Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-12 / nr. 4239

ANUL XXVII Nr. 4239 Joi 12 iunie 1933 4 PASIN! - 20 BANI Sfatul popular şi problemele comerţului Comerţul socialist este unul dintre sectoarele importante ale economiei naţionale. Stabilind legătura dintre producţie şi consum, el asigură apro­vizionarea populaţiei cu cele mai va­riate mărfuri. Ţinînd seama de rolul comerţului, partidul şi guvernul acordă o însemnătate deosebită dez­voltării sale continue. O reţea largă de magazine mari, moderne, uti­late şi aprovizionate din ce în ce mai bine asigură o bună deservire a con­sumatorilor. Numai în trimestrul I al acestui an desfacerea mărfurilor prin comerţul socialist a crescut cu 273 milioane Iei faţă de trimestrul I 1957. Spre a se da posibilitate comitetelor executive ale sfaturilor populare să-şi îndeplinească una din sarcinile lor de bază şi anume aprovizionarea popu­laţiei în condiţii cit mai bune,*unităţile comerciale au fost trecute treptat în seama sfaturilor populare. Organele locale ale puterii de stat conduc şi răspund nemijlocit de activitatea or­ganizaţiilor şi unităţilor comerciale de stat din raza lor de activitate. Care sunt principalele sarcini ce revin sfaturilor populare în acest do­meniu ? Fiecare sfat popular regional tre­buie să asigure, in primul rind, aprovizionarea operativă a rețelei comerciale, să gospodărească cit mai bine fondul de mărfuri, astfel ca fiecare localitate şi în primul rind centrele muncitoreşti să fie aprovizionate cit mai bine şi ope­rativ. Fără îndoială că în ultimii ani s-a marcat o îmbunătăţire serioasă în fo­losirea fondului de mărfuri, Partidul şi guvernul au acordat şi acordă o atenţie deosebită aprovizionării în condiţii corespunzătoare a importan­telor centre muncitoreşti. De altfel, măsurile luate in această privinţă s-au şi făcut simţite. Oţelarii hunedoreni, minerii băimăreni şi ai Văii Jiului, muncitorii din noua regiune petroliferă a Olteniei sunt din ce în ce mai bine aprovizionaţi cu un sortiment bogat de mărfuri industriale şi alimentare. In acelaşi timp, insă, s-au făcut simţite şi unele deficienţe serioase. Comitetele executive ale unor sfaturi populare se mai rezumă incă, deseori, la repartiza­rea mărfurilor in bază unor coeficienţi matematici, stabiliţi cu ani in urmă şi care nu mai reflectă nici pe departe realităţile şi nevoile actuale, negli­jează aprovizionarea anumitor centre. Este greu de calificat atitudinea orga­nelor locale din Cîmpulung Muscel, care se dezinteresează intr-atît de a­­provizionarea centrului carbonifer Pes­­căreasa — suburbie a oraşului — incit din magazinul „Alimentara" lipsesc mărfuri dintre cele mai necesare, iar aprovizionarea cu pîine proaspătă este defectuoasă. La fel de greu este de în­ţeles de ce la Tîrnăveni, Galaţi şi alte localităţi lipsesc o serie de articole mărunte care pot fi produse cu uşu­rinţă de unităţile industriei locale. Se ştie că cea mai mare parte a vo­lumului de mărfuri destinat consumu­lui populaţiei este asigurat de către Industria republicană din fondul cen­tral al statului. Dar sarcinile organe­lor locale nu se reduc numai la re­partizarea judicioasă a acestor mărfuri. Este una din îndatoririle cele mai importante ale comitetelor executive ale sfaturilor populare de a se ocu­pa de valorificarea resurselor locale de către întreprinderile industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti. Merită să fie menţionată iniţia­tiva organelor locale din regiunea Stalin de a amenaja eleştee, crescătorii de păsări, sere pentru producerea de legume, sau iniţiativa acelora din re­giunea Timişoara de a dezvolta pro­ducţia combinatelor săteşti cu articole specifice consumului regional. In general. Insă, se poate afirma că producţia bunurilor de consum pusă la dispoziţia unităţilor comerciale de către industria locală şi cooperaţia meşteşugărească este in cele mai mul­te regiuni ale ţării, mult sub posibi­lităţile existente. Analizînd contribuţia unităţilor locale de producţie la îmbo­găţirea fondului de mărfuri desfăcut prin comerţul de stat, rezultă că în regiunile Iaşi, Bacău, Ploeşti, aceasta a scăzut faţă de realizările anului 1954. Intr-o regiune cum este Cra­iova, cu atît de variate resurse locale, unităţile locale de producţie nu pun la dispoziţia comerţului decit... 0,78% din volumul mărfurilor desfăcute de comerţul de stat şi cooperatist. Există regiuni bogate în păduri ca Suceava, unde lipsesc de pe piaţă multe articole de uz gospodăresc din lemn; regiunile al căror teritoriu este udat de Dunăre şi altele, unde se află bălţi întinse, nu valorifică nici pentru piaţa „internă", nici pentru a altor regiuni, posibilită­ţile de a produce împletituri din nuie­le, foi de porumb etc. Ce altceva de­cit lipsa de iniţiativă şi slabul spirit gospodăresc al unor comitete executive pot­­explica această situaţie? Activitatea nesatisfăcătoare în a­­ceastă direcţie reflectă şi slaba preocu­pare faţă de aceste probleme impor­tante a organelor şi organizaţiilor de partid din regiunile respective care, după cum se vede, îndrumă în mică măsură sfaturile populare să dezvolte industria locală pe măsura necesităţi­lor. Pe lîngă problemele amintite, sezo­nul de vară ridică, la rîndul său, sar­cini de cea mai mare însemnătate pentru sfaturile populare şi organiza­ţiile comerciale locale. Lunile ce ur­mează, lunile sezonului de vîrf ale aprovizionării cu legume şi fructe impun luarea in toate regiunile tă­rii a­ unui complex de măsuri,­­ începînd de la organizarea achizi­ţionării şi a preluărilor din contrac­tări, a transportului şi pînă la aceea a desfacerii. Legumele pe care le avem trebuie gospodărite cu cea mai mare chibzuială, evitînd prin toate mijloacele risipa, proasta depozitare. Pentru a asigura buna desfăşurare a comerţului şi alimentaţiei publice din staţiunile balneo-climaterice, cele mai multe sfaturi populare au luat măsuri din timp. Din păcate însă, nu aceeaşi grijă manifestă multe organe locale pentru locuinle de odihnă şi distracţie. Există şi in Bucureşti parcuri din cuprinsul şi de la margi­nea oraşului lipsite de centre de răco­ritoare, de dulciuri etc. Folosirea chibzuită a fondurilor de investiţii de către comitete­le executive ale sfaturilor popu­lare este o problemă care trebuie privită cu toată seriozitatea. Îndeosebi în sectorul comercial investiţiile tre­buie să se îndrepte spre construcţiile şi amenajările cele mai utile şi mai gospodăreşti şi cu prioritate spre a­­menajarea de depozite, care în multe oraşe au devenit neîncăpătoare. O a­­tenţie deosebită trebuie acordată în­lăturării pierderilor şi risipei, reduce­rii continue a cheltuielilor de circu­laţie. Una din cele mai importante sar­cini ale comitetelor executive ale sfa­turilor populare în ce priveşte secto­rul comercial este grija continuă pentru încadrarea unităţilor comer­ciale cu oameni pricepuţi şi cin­stiţi, exercitarea unui control perma­nent, astfel ca orice încercare de ştir­­bire a avutului obştesc să poată fi prevenită, să se asigure atît rentabi­litatea unităţilor, cit şi o bună apro­vizionare şi deservire a populaţiei. Organele economice şi ale puterii de stat trebuie să fie necruţătoare faţă de orice elemente necinstite, hoţi, de­lapidatori şi risipitori, faţă de cei care tolerează sau încurajează din indo­lenţă ori complicitate crima de jefuire a avutului obştesc. La rîndul lor, comitetele regionale de partid sunt chemate să analizeze felul cum organele locale ale puterii, organizaţiile comerciale, industria lo­cală şi cooperaţia meşteşugărească îşi îndeplinesc sarcinile importante ce le revin în domeniul aprovizionării populaţiei, să acorde o atenţie mai mare decit pînă acum educaţiei so­cialiste a cadrelor din comerţ. Rezolvarea operativă şi judicioasă a tuturor problemelor care privesc acti­vitatea reţelei comerciale va duce în mod nemijlocit la o mai bună aprovi­zionare a populaţiei. un clişee-stînga . Un aspect al casei da vegetaţie, — dreapta . Cadrele didactice fac numeroase expe­rienţe privind comportarea porumbului faţă de îngră­şăminte. La Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti a fost construită o casă de vegetaţie de mari proporţii. Construcţia este prevăzută cu instala­ţii de canalizare, laborator, o cameră pentru labo­rantul care supraveghează plantele în timpul nopţii, o cameră pentru studierea influenţei luminii asupra plantelor. Aci se studiază probleme privind nutriea plantelor, necesarul de apă, influenţa substanţelor radioactive şi a îngrăşămintelor chimice asupra plan­telor etc. I în interiorul ziarului j t • Farcaș Florian : Noul carnet » ) de muncă. (Pag. 2-a). I t • O sarcină urgentă: Termina-» î rea pregătirilor pentru recoltare! ♦ (Pag. 2-a). I T • Însemnări: Ion Ciuchi — Nu T I cîteva echipe vedete, ci echipe ac-I » tive în toate satele! (Pag. 2-a). ♦ t • Corespondență din Berlin:! I Ștefan Deju — Valoroasele reali-1 f zări ale industriei fibrelor sin- ♦ i tetice în R. D. Germană. (Pag. 7 X 3-a). î Secția de montaj a întreprinderii „Electro-Aparataj" din Capitală, la­­tă-i în clişeu pe tovarăşii Aurel Stanciu, Zamca Barbu şi Ilie Dumitru lucrînd la montajul cutiei de contactori de 200 amperi. Fiecare tonă de metal — mai ieftină! O decadă cu rezultate însemnate DEVA (coresp. „Scînteii“). — Extinzînd mişcarea pentru economii, în prima decadă a lunii iunie oţelarii de la cuptoarele 1—5 au reuşit să reducă preţul de cost cu 55 lei la fiecare tonă şi au dat peste plan 205 tone oţel. ^ La secţia l-a furnale, preţul de cost operativ a fost redus cu 42 lei la tonă. Numai din reducerea consumului de cocs, combustibil şi ener­gie s-a realizat o economie de 30 lei pe fiecare tonă de fontă. Furna­­liştii au dat peste plan în această decadă 372 tone de fontă. S-au evi­denţiat echipele conduse de Ilie Mîtcă şi Ioan Chiroşca. Succese deosebite a obţinut şi colectivul fabricii de aglomerare.­ ­pro- -O 50- D­ublă aniversare PLOEŞTI (coresp. „Scînteii").­­ La Uzinele metalurgice „1 Mai“-Ploeşti a avut loc ieri după-amiază aduna­rea festivă consacrată sărbătoririi unui deceniu de la naţionalizare şi împlinirii a 50 de ani de la înfiinţa­rea uzinei. Peste 2000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au participat la această adunare în sala de festivi­tăţi a uzinei. Cu acest prilej, tov. ing. Pîrvu Constantin, directorul general al uzi­nelor, a vorbit despre importanţa ac­tului de la 11 iunie 1948 şi a făcut un istoric al uzinei, subliniind îndeo­sebi dezvoltarea impetuoasă pe care a luat-o această mare unitate indus­trială a ţării noastre în ultimii 10 ani. Secţiile uzinei au fost dotate cu zeci de strunguri, raboteze, carusele şi alte maşini-unelte moderne, im­portate sau produse în ţară. Produc­ţia a fost profilată pentru fabricarea utilajului petrolifer. Puternicele in­stalaţii de foraj, turboburele, sapele cu role şi celelalte utilaje produse la Uzinele „1 Mai“-Ploeşti sunt apre­ciate atît in ţară cît şi în străinătate. Au luat cuvintul apoi cîţiva din veteranii uzinei. Maistrul Ştefaniuc Emil de la mecanica 11, frezorul Constantinescu Ştefan de la meca­nica 1 şi alţi muncitori vîrstnici care lucrează în uzină de 30—40 de ani au vorbit despre condiţiile ne­omenoase de lucru care existau în uzină pe vremea capitaliştilor. Tov. Gh. Alecu, secretar al Co­mitetului regional de partid Ploeşti, a felicitat­­călduros în numele comi­tetului regional de partid colectivul uzinei cu prilejul celor două ani­versări. S-au înmînat apoi diplome jubi­liare, insigne comemorative, premii în bani muncitorilor cu vechime în­delungată în muncă şi fruntaşilor în producţie. Bine aţi venit, oaspeţi dragi din­­R. D. Germană! "Astăzi soseşte în Capitală, la invitaţia Marii Adu­nări Naţionale a R. P. Române, o delegaţie a Camerei Populare a R. D. Germane, condusă de Gerald Goet­­ting, vice-preşedinte al Camerei Populare. Poporul nostru întîmpină cu bucurie pe solii po­porului frate din R. D. Germană veniţi intr-o vizită de prietenie în ţara noastră. In persoana lor, salutăm pe oamenii muncii germani care, pe teritoriul Repu­blicii Democrate Germane, au smuls pentru totdeauna buruienile otrăvite ale militarismului si fascismului, sursa atîtor nenorociri pentru popoarele Europei, au făurit primul stat muncitoresc-ţărănesc pe pămîntul Germaniei, construiesc socialismul şi apără cu hotă­­rîre pacea, în cadrul marii familii unite a popoarelor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Cu viu interes şi însufleţit de cel mai sincer spirit de solidaritate internaţională urmăreşte poporul no­stru realizările poporului muncitor din R. D. Ger­mană, obţinute sub conducerea partidului său mar­­xist-leninist — Partidul Socialist Unit. Ca rezultat al muncii harnicei sale clase muncitoare, R. D. Germană s-a situat pe locul al cincilea printre puterile indu­striale ale Europei. Pe pămîntul care altădată aparţi­nea iuncherilor, ţăranii din R. D. Germană practică o agricultură intensivă, înaintînd cu paşi mari pe calea cooperativizării. Ştiinţa şi tehnica, literatura şi artele cunosc în R. D. Germană o continuă înflorire. Ne-au bucurat mult recentele măsuri ale guvernului R. D. Germane care oglindesc o creştere continuă a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc. Republica Democrată Germană, avanpost înaintat al lagărului nostru socialist, duce o politică iubitoare de pace, acţionînd consecvent pentru slăbirea încor­dării internaţionale, pentru securitatea internaţională, pentru reglementarea paşnică a problemei germane potrivit cu năzuinţele întregului popor german şi cu interesele păcii Poporul român sprijină cu căldură propunerea R D Germane cu privire la crearea unei confederaţii a celor două state germane. Popoarele noastre se găsesc înfrăţite în marele lagăr al socialismului şi îşi aduc contribuţia la întări­rea necontenită a unităţii şi coeziunii sale Intre R. P. Romînă şi R . Germană s-au statornicit trai­nice legături de frăţească colaborare pe plan econo­mic, politic şi cultural, legături care se întăresc an de an şi-şi dovedesc rodnicia în realizările obţinute de ambele popoare în construcţia socialistă. Vizita delegaţiei parlamentare a R D Germane va constitui o nouă contribuţie importantă la continua dezvoltare a prieteniei şi colaborării dintre R P Ro­mînă şi R D. Germană, spre binele ambelor popoare, al întregului lagăr al socialismului, al cauzei păcii. Bun sosit, dragi oaspeţi, pe pămîntul ţării noastre! »♦-----------------------------------------------­ După consfătuirea de la Constanţa FOLOSIREA RESURSELOR LOCALE PENTRU CREŞTEREA ANIMALELOR Comitetul regional de partid Ga­laţi are ca preocupare principală în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a întovără­şirilor agricole. In acest scop acordă o mare atenţie Înfăptuirii sarcinilor şi învăţămintelor care au reieşit la consfătuirea de la Constanţa. In mod deosebit, gospodăriile colective sunt îndrumate şi ajutate să dezvolte sec­torul zootehnic. In raioanele Bujor, Brăila, Galaţi şi Călmăţui condiţiile permit ca, începînd din vara aceasta, gospodăriile colective să dezvolte creşterea porcilor şi a păsărilor, folo­sind posibilităţile de furajare care există in bălţile din Lunca Dunării şi a Prutului. Comitetul raional de partid şi Co­mitetul executiv al Sfatului popular raional Bujoru au organizat o consfă­tuire cu toţi crescătorii de animale şi cu preşedinţii gospodăriilor colec­tive din raion. Participanţii la con­sfătuire au hotărât să organizeze îm­preună o crescătorie de porci şi una de păsări în comunele Măstăcani şi Vlădeşti, situate pe malul bălţilor. Tot­odată au stabilit ce număr de porci să aducă fiecare gospodărie, furajele necesare, numărul de îngrijitori, cons­trucţiile provizorii care trebuie făcute pentru adăpostirea animalelor şi a păsărilor etc. A trecut numai o lună şi ceva şi în apropierea comunelor Măstăcani şi Vlădeşti au apărut o crescătorie care numără aproape 2000 de porci şi una cu peste 15.000 de raţe. Din resurse tocale — stuf şi lemn de salcie — echipe de constrictori din cadrul gospodăriilor colective din co­munele Folteşti, Fîrţăneşti, Măstă­cani etc. au făcut cocine pentru scroafele cu purcei, bucătăriile unde se pregăteşte hrana pentru aceştia. Au fost organizate şi colective de conducere a crescătoriilor. Fiecare gospodărie colectivă a trimis cite un îngrijitor de animale. Au fost trans­portate şi furajele concentrate nece­sare, în raport cu numărul de animale aduse. Evidenţa contabilă o ţin con­tabilii din gospodăriile gazde­i Măs­tăcani şi Vlădeşti. Porcii, împărţiţi pe loturi, primesc concentrate de trei ori pe zi în raport cu mărimea lor; res­tul timpului sunt duşi la păşunat, unde se hrănesc cu ierburi, rădăcini şi cu alte furaje care se găsesc din belşug în baltă. Creşterea porcilor în baltă este deosebit de avantajoasă. După un cal­cul făcut de zootehnişti, cheltuielile de îngrijire a purceilor se reduc la jumătate. Gospodăriile colective care cresc porci în baltă vor economisi, în acest an, cel puţin 500.000 lei. Se face şi o economie de zi de-muncă, întrucît numărul îngrijitorilor este re­dus la jumătate. Pentru anul viitor s-a prevăzut să fie aduşi aci purcei de aceeaşi vîrstă. în acest scop, scroa­­fele vor fi date la montă in acelaşi timp. Se va reduce astfel şi mai mult numărul îngrijitorilor. Pînă in toamnă vor porni de aici, din bălţile Prutu­lui, 1000 de porci graşi, cu o greutate de 100—120 kg. fiecare d­in curind îşi va începe activitatea şi crescătoria de raţe. Au m­ai fost aduşi in baltă pentru îngrăşare 80 de boi inapţi de muncă. Pentru anul viitor, gospodărite colec­tive din raionul Bujor au prevăzut să înfiinţeze noi crescătorii cu peste 20.000 de porci şi 2000 de vaci cu lapte şi cu un număr mare de pă­sări. Birou! Comitetului raional de par­tid Bujor sprijină îndeaproape aceas­tă iniţiativă, iar statul popular raio­nal a pus la dispoziţie tehnicieni zooveterinari care se îngrijesc de să­nătatea animalelor. Iniţiativa de la Bujor a fost îm­brăţişată şi de alte raioane. La Ga­laţi, Brăila, Călmăţui şi Macin se pregătesc condiţii pentru înfiinţarea inei crescătorii asemănătoare de ani­male și de păsări. GH. BALTA coresp. „Scînteii“ : Delegaţia guvernamentală economică a R. P. D. Coreene a părăsit Capitala Miercuri dimineaţa au părăsit Capitala membrii delegaţiei guver­namentale economice a R. P. D. Coreene care timp de două săptă­­mîni au fost oaspeţi ai ţării noastre. Membrii delegaţiei au făcut vizite în Capitală şi în alte centre din ţară şi au avut convorbiri asupra unor probleme privind colaborarea econo­mică şi asistenţa tehnică dintre cele două ţări. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ten N­ Son, membru în Pre­zidiul C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetu­lui de Miniştri al R.P.D. Coreene, conducătorul delegaţiei, şi Kim De Sen, adjunct al ministrului Comerţu­lui. Delegaţia a fost însoţită de un grup de experţi tehnico-economici. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, membrii delegaţiei au fost salu­taţi de tovarăşii Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gh. Gaston­ Marin, pre­şedintele Comitetului de Stat al Pla­nificării, Marcel Popescu, ministrul Comerţului, Carol Loncear, adjunct al ministrului Industriei Grele, Ana Toma şi V. Steriopol, adjuncţi ai ministrului Comerţului, Dionisie Io­­nescu, şeful Ceremonialului de Stat, P. Babuci, şef de secţie în M­iiste­­rul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Kim Ben Dik, am­basadorul R. P. D. Coreene la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres). Stimularea acţiunilor gospodăreşti şi edilitare In urma întrecerilor patriotice or­ganizate între oraşe in cursul anului 1957, comitetele executive ale sfaturi­lor populare orăşeneşti au obţinut realizări de seamă în buna gospodă­rire şi înfrumuseţare a acestora. Pentru a stimula organele locale de stat cit şi masele oamenilor muncii din oraşe în obţinerea de cit mai bune rezultate în­ acţiuni gospodăreşti şi edilitare, Consiliul de Miniştri a ho­­tărît să acorde ca premii diverse uti­laje cu caracter gospodăresc-edilitar şi de salubritate oraşelor de subordo­nare regională: Constanţa, Oraşul Sta­lin şi Roman şi oraşelor de subordo­nare raională : Medgidia, Sf. Gheor­­ghe şi Vaslui. (Agerpres) ­o «­o­„BUH PENTRU TRASPORTUL CEREALELOR —195!“ GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — 1000 de vagoane au de pregătit pen­tru transportul cerealelor în acest an muncitorii de la complexul C.F.R. Ga­laţi. Acum ei lucrează de zor la exan­­sarea acestora. La revizia de vagoane, lăcătuşii Gheorghe Băcanu şi Iorgu Trifu, mun­citorii Dan Tudorache şi Ion Ştefă­­nescu, din echipa şefului de revizie Constantin Mihăescu, au terminat de reparat şi revizuit 325 vagoane In fiecare zi, ei scriu pe cîte 35—40 va­goane : „Bun pentru transportul cerea­lelor — 1958”. Munca de pregătire pentru transpor­tul cerealelor este în toi şi la Depoul de locomotive. Aici au fost reparate 21 locomotive, la care s-au montat para­­seîntei şi s-au revizuit instalaţiile pen­tru udatul cenuşei. Pregătiri intense pentru depozitarea cerealelor se fac şi la docurile din portul Galaţi. Se pregătesc şi se revi­zuiesc instalaţiile de pe elevatoare şi se dezinfectează magaziile în care se vor depozita cerealele. Fabrica de zahăr şi ulaiuri, din Livezi, regiunea Craiova. Aspect din secţia de extragere a zahărului din tăiţeii de sfeclă. (Foto R. COSTIN) ­I DE LA BĂRCI — I— LA MOTONAVE Şantierul naval Olteniţa s-a născut la 6 decembrie 1944. Nu unde este acum, ci în oraş, lîngă spital. „L-a deschis o societate — SARTAT. Societate anonimă română — cu acţionari... străini — ne povesteşte tov. Ion V. Cris­­tea. Cîţiva muncitori ne-am a­­pucat să facem bărci pescărești intr-o baracă. După un an ne-am mutat aici. Am adus tot „șan­tierul" odată, într-un furgon". — Dar „Jenica" unde e 7­­* intră în vorbă pescarii. Directorul face stînga-mprejur și pleacă. Caută pe cineva. „Hait’ — îmi zic. Îl scap din mină. Citi nu trag de un direc­tor !“ Se-ntoarce. Îmi stă inima la loc. — Vă fac cunoștință cu tov. Ferchedău Dumitru. E cel mai bătrîn din șan­tier. Vă e de folos. Nu-mi pare deloc bătrîn tov. Ferche­dău. Ia să văd cifi ani are. — 33 — îmi răspunde. — Și... sînteți cel mai bătrîn lucrător din șantier ? — Nu. Sînt cel mai vechi. Eu am fost primul angajat. Iar di­rectorul — al doilea. Din vorbă-n vorbă am ajuns la „Jenica". Nu era o Ileana Cosînzeană, ci o șalupă. — Cînd am făcut-o pe „Jenica", din buşteni — explică tov. Fer­chedău — ni s-a părut ceva ne­maipomenit. Faţă de bărcile pes­căreşti, „Jenica", de 12 metri, ni s-a părut uriaşă. Aşa cum ni se pare acum motonava de 2000 de tone. Uitaţi-o pe cală. Are 100 de metri. Şi asta numai în zece ani. Apoi, cu amărăciune un glas: „Era greu sub patroni. Mine am într-un şopron. Apă ne aducea moş Ion Baba cu sacaua. Era invalid de un picior, săracu­’. Dar nu ne lăsa să răbdăm de sete Şi, pentru că primea o a­­mărită de pensie, patronii ziceau că nu-i dau leafă. Şi­ treceau pe statul de plată „măgarul lui Ion Baba“. Legi capitaliste... Am in faţă un tablou : „Şan­tierul in 1948“. Pe pînză se văd citeva barăci de scinduri. — De fapt — spune tov. Ion V. Cristea — s-a naţionalizat doar numele de şantier naval. — Dar, cum aţi ajuns aici ? — Foarte bine. Datorită re­gimului nostru. De la bărci pes­căreşti, am început să construim vase fluviale de 85 tone. A fost prima comandă de serie. Viito­rul era însă al construcţiilor me­­t­­alice. Am luat o comandă de două şlepuri a cite 1000 tone. — Şi le-aţi făcut ? — Cum de nu ? Ne-a sprijinit şi ministerul cu utilaje. Iar noi am format cadre. O parte din marangozi şi timplări s-au reca­lificat, devenind constructori na­vali. Mulţi dintre ei, ca Garde­­lescu Vasile, Ursu Nicolae, Dra­­gomir Petre şi alţii sunt şi azi fruntaşi in producţie. — Am auzit că şantierul s-a dezvoltat mult in ultimul an. — Intr-adevăr ! La asta au a­­jutat construcţiile, mecanizarea. Am construit în şantier două macarale „Portal" de 6/11,5 tone. Alte două le construim a­­cum. Am mai făcut două ma­carale portati­ve, am montat in hale patru poduri rulante, am instalat în tot şantierul linie decauville. O realizare frumoasă este şi fu­­nicularul de transportat buşteni. Aduce o economie trimestrială de 84.000 lei.­­ Toate acestea v-au făcut să depăşiţi stadiul „Jenicăi* 7 — Desigur. Ele ne-au făcut să trecem la construcţii sudate de mare tonaj, ca remorchere de 400 şi 800 C­P., la motonave de 2000 de tone. — Construcţia motonavei — spune tov. Mircea Buzescu, ingi­nerul şef al şantierului — ne-a impus trecerea la sudura auto­mată şi semiautomată Calitatea sudurii o verificăm cu ajutorul razelor X. 11 iunie 1959. la viaţa şantie­relor navale Olteniţa s-a petrecut un nou şi mare eveniment. In prezenţa a mii de oameni, s-a lansat motonava de 2000 de tone, unul din cele trei vase de acest gen construite pentru prima dată in tară Lansarea s-a făcut in­tr-un mod neobișnuit, cu ajuto­rul unui dispozitiv pneumatic de împingere, construit de curind de către șantier. Privind motonava cum aluneca spre apă, gindul mi-a zburat la micuța „Jenica". Ce-o mai fi cu ea ? Răspunsul mi l-a dat directorul : — Am „măritat-o!“ Au luat-o colectiviștii din Seimeni. EM. ALBULESCU Carnet de reporter 'nilllillllllllilllllllllllllilllilllllllilllllilllîlllllllillilllullilllilllilitll''

Next