Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-22 / nr. 3655

Organ al Comitetului Central al P.M.R., ANUL XXV Nr. 3655 Duminică 22 iulie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Să stringeni la timp și fără pierderi recolta de cereale! I La treierat se văd roadele bo- f­i gate ale muncii unite. Colecti- 8 I viştii din Lovrin, regiunea Ti-­­­g­mişoara, au obţinut în medie 8 8 2.200 kg. orz la ha., de pe o su- 8 praf­aţă totală de 40 ha. \ g In clişeu: Aria colectiviştilor, 8 8 în timpul treieratului. O ' O Soooooooooooooooooooooocoo OOOOOOOOOO OOOOOOOOOO S> - oooooooooo ooooooooooo; Raioane care au terminat recoltatul In cinstea zilei de 23 August oa­menii muncii de pe ogoarele raionului Răcari, regiunea Bucureşti, au termi­nat de recoltat, în ziua de 18 iulie a.c., întreaga suprafaţă semănată cu grîu şi orz. Primii pe raion care au terminat de recoltat păioasele au fost colecti­viştii din Colacu şi Săbăreni. Printre primii pe raion la recoltarea păioase­­lor se mai numără muncitorii şi tehni­cienii de la gospodăria de stat Bălteni, intovărăşiţii din Ghimpaţi, precum şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din comunele Coşoba, Săbăreni şi Ghimpaţi. Ţăranii muncitori întovărăşiţi din Ghimpaţi au terminat de treierat or­zul, iar acum sunt pe terminate şi cu treieratul griului. Ei au obţinut în medie cite 2600 kg. boabe la ha. In întreg raionul Răcari s-a terminat de treierat orzul de toamnă şi se continuă treieratul griului. Odată cu recoltatul se face dezmi­­riştitul. Pînă acum s-au dezmiriştit 004 ha. şi s-a efectuat arătură de vară pe 375 ha., în care s-au însăminţat plante furajere. PITEŞTI (red. ziarului „Secera şi ciocanul“). — După raionul Drăgă­­neşti Olt, al 2-lea raion din regiunea Piteşti care a terminat secerişul este raionul Slatina. Şi în acest raion, în fruntea strîngerii recoltei au fost co­lectiviştii. Folosind fiecare oră bună de lucru, colectiviştii din Curtişoara, Valea Mare şi Comăniţa au terminat primii pe raion secerişul păioaselor. Ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale au urmat exemplul colectivişti­lor şi au dat zor la strinsul recoltei la timp. Printre comunele fruntaşe la seceriş se numără Dranovăţu, Izvoarele şi Piatra-Sat. In seara zilei de 19 iulie, secerişul păioaselor pe raion s-a ter­minat. „Ariile pionierilor“ Cîteva sute de pionieri din satele şi comunele regiunii Constanţa au înfiin­ţat anul acesta nouă mici arii. Aici ei aduc spicele adunate de pe cîmp. La una din aceste arii, constituită în comuna Chirnogeni, s-a treierat zilele trecute prima cantitate de spice de grîu, obţinîndu-se peste 500 kg. de boabe. Succese asemănătoare au realizat la a­­riile lor şi micuţii agricultori din To­­praisar şi Cumpăna. In ultima săptă­­mînă, pionierii şi şcolarii din regiunea Constanţa au adunat de pe cîmp spice din care au rezultat peste 3.000 kg. de grîu. Ce ne împiedică să recoltăm mai mult cu combina Cu cîteva zile în urmă am citit în ziarul „Scînteia“ un articol semnat de combinerul Alexandru Călinoaia de la G.A.S.-Drăgăneşti Olt, în care descria cum reuşeşte să recolteze zilnic cu combina cite 20.000 kg. cereale. Fără îndoială că acest re­zultat este bun. Şi eu am reu­şit în unele zile din anul trecut să recoltez cu combina cîte 20.000 şi chiar 25.000 kg. cereale. Insă, în anul acesta, deşi avem­­suprafeţe cu mult mai mari de recoltat, nu reu­şesc să string dec­ît 11-12 tone pe zi. De îngrijit, n-am ce zice, îmi în­grijesc cu aceeaşi dragoste maşina. Atît în perioada de stocaj cît şi in perioada recoltării o gresez după fie­care 10 ore de lucru, îi schimb u­­leiul la motor de 2 ori pe săptă­­mînă, o cruţ, ocolind terenurile acci­dentate. Şi, ca rezultat, de 4 ani de cînd lucrez cu această combină, nu i-am făcut nici o reparaţie gene­rală. Deoarece anul acesta pe unele locuri grîul este puţin mai subţire şi mai rar decit în anul trecut, am strîns tromba de la combină la maximum şi i-am mărit turaţia, pen­tru a evita ieşirea spicelor întregi în paie, iar vînturătoarea am re­glat-o în aşa fel ca să nu lase boabe în pleavă. De asemenea, am reglat şi sitele, atît cît trebuie, ca să se cureţe bine boabele şi să nu fie a­­runcate afară. Pe parcelele mai mari şi eu folosesc sistemul de recoltare în suveică. Totuşi, treaba nu merge pe mă­sura posibilităţilor pe care le avem. Sînt combineri de la noi care abia reușesc să strîngă cîte 6-7 tone ce­reale pe zi. Din această cauză, strîn­­sul cerealelor de pe cele 3250 ha. este mult intirziat. Cu toate acestea combinele, batozele și secerătorii a­­legători stau zile întregi fără să lu­creze, din cauză că nu se asigură buna aprovizionare şi funcţionare a lor. Nici întrecerea pentru „Cît mai multe hectare recoltate pe agregat" şi „Cît mai multe tone treierate pe batoză", pentru care luptă com­­binerii şi tractoriştii din alte părţi, la noi nu există. Fiecare tractorist şi fiecare combiner lucrează după cum îl taie capul. Bine ar fi dacă conducerea gos­podăriei noastre s-ar ocupa mai în­deaproape de organizarea muncii în secţiile gospodăriei, de folosirea din plin a maşinilor, iar comitetul sin­dical de organizarea întrecerii socia­liste în rindurile combinărilor şi tractoriştilor, măcar acum cînd e vorba să strîngem rodul muncii de peste an. NICULAE CRISTU combiner la G.A.S. — „B. Berea“ regiunea Galaţi Cine este vînovat... — Două zile am pierdut din seceriş şi grîul se scutură — le spune preşedintele gospodăriei colective, Victor Bradea, tovarăşilor Gh. Stancu, instructor al Comitetului raional de partid Adjud, şi Ion Burghelea, colec­tivist (care se văd în clişeu).— Oare pe cei de la S.M.T. nu-i doare de munca noastră ? De ce să pierdem noi din cauza lor ? Conducătorii S.M.T. ului Adjud şi, în primul rînd directorul Marin Roşianu, trebuie făcuţi răspunzători pentru că au dat pe teren maşini prost reparate şi pentru că nu se îngrijesc nici acum de buna lor func­ţionare. ...că această secerătoare-legătoare a S.M.T.-ului Adjud n-a tras decit o brazdă în lanul de griu al gospodăriei colective din Perechiu şi apoi s-a defectat ? Pop Gheorghe face de planton. Se plictiseşte el nu-i vorbă, însă n-are încotro ; aşa-i regula statornicită : în fiecare zi cîte un brigadier să facă de planton la dormitoare. Cîtăva vre­­­me se plimbă de la un capăt la ce­lălalt al sălii mari, cu paturi pe-o parte şi alta, mai aranjează cîte o pătură, citeşte cîteva pagini, apoi iar se apucă să numere minutele ce-i mai ramîn pînă la sfîrşitul plantonului. Ziua de muncă e în toi şi şantierul — pe locul căruia se va ridica cel mai mare combinat de sticlă şi faianţă din­ ţară . Văzut pe fereastra dor­mitorului, pare o vastă orchestră în care fiecare instrument îşi are ro­lul său bine determinat; screperele muşcă din pămînt cu poftă, macara­lele, asemeni unor uriaşi de basm, îşi întind braţele şi ridică parcă în joacă greutăţi de cîteva tone, benzile trans­portoare cară nisipul la zeci de me­tri, maşini basculante, autocamioane aleargă care-ncotro, iar cele cîteva sute de muncitori dirijează şi dau în­sufleţire acestui peisaj pe care Sighi­şoara, cu toată bătrineţea sa medie­vală, nu se poate lăuda că l-ar mai fi văzut cîndva. Pop abia desluşeşte feţele oamenilor din echipa de săpă­­tori condusă de Egor Foca, porecliţi „excavatoare cu barbă“ pentru că dau cîte două şi trei norme pe zi. Puţin mai încolo sapă echipa condusă de Constantin Iacob, care de asemenea stîrneşte admiraţia celorlalţi muncitori prin depăşirile zilnice de cîte 200 şi 300%. Brigadierii sunt mai uşor de recu­noscut după salopetele încă noi şi ne­decolorate de soare. Cu toate că au venit pe şantier abia de vreo două luni, unele echipe, cum sunt cele con­duse de Iustin Bordea şi Trif Ispas, au obţinut realizări dintre cele mai frumoase, depăşind în medie planul cu 60%.­ — Hei, măi Pop, nu ţi se urî de atîta şedere? îi strigă din drum un tînăr înalt și slăbuţ. E Gheorghe Bivolaru, pe care meşterul îl trimi­sese să aducă nu ştiu ce unealtă de la magazie. — Ba da măi frate, însă ce să fac dacă mi-a venit rîndul ? Parcă de voia mea stau aici ? Cum merge echi­pa voastră ? — Bine, insă băieţii nu prea-s mul­ţumiţi. Iar eu zîzania pe care „cer Scrisori de pe şantiere din Oraşul Stalin“ o bagă între ei, o să avem de furcă ! Vii după-amiază la repetiţia brigăzii de agitaţie ? — Viu, cum să nu ! Bivolaru e unul dintre tinerii des­pre care se poate spune că venind pe şantier şi-a găsit cu adevărat un rost în viaţă. De curînd, pentru destoini­cia sa, tovarăşii săi l-au ales şef de echipă. Aparent lucrul nu-i din cale afară de extraordinar şi totuşi, pentru acest tînăr de aproape 28 ani, faptul marchează o adevărată cotitură. Pînă a venit pe şantier a avut atîtea mese­rii, a peregrinat prin atîtea locuri, în­­cît nici el nu le mai ţine minte pe toate. Boala de care suferea pe atunci el singur o caracterizează : „nestator­nicie“ Uneori chiar se şi mîndrea cu asta. Oricum, nu eşti ca toţi ceilalţi. Şi Gorki, cît a fost el de mare, a hoi­nărit toată tinereţea Cam aşa se mîngîia Bivolaru, uitînd că realitatea noastră de astăzi cu cea în care Gorki şi-a trăit tinereţea nici pe departe nu se aseamănă ! Şi totuşi, de la o vreme, Bivolaru şi-a dat seama că lucrurile nu stau chiar aşa cum îi plăcea să şi le închipuie. Pesemne că apelul U.T.M. l-a gă­sit pe Bivolaru într-o asemenea stare sufletească Altfel nu se poate explica venirea lui pe şantier printre primii brigadieri. Şi iată că viaţa de aici l-a prins în viitoarea ei încetul cu înce­tul Uneori în ti­m­pul lucrului, la masă sau în dormitor rămîne clipe întregi cu privirile pierdute. Credeţi că-l ma­cină vreun dor de ducă? Nu. In acele clipe Bivolaru primeşte viz­ia capri­cioaselor muze Şi, pe furiş, scoate din buzunar un petecuţ de hir­­tie, un muc de creion şi-şi înseamnă o rimă, ba uneori chiar o strofă în­treagă. Pînă acum, gazeta de perete (cea mai înţelegăto­are­­) i-a şi publicat un poem închinat brigadierilor, în care deşi unele versuri şchioapătă, parcă citeşti dorinţa autorului de a rupe cu viaţa de „nestatornicie" Intr-o zi, Gantz instructorul regional U T M„ l-a întrebat ce gînduri are pentru vii­tor. Era și Pop de față. — In primul rînd, a răspuns Bivo­laru pe gînduri, vreau să termin şcoa­la elementară ; n-am decît patru clase. Apoi să urmez o şcoală medie. Fără cultură nu se poate scrie poezie, chiar dacă ai avea talentul Iui Eminescu. MAHE Iar în al doilea rînd am de gînd să scriu un roman autobiografic, în care să arăt societăţii viaţa mea. Să vadă tinerii cum să-şi folosească anii cei mai frumoşi, nu să şi-i irosească fără nici un rost. „Ce mai roman aş scoate eu, îşi spunea Pop ascultîndu-l, despre oa­menii pe care i-am cunoscut şi la Bumbeşti-Livezeni, şi la Lunca Prutu­lui, şi aici !" Pentru prima dată lui Pop, care pînă atunci nu se gîndise niciodată la asta, îi părea rău că nu-i înzestrat cu talent. Şi­ cred că avea dreptate. Să-l luăm bunăoară pe Sorv Arghir, care nici pe departe nu-i frămîntat de asemenea gînduri. De altfel nici nu ştie măcar să citească şi să scrie (lucru care tre­buie să stea în atenţia conducerii bri­gadierilor !). Deşi are numai 17 ani­­şi pe el l-a purtat viaţa ca pe o frunză în bătaia vîntului. De ce s-o ascun­dem ? Pînă deunăzi umbla din sat în sat cu cerşitul de şantier a venit aşa, într-o doară. La început i-a venit greu să muncească o zi întreagă. Uneori parcă-l apuca nostalgia după traista pe care o purta din poartă în poartă. Iată însă că puterea colectivului, mi­nunat pedagog, a început să-i insufle respectul faţă de munca folositoare şi faţă de sine ...Ei, dar luîndu ne cu vorba, uita­răm că „bietul" Pop mai are încă mult de stat de planton. Ziua de muncă abia-i în toiul ei. Vă închipuiţi că nu mică-i fu mi­rarea cînd se pomeni cu cîţiva vlăj­gani , Ioniţă Tom­lici, Constantin Cis­­maş şi Gheorghe blum­ea, că intră în dormitor şi­ nici una nici două. se trîntesc pe paturi aşa îmbrăcaţi şi plini de praf — II. pe topenia asta de căldură e o crimă să lucrezi Mai ales că sin­tem­ şi obosiţi . azi noapte ne am intors din oraş pe la ora două. loniţă Totolici căscă demonstrativ, întinzîndu-şi şi mai bine picioarele încălţate pe pătură Pop fierbea Se strădui însă să nu izbucnească : — Vai, sărăcuţii de voi ! Nu vreţi să vă aduc nişte apă caldă să vă îm­băiaţi la picioare? Poate şi-o ţuiculiţă, ha ? Uite acum mă reped la M.A .. (Continuare In pag. 2­ a) „O fîşie de cărbune pe gît cu tăierea intr-un singur schimb" Anul acesta, mi­nerii de la Lupen au marcat impor­tante victorii în bă­tălia pentru ma mult cărbune. Din martie ei şi-au îndeplinit lună de lună planul de extracţie a cărbunelui, reuşind să recupereze întreaga datorie din primele două luni ale anului şi să obţină un plus de 1.637 tone peste planul pe intervalul 1 ianuarie — 1 iulie. In obţinerea acestor succese a avut o mare însemnătate apariţia şi răspîn­­direa iniţiativei „O fîşie de cărbune pe zi, cu tăierea într-un singur schimb“. Ne-am adresat tovarăşului Cristea Aron, directorul minei cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări în legătură cu această iniţiativă. ÎNTREBARE: Este importantă ini­ţiativa „O fîşie de cărbune pe zi cu tăierea într-un singur schimb", în spo­rirea producţiei de cărbune cocsifica­­bil ? RĂSPUNS: Ţinînd seama de faptul că circa 80 la sută din producţia mi­nei Lupeni este extrasă prin abataje frontale, este clar că imprimarea unui caracter ciclic tehnologiei extracţiei în abatajele cu front lung constitue o mare îmbunătăţire faţă de mersul lu­crărilor în ultimii ani. Prima brigadă care a reuşit să pună în practică cu succes această iniţia­tivă este cea condusă de minerul Ioan Juri din sectorul doi, care lucrînd în­tr-un abataj frontal de 78 m, a ex­tras lunar între 1000—2000 tone căr­bune peste plan. ÎNTREBARE: Ce măsuri au fost luate în întreprindere pentru răspîn­­direa iniţiativei ? RĂSPUNS: Conducerea minei a numit responsabili cu producţia din rîndurile ingineri­lor, tehnicienilor şi maiştrilor mineri pentru fiecare aba­taj. In scurt timp în sectoarele 2 şi 3 sud, nici o brigadă n-a mai rămas sub normă , iar în celelalte sectoare situaţia se îmbunătăţeşte în ritm rapid. Totoda­tă, au fost luate şi o serie de măsuri tehnice. Minerii din sectorul 1 B, de pil­dă, în urma introducerii transportului hidromecanizat în 4 abataje frontale, au obţinut avansări lunare de 30—35 m., în loc de 17—19 m., cît era media avansurilor în primul trimestru. In sectorul 4 B, s-au luat măsuri în vederea îmbunătăţirii aerajului prin montarea unor ventilatoare suplimen­tare şi executarea unor lucrări minie­re de aeraj, ceea ce a permis trecerea de la procedeul de abataj cu ciocanul de abataj la procedeul de abataj cu explozivi. In ultima vreme s-a extins iluminatul semi-fix în toate abata­jele frontale. Acest lucru a dus la creş­terea productivităţii muncii cu 25—30 la sută în abatajele care au fost do­tate cu utilajul necesar iluminării. ÎNTREBARE: Care sunt rezultatele acestei preţioase iniţiative în privinţa sporirii productivităţii muncii ? RĂSPUNS: In trimestrul III al acestui an se constată o creştere a productivităţii muncii pe mină cu 10—12%, faţă de cea planificată. In 6 abataje frontale s-a realizat o creştere vizibilă a viteze­­r de avansare. In ultimele două luni avan­sarea medie a abatajelor frontale este cu 20% mai mare decît cea obţinută înainte. Aplicarea acestei iniţiative dă posi­bilitate minerilor să obţină cîştiguri însemnate. Minerii din brigada lui Do­­bay Ion, realizînd sarcina de plan în proporţie de 154% au obţinut sala­rii lunare cuprinse între 2.979 lei (va­gonetarul I. Bekner) şi 4.676 lei (mi­nerul Rusan Nicolae). ÎNTREBARE: Ce măsuri preconi­zează conducerea minei în vederea ex­tinderii iniţiativei,­­pentru creşterea productivităţii muncii în perioada care urmează ?" RĂSPUNS: Conducerea minei a în­tocmit un plan care prevede organi­zarea transportului subteran pentru asigurarea aprovizionării la timp cu vagonete şi materiale. Vor tre­bui lichidate fără întîrziere lipsurile ce se manifestă şi în executarea reviziilor şi reparaţiilor la transportoarele din abataje prin extinderea sistemului de revizie a acestora în fiecare zi şi nu numai în zilele destinate acestor lu­crări. Asigurarea pieselor de rezervă şi a sculelor necesare unor operaţii ur­gente la transportoare va trebui să stea în atenţia serviciului electrome­canic. Cu o mare perseverenţă vom urmări extinderea armării metalice în vederea reducerii consumului de lemn. Convorbire cu tov. Aron Cristea, directorul minei Lupeni, la două luni de la apariţia iniţiativei. f Agenţiile de presă transmit: i » Cuvîntarea rostită de [ N. S. Hruşciov la consfătu­i- I rea de la Sverdlovsk (pag.­­ 3-a). [ ] O delegaţie guvernamen­­­tală sovietică în frunte cu [ N. A. Bulganin, a sosit la­­ Varşovia (pag. 4-a). f » Raportul prezentat de [Jacques Duclos la Congresul [ al XIV-lea al P. C. Francez [(pag. 4-a). [ »Raportul prezentat de E. J Ochab la plenara C.C. al­­ P.M.U.P. (pag. 3-a). [ « S.U.A. și Anglia încearcă [să exercite presiuni asupra' J Egiptului (pag. 3-a). Răspuns constructorilor „Casei Scînteii“ piatră de la carieră la rampa de în­cărcare cu autocamioanele și trac­toarele. In prezent, îndeplinirea acestui an­gajament este principalul obiectiv al întrecerii socialiste în întreprinderea noastră. Pentru a putea asigura trans­portul la timp al tuturor materialelor de care aveţi nevoie cerem, la rîndul nostru, ceferiştilor de la complexul Si­­meria, să ne asigure vagoanele ne­cesare. In numele colectivului: ION CREŢU, directorul întreprinderii; JU­­NEA AVEL, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. ; NIŢU CORNEL, secretarul organizaţiei U.T.M.; TATAI ZOLTÁN, preşedintele comite­tului de întreprindere. 21 iulie 1956. Noi, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderi „Banpotoc“-Deva, citind apelul ce ni l-aţi adresat zilele acestea ne angajăm să terminăm li­vrările de piatră, marmoră şi produce finite pentru șantierul „Casa Scînteii" cu trei zile înainte de termenul cerut de voi, adică pînă la 28 iulie 1036. In acest scop, noi am luat o serie de măsuri pentru folosirea din plin a ca­pacităţii gaterelor de tăiat mar­mora ; vom intensifica transportul de Deva. TELEGRAMĂ Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARŞOVIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­míne şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă transmit dumneavoastră şi întregului popor polonez sincere şi călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preluînd puterea în mîinile sale şi dobîndindu şi adevărata independenţă naţională, a parcurs o cale glorioasa, obţinînd victorii istorice în dezvol­tarea economiei şi culturii naţionale Aceste măreţe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unităţii de nezdruncinat a marii familii a ţărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei şi colaborării între popoare. Poporul român nutreşte pentru poporul frate polonez sentimente de profundă prietenie şi-i urează noi succese în lupta pentru consolidarea cuceririlor sale şi construirea societăţii noi, socialiste. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român Salut fierbinte Poloniei populare frăţeşti Furnalele combinatului siderurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta de lingă Cracovia Poporul polonez aniversează astăzi măreaţa zi de 22 iune 1944, ziua eliberării Poloniei, ziua renaş­terii ei naţionale şi sociale. Vechii Polonii i-au fost proprii marea înapoiere economică, crunta exploatare a poporului muncitor din partea imperialiştilor străini, a mo­şierilor şi capitaliştilor băştinaşi, armata permanentă de şomeri din­tre care mulţi erau nevoiţi să pri­begească departe de meleagurile ţă­rii. Poloniei de azi îi sînt caracteristice realizările poporului muncitor care, însufleţit de con­ştiinţa transformărilor socialiste, şi-a strîns rîndurile în jurul Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez şi, sub conducerea sa încercată, clă­deşte o societate care are ca lege supremă binele oamenilor muncii. Ca urmare a imensei opere de re­construcţie şi a dezvoltării econo­mice de după eliberare, Polonia a devenit una din puterile industria­le ale Europei. Datorită politicii sale externe iubitoare de pace, R. P. Polonă se bucură de un mare prestigiu pe arena internaţională. Succesele obţinute în toate dome­niile de Polonia populară îi înfurie pe duşmanii păcii şi socia­lismului. Ei nu ezită in faţa acţiu­nilor celor mai mîrşave, de felul provocării organizate de agenţi im­perialişti la Poznan. S-au înşelat amarnic acei care şi-au închipuit că, în acest fel, vor izbuti să zdruncine unitatea poporului polo­nez şi avîntul său în munca de construire a socialismului. Strîns unit în jurul partidului şi guver­nului, pătruns de şp­riţul Interna­ţionalismului şi al solidarităţii fră­ţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu toate ţările socialiste, poporul polo­nez păşeşte înainte pe drumul unor noi şi mari victorii. Intre poporul român şi poporul polonez există trainice legături de prietenie tradiţională, care au că­pătat o bază de neclintit după ce ţările noastre au devenit stăpîne pe soarta lor. An de an se dezvoltă colaborarea frăţească romîno-po­­lonă. Poporul român se bucură din adîncul inimii de marile realizări ale poporului polonez. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei frăţeşti, poporul român adresează poporului polonez un fierbinte sa­lut şi îi urează să cucerească noi succese în lupta pentru socialism, pentru pace trainică şi prietenie în­tre popoare. (Citiţi în pag. 2­ a articolul „Marea sărbătoare a Poloniei populare"). Recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a R. P. Polone Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone — Ziua e­­liberării — Jan Izydorczyk, ambasa­dor extraordinar şi ministru plenipo­tenţiar al R.P. Polone la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie la restaurantul Pescăruş. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, N. Ceauşescu, I. Chi­­şinevschi , Al. Drăghici, C. Pîrvules­­cu, Ştefan Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C. I. Parhon, M. Mujic, Constanţa Crăciun, N. Florescu, acad. I. Murgu­lescu, ing. Popa Gherasim, Ion Du­mitru, F. Gheitz, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M Ralea, G. D­raier, D. Simulescu, C. Teodoru, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organiza­ţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi ai presei ro­­mâne şi străine. Au luat parte şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza de tovarăşul Hadji Lleshi, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania TIRANA 21 (Agerpres). — A.T.A. Hadji Lleshi, preşedintele Prezi­diului Adunării Populare a R. P Albania, a adresat următoarea te­legramă preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române, dr. Petru Groza. Poporul albanez. Prezidiul Adunării Populare a R­p. Albania şi eu personal am aflat cu profundă mîhnire vestea despre boala dv. Vă dorim din toată inima însănătoşire grabnică astfel incit să vă puteți continua munca rodnică pentru binele patriei dv. și al păcii. Minerii în concediu de odihnă Munca de zi cu zi, minerii şi-o duc în adîncul pămintului Concediul însă şi o petrec în locuri însorite, la mare sau la munte. Anuul acesta, în staţiunile de odihnă îşi vor petrece concediul mai bine de 11 000 de mineri în primul se­mestru au plecat în staţiuni aproape 3.000 de mineri. La Eforie şi Mamaia, au fost ame­najate două case de odihnă speciale pentru mineri, cu o capacitate de 250 de locuri pe serie. In afară de aceştia, alţi 1000 de mineri vor fi găzduiţi în vilele CCS, şi ale Ministerului Să­nătăţii, la mare. Mulţi dintre minerii fruntaşi îşi vor petrece concediul de odihnă sau vor urma tratament balnear în staţiuni din R D Germană R. Cehoslovacă şi U­R­S­S Printre aceştia se numără şi Ambrozie Roman de la I­upeni, şi Ion Matanga de la preparaţia Petrila care au plecat în R Cehoslovacă, Gh­eor­­gh­e Croitoru de la Petrila, care îşi petrece concediul de odihnă in loca­litatea Soci din Uniunea Sovietică, Petre Iacob de la Petrila şi Mihai Tocaciuc de la Aninoasa, care se odih­nesc într-o frumoasă staţiune clima­terică din R. D. Germană. In fiecare lună, alţi mineri pleacă să-şi petreacă concediul de odihnă în străinătate.­ ­Agerpres)

Next