Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)

1958-05-03 / nr. 4205

Nr. 4205 SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ŢARĂ Calda manifestare a minerilor PETROŞANI (trimisul „Scînteii"). — Dimineaţă de mai, cu cer albastru, cu soare sclipitor, verdeaţă şi mii de steguleţe. Toată piaţa din centrul Pe­troşanilor era plină de lume —­ o mare de capete. Tov. Ion Barna, membru în C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitatului ra­ional de partid Petroşani, a vorbit des­pre însemnătatea şi condiţiile în care se sărbătoreşte 1 Mai în acest an. Mi­nerii din Valea Jiului sărbătoresc a­­ceastă primă zi de mai cu însemnate victorii în producţie. Un panou uriaş arată că pe întreg bazinul carbonifer din Valea Jiului s-au dat peste plan 50.000 tone de cărbune. Şi totuşi, cifra înscrisă pe grafic... nu e reală. Cei care au pregătit graficul n-au putut ţine pa­sul cu iureşul care l-au dat minerii în abataje. Pînă în dimineaţa zilei de 1 Mai, nu 50.000 ci 53.000 tone de căr­bune în plus au scos minerii din Va­lea Jiului. In sunetele fanfarelor au defilat pri­mii minerii de la Uricani. Sunt cei care deţin drapelul de exploatare frun­taşă pe Valea Jiului. Au urmat apoi minerii de la Petrila, în frunte cu in­ginerul Muru Emil, şeful sectorului II. Sectorul II al minei Petrila a cîştigat acum întrecerea cu celelalte sectoare din Valea Jiului, primind drept premiu „Casca de aur“. La demonstraţie „Cas­ca de aur" este ţinută în braţe, cu mîndrie, de bătrînul miner Trifon Ioan. Au urmat apoi minerii de la Vulcan şi Lonea, reprezentanţii minerilor de la Aninoasa, de unde a pornit valoroasa întrecere de a extrage mai mult cărbu­ne peste plan pe fiecare schimb, la fiecare loc de muncă. In această zi a solidarităţii şi frăţiei muncitorilor de pretutindeni, minerii Văii Jiului şi-au manifestat cu putere dragostea şi ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa pentru măsurile luate în scopul ridicării nivelului lor de trai. După mineri au defilat muncitorii şi tehnicienii trustului de construcţii şi ai şantierelor de construcţii 1, 711, 712 şi 212 instalaţii. Ei au dat în acest an în folosinţa minerilor din Valea Jiului încă 22 blocuri cu 552 apartamente, 6 că­mine muncitoreşti, o creşă, 2 pavilioa­ne spitaliceşti, 4 magazine etc. Pînă seara tîrziu, în cîntece de fani­fără, pe pitoreştile dealuri din împre­jurimi, au petrecut minerii. Imagine a înfrăţirii TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). —­ Numeroşi oameni ai muncii, ro­­mâni şi maghiari s-au îndreptat spre piaţa Stalin din Tg. Mureş. Aci a luat cuvîntul tov. Csupor Ludovic, prim secretar al Comitetului regional de partid, şi Ion Băţaga, secretar al comitetului regional­ de partid, care au vorbit în limbile maghiară şi romînă despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. In pas vioi, aducînd parcă o adiere pri­­măvăratică cu ei au trecut apoi pio­nierii. Muncitorii şi tehnicienii, oamenii de ştiinţă şi cultură, romîni şi maghiari, au păşit unii alături de ceilalţi plini de voie bună, tot aşa cum alături unii de alţii muncesc înfrăţiţi pentru cons­truirea unei Romînii socialiste. Pri­­vindu-i aveai imaginea grăitoare a sentimentelor de prietenie care-i unesc şi le dau forţe înzecite pentru a birui rînd pe rînd greutăţile ce ne mai stau în cale. Din mii şi mii de piepturi ră­suna în limbile romînă şi maghiară lozinca „Éljen Május !“, „Trăiască 1 Mai“. Valuri de urale exprimă ataşa­mentul oamenilor muncii romîni şi maghiari faţă de partid, dragostea faţă de patria comună, Republica Populară Romînă. Sunt impresionante realizările mun­citorilor care au demonstrat de acest 1 Mai. Un număr de 5 întreprinderi din oraş sunt distinse cu drapelul de fruntaş pe ţară pe ramură de produc­ţie. Printre ele se află şi întreprinde­rea de reparaţii auto nr. 2 şi fabrica de cărămizi şi ţiglă Mureşeni, întreprinderile din regiune, de la începutul anului şi pînă în prezent au dat peste plan mărfuri în valoare de 20.000.000 lei şi au economisit mate­riale în valoare de 6.000.000 lei. Re­zultate frumoase au obţinut muncito­rii de la fabrica de praf de lapte Re­­metea, Encsel Mauriciu, Ludovic Mins­­chi şi altele. La demonstraţia de 1 Mai din Tg. Mureş au fost reprezentate şi cele mai însemnate instituţii de cultură şi în­­văţămînt din R.A.M., Institutul medi­­co-farmaceutic, Teatrul Secuiesc de stat, Filarmonica de Stat, Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri etc. In cîntec şi dans, tinere şi tineri din Tg. Mureş trec prin faţa tribunelor în inima Moldovei IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Oraşul din inima Moldovei a căpătat parcă o nouă strălucire de acest 1 Mai. In pia­ţa Republicii, în faţa unui mare nu­măr de oameni ai muncii a luat cuvin­­tul tov. Dumitru Gheorghiu, prim-se­­cretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R., membru supleant al C.C. al P.M.R. Ca întotdeauna, gărzile muncitoreşti au trecut primele prin faţa tribunelor. Au urmat apoi coloane nesfîrşite de oameni ai muncii. Graficele şi carele alegorice, oglindeau succesele deose­bite obţinute în producţie. Privirile tuturor au fost atrase de coloana textiliştilor de la „Ţe­sătura“, întreprindere fruntaşă pe ramură. Harnicii muncitori şi munci­toare de la această fabrică au reali­zat de la începutul anului şi pînă în prezent 54.112 kg. fire de bumbac şi 528.426 m.p. ţesături peste sarcinile de plan. Au defilat apoi constructorii, anun­­ţînd o nouă şi importantă realizare pe care o vor obţine în curînd : cel de al doilea pavilion de producţie de la fabrica de antibiotice. In rîndul demonstranţilor erau cu­noscuţi oameni de ştiinţă şi artă, pro­fesori şi studenţi, precum şi elevi ai şcolilor medii şi elementare. Muncito­rii şi intelectualii din oraşul Iaşi au exprimat încă odată ataşamentul lor profund faţă de politica partidului şi guvernului, hotărîrea de a munci cu avînt pentru înflorirea patriei noastre. Strîns uniţi în jurul partidului TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). —­85.000 oameni ai muncii timişoreni au luat parte la demonstraţia de 1 Mai. Tov. Isac Martin, prim secretar al Comitetului regional Timişoara al P.M.R., a vorbit despre însemnătatea măreţei sărbători. Demonstraţia a fost deschisă de membrii gărzilor muncito­reşti — zeci şi sute de muncitori des­toinici, romîni, germani, sîrbi, ma­ghiari, slovaci etc. Primiţi cu îndelungi ovaţii defi­lează vechi militanţi ai mişcării mun­citoreşti din ţara noastră. Pionierii trec în pas vioi, salutînd cu steguleţe, flori, batiste. Urmează apoi cele peste o mie persoane din corurile reunite ale Timişoarei, care execută o suită de cîntece muncitoreşti. Veselie şi voie bună stîrnesc dansatorii romîni şi ger­mani, sîrbi şi maghiari, prin horele ro­tite cu foc în faţa tribunei. Coloana muncitorilor din întreprinde­rile oraşului este deschisă de colectivul Atelierelor C.F.R., colectiv recent dis­tins cu Ordinul Apărarea Patriei clasa IlI-a. Urmează muncitorii de la revi­zia de vagoane C.F.R., fruntaşi pe ţară în primul trimestru al acestui an şi muncitorii de la întreprinderea Poli­grafică, cîştigători pentru a patra oară ai steagului roşu de fruntaş pe ramură. Numeroase care alegorice, grafice, pa­nouri vorbesc despre entuziasmul cu care timişorenii au întîmpinat 1 Mai : 33.000 de m. p. piele economisiţi la fabrica „Nikos Beloiannis“, 355.000 perechi ciorapi peste plan la fabrica „Cesco Terezia“, 1.150.000 lei economii la întreprinderea „Industria lînei“. In aceleaşi rînduri cu muncitorii pă­şesc intelectualii. Alături de muncitorii de la industria metalurgică bănăţeană, cadrele didactice şi studenţii de la fa­cultatea de mecanică, alături de mun­citorii de la „Electrobanat“, profesorii şi studenţii Facultăţii de Electrotehni­că, alături de muncitorii de la fabrica chimică „Gheorghe Doja“, studenţii şi profesorii facultăţii de chimie etc. In încheiere defilează sportivii. Au sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă CONSTANŢA (Coresp. „Scînteii“) Oraşul Constanţa vuieşte de cînte­ce şi veselie. Coloane de mii de oa­meni ai muncii se îndreaptă către tri­buna oficială. Dar, spre deosebire de alte primăveri, de data aceasta nu se văd sutele de autocamioane cu care vin la diferitele demonstraţii colectiviştii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din gospodăriile de stat şi mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii Constanţa. Timpul neprielnic i-a împiedicat să facă semănatul şi alte lucrări agricole la vreme. De aceea, ei au hotărît ca în acest an să sărbătorească ziua de 1 Mai prin muncă. „Grăbind semă­natul — spuneau zilele trecute oame­nii cu care am stat de vorbă — vom cîştiga vagoane de porumb în plus. Prin aceasta vom contribui noi la în­tărirea patriei, la construirea socia­lismului și apărarea păcii". Pe o tarla a gospodăriei colective din satul Valea Seacă l-am întîlnit pe tov. Dumitru Pintea, tehnicianul a­­gronom al gospodăriei, care îmi ex­plică : — Peste cîteva ore terminăm insă­­mînțările de primăvară. Am semănat 530 de hectare cu porumb hibrid în numai 6 zile. Tractoriști de la S.M.T. Valul lui Traian ne-au dat ajutor de nădejde. De acum începem şi praştia. La secţia Lanurile a gospodăriei de stat din Cobadin vreo 9 tractoare şi semănători termină şi ele însămînţa­­tul porumbului. Dar iată că la gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ din satul Lanu­rile sunt mai mulţi oameni la sediu decît în alte sate. Steian Cristache, brigadierul de la a doua de cimp, e tare vesel, brigada lui a terminat în­­sămînţările. De aceea s-a şi intors mai devreme de la cîmp. A ieşit fruntaşă în întrecerea dintre brigăzi. La Mereni parcă se lucrează mai intens decit in alte părţi. Colectiviştii vor să termine semănatul pînă sea­ra. Ei au însămînţat 540 hectare cu porumb hibrid, 20 hectare cu soia, au terminat de prăşit coreandrul. Iată numai cîteva aspecte din mun­ca însufleţită din ziua de 1 Mai pe cîmpiile Dobrogei. Zeci şi zeci de gospodării colective şi de stat cum sunt cele din Tuzla, Costineşti, Mi­riştea, gospodăria de stat din Baba­dag, şi multe altele au terminat azi insămînţărite de primăvară. Mecanizatorii de la G.A.S.-Moşneni, regiunea Constanţa, au sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă, ineămin­­ţind cu porumb hibrid 200 ha. In clișeu: Tractoristul Buwrtabet Chem­ar folosește un cuplaj de 4 semănători. rotor AOBRPRB8* s­c Tutela Parada păcii şi a *~T- —----—V* tuziasta demonstraţie de 1 Mai care a avut loc la Pekin. Capitala Chinei a răsunat azi de lozinci închinate păcii, solidarităţii şi înţelegerii între popoare, iar sutele de mii de de­monstranţi îmbrăcaţi în haine multi­colore au împrumutat bătrînului oraş un aspect de feerie şi tinereas­că sărbătoare. E ora zece, în piaţa Tîen Anmîn se dezveleşte monumentul închinat eroilor căzuţi pentru eliberarea pa­triei. Răsună maiestos imnul naţio­nal chinez, urmat de acordurile In­ternaţionalei. Bubuie puternic salve­le de tun. Se păstrează un moment de reculegere şi o linişte solemnă coboară peste tribuna în care au luat loc conducătorii partidului şi guver­nului şi peste imensele coloane de demonstranţi. Vasta piaţă Tien Anmîn răsună a­­poi de glasurile cristaline ale pionieri­lor care deschid demonstraţia. Ajunşi în faţa tribunei, pionierii cîntă cin­­tece de slavă închinate păcii şi so­cialismului şi dau drumul la mii de porumbei şi baloane care acoperă cerul. Un car alegoric tras de cîteva sute de pionieri înfăţişează un uriaş glob pămîntesc pe care scrie „Pace“ şi în jurul căruia dansează graţios copii travestiţi în porumbei. Coloanele de muncitori care ur­mează redau imaginea muncii uria­şe de industrializare socialistă a Chi­­nei Populare. Trec machete de uzine şi fabrici; sînt miile de uzine care s-au construit şi se construiesc de la Canton pînă la Harbin şi care schim­bă din temelie faţa Chinei legendare. Trec prototipuri de maşini unelte şi aparate complicate, fabricate pentru prima oară în China, locomotive, au­tocamioane şi troleibuze, care alego­rice înf­ăţişind marile succese obţinute de harnica şi glorioasa clasă munci­toare chineză în construcţia socialis­mului. In aer plutesc baloane imense de care sunt agăţate lozinci scrise pe voaluri de mătase. Ele cheamă proletariatul chinez la lupta pentru depăşirea producţiei de oţel a Angliei şi lozinci împotriva conservatoris­mului şi risipei. Coloanele de ţărani din jurul Pekinului poartă machete de construcţii agricole şi placarde în­­făţişînd marile realizări obţinute în lucrările de irigaţii­­ (în nu mai mult de un an pe teritoriul Chinei s-a irigat o suprafaţă mai mare de­cît de-a lungul a tarei milenii). De­monstranţii agită necontenit deasu-­­ şi arterele oraşului par invadate de un fluviu multicolor de flori. In faţa tribunei coloanele se opresc ca să scandeze îndelung cuvîntul „Van Se“ (trăiască) şi să ovaţioneze furtunos pe conducătorii care răspund cu căl­dură. Este ora 12. Defilarea continuă. Trec oameni de ştiinţă şi cultură, studenţi, grupuri de lama îmbrăcaţi în toge galbene. Pe deasupra coloa­nelor şerpuiesc neîncetat dragoni u­­riaşi ; grupurile minorităţilor naţio­nale, care execută cu măiestrie dan­suri pline de graţie, smulg tribune­lor cascade de aplauze. Marea şi entuziasta demonstraţie e încheiată de sportivi şi care ale­gorice înfăţişînd imagini din viaţa actuală a poporului chinez. Pînă noaptea tîrziu, cerul Pekinului a fost luminat de focul artificiilor şi de lu­mina reflectoarelor. A. MUNTEANU La Pekin, în tim­pul manifestaţiei, tovarăşii: Liu Şao­­ţi, Ciu De, Ciu En-lai (Telefoto Agerpres) Pasf. 3 1 MAI PESTE HOTARE Parada militară şi demonstraţia oamenilor, muncii de la Moscova MOSCOVA (prin telefon). 1 Mai, orele 9,30. Sunetele orolo­giului cad domol peste Piaţa Roşie, peste stricta aliniere a trupelor in uniforme de paradă, peste tribu­nele unde sosesc neîntrerupt invitaţi sovietici şi de peste hotare, membri ai corpului diplomatic, ziarişti. In aşteptarea parăzii, se schimbă feli­citări, urări şi... înciudate­ impresii meteorologice (cu atît mai amare cu cit şi de 7 Noiembrie vremea nefa­vorabilă a împiedicat parada aeria­nă). Priviri de reproş spre cerul ce­nuşiu însoţesc punerea la punct a aparatelor fotografice. In spatele meu, o englezoaică luptă din greu cu două aparate, cu poşeta care-i fuge de sub braţ, cu gluga imper­meabilului care îi alunecă de pe cap (lupta aceasta patetică va continua de altfel in tot timpul parăzii şi al demonstraţiei). Mai încolo, cîţiva francezi, membri probabil ai vreunei delegaţii sindicale, îşi povestesc in­tr-o limbă populară, colorată, entu­ziastele prime impresii din capitala sovietică. Dincoace, se vorbeşte ară­­beşte. Peste capul meu se încruci­şează un schimb de fraze în ungară. La orele 9,55 răsună un ordin scurt şi lungile şiruri de uniforme care mărginesc pe trei laturi piaţa se imobilizează. Sub primii stropi ai ploii care începe să cadă, din bu­zunarele ziariştilor răsar carnetele şi creioanele. La tribună, îndelung a­­plaudaţi, sosesc conducătorii P.C.U.S. şi guvernului sovietic. Ei sunt înso­ţiţi de oaspeţi: delegaţia guverna­mentală a Republicii Arabe Unite in frunte cu preşedintele Nasser, C. Surenjab, preşedintele Marelui Ru­ral al R.P. Mongole şi şeful dele­gaţiei parlamentare mongole care se află în momentul de faţă în U.R.S.S. la invitaţia Sovietului Su­prem. Chiar in clipa cînd orologiul în­cepe să sune orele 10, pe poarta Spasski a Kremlinului iese o maşi­nă decapotabilă cenuşie : ministrul Apărării, mareşalul Rodion Mali­­novski, vine să primească parada militară, în faţa mausoleului, îi iese in întîmpinare o altă maşină asemă­nătoare, în care se află comandan­tul parăzii, mareşalul Moskalenko. După ce a felicitat pe ostaşi cu prilejul zilei de 1 Mai, ministrul Apărării a urcat la tribuna mauso­leului şi a rostit o cuvîntare. Parada militară e scurtă: de la întîlnirea celor­ două maşini pini la trecerea tunurilor cu reacţie a­­semănătoare „katiuşelor" din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au trecut doar 50 de mi­­nute. Din care cea mai mare parte consacrată defilării academiilor şi şcolilor militare, unde se făuresc cadrele de bază ale acestei prime din lume armate a muncitorilor şi ţăranilor. Apoi a început demon­straţia oamenilor muncii din capi­tala sovietică... A început, după tradiţie, cu de­filarea sportivilor. Pe motociclete, pe biciclete, pe scutere, sau un sprinten pas ritmat, au trecut prirt faţa tribunelor, tineri şi mlădiaţi, sute de băieţi şi fete. Dintre rînduri se desprind copii cu uriaşe buchete de flori. Micii moscoviţi le oferă conducătorilor sovietici, preşedinte­lui Nasser, tovarăşului Surenjab. Aplauze energice salută grupul campionilor mondiali şi europeni ai U.R.S.S. Pasionaţii sporturilor ac­­vatice s-au dovedit cei mai ingeni­oşi în pregătirea imaginilor repre­zentative: de pe o trambulină înal­tă, înotători plonjează cu ele­ganţă... în plasa purtată de colegi, un schit înaintează în ritmul per­fect al vislelor, în unduirea unor steguleţe albastre... Privirile mai urmăresc încă pe cer jocul mulţimii de baloane lan­sate de ultimul grup de sportivi, cînd, precedate de o mare de dra­pele roşii, intră in piaţă coloanele de demonstranţi. E ca o invazie a primăverii. Cerul mai e acoperit —i printre nori abia de străbate din­­And în cînd cite o rază mică de soare. Dar pe deasupra capetelor, cit vezi cu ochii, înaintează o liva­dă cu pomi în floare. Bărbaţi şi fe­­mei, tineri şi mai virstnici, poartă crengi înflorite printre care abia zăreşti fluturarea mîinilor, a pălă­riilor. Răsună cîntece vesele, ovaţii. Din cînd în cînd imaginea florală e întreruptă de cite un obiect care îndeobşte nu creşte in livezi­ gra­fice de producţie, un uriaş rulment pe bile, un război mecanic cu un enorm val de pinză, un glob pămîn­­tesc în jurul căruia se invirtesc cei doi sputnici executaţi din sticlă sau din materie plastică roşie şi luminaţi dinăuntru cu becuri. Cu aplauze nesfîrşite sînt întîmpinaţi oamenii de ştiinţă sovietici care poartă o gigantică machetă a ato­mului. In faţa tribunelor, atomul se deschide ca o floare şi din el se înalţă în văzduh un porumbel alb FLORICA ŞELMARU (Continuare în pag. IV-a, col. 1-2) La tribuna mausoleului lui Lenin­ Stalin în timpul demonstraţiei. De la stînga la dreapta: K. E. Voro­­şilov, Gamal Abdel Nasser, N. S. Hruşciov, C. Surenjab (Telefoto Agerpres) -OK­O­ Desfâsurtad steagurile roşii VARŞOVIA (prin telefon). La 5 Mai oamenii muncii din Varşovia, ca şi din celelalte oraşe ale Poloniei populare, au desfăşurat steagurile roşii şi au manifestat exprimîndu-şi hotărîrea fermă de a apăra cuceri­rile socialiste din ţara lor, de a apă­ra pacea şi socialismul, de a întări solidaritatea cu oamenii muncii din întreaga lume. De la tribuna din faţa Palatului culturii şi ştiinţei din Varşovia, W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a ţinut o cuvîntare în care a spus printre altele: „Cea mai mare piedică în calea împingerii o­­menirii în viitoarea unui război este unitatea lagărului ţărilor socialiste, unitatea de acţiune a tuturor par­tidelor comuniste şi muncitoreşti. A­­ceastă forţă paşnică a socialismului unită cu alte forţe ale păcii din lu­me este speranţa vie a tuturor po­poarelor. Să facem să crească acea­stă forţă. Să întărim unitatea tutu­ror statelor socialiste. Să întărim a­­lianţa dintre Polonia şi Uniunea So­vietica, prietenia frăţească dintre poporul polonez, poporul sovietic şi toate popoarele ţărilor socialiste“. „Socialismul înseamnă pace !“ Sub această lozincă a manifestat ieri Po­lonia populară. La Varşovia peste 200.000 manifestanţi, la Lodz, — o­­raşul textiliştilor cu vechi tradiţii revoluţionare, unde ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru a 68-a oară — peste 150.000 oameni, la Katowice, zeci de mii de mineri, la Poznan — 50.000 manifestanţi, la Krakovia alte 50.000, la Szczecin, Wroclaw şi alte oraşe zeci şi zeci de mii de construc­tori ai socialismului. Milioane de oameni ai muncii din R. P. Polonă au salutat ziua solidarităţii interna­ţionale a proletariatului. La Varşovia, după intonarea In­ternaţionalei, a început demonstra­ţia festivă pe ca­re au deschis-o veteranii mişcării muncitoreşti polo­neze. Manifestaţia a durat mai mult decât se prevăzuse. Zeci de mii de oa­meni au părăsit trotuarele şi s-au încolonat pentru a trece prin faţa tri­­bunei unde se a­­flau conducători ai partidului şi gu­­vernului, precum şi delegaţii ale oa­menilor muncii de peste hotare. A fost o exprimare spontană a solida­rităţii maselor cu politica partidului şi guvernului, a hotărârii ferme a poporului polonez de a participa la opera de făurire a socialismului în R. P. Polonă- Sărbătoarea s-a încheiat prin ser­bări populare care au durat pînă noaptea tîrziu. ( GRIGORESCH In timpul demonstraţiei kt Varşovia De la stînga la dreapta: J. Cyrankie­wicz, W. Go­mulka şî A. Zawadski JTelefoto Agerpres)

Next