Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-04 / nr. 3639

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! 4PAGINI — 20 BANI C——KIMf miim—arai ANUL XXV Nr. 3839 Miercuri 4 iulie 1953 Un eveniment de seamă în viaţa culturală a ţării ! » Un mănunchi de oameni de ştiinţă şi litere, 21 la număr, chemaţi prin de­cretul locotenentei domneşti a Princi­patelor Unite Române, au constituit în 1866 „Societatea literară română“, nucleu din care s-a dezvoltat mai apoi Academia Romînă, împlinirea a 90 de ani de la acest eveniment este sărbătorită acum în cadrul se­siunii generale ştiinţifice a Aca­demiei R. P. R. Rod al unei necesi­tăţi istorice interne, expresie a con­ştiinţei naţionale ce se afirma tot mai puternic după răscoala din 1821 şi re­voluţia din 1848, după Unire, noua instituție, bazată pe unitatea limbii vorbite de poporul român, avea ca mi­siune specială determinarea ortografiei, elaborarea gramaticii şi realizarea dic­ţionarului limbii române. Preocupările societăţii se lărgesc treptat. In 1867, cînd îşi schimbă numele în „Societatea Academică Romînă“, statutele ei arată că are „scopul de a lucra la înain­tarea literelor şi a ştiinţelor intre romîni" şi stabilesc înfiinţarea a trei secţiuni: literară-filologică, istorică­arheologică şi secţiunea ştiinţelor na­turii. Aceste secţiuni sunt păstrate şi atunci cînd, în 1879, ea devine insti­tut naţional, cu dotaţie anuală fixă de la Stat, şi cînd îşi ia numele de „A­­cademia Romînă“, întrunind în sinul ei o pleiadă de sa­vanţi patrioţi cu vederi înaintate, le­gaţi de popor, în rîndul cărora aveau încă ecou ideile mişcării revoluţionare din 1848, Academia Romînă şi-a înde­plinit cu cinste menirea în primele de­cenii ale existenţei sale. Ea a stimulat creaţia ştiinţifică romînească, a îndem­nat şi organizat cercetările, a propus subiecte de lucru. In diferitele do­menii ale ştiinţei au activat învăţaţi ca C. Bacaloglu, G. Ţiţeica, D. Pom­­peiu, Spiru Haret, Petre Poni, dr. C. Istrati, N. Teclu, A. Saligny, D. Brindza, Gr. Antipa, Em. Racoviţă, Em. Teodorescu, Ion lonescu de la Brad, D. Voinov, Gr. Cobălcescu, G. Macovei, L. Mrazec, V. Babeş, I. Canta­­cuzino, Gh. Marinescu şi alţii. Şcolile noastre ştiinţifice cu tradiţii bogate — în matematică, medicină etc. — işi au izvorul în această perioadă a activită­ţii Academiei Romîn­e. Dar evoluţia ulterioară social-poli­­tică a Romîniei, domnia monstruoasei coaliţii burghezo-moşiereşti şi-a pus pecetea şi asupra Academiei Române. Activitatea ei s-a resimţit de pe urma străduinţelor burgheziei de a rupe ştiinţa şi cultura de popor, de a netezi calea şi a instaura dominaţia concep­ţiilor idealiste, retrograde, şovine. Aca­demia nu şi-a propus să rezolve pro­bleme legate de dezvoltarea industriei şi agriculturii, de apărarea sănătăţii poporului. A fost respinsă, de pildă, în 1930, propunerea unor oameni de ştiinţă progresişti de a se dezvolta cercetările asupra bolilor plantelor care distrugeau an de an recolta. Activitatea ştiinţifică era frînată şi de lipsa de fonduri: în 1934 se conturase, de pildă, pericolul ca, din cauza neachitării de către stat a sub­venţiilor, să se ajungă la închiderea bi­bliotecii Academiei. Au existat însă şi în această pe­rioadă, în rîndul membrilor Academiei, oameni de ştiinţă şi cultură luminaţi, devotaţi intereselor poporului, ca C. I. Parhon, G. Enescu, M. Sado­­veanu, Traian Săvulescu, Gh. Ionescu- Siseşti şi alţii. Au fost realizate şi în acea vreme, în diferite domenii, studii şi cercetări valoroase. Totuşi, în condiţiile generale în care-şi desfă­şura activitatea, Academia Romînă n a putut duce la capăt nici măcar obiectivele pentru care fusese creată „Societatea literară romînă". înfiinţarea, in 1948, a Academiei R.P.R., departe de a fi numai o modi­ficare de nume, a însemnat o schim­bare esenţială a conţinutului muncii Academiei, a orientării sale, a deschis activităţii ştiinţifice din ţara noastră largi perspective. Statutul de organi­zare şi funcţionare stabilea că „Sarci­na fundamentală a Academiei Repu­blicii Populare Române este să con­tribuie prin toate mijloacele ei la propăşirea generală a ştiinţei, lite­relor şi artelor în ţara noastră, pre­cum şi să studieze, să folosească şi să dezvolte cuceririle ştiinţifico-cul­­turale universale“. In făurirea culturii noi, socialiste, preluăm şi ducem mai departe tot ce a fost valoros in cultura trecutului. Aceasta se exprimă în studierea şi va­lorificarea critică a moştenirii progre­siste a culturii din trecut, in declararea postmortem ca membri de onoare ai Academiei R. P. R. a marilor nedreptăţiţi ai ştiinţei, literaturii, artei romîneşti — M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Cara­­giale, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Vla­­huţă, Şt. Luchian, Th. Neculuţă, I. Păun-Pincio, N. Grigorescu, I. An­­dreescu, Aurel Vlaicu, dr. St. Stîncă, G. Ibrăileanu, Al. Sahia, dr. D. Bag­­dasar — în faptul că un însemnat nu­măr de membri ai fostei Academii Ro­mâne au fost numiţi membri fonda­tori ai Academiei R.P.R. Sprijinul material şi ideologic per­manent acordat de partid oamenilor de ştiinţă şi cultură, sprijin concretizat in crearea unor condiţii de muncă şi de viaţă din ce în ce mai bune, în înarmarea lor cu singura concepţie cu adevărat ştiinţifică despre lume — ma­terialismul dialectic — a dat roade bogate. Cei 192 membri activi şi cores­pondenţi ai Academiei şi cei aproape 4.000 de cercetători ştiinţifici şi cadre ajutătoare care lucrează în Capitală şi în filiale, in­secţiile, institutele şi ba­zele de cercetări, în colectivele, muzeele şi atelierele Academiei R.P.R. au îm­bogăţit tezaurul culturii romîneşti cu realizări remarcabile în toate ramurile ştiinţei, literaturii şi artei. Activitatea oamenilor de ştiinţă este din ce în ce mai puternică, organic legată cu mun­ca şi lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. Nici o pro­blemă importantă a industrializării so­cialiste a ţării noastre, a dezvoltării agriculturii şi culturii n-a fost rezol­vată fără participarea activă, fără con­tribuţia esenţială a oamenilor de ştiin­ţă, a institutelor, laboratoarelor şi co­lectivelor Academiei R.P.R. In 8 ani Academia R.P.R. a tipărit tot atitea lucrări originale cîte a tipărit Acade­mia Romînă în 80 de ani. De nepreţuit în toate realizările obţinute a fost şi este sprijinul multi­lateral acordat Academiei noastre de Academia de ştiinţe a U.R.S.S., de oa­menii de ştiinţă şi cultură sovietici. S­-au lărgit considerabil în ultimii ani legăturile internaţionale ale Aca­demiei R.P.R., ale oamenilor de ştiinţă din ţara noastră. Oamenii noştri de ştiinţă şi cultură, participă activ la congrese şi conferinţe, la sesiuni şi se­minare naţionale şi internaţionale, tră­­gînd foloase pentru activitatea lor, adu­­cîndu-şi, la rîndul lor, aportul la pro­gresul ştiinţelor, la cauza păcii şi prie­teniei între popoare. Unul din izvoarele succeselor obţi­nute de Academia R.P.R. este şi faptul că a început să se sprijine pe con­tribuţia practicienilor din producţie, să sintetizeze şi să folosească experienţa inovatorilor din industrie şi agricul­tură. Perseverarea pe acest drum va asigura savanţilor noştri noi succese în rezolvarea sarcinilor măreţe ce le stau în faţă. Este de asemenea nece­sară lărgirea şi adîncirea colaborării între oamenii de ştiinţă vîrstnici şi tineri, colaborare cu care pe drept cu­­vint se mindreşte Academia noastră. In lupta ei pentru mersul înainte al ştiinţei şi culturii, pentru ridicarea lor la cele mai înalte culmi, Academia R.P.R. se bazează pe ştiinţa marxist­­leninistă. De pe poziţiile materialis­mului dialectic luptă cei mai buni oa­meni de ştiinţă, literaţi, artişti, împo­triva rămăşiţelor concepţiilor idea­liste, retrograde, şi a liberalismului faţă de influenţele ideologiei burgheze, împotriva dogmatismului şi bucheris­­mului. O mai largă desfăşurare a dis­cuţiilor şi dezbaterilor, bazate pe confruntarea liberă a opiniilor, va asigura acestei lupte o mare eficaci­tate, va duce la o dezvoltare şi mai fructuoasă a muncii creatoare în ştiin­ţă, literatură, artă. Conti­nuînd tradiţiile progresiste ale înaintaşilor, călăuziţi de partid, oame­nii de ştiinţă din ţara noastră luptă pentru obţinerea de noi succese, care să sporească contribuţia ştiinţei la dezvoltarea economiei naţionale, să ducă la inflorirea culturii şi să ridice prestigiul lor internaţional. Apropiind ştiinţa de practica construcţiei socia­liste, ei contribuie ca, aşa cum a cerut Lenin, „ştiinţa să devină pe deplin şi intr-adevăr un element component al vieţii noastre de toate zilele­". Se dezvoltă reţeaua sanitară IAŞI (trimisul „Scînteii“) . Pînă în anul 1946 în regiunea Iaşi nu exista nici o casă de naştere. In 1948 funcţionau primele 25, iar la sfîrşitul anului trecut numărul acestora 3 a ridicat la 104. Numai în cursul anu­lui trecut s-au născut în aceste case 13 898 copii. Raionul Tg Frumos are în fiecare comună cîte o casă de naştere. Anul acesta au mai fost înfiinţate alte 10 urmînd ca pini la sfîrşitul anului nu­mărul lor să crească cu încă cinci Numărul circumscripţiilor sanitare ru­rale era de 66 in anul 1944. Astăzi sînt în regiune 118 circumscripţii cu unităţi bine utilate şi înzestrate cu personal sanitar corespunzător. In prezent 8 unităţi de circumscrip­ţii rurale au intrat in reparaţii capi­tale, unele din ele devenind spitale rurale. Numărul spitalelor s-a mărit cu 6 faţă de cele existente în 1949 — şi bine­înţeles — odată cu ele a cres­cut şi numărul paturilor de spital. In 1944 in Întreaga regiune era un singur dispensar TBC. La finele anu­­lui trecut cifra aceasta s-a ridicat la 9. Nici un dispensar de copii cu sta­ţionar nu exista în regiune în anul 1944. Astăzi în cele 8 dispensare de copii cu staţionar din comunele Ivă­­neşti, Şipotte, Lespezi, Ţibăneşt­i, Do­­brovăţ, Voineşti, Boţeşti şi Coarnele Caprii copiii ţăranilor muncitori pri­mesc asistenţă medicală ambulatorie, medicamente şi spitalizare gratuită Deosebit de aceste dispensare cu sta­ţionar, în ultimii 5 ani au mai fost create, pe lîngă spitale raionale şi de circumscripţii, 14 secţii de pediatrie. Unităţile sanitare sunt dotate cu uti­lajul necesar şi cu personalul medico sanitar corespunzător Ca urmare fi­rească a dezvoltării reţelei sanitare, mortalitatea infantilă a scăzut. De pil­dă în raionul Iaşi ea a scăzut în 1955, faţă de 1938, de aproape 3 ori, iar pe întreaga regiune Iaşi, în 1955 faţă de 1947, de 3 ori. Mortalitatea generală a scăzut şi ea pe întreaga regiune în 1955 faţă de 1951 cu 25°/o. Sporul na­tural de populaţie în 1955 faţă de 1951 este mai mare cu 15V«. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: • Secretarul general al O.N.U. a sosit la Moscova (pag. 4-a). • Guvernul Siriei a hotărît re­cunoaşterea R.P. Chineze (pag. 4-a).­­ • O delegaţie agricolă sovie­­­­tică a sosit la Londra (pag. 4-a). • Un articol de Palmiro To­gliatti publicat în ziarul italian „Unita“ (pag. 4-a). • Reluarea lucrărilor Comisiei­­ O.N.U. pentru dezarmare (pag.­­ 4-a).­­ • Mişcarea grevistă din ţările­­ capitaliste (pag. 4-a). BRIGADA, FRUNTAŞĂ Unul din principalele obiective pe care şi l-a propus colectivul fabricii textile „Ţesătura“-Iaşi să-l realizeze in cadrul întrecerii socialiste este acela de a produce fire şi ţesături mai multe şi de bună calitate. In secţia ringuri, brigada fruntaşă condusă de tînăra Paraschiva Hoştină a produs, in ultimele luni, mai bine de 800 kg. fire de bumbac de calitatea l­a peste sarcinile de producţie. In clişeu, Tov. Paraschiva Hoştină analizează, împreună cu celelalte membre ale brigăzii, calitatea firelor produse. V­EŞTI DIN ÎNTREPRINDERI „1956 — Bun pentru cereale“ CLUJ (coresp. „Scînteii"). — Ceferiştii din regionala Cluj se preocupă intens de pregătirea parcului de va­goane cu care se va trans­porta recolta din acest an. Pînă în prezent, inscripţia ,,1955 — Bun pentru cerea­le“ a fost aplicată pe 2.313 vagoane, planul prevedea ca pînă la 15 iulie să fie reparate 2.000 vagoane. Prin buna organizare a muncii, echipele din această regională au reuşit să înde­plinească planul cu 13 zile înainte de termen. La lucrările de reparare a pereţilor, uşilor şi podelelor vagoanelor, precum şi a a­­paratelor de descărcare, s-au evidenţiat numeroase echi­pe de etanşare. Printre a­­cestea se numără cea condu­să de Gheorghe Tipănuţ, de la staţia C.F.R.-Oradea, cele ale şefilor de revizie Teodor Chiş de la staţia C.F.R. Satu Mare şi Ioachim Popa, de la staţia C.F.R.-Turda. O contribuţie însemnată la buna desfăşurare a lucrărilor de reparaţie a vagoanelor pentru transportul cerealelor a adus-o şi direcţia regiona­lă C.F R.-Cluj care, pe baza unui plan de muncă amă­nunţit, a pregătit temeinic e­­chipele de muncitori şi le-a aprovizionat la timp cu ma­terialele necesare. Prima șarja la cuptorul electric CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). La fabrica „Electro­­putere“ a fost sărbătorit zilele trecute un eveniment de seamă: turnarea primei șarje de oţel la cuptorul electric de mare capacitate, a cărui montare a fost terminată de curînd. Elaborarea acestei șarje s-a făcut sub suprave­gherea inginerului Gheorghe Bica și a turnătorului Stan Moraru. Analiza făcută în laborator a arătat că oțelul elaborat la noul cuptor este de calitate bună. Cuptorul, transformatorul de curent, regulatorul auto­mat sunt de fabricaţie sovietică. Lucrările de montare au fost executate de specialiştii noştri după documentaţia sovietică. Muncitorii fabricii şi-au dat şi ei contribuţia la realizarea noului cuptor, executînd­­tabloul de comandă şi alte dispozitive. Prin punerea în funcţiune a acestui cuptor fabrica „Electroputere“ va putea produce oţelul necesar diferite­lor piese de tramvai pe care înainte le primea de la alte uzine din ţară. Noul cuptor electric satisface şi nevoile de oţel ale altor fabrici din regiune. La lucrările de insta­lare şi montaj a noului cuptor, muncitorii şi specialiştii fabricii au făcut economii de peste 500 mii lei. Au lichidat rămînerea în urmă PETROŞANI (coresp. „Scînteii“).­­ Incepînd din luna martie a acestui an, minerii de la Lupeni şi-au îndeplinit lună de lună pla­nul de extracţie a cărbune­lui. Intre 1 şi 25 iu­nie colectivele tuturor sec­toarelor minei au reuşit să recupereze rămînerea în urmă şi să obţină depăşiri ale sarcinilor de plan de 8,2%-16%. Aceasta se da­­toreşte îndeosebi preocupă­rii întregului colectiv pentru realizarea unei producţii ritmice în abatajele bronta­le, prin aplicarea iniţiativei „O fişie de cărbune pe zi, cu tăierea intr-un singur schimb“. O largă extindere a căpă­tat organizarea ciclică a lu­crului în abatajele frontale, prin extracţia unei fîşii de cărbune pe zi, în sectorul I B, condus de tehnicianul Nicolae Moraru. Luna tre­cută productivitatea muncii realizată în sectorul I B a fost cu 194 kg. cărbune pe post (8 ore) mai mare decît cea planificată. De la 1 la 25 iunie, co­lectivul minei Lupeni a dat economiei naționale 7079 tone cărbune cocsificabil peste plan, recuperînd în­treaga rămînere în urmă din primele două luni ale anului. In 25 zile —peste 1100 tone Ţiţei în plus BACAU (coresp. „Scîn­teii“). — In schelele petro­lifere din Moldova muncito­rii şi tehnicienii desfăşoară întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei de ţiţei. Colaborarea dintre munci­tori, ingineri şi tehnicieni este din ce în ce mai rodnică. Inginerii Nicolae Roşea, Maria Dinu, Ion Giurgiu din schela Moineşti îi învaţă şi ii ajută pe muncitori să fo­losească mai bine tehnica nouă, să aplice metodele înaintate de lucru. In luna iunie, cu sprijinul efectiv al inginerilor, petro­liştii de aici au efectuat fi­surări hidraulice la un număr de 14 sonde. Ca urmare a operaţiilor de fisurare hi­draulică, producţia de ţiţei a unor sonde a crescut cu 8—20 tone pe zi. In primele 25 zile ale lunii, colectivul schelei Moi­neşti a extras 1.110 tone ţiţei peste sarcinile de pian. In acelaşi timp pro­ductivitatea muncii a cres­cut cu 2,4 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 1,7 la sută. (Continuare în pag. 3-a) O problemă de mare : „Noi v-am­ arătat drumul, gospodăriilor colective , de-acuia descurcaţi-vă singuri!“ însemnătate, îndrumarea Gospodăria colectivă „30 Decem­brie“ din satul Grindeni, raionul Gura Jiului, a luat fiinţă în toamna anului 1952. Cei mai mulţi dintre colectivişti au muncit cu rîvnă şi s-au străduit să contribuie la dezvoltarea gospodăriei. In anul trecut, de pildă, de pe o su­prafaţă de 20 ha. cu porumb semănat in cuiburi aşezate în pătrat şi îngri­jit mai bine s-au recoltat cîte 3200 kg. porumb ştiuleţi la ha. Avînd o recoltă bună gospodăria colectivă a reparti­zat cîte 8 kg. porumb la zi-muncă. Unele succese s-au obţinut şi în ceea ce priveşte creşterea oilor etc. Faţă de posibilităţile de dezvoltare ale gospodăriei însă aceste realizări sunt neînsemnate. Din cauză că mulţi colectivişti nu participă la lucru, cul­turile nu sunt îngrijite la timp. Faţă de fertilitatea solului recoltele sunt slabe. Din valorificarea legumelor de pe cele 3 ha. grădină s-a realizat anul trecut un venit de numai 16.000 lei, a­­dică tot atît cit s-ar fi putut obţine de pe un singur hectar. Mari cantităţi de coceni de porumb, care ar fi putut fi daţi ca hrană vitelor, s-au stricat pe cîmp. Munca se desfăşoară la voia în­­tîmplării. Brigada (una singură) şi echipele există numai pe hîrtie, căci muncile se fac de-a valma. O frînă în dezvoltarea gospodăriei este şi faptul că aci se încalcă în mod nepermis prevederile statutului model. Astfel, în vreme ce majoritatea colec­tiviştilor cinstiţi, hotărîţi să-şi creeze o viaţă mai bună şi-au adus în gospodă­rie tot ceea ce face parte din avutul obştesc, alţii şi-au oprit în afara gos­podăriei vite de munca şi pămînt mai mult decît prevede statutul. Constan­tin Lungan, de pildă, a venit în gos­podărie doar cu 4 ha. de pămînt, iar alte 2 ha. din pămîntul cel mai bun şi sculele de fierărie cu care lucrează in atelierul propriu le-a oprit. Oprea Că­­priceanu are, de asemenea, 1 ha. de pămînt şi 0,25 ha. de vie, iar Dumi­tru Spina 50 ani de pămînt, un sfert de hectar de vie, 2 vaci şi un plug pe care trebuie să le aducă în gospodă­rie. Aceşti colectivişti sînt preocupaţi mai mult de gospodăria lor personală şi nu contribuie prin munca lor la dez­voltarea gospodăriei colective. Este lucru dovedit de gospodăriile colective fruntaşe că acolo unde colec­tiviştii şi-au ales singuri conducătorii,, oameni cinstiţi, buni organizatori, cu dragoste pentru gospodărie, şi rezul­tatele au fost bune. Dar, cum era să se petreacă acest lucru la gospodăria colectivă din Grindeni, unde democra­ţia internă a gospodăriei a fost adesea încălcată? In cei aproape 4 ani ci­i au trecut de la constituirea gospodăriei au fost schimbaţi 5 preşedinţi pe care organele raionale de stat şi de partid îi numeau fără să ţină seamă de păre­rile colectiviştilor. La începutul aces­tui an a fost numit ca preşedinte O­­prea St. Căpriceanu, care era pe atunci funcţionar la poştă şi care s-a înscris în gospodărie ca să fie tot funcţionar. Cum poate oare să conducă activitatea unei gospodării colective un om care nu se pricepe la organizarea muncii şi, pe deasupra, nu are nici dragoste faţă de avutul obştesc? El se socotea ca pedepsit fiindcă a fost adus în gospo­dărie. Odată „ales“ ca preşedinte s-a şi apucat de diferite afaceri, fapt care a făcut ca după două luni să fie în­locuit din funcţia de preşedinte. Toate aceste nereguli au făcut ca gospodăria colectivă din Grindeni să bată pasul pe loc, să rămînă în ace­laşi stadiu de la înfiinţare. In 4 ani, gospodăria a crescut doar cu 9 familii (de la 27 la 36). Şi nici nu putea fi altfel de vreme ce, nefiind îndrumată şi sprijinită, gospodăria n-a putut de­veni centru de atracţie pentru ţăranii muncitori din sat. Veniturile gospodă­riei sunt mici. Dacă munca era bine or­ganizată pentru ca lucrările agricole să se poată face la timp, iar recoltele să crească, dacă ar fi existat preocupare pentru dezvoltarea avutului obştesc, fără îndoială că și veniturile reparti­zate pe ziua muncă ar fi fost mai mari. Gospodăria posedă, de pildă, 15 ha. teren inundabil, de pe care aproape în fiecare an recolta de cereale este compromisă. Acest teren este însă bun pentru orezărie. Cultura orezului ar fi adus gospodăriei venituri de sute de mii de­ lei. De ce nu pot face însă acest lucru colectiviştii ? Pentru că le lipseşte tocmai îndrumarea din partea tehnicienilor agronomi ca să facă acest lucru. In mare măsură se face simţită lipsa muncii politice din partea orga­nizaţiei de bază din gospodărie. De la începutul anului şi pînă acum, mem­brii de partid din gospodărie nu au ţi­nut nici o adunare în care să discute problemele ce frămînd­ pe colecti­vişti. Organizaţia de bază nu s-a se­­zisat că consiliul de conducere nu are nici un plan de muncă şi nici nu ţine şedinţele normale, fiindcă nici ea nu a făcut acest lucru. Dumitru M. Căpri­ceanu, secretarul organizaţiei de bază, pe lîngă faptul că nu se preocupă de munca politică nu este nici exemplu în muncă, întrucît nici el, nici soţia sa, nu participă cu regularitate la lucru în gospodărie. Principalii răspunzători pentru sta­rea de lucruri de la gospodăria colec­tivă din Grindeni sunt Comitetul raio­nal de partid şi Sfatul popular raional Gura Jiului, care „cunosc“ situaţia de la această gospodărie doar din infor­mări umflate şi din şedinţele care au avut loc la reşedinţa raionului. Nu se poate spune că membrii biroului comi­tetului raional de partid şi ai comite­tului executiv al sfatului popular raional nu se deplasează pe teren. Ei merg pe teren, dar ocolesc din fuga maşinii raionul, se opresc pe ici pe colo, dau cîteva sfaturi şi se grăbesc să se reîntoarcă la reşedinţa de raion Să recoltăm la timp şi fără pierderi! Oamenii muncii din agricultură, urmînd îndemnul partidului, au însă­­mînţat în toamna anului trecut o suprafaţă mai mare cu cereale păioase decît în ceilalţi ani. Veşti din unele regiuni ale patriei arată că recoltatul a şi început. Pînă la 2 iulie a.c. au fost secerate păioasele de pe 22.255 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în regiunile Craiova, Piteşti şi Timişoara. Muncitorii din gospodăria de stat Drăgăneşti-Olt, regiunea Piteşti, au re­coltat orzul de pe o suprafaţă de 300 ha. şi au obţinut o producţie medie de 2500 kg. boabe la hectar. Aproape 200 de colectivişti de la G.A.C.-Roma, raionul Botoşani, intr-o însufleţită întrecere, au început recoltatul orzului. Condiţiile climaterice din acest an au făcut ca vegetaţia cerealelor pă­ioase să întirzie. In următoarele zile însă vor da în pîrgă griul şi alte cereale păioase de pe mari suprafeţe de teren. Avînd în vedere că intr-un timp scurt vor trebui recoltate suprafeţe întinse este necesară o cit mai bună organizare a muncii, astfel ca seceratul — această importantă lucrare — să nu întîrzie nici o clipă. Orice zi de Intîrziere poate provoca mari pierderi prin scuturarea cerealelor. Printr-o bună organizare a muncii, cu forţele şi mijloacele existente in fiecare regiune, secerişul poate fi terminat în 10-12 zile. Pentru aceasta este necesar ca toate secerătorile, combinele etc. să lucreze cu întreaga lor ca­pacitate. De asemenea, trebuie reparate în decurs de cîteva zile toate maşi­nile agricole care vor intra imediat în funcţiune; neîntîrziat trebuie fixate şi amenajate ariile de treier. Inginerii şi tehnicienii agronomi să cerceteze zi de zi starea culturilor şi să indice ţăranilor muncitori momentul cînd trebuie să înceapă recoltatul. O mare atenţie trebuie acordată transportului recoltei la aici, astfel ca treierişul să poată începe după 3—4 zile de la recoltat. In urma recoltării cerealelor este necesar ca în cel mai scurt timp să fie executat dezmiriştitul, lucrare de mare importanţă pentru obţinerea de recolte bogate în anul viitor. Oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să se îngrijească de executarea la vreme a lucrărilor de îngrijire a culturilor prăşitoare, să grăbească strîngerea finului şi să însămînţeze suprafeţe cît mai mari cu plante furajere în mirişti. Pentru realizarea volumului mare de lucrări în campania recoltărilor de vară este necesară folosirea fiecărei zile şi ore prielnice de lucru la cîmp. Organele de partid au datoria să ducă o temeinică muncă politică și organi­zatorică pentru stringerea recoltei la timp și fără pierderi, pentru asigura­rea pîinii poporului muncitor. Teatrul „MHAT“ la Cluj Marţi la amiază a sosit în oraşul Cluj colectivul Teatrului Academic de Artă „Alaxim Gorki“ din Moscova („MHAT"). In întîmpinarea solilor artei drama­tice din Uniunea Sovietică, pe peronul gării Cluj se aflau reprezentanţi ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, ai institutelor de artă şi ai ansamblurilor de artişti amatori, artişti ai teatrelor şi operelor din lo­calitate, oameni de cultură, numeroşi cetăţenii. Gh. Neamţu, vicepreşedinte al sfatu­lui popular regional, a adresat oaspe­ţilor, în numele cetăţenilor din regiu­nea Cluj, un călduros şi frăţesc salut de bun sosit. Vorbind despre nerăbdarea cu care clujenii aşteaptă spectacolele „MHAT“­­ului, Gh. Neamţu a spus, adresîndu-se actorilor sovietici: „Avem în Cluj teatre, opere, o filarmonică , ne bucu­răm de o viaţă artistică bogată. Spec­tacolele pe care le veţi da vor con­stitui un mare eveniment cultural şi în acelaşi timp un prilej pentru actorii noştri de a învăţa de la înalta dv. măiestrie artistică“. A luat apoi cuvîntul Alexandru Marius, artist emerit al R.P.R., care a spus printre altele : „Dumneavoastră nu sînteţi numai cetăţenii unui mare popor, ci reprezentaţi însuşi sufletul său, întruchipaţi pe scenă cu mare măiestrie idei luminoase şi sentimente copleşitoare. De aceea, noi vă adresăm un salut călduros şi vă exprimăm marea, adînca noastră admiraţie“. Mulţumind pentru primirea căldu­roasă făcută actorilor sovietici, A. V. So­odovnikov, directorul Teatrului „MHAT“, a spus : „Artiştii „MHAT“­­ului sînt bucuroşi de vizita lor în acest mare şi vechi centru cultural al Re­publicii Populare Române şi de aceea sîntem fericiţi că vom avea prilejul să ne cunoaştem mai îndeaproape în aceste 4 zile ale turneului nostru la Cluj. Am adus aici odată cu arta noa­stră un frăţesc salut din partea popoa­relor Uniunii Sovietice“. Cei prezenţi au făcut o caldă ma­nifestaţie de simpatie renumiţilor ac­tori sovietici. Oaspeţilor li s-au oferit buchete de flori. Seara, colectivul teatrului „M.H.A.T.“ a prezentat la Teatrul Naţional piesa „Orologiul Kremlinului“ de N. Pogo­din. Ca şi în spectacolele date la Bucu­­reşti cu aceeaşi piesă, B. A. Smirnov, artist emerit al R.S.F.S.R., în rolul lui Lenin, B. N. Livanov, artist al po­porului al U.R.S.S., în rolul bătrînu­­lui inginer Zabelin, B. I. Petker, artist al poporului al R.S.F.S.R., L. F. Zo­lotuhin, M. V. Anastasieva şi ceilalţi interpreţi ai presei au realizat creaţii de neuitat. Publicul clujan a răsplătit cu aplau­ze puternice la scenă deschisă pe ma­rii actori sovietici. La sfîrşitul spectacolului o delega­­­ţie de actori din Cluj au oferit inter­preţilor flori. Artista Viorica Dimitriu a salutat prezenţa actorilor sovietici în mijlocul publicului şi artiştilor din Cluj. A răspuns I. M. Maievski, artist al poporului din R.S.S. Bielorusă. Se măreşte staţiunea ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­teii“).­­ La staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea Mare, raionul Mediaş, se desfăşoară în prezent mari lucrări de construcţie. Unele dintre ele — 2 blocuri pentru locuit (unul cu 32 de camere pentru necăsătoriţi şi al­tul cu 12 apartamente pentru fami­lişti), un castel de apă, o bază petroli­feră şi altele — sunt începute cu un an şi chiar cu doi ani în urmă. Paralel cu lucrările de finisaj la aceste lu­crări, în primăvara acestui an au în­ceput şi alte lucrări: un pavilion ad­ministrativ, un atelier mecanic, o ram­pă de spălat maşinile, precum şi lu­crări de instalaţii electrice, canalizare şi gaz metan. Toate lucrările vor fi terminate pînă la sfîrşitul acestui an. Talente din popor La concursul echipelor de amatori de la sate Peste 1.000 de artişti amatori din satele raioanelor Cărei, Tăş­­nad, Satu Mare şi Cehul Silva­­niei au trăit duminica trecută clipe cu adevărat emoţionante. Ei aveau să-şi măsoare forţele în cintece şi jocuri pe scena Teatrului de Stat din Baia Mare, in cadrul fazei regionale a concursului echipelor de a­­matori de la sate. Cei 90 de corişti din Medieşul Au­rit, care au in repertoriu peste 30 de bucăţi corale, au apărut pe scenă in minunate costume na­ţionale, lucrate de ei, interpre­­tind cu măiestrie bucata „Din Sătmar", prelucrare după o ho­ră locală. Aceştia păreau singu­rii aspiranţi din acea zi la titlul de fruntaş al concursului. Dar iată că la acelaşi nivel de in­terpretare, cu costume şi mai frumoase, s-au prezentat şi co­riştii din satul Bălăşeşti, raio­nul Satu Mare. Acest cor, al­cătuit din aproape 100 de per­soane, a impresionat auditoriul prin interpretarea frumoasă a bucăţilor corale „Mă mir pădu­re de tine’’ de l. Micu, „Răsu­net de la Crigana” de l. Vidu, „In gospodărie’’ de M. Neagu. Cu şi mai mult entuziasm au fost primite echipele de joc, care au făcut o adevărată de­monstraţie coregrafică. Suita de jocuri locale, interpretată de echipa din Motiş — Cehul Sil­­vaniei şi îndeosebi „Invirti­­tele”, „Feciorescul”, „Ungu­rescul” etc., jucate de echipele din Cehul şi Racova, raionul Tăşnad, au primit nenumărate aplauze la scenă deschisă. Cele 8 coruri, 12 echipe de joc şi 4 brigăzi artistice de a­­gitaţie care s-au produs in pri­ma zi de concurs la Baia Mare au demonstrat pe deplin dez­voltarea continuă a activităţii echipelor de amatori şi îndeo­sebi creşterea nivelului artistic al acestora. PENTRU SPORTIVII ÎNTREPRINDERII « • ,Z I-----— ZI.--------------ut tu, latine ue inui­t şi alte baze sportive construite la oraşe şi sate, oamenii muncii au la­­ dispoziţie şi numeroase săli de sport în întreprinderi. Sub condu- f­a cerea sindicatelor, aci se organizează competiţii sportive, campionate de * gimnastică etc. In clişeu: sala de gimnastică a uzinelor „Janos Herbak“ din Cluj. f »«COOOOOOooooooooooo©ooooooocooooocacoooo(jooo«5ooocooccccoo»o»e9cccc«<N?cvoccN:r>c-0-x-<?oc*c^l?ci

Next