Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)

1957-06-11 / nr. 3929

Pag. 4 COLOMBO Întîlnirea solilor popoarelor Deschiderea sesiunii Consiliului Mondial al Păcii 100 DELEGAŢI DIN 70 DE TARI COLOMBO 10 (Agerpres).­­ La 10 iunie, în localul hotelului „Grand Orient Hotel“, cel mai mare hotel din Colombo, s-a deschis sesiunea Con­siliului Mondial al Păcii. Către ora 10:30, delegaţii şi-au făcut apariţia in imensa sală împodobită cu ghir­lande multicolore. In sală puteau fi văzuţi reprezentanţi ai tuturor con­tinentelor lumii­­ din Asia, Africa, America, Europa, Australia. La con­ferinţă au venit oameni de diferite concepţii politice şi credinţe reli­gioase, de diferite rase, reprezentanţi ai celor mai variate profesiuni — oameni de ştiinţă, artişti, pictori, scriitori, slujitori ai cultelor, învă­ţători şi profesori, fermieri, comer­cianţi, muncitori, în total peste 500 delegaţi din 70 de ţări. Din delegaţia ceyloneză fac parte miniştri, membri ai parlamentului, şefi de culte, sa­vanţi. Printre ei se află De Silva, ministrul Justiţiei, Plangarat­e, mi­nistrul Muncii, Tennekoon, preşedin­tele Camerei, şi alţii. Toţi cei prezenţi la sesiune sunt uniţi printr-o fierbinte năzuinţă co­mună spre pace, prin hotărîrea fer­mă de a preîntîmpina războiul şi a feri omenirea de posibilitatea dez­lănţuirii de noi conflicte armate. Printre participanţii la sesiune sînt mulţi oaspeţi şi observatori. In sală se aud sunetele tobelor ceyloneze, răsună un cîntec popular — astfel sînt salutaţi după tradiţie în Ceylon oaspeţii dragi şi doriţi. Din împuternicirea Biroului Consi­liului Mondial al Păcii, d’Astier de la Vigerie, deputat în Adunarea Naţională Franceză, declară sesiunea deschisă. Delegaţii la sesiune au întîmpinat cu aplauze furtunoase propunerea ca senatorul M. 17. H. De Silva, mi­nistrul Justiţiei al Ceylonului, pre­şedintele Comitetului de pregătire a sesiunii, să fie ales preşedinte al primei şedinţe. POPOARELE ASIEI — O PUTERNICA FORŢA IN LUPTA PENTRU MENŢINEREA PĂCII După ce a mulţumit delegaţilor pentru înalta cinste acordată tuturor partizanilor păcii din Ceylon, De Silva a subliniat in continuare că „această sesiune are o însemnă­tate deosebită, deoarece este­ prima sesiune a Consiliului Mondial al Pă­cii care se ţine în Asia. Intr-un tre­cut nu prea îndepărtat problemele relaţiilor internaţionale, ale păcii şi războiului, erau considerate de nu­meroşi oameni ca probleme care pri­vesc doar un mic grup de puternice ţări ale emisferei occidentale. Cu toate că popoarele Asiei, Africii, O­­rientului mijlociu şi Americii Lati­ne reprezintă majoritatea covîrşi­­toare a omenirii, părerile lor nu erau cerute şi nu erau luate în con­sideraţie. Aceste popoare erau con­siderate deseori pur şi simplu ca surse de materii prime şi forţă u­­mană pentru sprijinirea economiei şi chiar a aventurilor militare ale altor ţări. Dar timpurile s-au schimbat şi se schimbă mereu. Omenirea asuprită îşi revine. Popoarele acestor ţări s-au eliberat sau sunt pe cale să se elibereze din cătuşele colonialismu­lui. Părerile şi interesele lor nu mai pot fi ignorate. Ele constituie o pu­ternică forţă morală şi materială care luptă pentru menţinerea păcii. Istorica conferinţă de la Bandung a realizat acest fapt indiscutabil de clar. Forţele care luptă sincer pen­tru pace în Europa şi în Occident îşi vor da seama acum că au un pu­ternic aliat în popoarele recent eli­berate din Asia, Africa şi alte părţi ale lumii“. MESAJE TRIMISE DE OAMENI POLITICI ŞI ACTIVIŞTI PE TARÂM SOCIAL Pe adresa sesiunii sosesc numeroa­se mesaje din partea a numeroşi oa­meni politici şi activişti pe tărâm so­cial de seamă din întreaga lume. Frédéric Joliot-Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii, care nu a putut veni la Colombo din motive de sănătate, a subliniat în mesajul său marea importanţă a acestei sesiuni. In mesajul său adresat Consiliului Mondial al Păcii, primul ministru al Ceylonului, Bandaranaike, scrie: „Salut lucrările Consiliului Mondial al Păcii şi îi urez tot succesul în contribuţia la realizarea păcii şi înţelegerii care sunt atît de necesare pentru înflorirea, progresul şi fericirea tuturor oame­nilor“. Saluturi şi urări de succes în acti­vitatea sesiunii au fost primite din partea primului ministru al Cambod­­giei, prinţul Norodom Sianik, a deca­nului de Canterburry, Hewlett John­son, a fostului preşedinte al Mexicu­lui, generalul Lazaro Cardenas, lau­reat al Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“, a fostului guvernator general al In­diei, Radjagopalacharia, a cunoscutu­lui om de ştiinţă dr. Albert Schwei­zer. In numele Biroului Consiliului Mondial al Păcii, d’Astier de la Vigerie a prezentat o scurtă dare de seamă asupra activită­ţii mişcării. El a subliniat creş­terea rîndurilor luptătorilor pen­tru pace, intensificarea activităţii maselor largi în lupta pentru preîn­­timpinarea unui nou război, împotri­va armelor de exterminare în masă. Dr. Kitchlew, conducătorul dele­gației indiene, care a luat apoi cu­vîntul, între altele a criticat politi­ca de expansiune colonială pe care o duc în prezent S.U.A. El a spus : „Sub pretextul umplerii vidului, sub steagul unei noi doctrine, ţările A­­siei occidentale sunt şantajate şi su­puse unor presiuni periculoase, li se răpeşte suveranitatea dobîndită cu greu. Evenimentele din Iordania a­­rată cît de departe pot merge ames­tecul străin şi ameninţările. Acţiu­nile cu caracter militar, economic şi politic, întreprinse împotriva Siriei în scopul de a o împiedica să-şi e­­xercite suveranitatea şi să ducă o politică externă independentă, arată de asemenea clar sensul doctrinei de umplere a vidului. Este necesar să se acorde o aten­ţie serioasă propunerilor care pot apăra ţările din această regiune îm­potriva amestecului şi dorinţei de dominaţie din partea anumitor pu­teri. Oare marile puteri n-ar putea în­cheia un acord de neamestec în tre­burile acestei regiuni pentru a da posibilitate popoarelor să se dezvolte în condiţii de libertate şi în confor­mitate cu aptitudinile lor . Un ast­fel de acord ar corespunde principii­lor pancea-sila, principiilor neames­tecului şi neagresiunii". Participanţii la sesiune au ascul­tat cu mare atenţie expunerea de­legatului japonez, prof. Kaoru Jasui, care a vorbit despre lupta partiza­nilor păcii din Japonia pentru in­terzicerea armei atomice și cu hi­drogen și încetarea exploziilor ter­­mo-nucleare experimentale. El a a­­rătat că poporul japonez este pro­fund îngrijorat de faptul că bazele atomice americane de pe teritoriul ţării transformă Japonia într-un centru de pregătire a unui război nuclear. Jasui a subliniat că po­porul japonez cere cu toată insisten­ţa curăţirea pămîntului său de clica militaristă americană şi a chemat întreaga omenire iubitoare de pace să ajute poporul japonez în lupta sa dreaptă pentru pace şi independenţă naţională. Prof. rasul şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că gu­vernul japonez a respins propunerea guvernului sovietic de a lua o iniţia­tivă comună în vederea aplicării ideii unui acord internaţional care să interzică experienţele nucleare. Recentele măsuri ale guvernului sovietic în această direcţie, a spus laşul, prezintă un mare interes pen­tru noi... ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Delegația Bisericii ortodoxe române distinsă cu ordine ale R. P. F. Iugoslavia BELGRAD 10 (Agerpres). — Dele­gația bisericii ortodoxe române, în frun­te cu Justinian Marina, patriarhul bise­ricii ortodoxe române, își continuă vizita în R. P. F. Iugoslavia la invitația bi­sericii ortodoxe din Serbia. La Belgrad, membrii delegaţiei bise­ricii ortodoxe române au vizitat monu­mente istorice şi culturale dre­ capitala R. P. F. Iugoslavia şi au depus o co­roană de flori la monumentul Eroului necunoscut şi al eliberatorilor Belgra­dului. In continuare delegaţia bisericii or­todoxe române, însoţită de patriarhul Vikentie al Serbiei, a vizitat timp de cinci zile Republica Populară Serbia. ★ La 9 iunie, patriarhul Bisericii orto­doxe a Serbiei, Vikentie, a oferit un dineu în cinstea patriarhului Bisericii ortodoxe române şi a membrilor dele­gaţiei Bisericii ortodoxe române. In aceeaşi zi cei doi patriarhi au oficiat o liturghie la catedrala din Belgrad, asistaţi de clerici ai celor două biserici ortodoxe. BELGRAD 10 (Agerpres).­ După cum transmite agenţia Tanjug, la 10 iunie, vicepreşedintele Vecei Executive Federative a R.P.F. Iugoslavia, Alek­sandr Rankovici, a conferit în numele preşedintelui R.P F. Iugoslavia înalte decoraţii patriarhului Bisericii ortodoxe române, Justinian, şi membrilor dele­gaţiei, care se află în Iugoslavia ca invitaţi ai Bisericii ortodoxe a Ser­biei. Patriarhul Justinian a fost deco­rat cu ordinul Steagul Iugoslaviei, clasa l-a, mitropoliţii şi episcopii care fac parte din delegaţie , cu ordinul Steagul Iugoslaviei clasa I-a, iar celorlalţi membri ai delegaţiei le-a fost conferit ordinul Steagul Iugosla­viei, clasa III-a. La conferirea înaltelor distincţii, vi­cepreşedintele Vecei Executive Federa­tive a R.P.F. Iugoslavia, A. Rankovici, a spus printre altele: Vizita pe care aţi făcut-o în aceste zile Bisericii or­todoxe a Serbiei nu este numai o do­vadă a relaţiilor de prietenie existente între cele două biserici ortodoxe veci­ne, ci în acelaşi timp şi o contribuţie la dezvoltarea şi consolidarea rela­ţiilor de prietenie şi a colaborării între România şi Iugoslavia. Preşedintele Republicii v-a conferit ordinul Steagul Iugoslaviei, ca o recunoaştere a aces­tor merite. Istoria popoarelor iugoslave şi a po­porului român este asemănătoare, a declarat în continuare A. Rankovici. Ele sunt legate prin eforturile comu­ne în lupta lor pentru independenţă. Astăzi, eforturile lor sunt îndreptate spre construirea unei comunităţi socia­le mai fericite şi mai bune, care va înflori prin dezvoltarea socialismului şi menţinerea păcii în lume. Sunt de în­ţeles, deci, eforturile noastre comune pentru întărirea colaborării internaţio­nale şi a păcii în lume, pentru dez­voltarea unor bune relaţii de vecinăta­te şi colaborare între Iugoslavia şi Romînia. Asemenea relaţii şi legături corespund dorinţelor şi intereselor po­poarelor noastre şi educ un real folos comunităţii internaţionale. In cuvîntul său de răspuns, pa­triarhul Justinian şi-a exprimat recu­noştinţa faţă de preşedintele R. P. F. Iugoslavia Josip Broz-Tito, atît în nu­mele său personal cît şi în numele membrilor delegaţiei, pentru distinc­ţiile care le-au fost acordate. El şi-a exprimat de asemenea recunoştinţa pentru primirea frăţească de care s-au bucurat membrii delegaţiei în timpul şederii lor în Iugoslavia. Apreciem această cinste şi dragoste manifestate faţă de noi, a spus patriarhul Jus­tinian, ca fiind sentimente adresate întregii comunităţi a bisericii orto­doxe române şi întregului popor ro­mân. Patriarhul Justinian a subliniat că unitatea între poporul român şi po­poarele Iugoslaviei este asigurată prin eforturile comune în lupta fră­ţească, hotărîtă, pentru menţinerea şi dezvoltarea colaborării paşnice între cele două popoare. Biserica ortodoxă romînă sprijină pe deplin acţiunea întreprinsă de poporul român şi con­ducătorii lui, pentru dezvoltarea unor legături prieteneşti cu toate popoare­le, îndeosebi cu popoarele vecine. Patriarhul Justinian a relevat suc­cesele obţinute de popoarele Iugosla­viei. La solemnitatea conferirii ordinelor au participat Veljko Zekovici, secre­tar al Vecei Executive Federative, şi reprezentanţi ai Comisiei federale pentru problemele cultelor. Biserica ortodoxă a Serbiei a fost reprezenta­tă de patriarhul Vikentie şi de alţi înalţi demnitari. Cum va fi­ lansat primul satelit artificial al pămîntului Presa sovietică acordă o mare aten­ţie apropiatei lansări a primului satelit artificial al pămîntului. Se dau amă­nunte asupra modului în care va fi lan­sat satelitul. Pregătirile pe rachetodrom vor fi terminate cu cîteva minute îna­inte de răsăritul soarelui. Pe rachetodrom vor fi instalate cîteva rachete, formînd una singură de di­mensiuni mari. Șt partea frontală a ra­chetei va fi fixată o sferă metalică — acesta va fi satelitul pămîntului. Se va declanşa întrerupătorul, se va auzi o explozie puternică și racheta îşi va lua zborul. În prima etapă, viteza ei va atinge 10.000 kilometri pe oră. De­ îndată ce prima rachetă îşi va consuma combustibilul şi se va desprinde în mod automat, viteza proiectilului va ajunge la 21.000 kilometri pe oră. Apoi cea de-a doua rachetă, după ce îşi va con­suma combustibilul, se va desprinde la rîndul ei şi va porni cea de-a treia. A­­tunci viteza proiectilului va fi de 29.000 kilometri pe oră. La altitudinea stabi­lită satelitul se va desprinde de corpul rachetei şi va incepe să se rotească în jurul pămîntului. El va executa o rota­ţie complectă în aproximativ o oră și jumătate. (TASS). SCÎNTEIA VIZITA LUI N. A. BULGANIN ŞI N. S. HRUŞCIOV ÎN FINLANDA Prietenia sovieto-finlandeză -o dovadă a posibilităţii coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite HELSINKI (Agerpres). — TASS La 8 iunie, cu prilejul vizitei în Finlanda a lui N. A. Bulganin, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., asociaţia „Finlanda-Uniu­­nea Sovietică“ a organizat în cinstea lor o festivitate. Imensa sală Messuhalli, cu o capa­citate de cîteva mii de locuri, a fost arhiplină. In sală se aflau U. K. Kek­konen, preşedintele Republicii Fin­landa, K. A. Fagerholm, preşedintele parlamentului, primul ministru V. J. Sukselainen, ministrul Afacerilor Ex­terne, I. Virolainen, şi alţi membri ai guvernului finlandez, S. K. Kilpi, preşedintele asociaţiei „Finlanda- U.R.S.S.“, deputaţi în parlament şi alte persoane oficiale, reprezentanţi ai vieţii publice, cetăţeni din Helsinki. Apariţia în sală a lui N. A. Bulga­nin. N. S. Hruşciov şi a persoanelor care îi însoţesc în vizita lor în Fin­landa a fost întîmpinată cu ovaţii de întreaga asistenţă. In cadrul festivi­tăţii a rostit o cuvîntare S. K. Kilpi, preşedintele asociaţiei „Finlanda- U.R.S.S.“. Asistenţa a întîmpinat cu­ aplauze furtunoase apariţia la tribună a lui N. S. Hruşciov. El a spus că prietenia finlandezo-sovietică are o însemnăta­te internaţională deoarece ea este o dovadă convingătoare a faptului că bunele relaţii de prietenie pot fi sta­bilite între state cu sisteme sociale diferite. Nu „exportul comunismului", a spuis N. S. Hruşciov, ameninţă pacea, ci exportul armei atomice, crearea de baze militare pe teritorii străine. Uni­unea Sovietică nu se îndeletniceşte cu aceasta. Ea nu creează baze militare pe teritorii străine. Uniunea Sovietică Festivitatea organizată de asociaţia „Finland­a-Uniunea Sovietică“ şi-a lichidat baza militară de la Pork­­kala­nd de pe teritoriul Finlandei. Noi recomandăm şi altora, a subli­niat N. S. Hruşciov, să procedeze la fel. Experienţa relaţiilor noastre cu dv. arată că existenţa sistemelor sociale diferite nu ne împiedică să trăim in prietenie şi să colaborăm, neameste­­cindu-ne reciproc in treburile interne, a declarat N. S. Hruşciov. In relaţiile dintre state, a spus el, sînt importante nu numai manifestă­­­t­­rile sentimentelor, ci şi în special afa­cerile. Prietenia se întăreşte şi se con­solidează atunci cînd se dezvoltă pe larg legăturile de afaceri dintre ţări, cînd se întăresc legăturile politice, e­­conomice şi culturale, cînd se dezvoltă comerţul, schimbul reciproc de pro­duse ale muncii. N. S. Hruşciov şi-a exprimat satis­facţia faţă de bunele relaţii cu Sue­dia, Norvegia şi Danemarca. Aceste relaţii, a spus el, se întăresc neîntre­rupt. El a relevat de asemenea comer­ţul larg cu Anglia. Noi am salutat întotdeauna şi vom saluta, a spus N. S. Hruşciov, întări­rea relaţiilor paşnice dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică. N. S Hruşciov a exprimat convin­gerea că guvernul finlandez şi poporul finlandez vor contribui cu succes ca în nordul Europei să domnească o pace trainică. N. S. Hruşciov a subliniat în ace­laşi timp că Uniunea Sovietică nu poate trece cu vederea că unele ţări, care sunt vecine cu Uniunea Sovietică şi Finlanda, sunt atrase în pregătirea unui nou război prin diferite pacte şi alianţe agresive primejduind astfel vii­torul lor. Noi, a declarat N. S. Hruşciov, fa­cem tot ce putem pentru a convinge aceste ţări de utilitatea pentru ele de a nu continua pe acest drum peri­culos. La 8 iunie, N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov au oferit un prînz la amba­sada U.R.S.S. din Finlanda. N. A. Bulganin şi V. I. Sukselainen au rostit cuvîntări. ★ La 9 iunie, N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov şi persoanele care îi înso­ţesc în călătoria lor în Finlanda au luat parte la o serbare cu prilejul ce­lei de-a 50-a aniversări a mişcării sin­dicale din Finlanda. ★ La 9 iunie în clădirea ambasadei U R.S.S. a avut loc întîlnirea lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu membri ai coloniei sovietice din Hel­sinki. Seara V. I. Sukselainen, primul mi­nistru al Republicii Finlandeze, a ofe­rit o recepţie în cinstea lui N. A. Bul­ganin. ★ Zilele trecute, înalţii oaspeţi sovietici au făcut o vizită preşedintelui Kekkonen la reşedinţa acestuia. In clişeu : Un aspect din timpul vizitei. De la stingă la dreapta: N. A. Bulganin, traducătorul, U. K. Kekkonen, N. S. Hruşciov şi I. Virolainen, ministrul Afacerilor Externe al Finlandei. Mişcarea împotriva cursei înarmărilor atomice Apelul adresat popoarelor de 11 savanţi vest-germani WUERZBURG 9 (Agerpres). — ADN transmite: Intr-o declaraţie comună, un număr de 11 savanţi vest-germani au lan­sat un apel către toate popoarele, cerîndu-le să se unească în lupta îm­potriva armelor atomice şi a cursei înarmărilor şi pentru promovarea u­­nei politici care să servească pacea. In apel, care se adresează îndeosebi savanţilor din întreaga lume, se spu­ne: „Faceţi tot ce vă stă în putin­ţă pentru a înlocui pe politicienii care susţin sau încurajează cursa înarmărilor, prin politicieni iubitori de pace. Depuneţi toate eforturile pentru hotărîrea unei dezarmări ge­nerale, care să se efectueze fără în­­tîrziere*. Dl. Stassen s-a întors în S. U. A. fără a prezenta „propunerile spectaculoase“ NEW YORK 10 (Agerpres).­­ A­­genţiile de presă occidentale anunţă că Harold Stassen, reprezentantul Statelor Unite în subcomitetul Co­misiei O.N.U. pentru dezarmare, s-a întors duminică la New York, fără a fi prezentat subcomitetului faimoase­le propuneri americane în jurul căro­ra se făcuse atîta vîlvă. In felul a­­cesta tratativele de la Londra s-au întrerupt din nou, fără a se fi putut marca nici un progres concret, în ciu­da dorinţei manifestate de delegaţia sovietică care a fost recunoscută de altfel de toţi comentatorii şi oamenii politici occidentali. La sosirea sa pe aeroportul din New York Stassen a declarat că „tra­tativele totuşi progresează“ deşi, după cum a spus el, în cursul lor „mai ur­mează să fie rezolvate numeroase probleme dificile“. SCURTE ŞTIRI BONN. La 7 iunie a avut loc la Bonn prezentarea filmului despre convorbirea lui N. S. Hruşciov cu corespondenţii societăţii americane de radio televiziune „Columbia Broad­casting System“ La această repre­zentaţie au fost invitaţi membrii am­basadelor S.U.A., Angliei, Canadei şi Iugoslaviei A fost de faţă de ase­menea A­l. Smirnov, ambasador al U.R.S.S. în R. F. Germană. BUDAPESTA La 8 iunie la Buda­pesta reprezentanţii direcţiilor ’’de transporturi aeriene din Cehoslovacia, R. D. Germană, Ungaria, Polonia, România şi Bulgaria au semnat o convenţie cu privire la colaborarea şi reprezentarea reciprocă, precum şi cu privire la exploatarea în comun a li­niilor aeriene care leagă capitalele acestor ţări. BEIRUT. La 8 iunie, Nuri Said, primul ministru al Irakului, a remis regelui Feisal demisia cabinetului său,. Feisal­­ a însărcinat tot pe Nuri Said cu formarea noului guvern. Ziarele subliniază că motivul acestor mane­vre îl constituie includerea în guvern a unor elemente şi mai reacţionare. I .­­ In oraşul Lahti LAHTI (prin telefon de la ,­ trimisul nostru). La un ceas şi jumătate de drum de Helsinki, pe malul lacului Vesi­­avi, se află frumosul oră­şel finlandez Lahti. Invitaţi de­­ oamenii muncii şi de consiliul , municipal al oraşului, tovarăşii N. A. Bulganin şi N. S. Hruş­ciov au sosit aici într-o vizită. Oaspeţii, însoţiţi de preşedintele parlamentului şi de premierul­­ finlandez, au străbătut şoseaua „ străjuită de nesfîrşite păduri de brazi, fiind salutaţi cu căldură " pe tot parcursul de numeroşi locuitori ai satelor apropiate şi chiar din sate mai îndepărtate. Prietenii finlandezi cu care am stat de vorbă mi-au spus că acestui vechi oraş, a cărui isto­rie începe cu 400 de ani în urmă, nu i-a fost dat încă să fie martorul unor asemenea de­monstraţii de masă ca acelea la care am asistat astăzi. De altfel, acest lucru era de aşteptat, deoarece la aflarea veştii despre venirea conducătorilor sovietici în Finlanda, între diferitele o­­raşe ale ţării, printre care şi Lahti, a început o adevărată în­trecere pentru a dobîndi onoa­rea de a primi vizita înalţilor oaspeţi sovietici. Şi Lahti a ob­ţinut această onoare. Iată acum străzile oraşului înţesate de lume; în întîmpi­­narea oaspeţilor a ieşit întreaga populaţie. Multe mii de oameni­­ s-au adunat în piaţa din centrul oraşului şi la apariţia conducă-­­ torilor sovietici, cu toate că fin­landezii sunt cunoscuţi ca oa­­­­meni tăcuţi, izbucnesc urale ce nu mai contenesc. Primarul îi­­ salută călduros pe înalţii oas­peţi şi le oferă cheia oraşului drept simbol al încrederii şi prieteniei dintre cele două ţări. Cu deosebit interes au fost ascultate apoi cuvîntările tova­răşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov. După aceea, oaspeţii sovietici au fost conduşi de mii de oameni pînă la hotelul 'de reşedinţă. După-amiază, conducătorii so- ' vietici au vizitat o mare fabrică de mobilă. Muncitorii din fie- ' care secţie a combinatului au ales cite un delegat pentru a-i întîmpina pe oaspeţi. Primirea­­ a fost călduroasă, convorbirile s-au înfiripat repede, cordial. Muncitorii de aci sunt convinşi că mulţi dintre ei au de lucru , mai ales datorită comenzilor se­rioase plasate de Uniunea So­vietică. Dar, mai presus de orice, ei sunt convinşi că prietenia dintre U.R.S.S. şi Finlanda co­respunde intereselor ambelor popoare, contribuie la întărirea , păcii şi colaborării internaţio­­nale. AL. CIMPEANU 10 iunie. Nr. 3929 Încheierea tratativelor bulgaro-ungare BUDAPESTA 10 (Agerpres). — La 10 iunie s-au încheiat la Budapesta tratativele dintre delegaţiile guverna­mentale şi de partid ale R. P. Unga­re şi R. P. Bulgaria. Seara, in clă­direa parlamentului ungar, a fost sem­nat comunicatul cu privire la Încheie­rea tratativelor şi declaraţia comună a celor două delegaţii. S-a deschis tîrgul internaţional de la Poznan POZNAN 9 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia P.A.P. la 9 iu­nie la Poznan a fost inaugurat tradi­ţionalul Tîrg internaţional. La tîrgul din anul acesta iau parte aproximativ 3.000 organizaţii comercia­le poloneze şi străine, precum şi firme din 30 de ţări. Printre participanţi se află Uniunea Sovietică, R. P. Chineză, Cehoslovacia, R. D. Germană, R. P. Romînă, Anglia, Franţa, S.U.A., R.F. Germană, India, Japonia, Brazilia şi alte ţări. La tîrg participă 1.400 de firme din ţări capitaliste, fiind cel mai bine re­prezentate Anglia, S.U.A., R. F. Ger­mană. VIZITA TOV. J. CYRANKIEWICZ LA PAVILIONUL R. P. ROMINE VARȘOVIA 10. — Corespondentul Agerpres transmite: In ziua de 9 iunie, la amiază, în cadrul inaugurării pavilioanelor tîrgu­­lui de la Poznan, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Poloniei, Joszef Cyrankiewicz, precum şi alte perso­nalităţi oficiale poloneze au vizitat pavilionul R. P. Romíne. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de Marin Florea Io­­nescu, ambasadorul R. P. Romine în Polonia, şi de ing. Radu Şopron, di­rectorul pavilionului R.P. Romine. In timpul vizitei, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Polone a făcut aprecieri pozitive asupra expona­telor româneşti şi a felicitat pe direc­torul pavilionului R. P. Române pen­tru modul de prezentare a exponate­lor, precum şi pentru stilul arhitectonic al pavilionului. In urma trecerii în re­vistă a produselor romînești, prezen­tate la acest tîrg, tov. Joszef Cyran­kiewicz a scris următoarele în cartea de aur a pavilionului R. P. Romíne: „Mă bucur foarte mult că prietenii ro­­mîni participă la tîrgul de la Poznan. Felicit pe cei care au realizat produsele expuse". In ziua deschiderii Tîrgului de la Poznan, în mai puţin de 6 ore pavilio­­nul românesc a fost vizitat de peste 7.000 de persoane. Rezultatele alegerilor parţiale din Liban BEIRUT 10 (Agerpres).­­ La 9 iu­nie la Beirut şi în Libanul de sud au avut loc alegeri parlamentare. Cu toa­te că votul a luat sfîrşit la orele 17 (ora locală), despuierea scrutinului s-a prelungit din cauze necunoscute pînă în dimineaţa zilei de 10 iunie. In dimineaţa zilei de 10 iunie, în Liban nu a apărut nici un ziar. Potrivit co­municatului oficial transmis de pos­tul de radio Beirut, cele 22 mandate de deputaţi au revenit la 15 repre­zentanţi ai partidelor guvernamentale şi şapte reprezentanţilor opoziţiei. Da­tele amănunţite cu privire la rezulta­tele alegerilor, îndeosebi asupra nu­mărului voturilor şi a procentului par­ticipanţilor la vot, nu au fost încă a­­nunţate. Armament american sosit în Liban înaintea alegerilor BEIRUT 9 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Beirut al agenţiei Reuter, la 8 iunie patru a­­vioane americane au adus din Germa­nia occidentală în Liban, în baza „doctrinei Eisenhower” primul trans­port de echipament militar. Corespon­dentul subliniază că armamentul a sosit cu mai puţin de 24 de ore îna­intea alegerilor parlamentare din Li­ban. BEIRUT 9 (Agerpres). — După cum relatează ziarul „Telegraph“, In Liban se operează arestări în rîndurile opo­ziţiei. Ziarul scrie, printre altele, că a fost arestat un grup de partizani ai candidatului independent Antoine Ta­­bet, membru al Consiliului Mondial al Păcii. O nouă şi profundă criză politică pe punctul de a izbucni în Italia ROMA 10 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia France Presse, la Roma s-a anunţat în mod oficial că, cu prilejul votului de încredere care a avut loc vineri seara în Camera deputaţilor, s-a comis o eroare la numărarea voturilor. După cum reiese din datele publi­cate în presa italiană de duminică, la vot au participat 562 deputaţi şi nu 560 cum se anunţase. In felul acesta, pentru a primi învestitura, Adone Zoli trebuia să întrunească cel puţin 282 voturi. Or, Zoli a anunţat la deschiderea şedinţei de vineri a Camerei deputaţilor că nu va lua în considerare voturile neo­fasciştilor, lăsînd să se înţeleagă că dacă guvernul va primi votul de în­credere numai datorită voturilor neofasciştilor, el îşi va da demisia. Scăzînd voturile celor 24 deputaţi neofascişti din totalul de 305 voturi obţinute de Zoli, reiese că guvernul a întrunit numai 281 de voturi, ceea ce nu reprezintă majoritatea nece­sară pentru a primi învestitura. În urma anunţării erorii comise la nu­mărarea voturilor, a avut loc un schimb de telegrame între primul ministru Zoli şi preşedintele Came­rei deputaţilor. Corespondentul a­­genţiei France Presse consideră că aceste telegrame lasă să se prevadă că Adone Zoli îşi va prezenta marţi seara demisia preşedintelui repu­blici­i. Agenţia United Press subliniază că deşi in mod oficial criza se va deschide deabia marţi, in mod practic ea este deschisă de simbătă seara. CRIZA DE GUVERN DIN FRANŢA FAKK­- 10 (Agerpres).— La 10 iunie Bourges-Maunoury (membru al parti­dului republican al radicalilor şi radi­cal -socialiştilor) a anunţat pe preşedin­tele Republicii că acceptă să formeze noul guvern francez. In acelaşi timp s-a anunţat că preşedintele a primit oficial demisia guvernului Guy Mollet, (care după cum se ştie a primit vot de neîncredere la 21 mai în Aduna­rea Naţională). Bourges-Maunoury a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că in­tenţionează să se prezinte în faţa A­­dunării Naţionale la 12 iunie pentru a primi votul de învestitură. Presa pariziană atrage atenţia asu­pra faptului ,că Bourges-Maunoury este un adept al participării Franţei la aşa-numita „piaţă comună“ şi, că în calitatea sa de ministru al Apărării Naţionale in guvernul Guy Mollet, a avut un rol important in continuarea războiului colonial din Algeria și în intervenția împotriva Egiptului. REDACŢIA ŞI ADMINIStRAŢIA: Bucureşti. Plaţi „Seta­tei­”, Tel. 7.60,10. 7,60.20. 7.60,40. 7,61.01 Abonamentele ta­lie la oficiile poştale, lectorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii, Tiparul­­ Combinatul Poligrafie Cate Serileil „I. V. Stalin",

Next