Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)
1956-06-10 / nr. 3618
Pag 4 Vizita preşedintelui R. P. F. Iugoslavia, I. BrozTito, in U. R. S. S. ★ ★ Oaspeţii iugoslavi din nou la Moscova MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie s-au întors la Moscova venind din Leningrad preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, cu soţia şi persoanele care îl însoţesc. S-au reîntors de asemenea la Moscova N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., N. M. Pegov, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., V. V. Kuznetov, prim-locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi alte personalităţi oficiale. In gara Leningrad din Moscova, pavoazată cu drapelele de stat ale R.P.F. Iugoslavia şi Uniunii Sovietice, Iosip Broz-Tito, N.A. Bulganin şi oamenii de stat iugoslavi şi sovietici care i-au însoţit au fost întîmpinaţi de L. M. Kaganovici, V. M. Molotov, M. G. Pervunin, prim-vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.; B. P. Roşcev, ministrul Căilor de Comunicaţie, mareşalul Uniunii Sovietice I. S. Koniev; A. A. Gromîko, prim-locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., funcţionari superiori de la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Erau de asemenea de faţă funcţionari superiori ai ambasadei iugoslave în U.R.S.S. şi reprezentanţi ai presei iugoslave şi Sovietice. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, mareşalul Iosip Broz-Tito, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat Academia Militară Superioară „K. E. Voroşilov“ In seara aceleiaşi zile, oaspeţii iugoslavi au asistat la Teatrul Mare la spectacolul de operă „Arşak II“, prezentat de Teatrul de Operă şi Balet „A. Spendiarov“ din R.S.S. Armeană La spectacol au asistat de asemenea tovarăşii N. S. Hruşciov şi A. I. Mikoian. Tratative sincere, cordiale —— MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : La 9 iunie, ora 11 dimineaţa, au continuat la Kremlin tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Federative Iugoslavia. A avut loc o nouă convorbire între N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. I. Mikoian, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi D. T. Şepilov, ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., pe de o parte, şi Iosip Broz-Tito, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, E. Kardelj, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, K. Popovici, secretar de stat pentru Afacerile Externe, M. Todorovici, membru al Vecei Executive Federative, I. Blajevici, președintele Vecei Executive a Republicii Populare Croate, pe de altă parte. Din partea sovietică la convorbire au asistat: V. V. Kuznetov, N. P. Firiubin, L. F. Ilicev, K. D. Levîcikin. Din partea iugoslavă au asistat: V. Miciunovici, I. Vilian, A. Vratusa. In timpul convorbirii a avut loc un schimb larg de păreri cu privire la problemele discutate în cursul primei întrevederi Tratativele s-au desfășurat într-o atmosferă prietenească şi cordială şi într-un spirit de sinceritate şi înţelegere reciprocă deplină. Tratativele vor continua. Conferinţa de presă pentru ziariştii sovietici şi străini MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, la Casa centrală a ziariştilor a avut loc o conferinţă de presă pentru ziarişti sovietici şi străini. L. F. Ilicev, şeful serviciului presei al Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a vorbit ziariştilor despre vizita la Leningrad a lui Iosip Broz- Tito, preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, şi a lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. L. F. Ilicev a vorbit apoi despre tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia şi a comunicat că la 10 iunie preşedintele Tito împreună cu N. S. Hruşciov vor pleca la Stalingrad. A. Şokorat, secretar adjunct pentru informaţii al zecei Executive Federative a R. P. F. Iugoslavia, a comunicat că preşedintele Tito şi ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale iugoslave au fost profund mişcaţi de primirea deosebit de caldă pe care le-au făcut-o oamenii muncii din Leningrad. L. F. Ilicev şi A. Şokorat au răspuns apoi la întrebările ziariştilor. Scurte ştiri MOSCOVA. Ziarele din 9 iunie din Moscova publică comunicatul privind aprobarea de către Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a cererii lui Lazăr Moiseevici Kaganovici, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., de a fi eliberat din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele muncii şi salariilor de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Preşedinte al acestui comitet a fost numit Aleksandr Petrovici Volkov. MOSCOVA. La invitaţia parlamentului din Luxemburg, o delegaţie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. va pleca la Luxemburg la 14 iunie a.c. HELSiNKI. La 9 iunie a sosit la Helsinki delegaţia ziariştilor din R.P. Romînă, care va participa la Intîlnirea internaţională a ziariştilor ce va avea loc în capitala Finlandei între 10 şi 15 iunie. Delegaţia, condusă de V. Dumitrescu, director general al „Agerpres“ cuprinde reprezentanţi ai ziarelor centrale şi locale. BEIRUT. Ziarul „L’Orient“ publică declaraţia primului ministru al Libanului, Abdallah Yafi, care după ce şi-a prezentat recent demisia, a format noul guvern într-o nouă componentă. Yafi a declarat că politica guvernului său rămîne neschimbată şi va fi asemănătoare cu cea a vechiului cabinet, NEW YORK. La 9 iunie cancelarul Republicii Federale Germane, dr. Adenauer, a sosit la New York. NEW YORK. După cum anunţă agenţia United Press, la 8 iunie la unul din cluburile de noapte din Saigon a avut loc o încăierare între cîţiva membri ai grupului american de consilieri militari în Vietnamul de sud. In urma încăierării, doi americani au fost ucişi şi unul rănit, NEW YORK. După cum relatează agenţia Associated Press, la un kilometru de cascada Niagara, în urma unor catastrofale alunecări de teren a fost distrusă o uriașă hidrocentrală. O mare parte a acestei hidrocentrale, cea mai mare din sistemul „Niagara Mohawk Power Corporation”, este complect distrusă. B CÎNTEIA Mesajul adresat de N. A. Bulganin lui A. Eden MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS U.R.S.S. în Marea Britanie, l-a vizitat torul mesaj din partea lui N. A. Bulg La 8 iunie, I. A. Malik, ambasadar pe Sir Anthony Eden, primul ministru Iganin, preşedintele Consiliului de Mirul extraordinar şi plenipotenţiar al al Marii Britanii, şi i-a înmînat urmă- niştri al U.R.S.S. „Moscova, Kremlin militare ale forțelor armate ale U.R.S.S. precum şi che 6 iunie 1958 tuielile Uniunii Sovietice prevăzute de bugetul ele stat al U.R.S.S. pentru nevoile militare. Stimate domnule prim ministru, În conformitate cu această hotărîre se desfiinţează 63 Aş dori să exprim din nou în această scrisoare unele de divizii şi diferite brigăzi, printre care trei divizii de considerente cu privire la o problemă atit de importantă aviaţie şi alte unităţi militare, cu un efectiv de peste a zilelor noastre cum este problema dezarmării. 30.000 de oameni, care se află pe teritoriul Republicii De-După cum vă amintim!, în timpul vizitei lui N. S. Hrusmocrate Germane. Ne dăm, firește, seama că retragerea dor și a mea în Anglia, vizită despre care păstrăm cele din Germania a trupelor sovietice cu efectivul sus-menmai frumoase amintiri, am căzut de acord că rezolvarea tonat nu rezolvă pe de-a întregul problema. Această căacestei probleme ar avea o însemnătate excepţional de sură a guvernului sovietic reprezintă numai un prim mare pentru cauza păcii, pentru întărirea încrederii între pas. Pornim însă de la premiza că dacă guvernele S.U.A., state şi uşurarea poverii cheltuielilor militare. In decara Angliei şi Franţei, care au trupe pe teritoriul Germanei, ţia comună sovieto-engleză noi am subliniat necesitatea ar lua şi ele măsuri pentru reducerea forţelor lor armate unui acord cu privire la luarea de măsuri practice ime din Germania, acest fapt ar pregăti, fără îndoială, iemediate în scopul unei reduceri substanţiale sub controlul nul pentru acţiuni mai hotărîte în această problemă. Avem internaţional necesar a forţelor armate ale statelor şi în totodată în vedere faptul că asemenea măsuri din partea primul rînd a forţelor armate ale marilor puteri. guvernelor celor patru puteri ar putea duce ulterior la un După cum ştiţi, recenta sesiune de la Londra a sub co- acord cu privire la o reducere considerabilă a efectivului mitetului O.N.U. pentru dezarmare din păcate s-a în forţelor armate străine din Germania sau la retragerea cheiat din nou fără rezultate forţelor armate străine de pe teritoriul Germaniei. Aşadar, tratativele cu privire la dezarmare care se am aflat cu satisfacţie despre declaraţia făcută de dv. duc de peste zece ani in Organizaţia Naţiunilor Unite in parlament şi în care aţi salutat hotărîrea guvernului nu au dat pină în prezent rezultate pozitive, iar cursa sovietic din 14 mai. Aceasta ne dă temeiul să sperăm înarmărilor, care sustrage uriaşe resurse materiale şi în ceea ce vă priveşte, veţi depune şi pe viitor eforturi umane, continuă, pentru a contribui la găsirea căilor practice în vederea în urma schimbului de păreri pe care l-am avut cu rezolvării problemei dezarmării, dv. la Londra, noi am căpătat convingerea fermă că dv. Cred că veţi fi de acord cu mine că tocmai marile pupersonal şi guvernul pe care-l conduceţi, la fel ca şi gutern, cărora le revine principala răspundere pentru menţivernul sovietic, manifestaţi un interes profund pentru nerea păcii şi securităţii internaţionale, trebuie să ia inteliberarea popoarelor, inclusiv a popoarelor Europei — ţiativa în aplicarea de măsuri practice pentru reducerea care de două ori în decursul unei singure, generaţii a fost armamentelor şi forţelor armate, fără a amina aceasta arena unor războaie distrugătoare — de teama pentru pînă la realizarea unui acord internaţional cu privire la ziua lor de mii nedezarmare. In prezent, cînd s-a realizat o slăbire însemnată a in- Colegii mei şi cu mine, domnule prim ministru, neexcordării internaţionale, s-au creat condiţii mai favorabile primăm convingerea că guvernul Marii Britanii va exapentru aplicarea unor măsuri în vederea dezarmării. In mina cu atenţia declaraţia din 14 mai a guvernului această situaţie nouă, este indicat să se abordeze într-un sovietic în problema dezarmării, declaraţie anexată la preier nou rezolvarea problemei dezarmării ceea ce ar perzentul mesaj, şi va întreprinde la rîndul său acţiuni comite să se treacă de la vorbe la fapte şi să se pornească respunzătoare în vederea reducerii armamentelor, ceea ce fără întirziere la reducerea înarmărilor. In această pri- ar contribui la slăbirea continuă a încordării internaţionale viaţă ar avea o mare importanţă ca statele să ia chiar la întărirea păcii generale, de pe acum măsuri practice în vederea reducerii arma- Intelegerii fireşte, că asemenea acţiuni ale statelor vor TMelîîe*iaţi?l forţelor lor armate fără să aştepte realizarea primite de către popoare cu o mare satisfacţie, în O.N.U. a unui acord cu privire la dezarmare. “ ",,lm* v v Tocmai de aceste considerente s-a călăuzit guvernul Cu sinceră stimă, sovietic adoptlnd hotărîrea cu privire la noua reducere N. BULGANIN importantă a forţelor sale armate cu 1.200.000 de oameni, n.., în afară de reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. cu Excelenţei sale SIR ANTHONY IUAN 640.000 de oameni efectuată in 1955. In măsură corespund primul ministru al Mari Britanii uzătoare vor fi reduse armamentele și mijloacele tehnice Londra Mesajul adresat de N. A. Bulganin lui K. Adenauer MOSCOVA 9 (Agerpresf. — TASS U.R.S.S. în Republica Federală Ger-1 torul mesaj din partea preşedintelui La 7 iunie, V. A. Zorin, ambasado- mană, l-a vizitat pe K. Adenauer, can- Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., rul extraordinar şi plenipotenţiar al acelarul R. F. G., şi i-a înmînat urmă-1 N. A. Bulganin. „Moscova, Kremlin 6 iunie 1956 Stimate domnule cancelar federal, După cum vă amintiţi, desigur, în timpul tratativelor noastre de la Moscova, din septembrie anul trecut, delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Republicii Federale Germane au acordat o mare însemnătate dezvoltării înţelegerii reciproce şi colaborării între ţările noastre, în interesul păcii şi securităţii in Europa. Aceasta şi-a găsit oglindirea şi în textul comunicatului nostru comun cu privire la tratative. Dîndu-mi pe deplin seama de însemnătatea pe care o au contactul dintre ţările noastre în problemele consolidării păcii şi securităţii popoarelor şi acţiunile practice ale statelor noastre, îndreptate spre atingerea acestor scopuri, aş vrea să abordez în scrisoarea pe care v-o adresez problema care, de bună seamă, frămîntă acum cel mai mult popoarele tuturor ţărilor şi necesită o rezolvare practică urgentă. Este vorba de problema încetării cursei înarmărilor, care provoacă îngrijorarea legitimă a popoarelor pentru soarta păcii, pentru ziua lor de miine. Se poate afirma cu certitudine că popoarele sovietic şi german, care au trecut prin încercări atit de grele în anii celui de-al doilea război mondial, sunt deosebit de interesate în preîntîmpinarea unui nou război şi în asigurarea condiţiilor unei dezvoltări paşnice, liniştite. Nu trebuie de asemenea uitat că apariţia in ultimii ani a unor noi tipuri de arme de exterminare in masă, ca arma atomică şi cu hidrogen, face şi mai imperioasă necesitatea rezolvării problemei dezarmării. Este greu fie şi numai să ne imaginăm dezastrele pe care le-ar aduce un nou război în care ar fi folosite aceste tipuri de arme, îndeosebi pentru ţările cu o industrie bine dezvoltată şi cu o populaţie densă. După cum ştiţi, domnule cancelar federal, problema dezarmării a constituit obiectul unor tratative îndelungate între guvernele interesate. In cursul acestor tratative, guvernul sovietic a urmărit în mod sistematic şi perseverent realizarea unui acord între puteri în problema dezarmării. Din păcate, însă, nu s-a realizat incă înţelegerea necesară dintre puteri. In ultimul timp, guvernul sovietic a acordat o atenţie deosebită examinării posibilităţii de a se ieşi din impasul in care se găseşte problema dezarmării. Am ajuns la concluzia că în prezent, cînd datorită eforturilor ţărilor iubitoare de pace s-au obţinut deja anumite rezultate pozitive în ceea ce priveşte micşorarea încordării, s-au lărgit contactele internaţionale favorabile şi creşte încrederea între popoare, există premize pentru acţiuni practice, care să contribuie la încetarea cursei înarmărilor şi la reducerea poverii cheltuielilor militare. După părerea noastră aceste acţiuni pot fi întreprinse de fiecare stat care năzuieşte cu adevărat spre pace, fără a aştepta pină cînd la O.N.U. va fi realizat un acord internaţional cu privire la dezarmare. Urmînd orientarea fermă a politicii sale externe îndreptate spre consolidarea păcii şi asigurarea securităţii popoarelor, guvernul sovietic a adoptat hotărîrea cu privire la noua reducere importantă a forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.200.000 de oameni, în afară de reducerea cu 640.000 de oameni efectuată în anul 1955. In conformitate cu aceasta, s-a hotărît, între altele, să se desfiinţeze trei divizii de aviaţie şi alte unităţi militare, cu un efectiv de peste 30.000 de oameni, care se află pe teritoriul Republicii Democrate Germane. In acelaşi timp se efectuează reducerea corespunzătoare a armamentelor şi cheltuielilor Uniunii Sovietice pentru nevoile militare. In legătură cu aceasta, la 14 mai a.c., guvernul U.R.S.S. a dat publicităţii Declaraţia cu privire la problema dezarmării Fără îndoială că înfăptuirea unor asemenea măsuri în domeniul reducerii forţelor lor armate de către celelalte puteri ar contribui în mare măsură şi la rezolvarea problemei unificării Germaniei. Trimiţîndu-vă textul sus-amintirei Declaraţii a guvernului sovietic, imi exprim speranţa că ea va fi studiată cu toată atenţia de către dv. şi se va bucura de simpatie şi sprijin din partea guvernului Republicii Federale Germane. Colegii mei şi cu mine ne exprimăm speranţa că guvernul Republicii Federale va şti să-şi aducă contribuţia practică la cauza consolidării păcii şi securităţii în Europa şi nu va admite în Germania occidentală o evoluţie care să fie în contradicţie cu interesele securităţii europene şi care să impingă la intensificarea cursei înarmărilor. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Ciocîrlia“ la Pekin Zilele acestea a sosit la Pekin ansamblul romînesc de cîntece şi dansuri populare „Ciocîrlia“ care întreprinde un turneu In R. P. Chineză. Clişeul redă un aspect, al călduroasei primiri , făcute membrilor ansamblului in gara din Pekin. Cu sinceră stimă, N. BULGANIN Excelenţei sale KONRAD ADENAUER Cancelarul Federal al Republicii Federale Germane Bonn- Muncitorii vest-germani se opun remilitarizârii DORTMUND — 9 (Agerpres). — In cadrul conferinţelor cu delegaţii pentru pregătirea apropiatului congres al muncitorilor metalurgişti vest-germani, oamenii muncii vest-germani din industria metalurgică se pronunţă împotriva reînarmării Germaniei occidentale. Astfel peste 50.000 de metalurgişti din oraşele Wuppertal şi Hattingen din Ruhr au cerut prin delegaţii lor ca apropiatul congres al sindicatului lor să adopte hotărîri energice împotriva introducerii serviciului militar în R. F. G. Metalurgiştii din Wuppertal au propus de asemenea să se ceară celor două guverne ca în interesul reunificării germane să nu introducă serviciul militar. In oraşele Sellingen şi Opladen din Rhenania de nord-Westfalia 23.500 de metalurgişti au cerut de asemenea ca congresul să se pronunţe împotriva introducerii serviciului militar şi a creării noii armate vest-germane din cadrul N.A.T.O. Ei au mai cerut ca sindicatele să ia apărarea tuturor celor care refuză să presteze serviciul militar în Bundeswehr (noua armată vestgermană — N. R.). In total, potrivit relatărilor presei, pînă în prezent s-au pronunţat împotriva introducerii serviciului militar în R.F.G. 267.500 muncitori metalurgişti organizaţi în sindicate din Germania occidentală. NOTE EXTERNE Allen Dulles contra J. F. Dulles Ziarul francez „L’Express“ publică in numărul său din 1 iunie a.c. un articol intitulat „Părerea serviciului secret american“. Articolul cuprinde largi extrase dintr-un document pe care ziarul il caracterizează ca ,, o expunere revoluţionară“ ce ar schimba „baza concepţiilor politice ale guvernului american faţă de U.R.S.S.“. Autorul acestui document nu este nimeni altul decit Allen Dulles, şeful serviciului secret american. După cum relevă ziarul „L'Express“, părerile expuse de Allen Dulles se bat cap in cap cu afirmaţiile făcute in aceeaşi problemă de fratele acestuia, John Foster Dulles, şeful departamentului de stat american. Nu este multă vreme de cînd conducătorul politicii externe a Statelor Unite a declarat că „economia sovietică este pe punctul de a se prăbuşi“. lată acum că pină şi un personaj ca Allen Dulles care, fără îndoială, este dintre cei mai bine informaţi oameni din ţara sa, îl dezaprobă indirect pe secretarul departamentului de stat. Care sunt părerile lui Allen Dulles, respectiv părerile serviciului secret american? Este vorba un fapt de o nouă recunoaştere a vitalităţii orinduirii sovietice, a superiorităţii sistemului socialist asupra celui capitalist. U.R.S.S. — arată Dulles — este în prezent a doua putere industrială a lumii. Venitul ei naţional depăşeşte cu 25% pe cel al Marii Britanii. „Pe planul posibilităţilor industriale documentele pe care le-am studiat în calitate de director al biroului central de informaţii al S.U.A. mi-au impus următoarea concluzie: ruşii sunt capabili să atingă orice obiectiv tehnic sau industrial pe care îl putem realiza noi înşine“ — scrie Allen Dulles. El arată in continuare că „Cei care au crezut că noi le suntem superiori din punct de vedere tehnic şi că ei nu vor putea produce niciodată arme atomice, avioane, sau alte utilaje comparabile cu ale noastre au găsit în aceste fapte continue desminţiri. In ce mă priveşte, sînt mai mulţi ani de cînd mi-am pierdut această iluzie“. De pe acum — recunoaşte mai departe Dulles — „producţia maşinilor-unelte sovietice este superioară celei americane... Industria sovietică este in prezent destul de puternică pentru a permite conducătorilor ruşi... să deţină un rol economic din ce in ce mai activ în regiunile slab dezvoltate şi să poată anunţa, in cadrul Congresului al XX-lea al partidului, că in curind U.R.S.S. va ajunge din urmă Statele Unite“. Statele Unite sunt in perspectivă să piardă întrecerea economică cu U.R.S.S. — iată leit-motivul articolului lui Allen Dulles. Această perspectivă provoacă coşmare regilor trusturilor din S.U.A. Tocmai aceste sentimente le exprimă unul din paznicii lor credincioşi — Allen Dulles. Care sunt, după el, factorii esenţiali care determină şansele Uniunii Sovietice de a ajunge din urmă şi a depăşi ţările capitaliste cele mai înaintate in ce priveşte producţia pe cap de locuitor ? Aceşti factori sunt următorii : 1. „Un procent important din venitul naţional (al U.R.S.S. — N.R.) este consacrat investiţiilor , 24%, in loc de numai 18°lo in Statele Unite. 2. In U.R.S.S. s-a depus un efort considerabil in domeniul învăţămintului ştiinţific şi tehnic. Cursurile instituţiilor de învăţămînt sovietice sint urmate de 500.000 de studenţi pe an şi sint absolvite de 250.000. In 1955, 60% din studenţii sovietici pregăteau diplome în domeniul ştiinţific faţă de numai 25% în S.U.A. In U.R.S.S., in 1955, şi-au luat diploma 80.000 de fizicieni şi ingineri şi 50.000 de biologi faţă de 37.000 şi 39.000 în S.U.A.; 3. Ruşii au beneficiat larg de cunoştinţele acumulate de ţările occidentale, condensînd un secol şi jumătate de eforturi în cîţiva ani“. Toţi aceşti factori sunt pilonii unui nou şi furtunos avînt al pro ■ ducţiei industriale a Uniunii Sovietice. „Studiul ultimului plan cincinal — scrie Dulles — arată că sovieticii acordă o foarte largă prioritate producţiei de maşiniunelte şi de instrumente electronice de control automat. Planul prevede introducerea liniilor automate de fabricaţie în lanţ în industriile metalurgică, minieră, electrochimică, chimică, precum şi in sectorul construcţiei şi fabricării diverselor articole de larg consum. Numai în domeniul construcţiei de maşini sunt prevăzute aproape 220 de linii automate şi semiautomate de fabricaţie în lanţ. Această nouă orientare a justificat chiar înfiinţarea unui minister special, acela al instrumentelor şi mijloacelor de automatizare. Aceasta înseamnă — spune in continuare Allen Dulles — că Rusia a depăşit punctul dincolo de care dezvoltarea producţiei nu mai poate fi atinsă printr-o simplă creştere a numărului uzinelor şi unde problemele de muncă şi modernizare a utilajului devin hotăritoare. Această evoluţie va avea drept primă consecinţă reducerea perioadei în care noi ne vom păstra superioritatea tehnică“ (sublinierea noastră — N.R.). Concluzia pe care o trage şeful serviciului secret american din toate aceste fapte este clară: „Dezvoltarea industriei, a tehnicii şi a învăţămintului va face din U.R.S.S. o foarte mare putere“. Este drept că, in pofida acestei concluzii realiste, Allen Dulles continuă să se legene in iluzii cu privire la evoluţia ulterioară a orinduirii sovietice. Dealtfel însăşi profesiunea lui, legată de politica „războiului rece“, se bizuie doar pe asemenea iluzii. Importante sunt insă faptele. Si faptele pe care el însuşi le recunoaşte arată limpede că orinduirea socialistă este invincibilă, că în întrecerea dintre cele două sisteme viitorul aparţine in mod inevitabil socialismului. * Starea sănătăţii preşedintelui Eisenhower WASHINGTON (Agerpres). Un reprezentant al Casei Albe a comunicat la 8 iunie reprezentanţilor presei că preşedintele Eisenhower s-a îmbolnăvit. Preşedintele suferă de indigestie şi de dureri de cap. El va fi internat într-un spital în vederea unui consult medical. WASHINGTON (Agerpres) TASS In ziua de 9 iunie, la ora 3 dimineaţa, preşedintele Eisenhower a fost operat de ocluzie intestinală. După cum transmite agenţia United Press, operaţia a reuşit. Starea sănătăţii continuă să fie satisfăcătoare. ■O SPORT: Campionatele de tir ale oraşului Bucureşti La poligonul Tunari au continuat calibru redus 3X40 focuri 1178 puncsîmbătă campionatele de tir ale oraţe. Această performanţă este superişului Bucureşti. Un rezultat de valoară recordului mondial — 1176 lare mondiala a realizat maestrul , . . . sportului H. Herşcovici (Dinamo) care puncte, deţinut de danez a obţinut în proba de armă liberă (Agerpres) TEATRE: CIOCIOSAN (orele II); LARME (orele 19,30) — Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.; VÂNZATORUL DE PĂSĂRI (orele 10); ACULINA (orele 19,30) - Teatrul de Stat de Operetă ; DOAMNA NEVĂZUTA (orele 10 şi 19,30), GAIŢELE (orele 11) — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) ; CITADELA SFARIMATA (orele 10), LICEENII (orele 15), PLATON CRECET (orele 19.30) - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio): LA ORA 6 (orele 10), DESPOT VODĂ (orele 19.30) — Teatrul Armatei (sala Magheru), FINTINA BLANDUZIE (orele 10), NUNTA LUI FIGARO (orele 19.30) — Teatrul Armatei (sala din calea 13 Septembrie); DON CARLOS (orele 10), RAZVAN SI VIDRA (orele 19.30) — Teatrul Municipal: DAVID COPPERFIELD (orele 10), CEI DE MIINE (orele 15), PRELUDIU (orele 20.30) - Teatrul Tineretului: TANIA (orele 19.30) — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulesti; NOTA ZERO LA PURTARE (orele 15); NORA (orele 20) — Studioul actorului de film „C. Nottara“ ; BAIATUL ŞI VINTUL (orele 11). POVESTEA PORCULUI (orele 17) —Teatrul Ţăndărică (sala din str. Academiei); ARTIŞTII PĂDURII (orele 11). 20 PENTRU NOI (orele 20) — Teatrul Ţăndărică (sala Orfeu); MELODII. MELODII. MELODII — Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala din calea Victoriei nr. 174); CĂLĂTORIE PE NOTE — Ansamblul de Estradă al R.P.R. (grădina Boema) ; ARENA PRIMĂVERII - Circul de Stat. CINEMATOGRAFE : GANGA , Patria, Moșilor; POPESCU 10 IN CONTROL. LA MERE — Republica, I. C. Fiimu ; MIINE VA FI PREA TIRZIU - Magheru, V. Alecsandri. Bucureşti, înfrăţirea Intre popoare, Flacăra, Mioriţa; MELODII NEMURITOARE Al. Sahia, Volga ; UN PAHAR CU BERE - Filimon Sîrbu, Elena Pavel, 1 Mai, N. Bălcescu ; PE RASPUNDEREA MEA - Lumina, 8 Martie, Boleslăv Bierut, M. Eminescu ; COVORUL FERMFCAT - Central; AVENTURA LA CASTEL — Victoria ; RASARE SOARELE — Tineretului ; CONCURS IN NORI, ACVARIUM, CIRCUL HURVINEK - Maxim Gorki; O CĂLĂTORIE PRIN ISLANDA, PERIPEȚIILE BRAVULUI SOLDAT SVEIK - Timpuri Noi; SALTANAT - Al. Popov ; BANCNOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINE - Griviţa: CARAVANA - Vasile Roaită ; UMBRE IN PORT - Cultural, Arta ; CAVALERUL FARA LEGE - Unirea ; ACCIDENTUL - C. David; VAGABONDUL (seria a II-a) - T. Vladimirescu; VAGABONDUL (seria I-a) - Munca; INFIDELELE - Carpaţi; SAREA PAMÎNTULUI - 23 August; ORDINUL ANNA — Donca Simo, CONCERT SIMFONIC «I Azi 10 Iunie, orele 10,50, posturile noastre de radio vor transmite pe programul II din sala Ateneului R.P.R., concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu". Dirijor: Constantin Bugeanu. în program : poemul simfonic „Prăşirea Doftanei“ de Alfred Mendelsohn , concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Brahms — solist: Antal István din R. P. Ungară, şi Simfonia a IlI-a de Schumann. REDACŢIA SI ADMINISIRAŢIA I Bucureşti. Plat* „Sdintele. Tel. 7.80.10, 7.80.20, 7.800, 7.81 00. Abonamente!» te fac I* oficiu* poştal», factorii poştali şi difuzorii troluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Seratei! „I. V. StsHu* Nr. 3618 ........... BULETIN METEOROLOGIC • PR°BABIL.— In Capitală , vreme temperatura mal tntdl in scădere, apoi stainstabilă cu cerul schimbător mai mult no- (ională. Conditiuni favorabile căderilor de jos. Vor cădea ploi intermitente și sub for- grindină. mă de averse însoţite de descărcări elec- in tară — (11, 12 șl 13 iunie) • vretrice. Temperatura în scădere. Noaptea va me răcoroasă mai ales tn vestul’ tării fi cuprinsă Intre 12 grade-14 grade, iar Cerul schimbător mai mult noros la ziua între 23 grade-26 grade. Vîntul va începutul intervalului. Ploi sub formă de sufla potrivit în sud-est cu Intensificări averse însoţite de descărcări electrice vor temporare în cursul zilei. . .7 “ , . Pentru următoarele trei zile, vreme ră- ®?„a m *?a,te T.e5'uP t,ani Pe alocuri coroasă şi Instabilă cu cerul schimbător mal !L 0 e vor ■' însoţite de căderi de grindină, mult noros la începutul Intervalului. Ploi Temperatura în scădere mai tntîi, apoi stasub formă de averse însoţite de descărcări tionare. La munte peste 1 anom. vînt turi electrice. Vînt cu intensificări temporare, şi averse locale de la pottă şi zăpadă !