Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)
1958-05-03 / nr. 4205
Nr. 4205 SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ŢARĂ Calda manifestare a minerilor PETROŞANI (trimisul „Scînteii"). — Dimineaţă de mai, cu cer albastru, cu soare sclipitor, verdeaţă şi mii de steguleţe. Toată piaţa din centrul Petroşanilor era plină de lume — o mare de capete. Tov. Ion Barna, membru în C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitatului raional de partid Petroşani, a vorbit despre însemnătatea şi condiţiile în care se sărbătoreşte 1 Mai în acest an. Minerii din Valea Jiului sărbătoresc această primă zi de mai cu însemnate victorii în producţie. Un panou uriaş arată că pe întreg bazinul carbonifer din Valea Jiului s-au dat peste plan 50.000 tone de cărbune. Şi totuşi, cifra înscrisă pe grafic... nu e reală. Cei care au pregătit graficul n-au putut ţine pasul cu iureşul care l-au dat minerii în abataje. Pînă în dimineaţa zilei de 1 Mai, nu 50.000 ci 53.000 tone de cărbune în plus au scos minerii din Valea Jiului. In sunetele fanfarelor au defilat primii minerii de la Uricani. Sunt cei care deţin drapelul de exploatare fruntaşă pe Valea Jiului. Au urmat apoi minerii de la Petrila, în frunte cu inginerul Muru Emil, şeful sectorului II. Sectorul II al minei Petrila a cîştigat acum întrecerea cu celelalte sectoare din Valea Jiului, primind drept premiu „Casca de aur“. La demonstraţie „Casca de aur" este ţinută în braţe, cu mîndrie, de bătrînul miner Trifon Ioan. Au urmat apoi minerii de la Vulcan şi Lonea, reprezentanţii minerilor de la Aninoasa, de unde a pornit valoroasa întrecere de a extrage mai mult cărbune peste plan pe fiecare schimb, la fiecare loc de muncă. In această zi a solidarităţii şi frăţiei muncitorilor de pretutindeni, minerii Văii Jiului şi-au manifestat cu putere dragostea şi ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa pentru măsurile luate în scopul ridicării nivelului lor de trai. După mineri au defilat muncitorii şi tehnicienii trustului de construcţii şi ai şantierelor de construcţii 1, 711, 712 şi 212 instalaţii. Ei au dat în acest an în folosinţa minerilor din Valea Jiului încă 22 blocuri cu 552 apartamente, 6 cămine muncitoreşti, o creşă, 2 pavilioane spitaliceşti, 4 magazine etc. Pînă seara tîrziu, în cîntece de fanifără, pe pitoreştile dealuri din împrejurimi, au petrecut minerii. Imagine a înfrăţirii TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Numeroşi oameni ai muncii, români şi maghiari s-au îndreptat spre piaţa Stalin din Tg. Mureş. Aci a luat cuvîntul tov. Csupor Ludovic, prim secretar al Comitetului regional de partid, şi Ion Băţaga, secretar al comitetului regional de partid, care au vorbit în limbile maghiară şi romînă despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. In pas vioi, aducînd parcă o adiere primăvăratică cu ei au trecut apoi pionierii. Muncitorii şi tehnicienii, oamenii de ştiinţă şi cultură, romîni şi maghiari, au păşit unii alături de ceilalţi plini de voie bună, tot aşa cum alături unii de alţii muncesc înfrăţiţi pentru construirea unei Romînii socialiste. Privindu-i aveai imaginea grăitoare a sentimentelor de prietenie care-i unesc şi le dau forţe înzecite pentru a birui rînd pe rînd greutăţile ce ne mai stau în cale. Din mii şi mii de piepturi răsuna în limbile romînă şi maghiară lozinca „Éljen Május !“, „Trăiască 1 Mai“. Valuri de urale exprimă ataşamentul oamenilor muncii romîni şi maghiari faţă de partid, dragostea faţă de patria comună, Republica Populară Romînă. Sunt impresionante realizările muncitorilor care au demonstrat de acest 1 Mai. Un număr de 5 întreprinderi din oraş sunt distinse cu drapelul de fruntaş pe ţară pe ramură de producţie. Printre ele se află şi întreprinderea de reparaţii auto nr. 2 şi fabrica de cărămizi şi ţiglă Mureşeni, întreprinderile din regiune, de la începutul anului şi pînă în prezent au dat peste plan mărfuri în valoare de 20.000.000 lei şi au economisit materiale în valoare de 6.000.000 lei. Rezultate frumoase au obţinut muncitorii de la fabrica de praf de lapte Remetea, Encsel Mauriciu, Ludovic Minschi şi altele. La demonstraţia de 1 Mai din Tg. Mureş au fost reprezentate şi cele mai însemnate instituţii de cultură şi învăţămînt din R.A.M., Institutul medico-farmaceutic, Teatrul Secuiesc de stat, Filarmonica de Stat, Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri etc. In cîntec şi dans, tinere şi tineri din Tg. Mureş trec prin faţa tribunelor în inima Moldovei IAŞI (coresp. „Scînteii“). Oraşul din inima Moldovei a căpătat parcă o nouă strălucire de acest 1 Mai. In piaţa Republicii, în faţa unui mare număr de oameni ai muncii a luat cuvintul tov. Dumitru Gheorghiu, prim-secretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R., membru supleant al C.C. al P.M.R. Ca întotdeauna, gărzile muncitoreşti au trecut primele prin faţa tribunelor. Au urmat apoi coloane nesfîrşite de oameni ai muncii. Graficele şi carele alegorice, oglindeau succesele deosebite obţinute în producţie. Privirile tuturor au fost atrase de coloana textiliştilor de la „Ţesătura“, întreprindere fruntaşă pe ramură. Harnicii muncitori şi muncitoare de la această fabrică au realizat de la începutul anului şi pînă în prezent 54.112 kg. fire de bumbac şi 528.426 m.p. ţesături peste sarcinile de plan. Au defilat apoi constructorii, anunţînd o nouă şi importantă realizare pe care o vor obţine în curînd : cel de al doilea pavilion de producţie de la fabrica de antibiotice. In rîndul demonstranţilor erau cunoscuţi oameni de ştiinţă şi artă, profesori şi studenţi, precum şi elevi ai şcolilor medii şi elementare. Muncitorii şi intelectualii din oraşul Iaşi au exprimat încă odată ataşamentul lor profund faţă de politica partidului şi guvernului, hotărîrea de a munci cu avînt pentru înflorirea patriei noastre. Strîns uniţi în jurul partidului TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). —85.000 oameni ai muncii timişoreni au luat parte la demonstraţia de 1 Mai. Tov. Isac Martin, prim secretar al Comitetului regional Timişoara al P.M.R., a vorbit despre însemnătatea măreţei sărbători. Demonstraţia a fost deschisă de membrii gărzilor muncitoreşti — zeci şi sute de muncitori destoinici, romîni, germani, sîrbi, maghiari, slovaci etc. Primiţi cu îndelungi ovaţii defilează vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Pionierii trec în pas vioi, salutînd cu steguleţe, flori, batiste. Urmează apoi cele peste o mie persoane din corurile reunite ale Timişoarei, care execută o suită de cîntece muncitoreşti. Veselie şi voie bună stîrnesc dansatorii romîni şi germani, sîrbi şi maghiari, prin horele rotite cu foc în faţa tribunei. Coloana muncitorilor din întreprinderile oraşului este deschisă de colectivul Atelierelor C.F.R., colectiv recent distins cu Ordinul Apărarea Patriei clasa IlI-a. Urmează muncitorii de la revizia de vagoane C.F.R., fruntaşi pe ţară în primul trimestru al acestui an şi muncitorii de la întreprinderea Poligrafică, cîştigători pentru a patra oară ai steagului roşu de fruntaş pe ramură. Numeroase care alegorice, grafice, panouri vorbesc despre entuziasmul cu care timişorenii au întîmpinat 1 Mai : 33.000 de m. p. piele economisiţi la fabrica „Nikos Beloiannis“, 355.000 perechi ciorapi peste plan la fabrica „Cesco Terezia“, 1.150.000 lei economii la întreprinderea „Industria lînei“. In aceleaşi rînduri cu muncitorii păşesc intelectualii. Alături de muncitorii de la industria metalurgică bănăţeană, cadrele didactice şi studenţii de la facultatea de mecanică, alături de muncitorii de la „Electrobanat“, profesorii şi studenţii Facultăţii de Electrotehnică, alături de muncitorii de la fabrica chimică „Gheorghe Doja“, studenţii şi profesorii facultăţii de chimie etc. In încheiere defilează sportivii. Au sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă CONSTANŢA (Coresp. „Scînteii“) Oraşul Constanţa vuieşte de cîntece şi veselie. Coloane de mii de oameni ai muncii se îndreaptă către tribuna oficială. Dar, spre deosebire de alte primăveri, de data aceasta nu se văd sutele de autocamioane cu care vin la diferitele demonstraţii colectiviştii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din gospodăriile de stat şi mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii Constanţa. Timpul neprielnic i-a împiedicat să facă semănatul şi alte lucrări agricole la vreme. De aceea, ei au hotărît ca în acest an să sărbătorească ziua de 1 Mai prin muncă. „Grăbind semănatul — spuneau zilele trecute oamenii cu care am stat de vorbă — vom cîştiga vagoane de porumb în plus. Prin aceasta vom contribui noi la întărirea patriei, la construirea socialismului și apărarea păcii". Pe o tarla a gospodăriei colective din satul Valea Seacă l-am întîlnit pe tov. Dumitru Pintea, tehnicianul agronom al gospodăriei, care îmi explică : — Peste cîteva ore terminăm insămînțările de primăvară. Am semănat 530 de hectare cu porumb hibrid în numai 6 zile. Tractoriști de la S.M.T. Valul lui Traian ne-au dat ajutor de nădejde. De acum începem şi praştia. La secţia Lanurile a gospodăriei de stat din Cobadin vreo 9 tractoare şi semănători termină şi ele însămînţatul porumbului. Dar iată că la gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ din satul Lanurile sunt mai mulţi oameni la sediu decît în alte sate. Steian Cristache, brigadierul de la a doua de cimp, e tare vesel, brigada lui a terminat însămînţările. De aceea s-a şi intors mai devreme de la cîmp. A ieşit fruntaşă în întrecerea dintre brigăzi. La Mereni parcă se lucrează mai intens decit in alte părţi. Colectiviştii vor să termine semănatul pînă seara. Ei au însămînţat 540 hectare cu porumb hibrid, 20 hectare cu soia, au terminat de prăşit coreandrul. Iată numai cîteva aspecte din munca însufleţită din ziua de 1 Mai pe cîmpiile Dobrogei. Zeci şi zeci de gospodării colective şi de stat cum sunt cele din Tuzla, Costineşti, Miriştea, gospodăria de stat din Babadag, şi multe altele au terminat azi insămînţărite de primăvară. Mecanizatorii de la G.A.S.-Moşneni, regiunea Constanţa, au sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă, ineăminţind cu porumb hibrid 200 ha. In clișeu: Tractoristul Buwrtabet Chemar folosește un cuplaj de 4 semănători. rotor AOBRPRB8* sc Tutela Parada păcii şi a *~T- —----—V* tuziasta demonstraţie de 1 Mai care a avut loc la Pekin. Capitala Chinei a răsunat azi de lozinci închinate păcii, solidarităţii şi înţelegerii între popoare, iar sutele de mii de demonstranţi îmbrăcaţi în haine multicolore au împrumutat bătrînului oraş un aspect de feerie şi tinerească sărbătoare. E ora zece, în piaţa Tîen Anmîn se dezveleşte monumentul închinat eroilor căzuţi pentru eliberarea patriei. Răsună maiestos imnul naţional chinez, urmat de acordurile Internaţionalei. Bubuie puternic salvele de tun. Se păstrează un moment de reculegere şi o linişte solemnă coboară peste tribuna în care au luat loc conducătorii partidului şi guvernului şi peste imensele coloane de demonstranţi. Vasta piaţă Tien Anmîn răsună apoi de glasurile cristaline ale pionierilor care deschid demonstraţia. Ajunşi în faţa tribunei, pionierii cîntă cintece de slavă închinate păcii şi socialismului şi dau drumul la mii de porumbei şi baloane care acoperă cerul. Un car alegoric tras de cîteva sute de pionieri înfăţişează un uriaş glob pămîntesc pe care scrie „Pace“ şi în jurul căruia dansează graţios copii travestiţi în porumbei. Coloanele de muncitori care urmează redau imaginea muncii uriaşe de industrializare socialistă a Chinei Populare. Trec machete de uzine şi fabrici; sînt miile de uzine care s-au construit şi se construiesc de la Canton pînă la Harbin şi care schimbă din temelie faţa Chinei legendare. Trec prototipuri de maşini unelte şi aparate complicate, fabricate pentru prima oară în China, locomotive, autocamioane şi troleibuze, care alegorice înfăţişind marile succese obţinute de harnica şi glorioasa clasă muncitoare chineză în construcţia socialismului. In aer plutesc baloane imense de care sunt agăţate lozinci scrise pe voaluri de mătase. Ele cheamă proletariatul chinez la lupta pentru depăşirea producţiei de oţel a Angliei şi lozinci împotriva conservatorismului şi risipei. Coloanele de ţărani din jurul Pekinului poartă machete de construcţii agricole şi placarde înfăţişînd marile realizări obţinute în lucrările de irigaţii (în nu mai mult de un an pe teritoriul Chinei s-a irigat o suprafaţă mai mare decît de-a lungul a tarei milenii). Demonstranţii agită necontenit deasu- şi arterele oraşului par invadate de un fluviu multicolor de flori. In faţa tribunei coloanele se opresc ca să scandeze îndelung cuvîntul „Van Se“ (trăiască) şi să ovaţioneze furtunos pe conducătorii care răspund cu căldură. Este ora 12. Defilarea continuă. Trec oameni de ştiinţă şi cultură, studenţi, grupuri de lama îmbrăcaţi în toge galbene. Pe deasupra coloanelor şerpuiesc neîncetat dragoni uriaşi ; grupurile minorităţilor naţionale, care execută cu măiestrie dansuri pline de graţie, smulg tribunelor cascade de aplauze. Marea şi entuziasta demonstraţie e încheiată de sportivi şi care alegorice înfăţişînd imagini din viaţa actuală a poporului chinez. Pînă noaptea tîrziu, cerul Pekinului a fost luminat de focul artificiilor şi de lumina reflectoarelor. A. MUNTEANU La Pekin, în timpul manifestaţiei, tovarăşii: Liu Şaoţi, Ciu De, Ciu En-lai (Telefoto Agerpres) Pasf. 3 1 MAI PESTE HOTARE Parada militară şi demonstraţia oamenilor, muncii de la Moscova MOSCOVA (prin telefon). 1 Mai, orele 9,30. Sunetele orologiului cad domol peste Piaţa Roşie, peste stricta aliniere a trupelor in uniforme de paradă, peste tribunele unde sosesc neîntrerupt invitaţi sovietici şi de peste hotare, membri ai corpului diplomatic, ziarişti. In aşteptarea parăzii, se schimbă felicitări, urări şi... înciudate impresii meteorologice (cu atît mai amare cu cit şi de 7 Noiembrie vremea nefavorabilă a împiedicat parada aeriană). Priviri de reproş spre cerul cenuşiu însoţesc punerea la punct a aparatelor fotografice. In spatele meu, o englezoaică luptă din greu cu două aparate, cu poşeta care-i fuge de sub braţ, cu gluga impermeabilului care îi alunecă de pe cap (lupta aceasta patetică va continua de altfel in tot timpul parăzii şi al demonstraţiei). Mai încolo, cîţiva francezi, membri probabil ai vreunei delegaţii sindicale, îşi povestesc intr-o limbă populară, colorată, entuziastele prime impresii din capitala sovietică. Dincoace, se vorbeşte arăbeşte. Peste capul meu se încrucişează un schimb de fraze în ungară. La orele 9,55 răsună un ordin scurt şi lungile şiruri de uniforme care mărginesc pe trei laturi piaţa se imobilizează. Sub primii stropi ai ploii care începe să cadă, din buzunarele ziariştilor răsar carnetele şi creioanele. La tribună, îndelung aplaudaţi, sosesc conducătorii P.C.U.S. şi guvernului sovietic. Ei sunt însoţiţi de oaspeţi: delegaţia guvernamentală a Republicii Arabe Unite in frunte cu preşedintele Nasser, C. Surenjab, preşedintele Marelui Rural al R.P. Mongole şi şeful delegaţiei parlamentare mongole care se află în momentul de faţă în U.R.S.S. la invitaţia Sovietului Suprem. Chiar in clipa cînd orologiul începe să sune orele 10, pe poarta Spasski a Kremlinului iese o maşină decapotabilă cenuşie : ministrul Apărării, mareşalul Rodion Malinovski, vine să primească parada militară, în faţa mausoleului, îi iese in întîmpinare o altă maşină asemănătoare, în care se află comandantul parăzii, mareşalul Moskalenko. După ce a felicitat pe ostaşi cu prilejul zilei de 1 Mai, ministrul Apărării a urcat la tribuna mausoleului şi a rostit o cuvîntare. Parada militară e scurtă: de la întîlnirea celor două maşini pini la trecerea tunurilor cu reacţie asemănătoare „katiuşelor" din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au trecut doar 50 de minute. Din care cea mai mare parte consacrată defilării academiilor şi şcolilor militare, unde se făuresc cadrele de bază ale acestei prime din lume armate a muncitorilor şi ţăranilor. Apoi a început demonstraţia oamenilor muncii din capitala sovietică... A început, după tradiţie, cu defilarea sportivilor. Pe motociclete, pe biciclete, pe scutere, sau un sprinten pas ritmat, au trecut prirt faţa tribunelor, tineri şi mlădiaţi, sute de băieţi şi fete. Dintre rînduri se desprind copii cu uriaşe buchete de flori. Micii moscoviţi le oferă conducătorilor sovietici, preşedintelui Nasser, tovarăşului Surenjab. Aplauze energice salută grupul campionilor mondiali şi europeni ai U.R.S.S. Pasionaţii sporturilor acvatice s-au dovedit cei mai ingenioşi în pregătirea imaginilor reprezentative: de pe o trambulină înaltă, înotători plonjează cu eleganţă... în plasa purtată de colegi, un schit înaintează în ritmul perfect al vislelor, în unduirea unor steguleţe albastre... Privirile mai urmăresc încă pe cer jocul mulţimii de baloane lansate de ultimul grup de sportivi, cînd, precedate de o mare de drapele roşii, intră in piaţă coloanele de demonstranţi. E ca o invazie a primăverii. Cerul mai e acoperit —i printre nori abia de străbate dinAnd în cînd cite o rază mică de soare. Dar pe deasupra capetelor, cit vezi cu ochii, înaintează o livadă cu pomi în floare. Bărbaţi şi femei, tineri şi mai virstnici, poartă crengi înflorite printre care abia zăreşti fluturarea mîinilor, a pălăriilor. Răsună cîntece vesele, ovaţii. Din cînd în cînd imaginea florală e întreruptă de cite un obiect care îndeobşte nu creşte in livezi grafice de producţie, un uriaş rulment pe bile, un război mecanic cu un enorm val de pinză, un glob pămîntesc în jurul căruia se invirtesc cei doi sputnici executaţi din sticlă sau din materie plastică roşie şi luminaţi dinăuntru cu becuri. Cu aplauze nesfîrşite sînt întîmpinaţi oamenii de ştiinţă sovietici care poartă o gigantică machetă a atomului. In faţa tribunelor, atomul se deschide ca o floare şi din el se înalţă în văzduh un porumbel alb FLORICA ŞELMARU (Continuare în pag. IV-a, col. 1-2) La tribuna mausoleului lui Lenin Stalin în timpul demonstraţiei. De la stînga la dreapta: K. E. Voroşilov, Gamal Abdel Nasser, N. S. Hruşciov, C. Surenjab (Telefoto Agerpres) -OKO Desfâsurtad steagurile roşii VARŞOVIA (prin telefon). La 5 Mai oamenii muncii din Varşovia, ca şi din celelalte oraşe ale Poloniei populare, au desfăşurat steagurile roşii şi au manifestat exprimîndu-şi hotărîrea fermă de a apăra cuceririle socialiste din ţara lor, de a apăra pacea şi socialismul, de a întări solidaritatea cu oamenii muncii din întreaga lume. De la tribuna din faţa Palatului culturii şi ştiinţei din Varşovia, W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a ţinut o cuvîntare în care a spus printre altele: „Cea mai mare piedică în calea împingerii omenirii în viitoarea unui război este unitatea lagărului ţărilor socialiste, unitatea de acţiune a tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti. Această forţă paşnică a socialismului unită cu alte forţe ale păcii din lume este speranţa vie a tuturor popoarelor. Să facem să crească această forţă. Să întărim unitatea tuturor statelor socialiste. Să întărim alianţa dintre Polonia şi Uniunea Sovietica, prietenia frăţească dintre poporul polonez, poporul sovietic şi toate popoarele ţărilor socialiste“. „Socialismul înseamnă pace !“ Sub această lozincă a manifestat ieri Polonia populară. La Varşovia peste 200.000 manifestanţi, la Lodz, — oraşul textiliştilor cu vechi tradiţii revoluţionare, unde ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru a 68-a oară — peste 150.000 oameni, la Katowice, zeci de mii de mineri, la Poznan — 50.000 manifestanţi, la Krakovia alte 50.000, la Szczecin, Wroclaw şi alte oraşe zeci şi zeci de mii de constructori ai socialismului. Milioane de oameni ai muncii din R. P. Polonă au salutat ziua solidarităţii internaţionale a proletariatului. La Varşovia, după intonarea Internaţionalei, a început demonstraţia festivă pe care au deschis-o veteranii mişcării muncitoreşti poloneze. Manifestaţia a durat mai mult decât se prevăzuse. Zeci de mii de oameni au părăsit trotuarele şi s-au încolonat pentru a trece prin faţa tribunei unde se aflau conducători ai partidului şi guvernului, precum şi delegaţii ale oamenilor muncii de peste hotare. A fost o exprimare spontană a solidarităţii maselor cu politica partidului şi guvernului, a hotărârii ferme a poporului polonez de a participa la opera de făurire a socialismului în R. P. Polonă- Sărbătoarea s-a încheiat prin serbări populare care au durat pînă noaptea tîrziu. ( GRIGORESCH In timpul demonstraţiei kt Varşovia De la stînga la dreapta: J. Cyrankiewicz, W. Gomulka şî A. Zawadski JTelefoto Agerpres)