, am căzut de acord că rezolvarea t­onat nu rezolvă pe de-a întregul problema. Această că­­acestei probleme ar avea o însemnătate excepţional de sură a guvernului sovietic reprezintă numai un prim mare pentru cauza păcii, pentru întărirea încrederii între pas. Pornim însă de la premiza că dacă guvernele S.U.A., state şi uşurarea poverii cheltuielilor militare. In dec­ara­ Angliei şi Franţei, care au trupe pe teritoriul German­ei, ţia comună sovieto-engleză noi am subliniat necesitatea ar lua şi ele măsuri pentru reducerea forţelor lor armate unui acord cu privire la luarea de măsuri practice ime­ din Germania, acest fapt ar pregăti, fără îndoială, ieme­­diate în scopul unei reduceri substanţiale sub controlul nul pentru acţiuni mai hotărîte în această problemă. Avem internaţional necesar a forţelor armate ale statelor şi în totodată în vedere faptul că asemenea măsuri din partea primul rînd a forţelor armate ale marilor puteri. guvernelor celor patru puteri ar putea duce ulterior la un După cum ştiţi, recenta sesiune de la Londra a sub co- acord cu privire la o reducere considerabilă a efectivului mitetului O.N.U. pentru dezarmare din păcate s-a în­ forţelor armate străine din Germania sau la retragerea cheiat din nou fără rezultate­ forţelor armate străine de pe teritoriul Germaniei. Aşadar, tratativele cu privire la dezarmare care se am aflat cu satisfacţie despre declaraţia făcută de dv. duc de peste zece ani in Organizaţia Naţiunilor Unite in parlament şi în care aţi salutat hotărîrea guvernului nu au dat pină în prezent rezultate pozitive, iar­ cursa sovietic din 14 mai. Aceasta ne dă temeiul să sperăm înarmărilor, care sustrage uriaşe resurse materiale şi în ceea ce vă priveşte, veţi depune şi pe viitor eforturi umane, continuă, pentru a contribui la găsirea căilor practice în vederea în urma schimbului de păreri pe care l-am avut cu rezolvării problemei dezarmării, dv. la Londra, noi am căpătat convingerea fermă că dv. Cred că veţi fi de acord cu mine că tocmai marile pu­­personal şi guvernul pe care-l conduceţi, la fel ca şi gu­­tern, cărora le revine principala răspundere pentru menţi­­vernul sovietic, manifestaţi un interes profund pentru nerea păcii şi securităţii internaţionale, trebuie să ia int­­eliberarea popoarelor, inclusiv a popoarelor Europei — ţiativa în aplicarea de măsuri practice pentru reducerea care de două ori în decursul unei singure, generaţii a fost armamentelor şi forţelor armate, fără a amina aceasta arena unor războaie distrugătoare — de teama pentru pînă la realizarea unui acord internaţional cu privire la ziua lor de mii ne­­dezarmare. In prezent, cînd s-a realizat o slăbire însemnată a in- Colegii mei şi cu mine, domnule prim ministru, ne­ex­­cordării internaţionale, s-au creat condiţii mai favorabile primăm convingerea că guvernul Marii Britanii va exa­­pentru aplicarea unor măsuri în vederea dezarmării. In mina cu atenţia declaraţia din 14 mai a guvernului această situaţie nouă, este indicat să se abordeze într-un sovietic în problema dezarmării, declaraţie anexată la pre­ier nou rezolvarea problemei dezarmării ceea ce ar per­­zentul mesaj, şi va întreprinde la rîndul său acţiuni co­mite să se treacă de la vorbe la fapte şi să se pornească respunzătoare în vederea reducerii armamentelor, ceea ce fără întirziere la reducerea înarmărilor. In această pri- ar contribui la slăbirea continuă a încordării internaţionale viaţă ar avea o mare importanţă ca statele să ia chiar la întărirea păcii generale, de pe acum măsuri practice în vederea reducerii arma- Intelegerii fireşte, că asemenea acţiuni ale statelor vor TMelîîe*iaţi?l forţel­or lor armate fără să aştepte realizarea­­ primite de către popoare cu o mare satisfacţie, în O.N.U. a unui acord cu privire la dezarmare. “ ",,lm* v v Tocmai de aceste considerente s-a călăuzit guvernul Cu sinceră stimă, sovietic adoptlnd hotărîrea cu privire la noua reducere N. BULGANIN importantă a forţelor sale armate cu 1.200.000 de oameni, n.., în afară de reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. cu Excelenţei sale SIR ANTHONY IUAN 640.000 de oameni efectuată in 1955. In măsură corespund primul ministru al Mari Britanii u­zătoare vor fi reduse armamentele și mijloacele tehnice Londra Mesajul adresat de N. A. Bulganin lui K. Adenauer MOSCOVA 9 (Agerpresf. — TASS U.R.S.S. în Republica Federală Ger-1 torul mesaj din partea preşedintelui La 7 iunie, V. A. Zorin, ambasado- mană, l-a vizitat pe K. Adenauer, can- Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., rul extraordinar şi plenipotenţiar al acelarul R. F. G., şi i-a înmînat urmă-1 N. A. Bulganin. „Moscova, Kremlin 6 iunie 1956 Stimate domnule cancelar federal, După cum vă amintiţi, desigur, în timpul tratativelor noastre de la Moscova, din septembrie anul trecut, de­legaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Repu­blicii Federale Germane au acordat o mare însemnătate dezvoltării înţelegerii reciproce şi colaborării între ţările noastre, în interesul păcii şi securităţii in Europa. Aceasta şi-a găsit oglindirea şi în textul comunicatului nostru co­mun cu privire la tratative. Dîndu-mi pe deplin seama de însemnătatea pe care o au contactul dintre ţările noastre în problemele conso­lidării păcii şi securităţii popoarelor şi acţiunile practice ale statelor noastre, îndreptate spre atingerea acestor scopuri, aş vrea să abordez în scrisoarea pe care v-o adresez problema care, de bună seamă, frămîntă acum cel mai mult popoarele tuturor ţărilor şi necesită o rezolvare practică urgentă. Este vorba de problema încetării cursei înarmărilor, care provoacă îngrijorarea legitimă a po­poarelor pentru soarta păcii, pentru ziua lor de miine. Se poate afirma cu certitudine că popoarele sovietic şi german, care au trecut prin încercări atit de grele în anii celui de-al doilea război mondial, sunt deosebit de inte­resate în preîntîmpinarea unui nou război şi în asigu­rarea condiţiilor unei dezvoltări paşnice, liniştite. Nu trebuie de asemenea uitat că apariţia in ultimii ani a unor noi tipuri de arme de exterminare in masă, ca arma atomică şi cu hidrogen, face şi mai imperioasă necesitatea rezolvării problemei dezarmării. Este greu fie şi numai să ne imaginăm dezastrele pe care le-ar aduce un nou război în care ar fi folosite aceste tipuri de arme, îndeosebi pentru ţările cu o industrie bine dezvoltată şi cu o populaţie densă. După cum ştiţi, domnule cancelar federal, problema dezarmării a constituit obiectul unor tratative îndelun­gate între guvernele interesate. In cursul acestor trata­tive, guvernul sovietic a urmărit în mod sistematic şi perseverent realizarea unui acord între puteri în problema dezarmării. Din păcate, însă, nu s-a realizat incă înţele­gerea necesară dintre puteri. In ultimul timp, guvernul sovietic a acordat o atenţie deosebită examinării posibilităţii de a se ieşi din impasul in care se găseşte problema dezarmării. Am ajuns la concluzia că în prezent, cînd datorită efor­turilor ţărilor iubitoare de pace s-au obţinut deja anu­mite rezultate pozitive în ceea ce priveşte micşorarea în­cordării, s-au lărgit contactele internaţionale favorabile şi creşte încrederea între popoare, există premize pentru acţiuni practice, care să contribuie la încetarea cursei înarmărilor şi la reducerea poverii cheltuielilor militare. După părerea noastră aceste acţiuni pot fi întreprinse de fiecare stat care năzuieşte cu adevărat spre pace, fără a aştepta pină cînd la O.N.U. va fi realizat un acord in­ternaţional cu privire la dezarmare. Urmînd orientarea fermă a politicii sale externe îndrep­tate spre consolidarea păcii şi asigurarea securităţii po­poarelor, guvernul sovietic a adoptat hotărîrea cu privire la noua reducere importantă a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.200.000 de oameni, în afară de reducerea cu 640.000 de oameni efectuată în anul 1955. In conformi­tate cu aceasta, s-a hotărît, între altele, să se desfiinţeze trei divizii de aviaţie şi alte unităţi militare, cu un efec­tiv de peste 30.000 de oameni, care se află pe teritoriul Republicii Democrate Germane. In acelaşi timp se efec­tuează reducerea corespunzătoare a armamentelor şi chel­­tuielilor Uniunii Sovietice pentru nevoile militare. In le­gătură cu aceasta, la 14 mai a.c., guvernul U.R.S.S. a dat publicităţii Declaraţia cu privire la problema dezarmării Fără îndoială că înfăptuirea unor asemenea măsuri în domeniul reducerii forţelor lor armate de către celelalte puteri ar contribui în mare măsură şi la rezolvarea pro­blemei unificării Germaniei. Trimiţîndu-vă textul sus-amintirei Declaraţii a guver­nului sovietic, imi exprim speranţa că ea va fi studiată cu toată atenţia de către dv. şi se va bucura de simpatie şi sprijin din partea guvernului Republicii Federale Ger­mane. Colegii mei şi cu mine ne exprimăm speranţa că gu­vernul Republicii Federale va şti să-şi aducă contribuţia practică la cauza consolidării păcii şi securităţii în Eu­ropa şi nu va admite în Germania occidentală o evoluţie care să fie în contradicţie cu interesele securităţii euro­pene şi care să impingă la intensificarea cursei înarmă­rilor. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Ciocîrlia“ la Pekin Zilele aces­tea a sosit la Pekin ansam­blul romînesc de cîntece şi dansuri popu­lare „Ciocîrlia“ care întreprin­de un turneu In R. P. Chine­ză. Clişeul redă un aspect, al călduroasei pri­miri , făcute membrilor an­samblului in gara din Pekin. Cu sinceră stimă, N. BULGANIN Excelenţei sale KONRAD ADENAUER Cancelarul Federal al Republicii Federale Germane Bonn- Muncitorii vest-germani se opun remilitarizârii DORTMUND — 9 (Ager­pres). — In cadrul conferin­ţelor cu delegaţii pentru pregătirea apropiatului con­gres al muncitorilor meta­­lurgişti vest-germani, oame­nii muncii vest-germani din industria metalurgică se pro­nunţă împotriva reînarmării Germaniei occidentale. Ast­fel peste 50.000 de metalur­­gişti din oraşele Wuppertal şi Hattingen din Ruhr au cerut prin delegaţii lor ca apropiatul congres al sindi­catului lor să adopte hotărîri energice împotriva introdu­cerii serviciului militar în R. F. G. Metalurgiştii din Wuppertal au propus de a­­semenea să se ceară celor două guverne ca în intere­sul reunificării germane să nu introducă serviciul mi­litar. In oraşele Sellin­gen şi Opladen din Rhenania de nord-Westfalia 23.500 de metalurgişti au cerut de ase­menea ca congresul să se pronunţe împotriva introdu­cerii serviciului militar şi a creării noii armate vest-ger­mane din cadrul N.A.T.O. Ei au mai cerut ca sindica­tele să ia apărarea tuturor celor care refuză să presteze serviciul militar în Bundes­wehr (noua armată vest­­germană — N. R.). In total, potrivit relatări­lor presei, pînă în prezent s-au pronunţat împotriva in­troducerii serviciului militar în R.F.G. 267.500 muncitori metalurgişti organizaţi în sindicate din Germania oc­cidentală. NOTE EXTERNE Allen Dulles contra J. F. Dulles Ziarul francez „L’Express“ pu­blică in numărul său din 1 iunie a.c. un articol intitulat „Părerea serviciului secret american“. Arti­colul cuprinde largi extrase din­­tr-un document pe care ziarul il caracterizează ca ,, o expunere revoluţionară“ ce ar schimba „baza concepţiilor politice ale guvernului american faţă de U.R.S.S.“. Autorul acestui docu­ment nu este nimeni altul decit Allen Dulles, şeful serviciului se­cret american. După cum relevă ziarul „L'Express“, părerile ex­puse de Allen Dulles se bat cap in cap cu afirmaţiile făcute in aceeaşi problemă de fratele aces­tuia, John Foster Dulles, şeful departamentului de stat ameri­can. Nu este multă vreme de cînd conducătorul politicii exter­ne a Statelor Unite a declarat că „economia sovietică este pe punc­tul de a se prăbuşi“. lată acum că pină şi un personaj ca Allen Dulles care, fără îndoială, este dintre cei mai bine infor­maţi oameni din ţara sa, îl deza­probă indirect pe secretarul de­partamentului de stat. Care sunt părerile lui Allen Dulles, respectiv părerile servi­ciului secret american? Este vor­ba un fapt de o nouă recunoaş­tere a vitalităţii orinduirii sovie­tice, a superiorităţii sistemului socialist asupra celui capitalist. U.R.S.S. — arată Dulles — este în prezent a doua putere in­dustrială a lumii. Venitul ei na­ţional depăşeşte cu 25% pe cel al Marii Britanii. „Pe planul posibilităţilor in­dustriale documentele pe­ care le-am studiat în calitate de di­rector al biroului central de in­formaţii al S.U.A. mi-au impus următoarea concluzie: ruşii sunt capabili să atingă orice o­­biectiv tehnic sau industrial pe care îl putem realiza noi în­şine“ — scrie Allen Dulles. El a­­rată in continuare că „Cei care au crezut că noi le suntem­ supe­riori din punct de vedere tehnic şi că ei nu vor putea produce ni­ciodată arme atomice, avioane, sau alte utilaje comparabile cu ale noastre au găsit în aceste fapte continue desminţiri. In ce mă priveşte, sînt mai mulţi ani de cînd mi-am pierdut această iluzie“. De pe acum — recunoaşte mai departe Dulles — „producţia ma­­şinilor-unelte sovietice este su­perioară celei americane... In­dustria sovietică este in prezent destul de puternică pentru a per­mite conducătorilor ruşi... să de­ţină un rol economic din ce in ce mai activ în regiunile slab dezvoltate şi să poată anunţa, in cadrul Congresului al XX-lea al partidului, că in curind U.R.S.S. va ajunge din urmă Statele Unite“. Statele Unite sunt in perspec­tivă să piardă întrecerea econo­mică cu U.R.S.S. — iată leit-mo­­tivul articolului lui Allen Dulles. Această perspectivă provoacă coşmare regilor trusturilor din S.U.A. Tocmai aceste sentimente le exprimă unul din paznicii lor credincioşi — Allen Dulles. Care sunt, după el, factorii esenţiali care determină şansele Uniunii Sovietice de a ajunge din urmă şi a depăşi ţările capi­taliste cele mai înaintate in ce priveşte producţia pe cap de lo­cuitor ? Aceşti factori sunt urmă­torii : 1. „Un procent important din venitul naţional (al U.R.S.S. — N.R.) este consacrat investiţii­lor , 24%, in loc de numai 18°lo in Statele Unite. 2. In U.R.S.S. s-a depus un efort considerabil in domeniul învăţămintului ştiinţific şi teh­nic. Cursurile instituţiilor de în­­văţămînt sovietice sint urmate de 500.000 de studenţi pe an şi sint absolvite de 250.000. In 1955, 60% din studenţii sovietici pregăteau diplome în domeniul ştiinţific faţă de numai 25% în S.U.A. In U.R.S.S., in 1955, şi-au luat diploma 80.000 de fizicieni şi ingineri şi 50.000 de biologi faţă de 37.000 şi 39.000 în S.U.A.; 3. Ruşii au beneficiat larg de cunoştinţele acumulate de ţările occidentale, condensînd un secol şi jumătate de eforturi în cîţiva ani“. Toţi aceşti factori sunt pilonii unui nou şi furtunos avînt al pro ■ ducţiei industriale a Uniunii So­vietice. „Studiul ultimului plan cinci­nal — scrie Dulles — arată că sovieticii acordă o foarte largă prioritate producţiei de maşini­­unelte şi de instrumente electro­nice de control automat. Planul prevede introducerea liniilor au­tomate de fabricaţie în lanţ în industriile metalurgică, minieră, electrochimică, chimică, precum şi in sectorul construcţiei şi fa­bricării diverselor articole de larg consum. Numai în domeniul construcţiei de maşini sunt pre­văzute aproape 220 de linii au­tomate şi semiautomate de fabri­caţie în lanţ. Această nouă orientare a justificat chiar în­fiinţarea unui minister special, acela al instrumentelor şi mij­­loacelor de automatizare. Aceasta înseamnă — spune in continuare Allen Dulles — că Rusia a depăşit punctul dincolo de care dezvoltarea producţiei nu mai poate fi atinsă printr-o simplă creştere a numărului uzi­nelor şi unde problemele de m­un­­că şi modernizare a utilajului de­vin hotăritoare. Această evoluţie va avea drept primă consecinţă reducerea­­ pe­rioadei în care noi ne vom păstra superioritatea tehnică“ (sublinie­rea noastră — N.R.). Concluzia pe care o trage şe­ful serviciului secret american din toate aceste fapte este clară: „Dezvoltarea industriei, a teh­nicii şi a învăţămintului va face din U.R.S.S. o foarte mare pu­tere“. Este drept că, in pofida acestei concluzii realiste, Allen Dulles continuă să se legene in iluzii­ cu privire la evoluţia ulterioară­ a orinduirii sovietice. Dealtfel în­săşi profesiunea lui, legată de politica „războiului rece“, se bi­­zuie doar pe asemenea iluzii. Im­portante sunt insă faptele. Si fap­tele pe care el însuşi le recunoaş­te arată limpede că orinduirea socialistă este invincibilă, că în întrecerea dintre cele două sis­teme viitorul aparţine in mod­­ inevitabil socialismului. * Starea sănătăţii preşedintelui Eisenhower WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ Un reprezentant al Casei Albe a co­municat la 8 iunie reprezentanţilor presei că preşedintele Eisenhower s-a îmbolnăvit. Preşedintele suferă de in­digestie şi de dureri de cap. El va fi internat într-un spital în vederea unui consult medical. WASHINGTON­­ (Agerpres) TASS In ziua de 9 iunie, la ora 3 dimi­neaţa, preşedintele Eisenhower a fost operat de ocluzie intestinală. După cum transmite agenţia United Press, operaţia a reuşit. Starea sănătăţii con­tinuă să fie satisfăcătoare. ■O­ SPORT: Campionatele de tir ale oraşului Bucureşti La poligonul Tunari au continuat calibru redus 3X40 focuri 1178 punc­­sîmbătă campionatele de tir ale ora­­ţe. Această performanţă este superi­­şului Bucureşti. Un rezultat de val­oară recordului mondial — 1176 l­are mondiala a realizat maestrul , . . . sportului H. Herşcovici (Dinamo) care puncte, deţinut de danez a obţinut în proba de armă liberă (Agerpres) TEATRE: CIO­CIO­SAN (orele II); LAR­ME (orele 19,30) — Teatrul de Operă şi Ba­let al R.P.R.; VÂNZATORUL DE PĂSĂRI (orele 10); ACULINA (orele 19,30) - Tea­trul de Stat de Operetă ; DOAMNA NEVĂ­ZUTA (orele 10 şi 19,30), GAIŢELE (orele 11) — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) ; CITADELA SFARIMATA (orele 10), LICEENII (orele 15), PLATON CRECET (orele 19.30) - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio): LA ORA 6 (orele 10), DESPOT VODĂ (orele 19.30) — Teatrul Armatei (sala Magheru), FINTINA BLANDUZIE­ (orele 10), NUNTA LUI FI­GARO (orele 19.30) — Teatrul Armatei (sala din calea 13 Septembrie); DON CARLOS (orele 10), RAZVAN SI VIDRA (orele 19.30) — Teatrul Municipal: DAVID COPPER­FIELD (orele 10), CEI DE MIINE (orele 15), PRELUDIU (orele 20.30) - Teatrul Ti­­neretului: TANIA (orele 19.30) — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulesti; NOTA ZERO LA PURTARE (orele 15); NORA (orele 20) — Studioul actorului de film „C. Nottara“ ; BAIATUL ŞI VINTUL (orele 11). POVES­TEA PORCULUI (orele 17) —Teatrul Ţăn­dărică (sala din str. Academiei); ARTIŞTII PĂDURII (orele 11). 2­0 PENTRU NOI (o­rele 20) — Teatrul Ţăndărică (sala Orfeu); MELODII. MELODII. MELODII — Ansam­blul de Estradă al R.P.R. (sala din calea Victoriei nr. 174); CĂLĂTORIE PE NOTE — Ansamblul de Estradă al R.P.R. (grădina Boema) ; ARENA PRIMĂVERII - Circul de Stat. CINEMATOGRAFE : GANGA ,­­ Patria, Moșilor; POPESCU 10 IN CONTROL. LA MERE — Republica, I. C. Fiimu ; MIINE VA FI PREA TIRZIU - Magheru, V. A­­lecsandri. Bucureşti, înfrăţirea Intre po­poare, Flacăra, Mioriţa; MELODII NEMU­RITOARE Al. Sahia, Volga ; UN PA­HAR CU BERE - Filimon Sîrbu, Ele­na Pavel, 1 Mai, N. Bălcescu ; PE RAS­­PUNDEREA MEA - Lumina, 8 Martie, Bo­­leslăv Bierut, M. Eminescu ; COVORUL FER­­MF­CAT - Central; AVENTURA LA CAS­TEL — Victoria ; RASARE SOARELE — Tineretului ; CONCURS IN NORI, AC­­VARIUM, CIRCUL HURVINEK - Maxim Gorki; O CĂLĂTORIE PRIN ISLANDA, PE­RIPEȚIILE BRAVULUI SOLDAT SVEIK - Timpuri Noi; SALTANAT - Al. Popov ; BANCNOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINE - Griviţa: CARAVANA - Vasile Roaită ; UMBRE IN PORT - Cultural, Arta ; CA­VALERUL FARA LEGE - Unirea ; ACCI­DENTUL - C. David; VAGABONDUL (se­ria a II-a) - T. Vladimirescu; VAGABON­DUL (seria I-a) - Munca; INFIDELELE - Carpaţi; SAREA PAMÎNTULUI - 23 August; ORDINUL ANNA — Donca Simo, CONCERT SIMFONIC «I Azi 10 Iunie, orele 10,50, posturile noas­tre de radio vor transmite pe programul II din sala Ateneului R.P.R., concertul or­chestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu". Dirijor: Constantin Bu­g­eanu. în program : poemul simfonic „Pră­­­şirea Doftanei“ de Alfred Mendelsohn , concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Brahms — solist: Antal István din R. P. Ungară, şi Simfonia a IlI-a de Schumann. REDACŢIA SI ADMINISIRAŢIA I Bucureşti. Plat* „Sdintele. Tel. 7.80.10, 7.80.20, 7.80­­0, 7.81 00. Abonamente!» te fac I* oficiu­* poştal», factorii poştali şi difuzorii troluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul­­ Combinatul Poligrafic Casa Seratei! „I. V. StsHu* Nr. 3618 ­...........­ BULETIN METEOROLOGIC • PR°BABIL.— In Capitală , vreme temperatura mal tntdl in scădere, apoi sta­instabilă cu cerul schimbător mai mult no- (ională. Conditiuni favorabile căderilor de jos. Vor cădea ploi intermitente și sub for- grindină. mă de averse însoţite de descărcări elec- in tară — (11, 12 șl 13 iunie) • vre­­trice. Temperatura în scădere. Noaptea va me răcoroasă mai ales tn vestul’ tării fi cuprinsă Intre 12 grade-14 grade, iar Cerul schimbător mai mult noros la ziua între 23 grade-26 grade. Vîntul va începutul intervalului. Ploi sub formă de sufla potrivit în sud-est cu Intensificări averse însoţite de descărcări electrice vor temporare în cursul zilei. . .7 “ , . Pentru următoarele trei zile, vreme ră- ®?„a m­ *?a,te T.e5'uP t,ani Pe alocuri coroasă şi Instabilă cu cerul schimbător mal !L 0 e vor ■' însoţite de căderi de grindină, mult noros la începutul Intervalului. Ploi Temperatura în scădere mai tntîi, apoi sta­­sub formă de averse însoţite de descărcări tionare. La munte peste 1 ano­m. vînt turi electrice. Vînt cu intensificări temporare, şi averse locale de la pot­­tă şi zăpadă !

Next