Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-12 / nr. 4239
ANUL XXVII Nr. 4239 Joi 12 iunie 1933 4 PASIN! - 20 BANI Sfatul popular şi problemele comerţului Comerţul socialist este unul dintre sectoarele importante ale economiei naţionale. Stabilind legătura dintre producţie şi consum, el asigură aprovizionarea populaţiei cu cele mai variate mărfuri. Ţinînd seama de rolul comerţului, partidul şi guvernul acordă o însemnătate deosebită dezvoltării sale continue. O reţea largă de magazine mari, moderne, utilate şi aprovizionate din ce în ce mai bine asigură o bună deservire a consumatorilor. Numai în trimestrul I al acestui an desfacerea mărfurilor prin comerţul socialist a crescut cu 273 milioane Iei faţă de trimestrul I 1957. Spre a se da posibilitate comitetelor executive ale sfaturilor populare să-şi îndeplinească una din sarcinile lor de bază şi anume aprovizionarea populaţiei în condiţii cit mai bune,*unităţile comerciale au fost trecute treptat în seama sfaturilor populare. Organele locale ale puterii de stat conduc şi răspund nemijlocit de activitatea organizaţiilor şi unităţilor comerciale de stat din raza lor de activitate. Care sunt principalele sarcini ce revin sfaturilor populare în acest domeniu ? Fiecare sfat popular regional trebuie să asigure, in primul rind, aprovizionarea operativă a rețelei comerciale, să gospodărească cit mai bine fondul de mărfuri, astfel ca fiecare localitate şi în primul rind centrele muncitoreşti să fie aprovizionate cit mai bine şi operativ. Fără îndoială că în ultimii ani s-a marcat o îmbunătăţire serioasă în folosirea fondului de mărfuri, Partidul şi guvernul au acordat şi acordă o atenţie deosebită aprovizionării în condiţii corespunzătoare a importantelor centre muncitoreşti. De altfel, măsurile luate in această privinţă s-au şi făcut simţite. Oţelarii hunedoreni, minerii băimăreni şi ai Văii Jiului, muncitorii din noua regiune petroliferă a Olteniei sunt din ce în ce mai bine aprovizionaţi cu un sortiment bogat de mărfuri industriale şi alimentare. In acelaşi timp, insă, s-au făcut simţite şi unele deficienţe serioase. Comitetele executive ale unor sfaturi populare se mai rezumă incă, deseori, la repartizarea mărfurilor in bază unor coeficienţi matematici, stabiliţi cu ani in urmă şi care nu mai reflectă nici pe departe realităţile şi nevoile actuale, neglijează aprovizionarea anumitor centre. Este greu de calificat atitudinea organelor locale din Cîmpulung Muscel, care se dezinteresează intr-atît de aprovizionarea centrului carbonifer Pescăreasa — suburbie a oraşului — incit din magazinul „Alimentara" lipsesc mărfuri dintre cele mai necesare, iar aprovizionarea cu pîine proaspătă este defectuoasă. La fel de greu este de înţeles de ce la Tîrnăveni, Galaţi şi alte localităţi lipsesc o serie de articole mărunte care pot fi produse cu uşurinţă de unităţile industriei locale. Se ştie că cea mai mare parte a volumului de mărfuri destinat consumului populaţiei este asigurat de către Industria republicană din fondul central al statului. Dar sarcinile organelor locale nu se reduc numai la repartizarea judicioasă a acestor mărfuri. Este una din îndatoririle cele mai importante ale comitetelor executive ale sfaturilor populare de a se ocupa de valorificarea resurselor locale de către întreprinderile industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Merită să fie menţionată iniţiativa organelor locale din regiunea Stalin de a amenaja eleştee, crescătorii de păsări, sere pentru producerea de legume, sau iniţiativa acelora din regiunea Timişoara de a dezvolta producţia combinatelor săteşti cu articole specifice consumului regional. In general. Insă, se poate afirma că producţia bunurilor de consum pusă la dispoziţia unităţilor comerciale de către industria locală şi cooperaţia meşteşugărească este in cele mai multe regiuni ale ţării, mult sub posibilităţile existente. Analizînd contribuţia unităţilor locale de producţie la îmbogăţirea fondului de mărfuri desfăcut prin comerţul de stat, rezultă că în regiunile Iaşi, Bacău, Ploeşti, aceasta a scăzut faţă de realizările anului 1954. Intr-o regiune cum este Craiova, cu atît de variate resurse locale, unităţile locale de producţie nu pun la dispoziţia comerţului decit... 0,78% din volumul mărfurilor desfăcute de comerţul de stat şi cooperatist. Există regiuni bogate în păduri ca Suceava, unde lipsesc de pe piaţă multe articole de uz gospodăresc din lemn; regiunile al căror teritoriu este udat de Dunăre şi altele, unde se află bălţi întinse, nu valorifică nici pentru piaţa „internă", nici pentru a altor regiuni, posibilităţile de a produce împletituri din nuiele, foi de porumb etc. Ce altceva decit lipsa de iniţiativă şi slabul spirit gospodăresc al unor comitete executive potexplica această situaţie? Activitatea nesatisfăcătoare în această direcţie reflectă şi slaba preocupare faţă de aceste probleme importante a organelor şi organizaţiilor de partid din regiunile respective care, după cum se vede, îndrumă în mică măsură sfaturile populare să dezvolte industria locală pe măsura necesităţilor. Pe lîngă problemele amintite, sezonul de vară ridică, la rîndul său, sarcini de cea mai mare însemnătate pentru sfaturile populare şi organizaţiile comerciale locale. Lunile ce urmează, lunile sezonului de vîrf ale aprovizionării cu legume şi fructe impun luarea in toate regiunile tării a unui complex de măsuri, începînd de la organizarea achiziţionării şi a preluărilor din contractări, a transportului şi pînă la aceea a desfacerii. Legumele pe care le avem trebuie gospodărite cu cea mai mare chibzuială, evitînd prin toate mijloacele risipa, proasta depozitare. Pentru a asigura buna desfăşurare a comerţului şi alimentaţiei publice din staţiunile balneo-climaterice, cele mai multe sfaturi populare au luat măsuri din timp. Din păcate însă, nu aceeaşi grijă manifestă multe organe locale pentru locuinle de odihnă şi distracţie. Există şi in Bucureşti parcuri din cuprinsul şi de la marginea oraşului lipsite de centre de răcoritoare, de dulciuri etc. Folosirea chibzuită a fondurilor de investiţii de către comitetele executive ale sfaturilor populare este o problemă care trebuie privită cu toată seriozitatea. Îndeosebi în sectorul comercial investiţiile trebuie să se îndrepte spre construcţiile şi amenajările cele mai utile şi mai gospodăreşti şi cu prioritate spre amenajarea de depozite, care în multe oraşe au devenit neîncăpătoare. O atenţie deosebită trebuie acordată înlăturării pierderilor şi risipei, reducerii continue a cheltuielilor de circulaţie. Una din cele mai importante sarcini ale comitetelor executive ale sfaturilor populare în ce priveşte sectorul comercial este grija continuă pentru încadrarea unităţilor comerciale cu oameni pricepuţi şi cinstiţi, exercitarea unui control permanent, astfel ca orice încercare de ştirbire a avutului obştesc să poată fi prevenită, să se asigure atît rentabilitatea unităţilor, cit şi o bună aprovizionare şi deservire a populaţiei. Organele economice şi ale puterii de stat trebuie să fie necruţătoare faţă de orice elemente necinstite, hoţi, delapidatori şi risipitori, faţă de cei care tolerează sau încurajează din indolenţă ori complicitate crima de jefuire a avutului obştesc. La rîndul lor, comitetele regionale de partid sunt chemate să analizeze felul cum organele locale ale puterii, organizaţiile comerciale, industria locală şi cooperaţia meşteşugărească îşi îndeplinesc sarcinile importante ce le revin în domeniul aprovizionării populaţiei, să acorde o atenţie mai mare decit pînă acum educaţiei socialiste a cadrelor din comerţ. Rezolvarea operativă şi judicioasă a tuturor problemelor care privesc activitatea reţelei comerciale va duce în mod nemijlocit la o mai bună aprovizionare a populaţiei. un clişee-stînga . Un aspect al casei da vegetaţie, — dreapta . Cadrele didactice fac numeroase experienţe privind comportarea porumbului faţă de îngrăşăminte. La Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti a fost construită o casă de vegetaţie de mari proporţii. Construcţia este prevăzută cu instalaţii de canalizare, laborator, o cameră pentru laborantul care supraveghează plantele în timpul nopţii, o cameră pentru studierea influenţei luminii asupra plantelor. Aci se studiază probleme privind nutriea plantelor, necesarul de apă, influenţa substanţelor radioactive şi a îngrăşămintelor chimice asupra plantelor etc. I în interiorul ziarului j t • Farcaș Florian : Noul carnet » ) de muncă. (Pag. 2-a). I t • O sarcină urgentă: Termina-» î rea pregătirilor pentru recoltare! ♦ (Pag. 2-a). I T • Însemnări: Ion Ciuchi — Nu T I cîteva echipe vedete, ci echipe ac-I » tive în toate satele! (Pag. 2-a). ♦ t • Corespondență din Berlin:! I Ștefan Deju — Valoroasele reali-1 f zări ale industriei fibrelor sin- ♦ i tetice în R. D. Germană. (Pag. 7 X 3-a). î Secția de montaj a întreprinderii „Electro-Aparataj" din Capitală, lată-i în clişeu pe tovarăşii Aurel Stanciu, Zamca Barbu şi Ilie Dumitru lucrînd la montajul cutiei de contactori de 200 amperi. Fiecare tonă de metal — mai ieftină! O decadă cu rezultate însemnate DEVA (coresp. „Scînteii“). — Extinzînd mişcarea pentru economii, în prima decadă a lunii iunie oţelarii de la cuptoarele 1—5 au reuşit să reducă preţul de cost cu 55 lei la fiecare tonă şi au dat peste plan 205 tone oţel. ^ La secţia l-a furnale, preţul de cost operativ a fost redus cu 42 lei la tonă. Numai din reducerea consumului de cocs, combustibil şi energie s-a realizat o economie de 30 lei pe fiecare tonă de fontă. Furnaliştii au dat peste plan în această decadă 372 tone de fontă. S-au evidenţiat echipele conduse de Ilie Mîtcă şi Ioan Chiroşca. Succese deosebite a obţinut şi colectivul fabricii de aglomerare. pro- -O 50- Dublă aniversare PLOEŞTI (coresp. „Scînteii"). La Uzinele metalurgice „1 Mai“-Ploeşti a avut loc ieri după-amiază adunarea festivă consacrată sărbătoririi unui deceniu de la naţionalizare şi împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei. Peste 2000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au participat la această adunare în sala de festivităţi a uzinei. Cu acest prilej, tov. ing. Pîrvu Constantin, directorul general al uzinelor, a vorbit despre importanţa actului de la 11 iunie 1948 şi a făcut un istoric al uzinei, subliniind îndeosebi dezvoltarea impetuoasă pe care a luat-o această mare unitate industrială a ţării noastre în ultimii 10 ani. Secţiile uzinei au fost dotate cu zeci de strunguri, raboteze, carusele şi alte maşini-unelte moderne, importate sau produse în ţară. Producţia a fost profilată pentru fabricarea utilajului petrolifer. Puternicele instalaţii de foraj, turboburele, sapele cu role şi celelalte utilaje produse la Uzinele „1 Mai“-Ploeşti sunt apreciate atît in ţară cît şi în străinătate. Au luat cuvintul apoi cîţiva din veteranii uzinei. Maistrul Ştefaniuc Emil de la mecanica 11, frezorul Constantinescu Ştefan de la mecanica 1 şi alţi muncitori vîrstnici care lucrează în uzină de 30—40 de ani au vorbit despre condiţiile neomenoase de lucru care existau în uzină pe vremea capitaliştilor. Tov. Gh. Alecu, secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti, a felicitatcălduros în numele comitetului regional de partid colectivul uzinei cu prilejul celor două aniversări. S-au înmînat apoi diplome jubiliare, insigne comemorative, premii în bani muncitorilor cu vechime îndelungată în muncă şi fruntaşilor în producţie. Bine aţi venit, oaspeţi dragi dinR. D. Germană! "Astăzi soseşte în Capitală, la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, o delegaţie a Camerei Populare a R. D. Germane, condusă de Gerald Goetting, vice-preşedinte al Camerei Populare. Poporul nostru întîmpină cu bucurie pe solii poporului frate din R. D. Germană veniţi intr-o vizită de prietenie în ţara noastră. In persoana lor, salutăm pe oamenii muncii germani care, pe teritoriul Republicii Democrate Germane, au smuls pentru totdeauna buruienile otrăvite ale militarismului si fascismului, sursa atîtor nenorociri pentru popoarele Europei, au făurit primul stat muncitoresc-ţărănesc pe pămîntul Germaniei, construiesc socialismul şi apără cu hotărîre pacea, în cadrul marii familii unite a popoarelor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Cu viu interes şi însufleţit de cel mai sincer spirit de solidaritate internaţională urmăreşte poporul nostru realizările poporului muncitor din R. D. Germană, obţinute sub conducerea partidului său marxist-leninist — Partidul Socialist Unit. Ca rezultat al muncii harnicei sale clase muncitoare, R. D. Germană s-a situat pe locul al cincilea printre puterile industriale ale Europei. Pe pămîntul care altădată aparţinea iuncherilor, ţăranii din R. D. Germană practică o agricultură intensivă, înaintînd cu paşi mari pe calea cooperativizării. Ştiinţa şi tehnica, literatura şi artele cunosc în R. D. Germană o continuă înflorire. Ne-au bucurat mult recentele măsuri ale guvernului R. D. Germane care oglindesc o creştere continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Republica Democrată Germană, avanpost înaintat al lagărului nostru socialist, duce o politică iubitoare de pace, acţionînd consecvent pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru securitatea internaţională, pentru reglementarea paşnică a problemei germane potrivit cu năzuinţele întregului popor german şi cu interesele păcii Poporul român sprijină cu căldură propunerea R D Germane cu privire la crearea unei confederaţii a celor două state germane. Popoarele noastre se găsesc înfrăţite în marele lagăr al socialismului şi îşi aduc contribuţia la întărirea necontenită a unităţii şi coeziunii sale Intre R. P. Romînă şi R . Germană s-au statornicit trainice legături de frăţească colaborare pe plan economic, politic şi cultural, legături care se întăresc an de an şi-şi dovedesc rodnicia în realizările obţinute de ambele popoare în construcţia socialistă. Vizita delegaţiei parlamentare a R D Germane va constitui o nouă contribuţie importantă la continua dezvoltare a prieteniei şi colaborării dintre R P Romînă şi R D. Germană, spre binele ambelor popoare, al întregului lagăr al socialismului, al cauzei păcii. Bun sosit, dragi oaspeţi, pe pămîntul ţării noastre! »♦----------------------------------------------- După consfătuirea de la Constanţa FOLOSIREA RESURSELOR LOCALE PENTRU CREŞTEREA ANIMALELOR Comitetul regional de partid Galaţi are ca preocupare principală întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole. In acest scop acordă o mare atenţie Înfăptuirii sarcinilor şi învăţămintelor care au reieşit la consfătuirea de la Constanţa. In mod deosebit, gospodăriile colective sunt îndrumate şi ajutate să dezvolte sectorul zootehnic. In raioanele Bujor, Brăila, Galaţi şi Călmăţui condiţiile permit ca, începînd din vara aceasta, gospodăriile colective să dezvolte creşterea porcilor şi a păsărilor, folosind posibilităţile de furajare care există in bălţile din Lunca Dunării şi a Prutului. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bujoru au organizat o consfătuire cu toţi crescătorii de animale şi cu preşedinţii gospodăriilor colective din raion. Participanţii la consfătuire au hotărât să organizeze împreună o crescătorie de porci şi una de păsări în comunele Măstăcani şi Vlădeşti, situate pe malul bălţilor. Totodată au stabilit ce număr de porci să aducă fiecare gospodărie, furajele necesare, numărul de îngrijitori, construcţiile provizorii care trebuie făcute pentru adăpostirea animalelor şi a păsărilor etc. A trecut numai o lună şi ceva şi în apropierea comunelor Măstăcani şi Vlădeşti au apărut o crescătorie care numără aproape 2000 de porci şi una cu peste 15.000 de raţe. Din resurse tocale — stuf şi lemn de salcie — echipe de constrictori din cadrul gospodăriilor colective din comunele Folteşti, Fîrţăneşti, Măstăcani etc. au făcut cocine pentru scroafele cu purcei, bucătăriile unde se pregăteşte hrana pentru aceştia. Au fost organizate şi colective de conducere a crescătoriilor. Fiecare gospodărie colectivă a trimis cite un îngrijitor de animale. Au fost transportate şi furajele concentrate necesare, în raport cu numărul de animale aduse. Evidenţa contabilă o ţin contabilii din gospodăriile gazdei Măstăcani şi Vlădeşti. Porcii, împărţiţi pe loturi, primesc concentrate de trei ori pe zi în raport cu mărimea lor; restul timpului sunt duşi la păşunat, unde se hrănesc cu ierburi, rădăcini şi cu alte furaje care se găsesc din belşug în baltă. Creşterea porcilor în baltă este deosebit de avantajoasă. După un calcul făcut de zootehnişti, cheltuielile de îngrijire a purceilor se reduc la jumătate. Gospodăriile colective care cresc porci în baltă vor economisi, în acest an, cel puţin 500.000 lei. Se face şi o economie de zi de-muncă, întrucît numărul îngrijitorilor este redus la jumătate. Pentru anul viitor s-a prevăzut să fie aduşi aci purcei de aceeaşi vîrstă. în acest scop, scroafele vor fi date la montă in acelaşi timp. Se va reduce astfel şi mai mult numărul îngrijitorilor. Pînă in toamnă vor porni de aici, din bălţile Prutului, 1000 de porci graşi, cu o greutate de 100—120 kg. fiecare din curind îşi va începe activitatea şi crescătoria de raţe. Au mai fost aduşi in baltă pentru îngrăşare 80 de boi inapţi de muncă. Pentru anul viitor, gospodărite colective din raionul Bujor au prevăzut să înfiinţeze noi crescătorii cu peste 20.000 de porci şi 2000 de vaci cu lapte şi cu un număr mare de păsări. Birou! Comitetului raional de partid Bujor sprijină îndeaproape această iniţiativă, iar statul popular raional a pus la dispoziţie tehnicieni zooveterinari care se îngrijesc de sănătatea animalelor. Iniţiativa de la Bujor a fost îmbrăţişată şi de alte raioane. La Galaţi, Brăila, Călmăţui şi Macin se pregătesc condiţii pentru înfiinţarea inei crescătorii asemănătoare de animale și de păsări. GH. BALTA coresp. „Scînteii“ : Delegaţia guvernamentală economică a R. P. D. Coreene a părăsit Capitala Miercuri dimineaţa au părăsit Capitala membrii delegaţiei guvernamentale economice a R. P. D. Coreene care timp de două săptămîni au fost oaspeţi ai ţării noastre. Membrii delegaţiei au făcut vizite în Capitală şi în alte centre din ţară şi au avut convorbiri asupra unor probleme privind colaborarea economică şi asistenţa tehnică dintre cele două ţări. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ten N Son, membru în Prezidiul C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, conducătorul delegaţiei, şi Kim De Sen, adjunct al ministrului Comerţului. Delegaţia a fost însoţită de un grup de experţi tehnico-economici. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Marcel Popescu, ministrul Comerţului, Carol Loncear, adjunct al ministrului Industriei Grele, Ana Toma şi V. Steriopol, adjuncţi ai ministrului Comerţului, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, P. Babuci, şef de secţie în Miisterul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Kim Ben Dik, ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres). Stimularea acţiunilor gospodăreşti şi edilitare In urma întrecerilor patriotice organizate între oraşe in cursul anului 1957, comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti au obţinut realizări de seamă în buna gospodărire şi înfrumuseţare a acestora. Pentru a stimula organele locale de stat cit şi masele oamenilor muncii din oraşe în obţinerea de cit mai bune rezultate în acţiuni gospodăreşti şi edilitare, Consiliul de Miniştri a hotărît să acorde ca premii diverse utilaje cu caracter gospodăresc-edilitar şi de salubritate oraşelor de subordonare regională: Constanţa, Oraşul Stalin şi Roman şi oraşelor de subordonare raională : Medgidia, Sf. Gheorghe şi Vaslui. (Agerpres) o «o„BUH PENTRU TRASPORTUL CEREALELOR —195!“ GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — 1000 de vagoane au de pregătit pentru transportul cerealelor în acest an muncitorii de la complexul C.F.R. Galaţi. Acum ei lucrează de zor la exansarea acestora. La revizia de vagoane, lăcătuşii Gheorghe Băcanu şi Iorgu Trifu, muncitorii Dan Tudorache şi Ion Ştefănescu, din echipa şefului de revizie Constantin Mihăescu, au terminat de reparat şi revizuit 325 vagoane In fiecare zi, ei scriu pe cîte 35—40 vagoane : „Bun pentru transportul cerealelor — 1958”. Munca de pregătire pentru transportul cerealelor este în toi şi la Depoul de locomotive. Aici au fost reparate 21 locomotive, la care s-au montat paraseîntei şi s-au revizuit instalaţiile pentru udatul cenuşei. Pregătiri intense pentru depozitarea cerealelor se fac şi la docurile din portul Galaţi. Se pregătesc şi se revizuiesc instalaţiile de pe elevatoare şi se dezinfectează magaziile în care se vor depozita cerealele. Fabrica de zahăr şi ulaiuri, din Livezi, regiunea Craiova. Aspect din secţia de extragere a zahărului din tăiţeii de sfeclă. (Foto R. COSTIN) I DE LA BĂRCI — I— LA MOTONAVE Şantierul naval Olteniţa s-a născut la 6 decembrie 1944. Nu unde este acum, ci în oraş, lîngă spital. „L-a deschis o societate — SARTAT. Societate anonimă română — cu acţionari... străini — ne povesteşte tov. Ion V. Cristea. Cîţiva muncitori ne-am apucat să facem bărci pescărești intr-o baracă. După un an ne-am mutat aici. Am adus tot „șantierul" odată, într-un furgon". — Dar „Jenica" unde e 7* intră în vorbă pescarii. Directorul face stînga-mprejur și pleacă. Caută pe cineva. „Hait’ — îmi zic. Îl scap din mină. Citi nu trag de un director !“ Se-ntoarce. Îmi stă inima la loc. — Vă fac cunoștință cu tov. Ferchedău Dumitru. E cel mai bătrîn din șantier. Vă e de folos. Nu-mi pare deloc bătrîn tov. Ferchedău. Ia să văd cifi ani are. — 33 — îmi răspunde. — Și... sînteți cel mai bătrîn lucrător din șantier ? — Nu. Sînt cel mai vechi. Eu am fost primul angajat. Iar directorul — al doilea. Din vorbă-n vorbă am ajuns la „Jenica". Nu era o Ileana Cosînzeană, ci o șalupă. — Cînd am făcut-o pe „Jenica", din buşteni — explică tov. Ferchedău — ni s-a părut ceva nemaipomenit. Faţă de bărcile pescăreşti, „Jenica", de 12 metri, ni s-a părut uriaşă. Aşa cum ni se pare acum motonava de 2000 de tone. Uitaţi-o pe cală. Are 100 de metri. Şi asta numai în zece ani. Apoi, cu amărăciune un glas: „Era greu sub patroni. Mine am într-un şopron. Apă ne aducea moş Ion Baba cu sacaua. Era invalid de un picior, săracu’. Dar nu ne lăsa să răbdăm de sete Şi, pentru că primea o amărită de pensie, patronii ziceau că nu-i dau leafă. Şi treceau pe statul de plată „măgarul lui Ion Baba“. Legi capitaliste... Am in faţă un tablou : „Şantierul in 1948“. Pe pînză se văd citeva barăci de scinduri. — De fapt — spune tov. Ion V. Cristea — s-a naţionalizat doar numele de şantier naval. — Dar, cum aţi ajuns aici ? — Foarte bine. Datorită regimului nostru. De la bărci pescăreşti, am început să construim vase fluviale de 85 tone. A fost prima comandă de serie. Viitorul era însă al construcţiilor metalice. Am luat o comandă de două şlepuri a cite 1000 tone. — Şi le-aţi făcut ? — Cum de nu ? Ne-a sprijinit şi ministerul cu utilaje. Iar noi am format cadre. O parte din marangozi şi timplări s-au recalificat, devenind constructori navali. Mulţi dintre ei, ca Gardelescu Vasile, Ursu Nicolae, Dragomir Petre şi alţii sunt şi azi fruntaşi in producţie. — Am auzit că şantierul s-a dezvoltat mult in ultimul an. — Intr-adevăr ! La asta au ajutat construcţiile, mecanizarea. Am construit în şantier două macarale „Portal" de 6/11,5 tone. Alte două le construim acum. Am mai făcut două macarale portative, am montat in hale patru poduri rulante, am instalat în tot şantierul linie decauville. O realizare frumoasă este şi funicularul de transportat buşteni. Aduce o economie trimestrială de 84.000 lei. Toate acestea v-au făcut să depăşiţi stadiul „Jenicăi* 7 — Desigur. Ele ne-au făcut să trecem la construcţii sudate de mare tonaj, ca remorchere de 400 şi 800 CP., la motonave de 2000 de tone. — Construcţia motonavei — spune tov. Mircea Buzescu, inginerul şef al şantierului — ne-a impus trecerea la sudura automată şi semiautomată Calitatea sudurii o verificăm cu ajutorul razelor X. 11 iunie 1959. la viaţa şantierelor navale Olteniţa s-a petrecut un nou şi mare eveniment. In prezenţa a mii de oameni, s-a lansat motonava de 2000 de tone, unul din cele trei vase de acest gen construite pentru prima dată in tară Lansarea s-a făcut intr-un mod neobișnuit, cu ajutorul unui dispozitiv pneumatic de împingere, construit de curind de către șantier. Privind motonava cum aluneca spre apă, gindul mi-a zburat la micuța „Jenica". Ce-o mai fi cu ea ? Răspunsul mi l-a dat directorul : — Am „măritat-o!“ Au luat-o colectiviștii din Seimeni. EM. ALBULESCU Carnet de reporter 'nilllillllllllilllllllllllllilllilllllllilllllilllîlllllllillilllullilllilllilitll''