Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)

1957-06-12 / nr. 3930

Intîmpinaţi cu multă căldură şi dragoste de poporul român Conducătorii poporului frate bulgar şi-au început vizita de prietenie în ţara noastră ORADEA 11. — (De la trimişii speciali „Agerpres“). — Marţi după­­amiază a sosit în Republica Popu­lară Romînă delegaţia guverna­mentală şi de partid bulgară care a făcut o vizită în R. P. Ungară. In drum spre patrie, delegaţia va face o vizită prietenească de cîteva zile în ţara noastră, la invitaţia guvernului Republicii Populare Romíne şi a Co­mitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei guvernamen­tale, Todor Jivkov, prim secretar al C.C. al P.C.R. şi membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei de partid, Raiko Damianov, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul Comerţului, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., Karlo Lukanov, ministrul Afacerilor Externe, membru al C.C. al P.C.R., Stoian Toncev, ministrul Gospodăriei Comunale, Urbanisticii şi Drumurilor, membru al conducerii permanente a Uniunii Populare Agrare Bulgare. La sosirea pe teritoriul românesc, la punctul de frontieră Episcopia Biho­rului, solii Bulgariei frăţeşti au fost intîmpinaţi de tovarăşii : Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorrghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Ex­terne, Caius Franţescu, şeful Proto­colului Ministerului Afacerilor Exter­ne, colonel M. Antonie, precum şi de ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Stoian Pavlov. Au fost de faţă tovarăşii Fe­­renez Munnich, prim vicepreşedinte al guvernului revoluţionar num­Draţi tovarăşi, prieteni şi fraţi romîni. Păşind pe pămîntul romînesc, noi suntem­ profund emoţionaţi de primirea caldă, frăţească pe care dv. aţi făcut-o solilor poporului bulgar, solilor Par­tidului Comunist Bulgar. Pretutindeni, în orice ţară socialistă, frăţească, întîlnim unul şi acelaşi ta­blou. Pretutindeni, reprezentanţii po­poarelor noastre sînt intîmpinaţi cu prietenie, ca fraţi, ca fii ai unor po­poare hotărîte să meargă umăr la u­­măr, în orice împrejurări, spre binele şi fericirea popoarelor noastre. Cum se explică, scumpi prie­teni, aceste primiri, această ati­tudine prietenească, frăţească ? Se explică prin aceea că popoarele noastre, atît poporul român cel ungar, cît şi cel bulgar au unul şi acelaşi ţel — construirea societăţii social­iste. Atît bulgarii cît şi romînii, ca şi toate popoarele din ţările socialiste, au ace­eaşi ideologie, acelaşi crez, învăţătura atotbiruitoare marxist-leninistă. Şi noi şi dv., scumpi fraţi români, suntem­ ferm hotăriţi să păstrăm ca pe bunul citoresc-ţărănesc al R. P. Ungare, şi Imre Horvath, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ungare, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care au însoţit pe oaspeţii bulgari pînă la frontieră. Pe peron se aflau de asemenea tava­nostru cel mai de preţ prietenia noas­tră, unitatea ţărilor socialiste în frun­te cu Uniunea Sovietică, pentru că aceasta este garanţia independenţei noastre, a dezvoltării noastre libere şi în viitor. Nici un fel de putere nu va fi în stare să distrugă această mare priete­nie dintre popoarele noastre. Ea se va întări și se va dezvolta mereu spre binele popoarelor noastre. Trăiască în veci prietenia romîno­­bulgară!­­ Trăiască unitatea indestructibilă a popoarelor socialiste in frunte cu Uni­unea Sovietică ! Trăiască popoarele frăţeşti român şi bulgar! (aplauze puternice). La Oradea, mii de locuitori ai ora­şului au făcut oaspeţilor o caldă pri­mire. La gară au fost de faţă tova­răşii Ludovic Fazekaş, prim secretar al comitetului orăşenesc P.M.R., şi Andrei Vigh, preşedintele Sfatului popular al oraşului Oradea, activişti roşii Iosif Banc, prim secretar al Co­mitetului regional de partid Oradea, Nistor Bolojan, preşedintele Sfatului popular al regiunii Oradea, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, oameni ai muncii, ziarişti. Tovarăşul Anton Iugov a rostit ur­mătoarea cuvîntare: al organelor locale de partid şi de stat. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Bulgaria şi R.P. Romîne. Tov. Vigh Andrei a adresat oaspe­ţilor urări de bun sosit, spunînd prin­tre altele : Prin dv., soli al poporului frate bul­gar, salutăm poporul bulgar, prieten şi aliat sincer al poporului român, care prin munca lui sîrguincioasă şi cu talentul său admirabil repurtează sub conducerea Partidului Comunist Bul­gar, noi şi noi succese în construirea patriei socialiste. Oamenii muncii din oraşul nostru, ca şi cei din întreaga ţară, au fost entuziasmaţi de felul cum a fost pri­mită delegaţia noastră guvernamen­tală şi de partid în Republica Popu­lară Bulgaria şi de rezultatele vizitei făcute de delegaţia noastră. Şi dv., soli ai gloriosului popor bulgar, sunteţi primiţi cu aceeaşi dragoste de poporul nostru, iar vizita dv. în patria noastră va aduce o nouă contribuţie la adîn­­cirea prieteniei ce s-a legat pe veci între popoarele noastre, la întărirea unităţii ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică şi marea Chină populară. A răspuns tov. Karlo Lukanov, mi­nistrul Afacerilor Externe al R. P. Bul­garia, membru al C.C. al P.C.R., care a spus : „Delegaţia noastră soseşte în ţara dv. după o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Vă este cunoscut că acum 7 luni R. P. Ungară a trecut printr-un grav pericol. După vizita făcută, vă putem încredinţa că astăzi pretutindeni în a­­ceastă ţară socialismul creşte şi se în­tăreşte. Popoarele noastre, sub conducerea partidelor noastre marxist-feniniste, şi-au luat sarcina nobilă de a crea un viitor fericit pentru toţi cei ce mun­cesc, de a crea o viaţă însorită co­piilor noştri. îndeplinirea acestei sarcini va nece­sita eforturi de ani şi zeci de ani, dar ea va fi dusă la bun sfîrşit. De aceea prietenia noastră trebuie să fie o prie­tenie de secole, o prietenie în numele socialismului şi comunismului. Drumul nou pe care merg cu hotă­­rîre popoarele noastre este drumul deschis de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică, de Marea Revolu­ţie Socialistă din Octombrie. încredinţăm pe oamenii muncii ro­mîni că oamenii muncii bulgari le sunt prieteni credincioşi“. Cuvîntarea tovarăşului Anton Iugov Filiale ale clinicilor In staţiuni de odihna Direcţia balneo-climatică din ca­drul Ministerului Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale, împreună cu Institutul de balneologie şi fizioterapie au luat iniţiativa de a organiza în acest an o strînsă colaborare între staţiunile balneare şi diferite clinici universitare, pentru îmbunătăţirea calificării medi­cilor din staţiuni. In acest scop, cli­­nicile universitare au primit dreptul să organizeze filiale proprii în prin­cipalele staţiuni. Astfel, clinica medi­cală condusă de acad. prof. dr. I. Ha­­ţieganu şi-a deschis o filială pentru boli ale aparatului digestiv în staţiunea Sîngeorgiu, din raionul Năsăud, regiu­nea Cluj. Clinica medicală de la Ti­mişoara, condusă de prof. dr. H. Au­­bert, şi-a deschis o filială pentru boli cardio­vasculare la Buziaş. Clinica a 11-a medicală de la Institutul medico­­farmaceutic din Cluj, condusă de prof. dr. Goia, şi-a deschis o filială, pentru bolile digestive la Olăneşti. Tot pen­tru boli digestive şi-a deschis o filială, la Slănic-Moldova, clinica condusă de prof. dr. Tiberiu Spîrchez, de la spi­talul „V. Roaită“ din Bucureşti. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ► Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVI Nr. 3933 Miercuri 12 iunie 1957 4 PAGINI — 20 BANI ILE PRIETENIEI Gara Episcopia Bihorului era fru­mos pavoazată cu drapelele de stat ale R. P. Bulgaria şi R. P. Romíne şi cu pancarte pe care era scris: „Bine aţi venit“, „Trăiască prietenia veşnică dintre poporul român şi po­porul bulgar". E aproape ora 15. In rîndul sutelor de oameni ai muncii jieniţi în întîmpinarea oaspeţilor bulgari, domneşte o vie animaţie. Din depărtare se zăreşte, silueta ma­sivă a trenului oficial. Ora 15. In aplauzele celor prezenţi, trenul care aduce pe oaspeţii bul­gari soseşte în gară. Fanfara exe­cută imnurile de stat bulgar şi ro­mân. Apoi tovarăşii Anton Iugov şi Todor Jivkov, însoţiţi de tovarăşul Alexandru Moghioroş, trec în revistă compania de onoare. Urmează tra­diţionala întîmpinare a oaspeţilor cu pîine şi sare de către un grup de locuitori îmbrăcaţi în costume na­ţionale şi florile prieteniei oferite de un grup de pionieri. încet, trenul se pune în mişcare, purtînd pe oaspeţi spre Oradea. Lo­cuitorii frumosului oraş de pe malul Crişului Repede s-au pregătit cu multă bucurie să-i întîmpine pe oas­peţii bulgari. Subiectul multor con­versaţii ce puteau fi auzite aici în ultimele 24 de ore se referea la a­­cest eveniment. Mulţi şi-au dat în­­tîlnire la gara pe unde urmau să treacă un drum spre Cluj oaspeţii bulgari. In numerele lor de marţi dimi­neaţa, ziarele locale au consacrat a­­cestui eveniment prima pagi­nă. Atît „Crişana“, ziar de lim­bă romînă, cît şi „Faklya“, ziar de limbă maghiară, au publicat arti­cole de fond precum şi biografii în­soţite de fotografii ale tovarăşilor Anton Iugov şi Todor Jivkov. Două din cinematografele orădene pre­zintă filme bulgare. La sosirea în gara Oradea mii de locuitori ai oraşului au salutat cu căldură pe oaspeţii bulgari, ovaţio­­nînd pentru prietenia romîno-bul­­gară şi subliniind cu îndelungate aplauze cuvintele rostite in cadrul mitingului care a avut loc în gara Oradea. Prin telefon de la trimisul nostru Din Oradea trenul oficial se în­dreaptă spre Cluj. In gări şi can­toane, la trecerea trenului, localni­cii salută şi aruncă flori. Steguleţe romîne şi bulgare se întind pe zeci de km. prinse pe stîlpi de telegraf, pe semafoare. Din tren oaspeţii bul­gari şi persoanele care-i însoţesc pri­vesc cu încîntare drumul. ...Ca de obicei în astfel de împre­jurări, în vagonul rezervat presei se desfăşoară o vie activitate. S-au întîlnit aici numeroşi reprezentanţi ai presei, radiodifuziunii şi cinema­tografiei bulgare cu redactorii şi reporterii Agerpresului, presei cen­trale şi radiodifuziunii romîne. Mulţi sînt cunoştinţe vechi, alţii se cunosc acum, dar toţi îţi fac impresia unor vechi prieteni. Ziariştii bulgari ne roagă să le traducem pasaje din arti­colele apărute în presa noastră cen­trală cu ocazia vizitei conducătorilor bulgari în ţara noastră. O facem cu plăcere, în timp ce confraţii noştri bulgari înserează citate în reporta­jele lor. ...In goana trenului orele se scurg fără să le băgăm în seamă: păşuni întinse, lanuri bogate, sate înşirate de o parte şi de alta a liniei sau pe care abia le ghiceşti în vreo vale sau pe un vîrf de deal, apoi defi­­leuri înguste, tuneluri şi Someşul care aleargă pe lingă linia ferată, sunt lăsate în urmă. Cineva ne ves­teşte apropierea Clujului, şi într-a­­devăr peste cîteva minute de la fe­reastra vagonului încep să se ză­rească, scăldate în razele de amurg ale soarelui, contururile vechiului o­­raş transilvănean. ...Încă înainte de intrarea trenului cu oaspeţi în gara Cluj, peroanele şi piaţa din faţa gării erau înţesate de oameni. In cadrul mitingului care a avut loc în faţa gării, mulţimea de multe mii de clujeni a făcut o fru­moasă şi călduroasă primire condu­cătorilor de stat şi de partid din Bulgaria frăţească. Mulţimea a ova­ţionat îndelung pentru prietenia ro­­mîno-bulgară, pentru întregul lagăr al ţărilor socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică. După mi­ting, ovaţionaţi de mulţime, care umplea străzile în aşa măsură încît numai cu greu maşinile puteau îna­inta, oaspeţii bulgari şi persoanele care-i însoţesc au pornit spre uni­versitatea „Victor Babeş“. In cins­tea oaspeţilor bulgari Clujul a îm­brăcat haine de sărbătoare. Pe străzi, pe faţadele caselor, pretutin­deni se pot vedea steaguri romîne şi bulgare, lozinci scrise în limbile ro­mână și bulgară în cinstea prieteniei dintre cele două popoare. GH. POPA In pag. 2-a • Mihnea Gheorghiu: Cronica teatrală — Jurnalul Annei Frank. • Gh. Acatrinei — Din acti­vitatea organizaţiilor de partid din raionul Vatra Dornei. • T. Marian — La pomul lăudat. • I. Olaru — Cum s-ar pu­tea rezolva la timp dosarele pensionarilor. go 00 OO OO OO OC 30 OC OO OO OO OO 30 OO <50 OO OO OO 00 OO ce OO OO CţŞ In pag« 4»ai I Mitingul oamenilor muncii \ jj din Cluj în cinstea vizitei f \ conducătorilor poporului j S frate bulgar. 8 oCOOOOOOOOOOOC00OOOOOO000000OOOC00000000000090 Cum sa îngrijim culturile acum, după ploi? Datorită ploilor căzute în ultima vreme, solul şi-a format rezerve im­portante de umiditate care vor da po­sibilitatea plantelor să treacă fără mari suferinţe prin eventualele pe­rioade de secetă din cursul verii. Exi­stă deci şanse destule pentru obţine­rea unor recolte îmbelşugate. Dar, în acest scop devine necesară aplica­rea la timp şi în mod corect a lucră­rilor de îngrijire a culturilor. Pentru grîul de toamnă, care a în­spicat pretutindeni în ţară, nu a mai rămas nimic de făcut pînă la recol Prof. univ. N. ZAMFIRESCU rectorul Institutului agronomic „N. Bălcescu" din Bucureşti tare. Cerealele păioase de primăvară, în măsura în care nu au înspicat, se recomandă să fie ajutate în lupta cu buruienile. Buruienile trebuie înlăturate cît mai grabnic prin plivit sau cu a­­jutorul substanţelor chimice şi cu pre­cădere în loturile semincere. Dintre culturile de primăvară, PO­RUMBUL trebuie să se bucure de cea mai mare atenţie, dată fiind valoarea sa deosebită în hrana omului, în creş­terea animalelor şi în industrie. Acum, lanurile de porumb au nevoie de o bună îngrijire pentru ca plan­tele să poată creşte şi să se dezvolte în voie. Să nu pierdem din vedere că, în perioada imediat următoare, po­rumbul are nevoie de căldură şi o bună aeraţie în sol pentru a putea folosi cît mai deplin hrana şi umiditatea care s-au acumulat în urma ploilor. El mai cere să fie protejat împotriva buruie­nilor, care acum îl pot înăbuşi. Acolo unde porumbul are trei frunze este recomandabil să se grăpeze semănătura, folosindu-se de preferinţă grapele (sapele) rotative. In lipsa acestor unelte, ne pu­tem folosi şi de grapele obiş­nuite, semi-grele, cu care se lucrează de-a curmezişul rîndurilor. Pentru a nu vătăma plantele, această lucrare nu trebuie să se facă dimineaţa, cînd plan­tele sînt foarte fragede şi se rup uşor, ci aproape de amiază, ori după-amiază cînd plantele, pierzînd o parte din apă, devin mai rezistente, se rup mai greu. Cea mai importantă lucrare de îngri­jire a culturii de porumb este însă praşila. Momentul aplicării şi modul de executare al acestei lucrări sînt ho­­tărîtoare pentru mărimea recoltei. Numărul de praşile are mare impor­tanţă. El depinde însă de mersul vre­mii şi de natura solului. Pe vreme se­cetoasă şi pe pămînturi grele trebuie făcute mai multe praşile, la o umidi­tate normală şi pe soluri mijlocii ori uşoare — mai puţine praşile. Oricum însă, în toate regiunile ţării trei pra-(Continuare In pag. 3-a) Colectiviştii din Şelim­băr, raionul Sibiu, cultivă varză, roşii, ceapă, conopidă şi alte legume, pe o suprafaţă de 13 ha. In clişeu: Brigada legumicolă con­dusă de tehnicianul Ion Rotaru execută prăşitul la cultura de ceapă. UTILAJ PENTRU CONSTRUIREA DE DRUMURI Producţie mai mare — cîştiguri sporite PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Textiliştii de la fabrica „Dorobanţul“­­Ploeşti au încheiat luna mai — prima lună de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salari­zare şi normare a muncii—cu realizări însemnate în producţie. Ei au depăşit cu 8,19% producţia globală planifi­cată şi au sporit cu 8,47% producti­vitatea muncii. Cele mai însemnate succese le-au obţinut în această perioadă muncito­rii secţiei filatură­ pieptănată şi ai sec­ţiei de ţesătorie. Ca o consecinţă a creşterii producţiei şi productivităţii muncii a crescut simţitor şi cîştigul mediu. Cea mai mare parte a munci­torilor fabricii au cîştigat în această lună cu 100-200 lei mai mult decît în lunile precedente. De pildă, filatoarea Rădulescu Ecaterina a cîştigat în luna mai 716 lei, pe cînd în primele trei luni ale anului a cîştigat, în me­die, cîte 600 lei lunar, iar torcătoarea Bărbat Elena a cîştigat 798 lei în loc de 532 lei. In medie, cîştigul lunar al muncito­rilor de la „Dorobanţul“ a crescut în luna mai cu 13,3% faţă de ciştigul mediu lunar din trimestrul I. Se lucrează la filmul consacrat aniversării Marii Revoluţi Socialiste din Octombrie Studioul „Alexandru Sahia“ din Bucureşti a început de curînd să lu­creze materialul cinematografic care se va integra în filmul documentar consacrat împlinirii a patru decenii de la Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie. Filmul se realizează în comun de către cineaşti din R. P. Bulgaria, R. P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, R. D. Germană, R. P. Mon­golă, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. El va oglindi marile cuceriri ale popoarelor în lupta lor pentru construirea socialismului, pentru pace şi democraţie, exprimînd cu mijloacele specifice filmului docu­mentar influenţa Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie asupra dezvol­tării istoriei popoarelor. Secvenţele din film revenind cinema­tografiei romîneşti sînt lucrate de că­tre un grup de cineaşti din care fac parte scriitorul Mihu Dragomir, re­gizorul Virgil Calotescu şi operatorul E. Bradu. (Agerpres) Comori nefolosite Oţel, fontă, cărbune, minereu, construcţii!... Sînt cuvinte des întrebuinţate cînd vine vorba de regiunea Hunedoara. Dar regiu­nea nu se rezumă numai la pro­porţiile acestui tablou. Pe măsură ce străbaţi melea­gurile în care farmecul peisaju­lui natural se îmbină cu cel creat de mina omului, faci cunoştinţă cu aspecte mai puţin cunoscute, dar care vorbesc şi ele despre marile posibilităţi de dezvoltare a Hunedoarei. Afli, de exemplu, că aici, în regiune, departe de dogoarea metalului topit, se înal­ţă munţi şi dealuri cu păduri nesfîrşite şi păşuni întinse unde pot fi hrănite cirezi întregi de vite şi turme de oi. Desigur că numărul turmelor de oi, al cire­zilor de vite, al eleşteelor de peş­te de pe plaiurile Hunedoarei putea fi mult mai mare anul a­­cesta — şi deci şi aprovizionarea mai bună — dacă şi tovarăşii din conducerea Ministerului de Fi­nanţe ar fi pus umărul. Nu ca să gospodărească sau să ţină cumva evidenţa acestora, ci acordînd creditele pentru crearea şi înzes­trarea întreprinderilor agro-zoo­­tehnice nu la jumătatea lunii tre­cute, ci încă la începutul anului. — Deşi regiunea noastră e muntoasă — îmi spunea deunăzi un învăţător din Hunedoara — am putea produce pînă şi legume trufandale. Ştiţi cum ? Prin cap­tarea milioanelor de metri cubi de aburi şi gaze de la furnale. Cu această energie calorică ce se iroseşte deocamdată în vînt am crea pe anumite porţiuni un cli­mat de-a dreptul sudic. Intr-adevăr, aburii şi gazele emanate de furnale ar putea ali­menta cu căldură zeci de mii de metri pătraţi de sere. Un început s-a şi făcut în această direcţie, dar a rămas, din păcate, numai în faza de început. Este ca şi cînd ai întîlni în mijlocul dru­mului o comoară şi ai trece pe lingă ea fără s-o iei in seamă. Altfel nu se poate explica de ce nu se mai termină odată serele dimprejurul furnalelor de la Ca­lau, la a căror construcţie s-a pornit acum vreo 2—3 ani. Nu poţi trece cu vederea nici păminturile argiloase şi bogate în calcar, izvoare de mari bogăţii. Cine să valorifice toate acestea, dacă nu sfaturile populare ? Este adevărat că au făcut cite ceva în această privinţă, dar prea puţin faţă de posibilităţi. De pildă, la Vaţa şi Dobra se extrage calcarul din care se pre­găteşte rând atît de necesar. Pro­ducţia ar putea să sporească cu cel puţin 100 de vagoane dacă ac­tualul proces de fabricaţie ar fi îmbunătăţit. Dintr-o statistică a sfatului popular regional reiese că anul trecut industria locală a produs aproape 3000 articole din lemn: somiere, garnituri de bucătărie, dormitoare precum şi mii de fe­restre şi uşi. Totuşi, localnicii Hunedoarei, cu renumitele lor pă­duri din Sebeş, de pe Retezatul şi versantul Apusenilor, nu-s mulţumiţi de fel cu aceste reali­zări. Ei sînt nevoiţi să-şi procure mobila şi cheresteaua de care au nevoie tocmai de la Tg. Mu­reş, din Timişoara sau Arad, în timp ce în pădurile lor o mare cantitate de lemn se degradează. ...Mai în toate raioanele Hune­doarei întîlneşti cămine culturale, şcoli sau case de locuit noi, cu pereţi drepţi din cărămidă, u­­nele construite anul trecut, al­tele cu 3—4 ani în urmă. Ciudat însă, multora din ele le lipsesc acoperişurile. Credeţi că nu se găseşte cumva materia primă ? Nicidecum. La Orăştie, la Pricaz şi-n multe alte părţi ale Hune­doarei se află cantităţi imense de argilă, din care se poate fabrica ţigla. Lipseşte preocuparea sfa­turilor populare de a dezvolta cu rapiditate tocmai acele ramuri ale industriei locale pentru care există din plin materia primă, pentru produse cerute de cetă­ţeni. In regiune mai sînt multe alte bogăţii naturale care ar putea fi valorificate. Există condiţii ca această cetate a metalului şi căr­bunelui să devină în scurt timp o regiune cu baze proprii de apro­vizionare, atît în ce priveşte arti­colele de uz casnic, materialele de construcţii, cît şi produse agro­­alimentare. Aceasta depinde însă de felul cum sfaturile populare vor şti să folosească din plin co­morile ce le stau la îndemînă. PETRE ŞTEFAN Atelierele de reparaţii navale Giurgiu produc agregate de turnat mixtură asfaltică pentru constru­irea de drumuri. Capacitatea unei singure şarje este de 350 kg., iar pe zi agregatul poate da 100-120 tone mixtură asfal­tică. In afară de cele 3 agregate executate anul trecut, atelierele produc in acest an încă 12 ase­menea agregate. In clişeu: Unul din agregate. (Foto Gh. vinţilă) Voi. 36 al Operelor­ lui V. I. Lenin Pe baza hotărîrii C.C. al P.C.U.S., Institutul de marxism-le­ninism de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. va edita, în complectarea ediţiei a IV-a a Operelor lui V. I. Lenin, încă cinci volume. In cu­rînd, urmează să apară voi. 36 în care sînt incluse lucrări ale lui V. I. Lenin scrise în perioada 1900- 1923. Acest volum va cuprinde 59 de lucrări ale lui V. I. Lenin, publi­cate pentru prima dată în Opere, printre care articole ale lui Lenin apărute în „Pravda“ între anii 1913-1914. LA ŞANTIERELE NAVALE GALAŢI La şantierele navale Galaţi sînt date în fiecare an în exploatare noi vase. In clişeu: Vopsitorul fruntaş Ilie Neamţu, un adevărat „acrobat al înălţimilor", făcînd ultimele retu­şuri la catargul unui nou vas. (Foto R. Costin) Cpe McWWm&l -------—----­r^MITOElOE INTtRNJQiaMAltî DEPĂŞIRE Ocupîndu-se de se­siunea de la Caraci a Consiliului pactului de la Bagdad, ziarul „New York Times" scrie că aceasta s-a soldat cu unele „planuri... ambi­ţioase care depăşesc limitele unei simple a­­lianţe defensive“. Pro­babil că depăşind li­mitele defensive, care nici pînă acum nu erau ele prea defensive, a­­ceste planuri au deve­nit, pe faţă, agresive. PREFERA RĂZBOIUL Biologul american Bent­ley Glass, de la universi­tatea Hopkins, a stîrnit vîlvă în cadrul conferinţei interamericane pentru e­­nergia atomică, declarînd că primejdia radioactivi­tăţii provocată de... folo­sirea paşnică a energiei atomice constituie pentru omenire un pericol „mult mai mare“ decit împrăş­­tierea cenuşei produse de experienţele cu arma nu­cleară (!). Această declaraţie fan­tezistă e susţinută cu ar­gumentul că cineva ar pu­tea dezgropa „din gre­şeală“ deşeurile atomice din gropile unde au fost aruncate. Distinsul bio­log n-a avut pe semne la îndemînă decît aţă albă: vrea să con­vingă oamenii să re­nunţe la folosirea paşnică a energiei atomice de dragul inofensivelor bom­be. Asta în numele bio­logiei — ştiinţa despre viaţă. O PROPUNERE CURIOASĂ în problema experien­ţelor cu armele nucleare a făcut ziarul englez „Manchester Guardian“ , după terminarea actua­lei serii de experienţe cu armele nucleare pe care le efectuează, Anglia trebuie să propună ca a­­ceste experienţe să fie suspendate pentru cel puţin un an! Adică toc­mai bine cît îi trebuie să pregătească altele ! NU-I DE MIRARE „New York Times­“ critică politica S.U.A. faţă de China. Ziarul arată că S.U.A. au dus această politică închi­­zînd un ochi faţă de lipsurile lui Cian Kai-şi şi un ochi faţă de puterea R. P. Chineze. Nu e de mirare cum de au greşit drumul. SEMNALĂM anumitor cercuri din S.U.A. o ştire interesan­tă : zilele acestea fosta colonie britanică din In­­diile occidentale a că­pătat statutul de do­minion. Se află a­­colo bogăţii imense, iar cercurile de resort din Statele Unite — in ca­drul acţiunii de lichidare a imperiului britanic — ar putea să se ocupe şi de această problemă. De altfel, se pare că au aflat înaintea noastră: forţele americane exe­cută acolo mari exerciţii aero-navale, sau, cum se mai spune — manevre.

Next