Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-10 / nr. 4237

Pag 2 In atenţia organizaţiilor de bază Educarea candidaţilor şi noilor membri de partid ★ ★ Sarcina de partid — mijloc de educare La fabrica de confecţii „Bacăul“ lucrează peste 600 de munci­tori, majoritatea tineri. Organiza­ţia de bază nu este prea numeroasă, însă ajutată de comitetul orăşenesc de partid a reuşit să strîngă în ju­rul ei un numeros activ fără partid. Atragerea unui număr mai mare de muncitori în activul fără par­tid al organizaţiei de bază a contri­buit ca aceştia să crească din punct de vedere politic, să-i cunoască mai bine pe comunişti şi preocupările lor — mult, din ei cerînd să fie pri­miţi candidaţi de partid. Cei mai buni mem­bri de partid, printre care tov. Hamza Maria, Babeş Elena, Miron Ecaterina, Blu­menfeld Lazăr, Purcărea Elena şi alţii, au primit sarcina să se ocupe de cei care şi-au manifestat dorinţa să intre în rîndurile candidaţilor de partid, reuşind să-i orienteze mai just în activitatea lor, să-i pregă­tească pentru a intra în rîndurile partidului. Toţi cei 27 candidaţi de partid primiţi în acest an provin din rîndurile activului fără par­tid, sunt muncitori care lucrează direct în producţie, luptă pentru în­deplinirea planului de producţie şi a sarcinilor ce li se dau. în cadrul activului iară partid au crescut tovarăşi ca Agatu Constan­tin, Martis Clemensa, Diaconu Eli­­sabeta, Creţu Elena, Sasic Tereza, azi candidaţi de partid, muncitori fruntaşi, exemplu pentru toţi mun­citorii din fabrică. Organizaţia de bază a întrebuin­ţat diferite metode pentru educarea tovarăşilor din activul fără partid. Astfel, le-a dat ca sarcină şi i-a aju­tat să devină fruntaşi în producţie, i-a invitat la conferinţele în legă­tură cu înalta calitate de membru de partid şi la întîlnirile cu ilega­liştii etc. Majoritatea au fost înca­draţi în învăţămîntul de partid şi în învăţămîntul politic U.T.M. Organizaţia de bază se străduieşte acum să asigure o mai bună repar­tizare a sarcinilor, astfel ca fiecare membru şi candidat de partid să aibă sarcini concrete, să nu încarce pe unii prea mult, iar alții să nu aibă sarcini de loc. O rodnică muncă propagandistică Organizaţia de bază din S.M.T.­Bu­­deşti a primit în ultima vreme în rîndurile candidaţilor de partid un număr de 10 mecanizatori. Printre ei se află tractoriştii Ionete Carol, Ţugui Petre, Zaharia Ion, Ciocîrlan Gheorghe, Stan Gheorghe şi alţii. Organizaţia de bază se ocupă cu multă atenţie de educarea comu­nistă a candidaţilor de partid aju­­tîndu-i să devină fruntaşi în muncă, încadrîndu-i în învăţămîntul de par­tid, organizînd pentru ei expuneri despre politica partidului nostru şi despre situaţia internaţională, în faţa mecanizatorilor au fost ţinute un număr de expuneri pe te­mele : „S.M.T. — pîrghnie de seamă în transformarea socialistă a agri­culturii“, „Căile descreştere a pro­ducţiei agricole şi cum pot contribui mecanizatorii la acest lucru“, „Pro­prietatea socialistă asupra mijloa­celor de producţie, baza relaţiilor de producţie socialistă“ şi altele. De asemenea, în cadrul organizaţiei de bază din S.M.T. au fost dezbă­tute documentele consfătuirii ţăra­nilor şi lucrătorilor din sectorul so­cialist al agriculturii, care s-a ţi­nut de curînd la Constanţa. • Preocuparea organizaţiei de bază pentru educarea comunistă a candi­daţilor de partid dă roade bune. Toţi candidaţii de partid au fost fruntaşi în campania agricolă de pri­măvară şi figurează pe panoul de onoare al staţiunii. Ei manifestă dra­goste faţă de muncă şi faţă de avu­tul obştesc, îngrijind și folosind tot mai bine tractoarele. Acum se pre­gătesc intens pentru campania de recoltare. »„Statutul în acţiune“ Comitetul de partid de la între­prinderea „Electroaparataj“ din Ca­pitală se îngrijeşte îndeaproape de educarea candidaţilor şi a noilor membri de partid, de găsirea unor forme cât mai potrivite şi mai interesante care să contribuie la e­­ducarea în spirit comunist a candi­daţilor şi noilor membri de partid, în uzină se bucură de interes şi prestigiu consfătuirile cunoscute sub denumirea de „Statutul­ partidului în acţiune“. Despre ce este vorba ? In cadrul învăţămîrntului de partid, cei mai mulţi candidaţi de partid studiază Statutul P.M.R. Organizaţii­le de bază şi-au pus însă o întrebare cu totul legitimă : cu­m aplică candi­daţii de partid in viaţă prevederile Statutului, ce au înţeles din ele ? Pornind de la această întrebare, toate organizaţiile de bază au înce­put să ţină consfătuiri cu candidaţii de partid în care se discută , cum îşi îndeplinesc candidaţii de partid sarcinile ce le revin în producţie, cum îndeplinesc sarcinile de partid şi cum se respectă disciplina de par­tid, cum se comportă în viaţă, în uzină şi în afara uzinei, dacă citesc şi ce anume citesc, ce anume fac pentru ridicarea nivelului lor de conştiinţă. Candidaţii care au greutăţi în în­deplinirea unor sarcini primesc cu acest prilej un puternic ajutor. Aşa de pildă, tov. Aneta Ionescu, candi­dată de partid, propagandistă la un cerc U.T.M., nu izbutea să facă lec­ţiile destul de interesante, să atragă atenţia tinerilor din Cerc. Vorbind despre aceste probleme în cadrul unei consfătuiri cu candidaţii, ea a fost ajutată de propagandiştii cu mai multă experienţă, i-au fost explicate unele probleme privind pregătirea şi expunerea lecţiilor, într-un cuvînt a fost sprijinită să biruie greutăţile1. Cu sprijinul organizaţiei de bază, ea a devenit în scurt timp una din cele mai bune propagandiste U.T.M. Viţe altoite dupa un nou procedeu Din Iniţiativa inginerului agro­nom Ene Petru, directorul G.A.S. Mărăşeşti, în această gospodărie au început să se producă viţe altoite în ghivece nutritive. Acest procedeu nou constă în aceea că viţele după ce au fost altoite se parafinează şi se pun în ghivece de carton umplu­te cu pămînt. Viţele, cu ghi­vece cu tot, se stratifică în seră şi după prindere sunt clasate şi plantate direct în cîmp. Faţă de ve­chiul procedeu se scurtează cu un an perioada de pregătire a viţelor altoite. Cheltuielile de producţie sunt cu 30 la sută mai mici şi se ■obţine în acelaşi timp un material săditor de bună calitate. în primăvara acestui an, la G.A.S. Mărăşeşti s-au produs după această metodă 4000 viţe altoite, obţinîndu-se 68 la sută viţe de ca­litatea I-a şi 16 la sută calitatea II-a. Cu materialul rezultat s-a în­fiinţat o colecţie compusă din 259 soiuri de viță de vie. ­0*0-Rezervația de la Ponoare SUCEAVA (coresp. „Scînteii"). In apropierea oraşului Suceava, pe locul numit Ponoare, se găsesc renu­mitele fineţe seculare ale Bosancilor. Aci cresc unele varietăţi de plante care prezintă un mare interes ştiin­ţific, fiind rămăşiţe ale Ut­ei naturi virgine din alte ere. Dintre acestea menţionăm „stînjenelul pitic" (iris aphylla), cu aria de răspîndire actua­lă, în Asia Centrală şi sudul Siberiei, „baldracanul tătăresc“ (crambe tataria), localizat în puţine părţi dirn Siberia apuseană (U.R.S.S.), regiunea Dunăreană şi Bavaria de Sud, „trifoiul galben“ (trifolium pan­­nonicum) etc. Aci se întîlnesc spe- 1 ---­---***= ■■■, ■■■■■■ a­cii de plante care cresc în jurul Mă­rii Negre şi Mării Caspice, alături de plante specifice podişurilor. Ţinînd seama de importanţa ştiinţi­fică pe care îl prezintă, Academia R.P. Române, prin Comisia pentru o­­crotirea monumentelor naturii, a de­clarat locul rezervaţie ştiinţifică. în planul de muncă pe acest an, bota­­niştii de la filialele Iaşi şi Cluj ale Academiei, împreună cu membrii Consiliului regional de îndrumare pentru ocrotirea naturii, au prevăzut să înceapă studiul florii acestei re­zervații și al altor monumente ale n­aturii din regiune în vederea întoc­mirii unei monografii. In regiunea constanţa M­ai multă atenţie pregătirii campaniei de recoltare Oamenii muncii din unităţile agri­cole socialiste din regiunea Constan­ţa se pregătesc pentru marea bă­tălie a strîngerii recoltei şi treieri­­şului, bătălie care va începe peste cîteva săptămîni, în condiţiile colectivizării com­plecte a regiunii, celor 33 S.M.T.­­uri din regiunea Constanţa le revin în acest an sarcini cu mult mai mari decît în trecut. Mecanizatorii din aceste unităţi trebuie să depună eforturi sporite pentru ca recoltatul şi treierişul în gospodăriile colecti­ve să se facă într-un timp scurt şi fără pierderi. Ce s-a făcut pînă în prezent pen­tru asigurarea bunei funcţionări a parcului de maşini şi tractoare care vor lucra în această campanie ? După ultima situaţie a serviciului regional S.M.T., din cele 2.841 trac­toare planificate să lucreze în a­­ceastă campanie sînt în Stare de funcţiune 1.967, din 1.144 batoze s-au reparat 503, din 839 secerători­­legători s-au reparat 673, iar din cele aproape 200 combine s-au re­parat dorit 59. După cum se vede din această situaţie, lucrurile nu se prezintă deloc bine. Ţinînd seama că pe alocuri orzul a început să se îngălbenească şi că nu peste multă vreme acelaşi lucru se va petrece şi cu griul, se poate spune că re­paraţiile sunt mult întârziate. Ieste adevărat că la unele S.M.T.­­uri ca Sibioara, Topraisar şi altele, multe maşini au fost aproape com­plect reparate. Dar lucrul nu poate fi dus pînă la capăt din lipsa unor piese de schimb. O serie de între­prinderi şi centre mecanice din re­giune şi din ţară întîrzie de luni de zile livrarea unor piese fără de care nu pot fi terminate reparaţiile. Iată cîteva exemple: încă din 1957 l-au comandat la I.M.S.-Roman şi la I.M.U.-Medgidia pinioane pentru cutia de viteză la tractoarele U.T.O.S.-1 şi 2 şi M.T.Z. Pînă în prezent nu s-a livrat nici măcar un set din aceste pinioane. Centrul me­canic Ciulniţa trebuia să livreze încă cu luni de zile în urmă 500 lagăre de cai pentru batoze şi să confecţioneze 300 de cai pentru batoze. Pînă în prezent n-a livrat nimic. Din cele 60 de transportoare oscilante pentru combine, pe care trebuia să le livreze încă din tri­mestrul I al anului 1658, Centrul mecanic Galaţi n-a livrat pînă în prezent decît 20, iar din cele cîteva sute de cămăşi cilindru pentru trac­toarele I.A.R. n-a livrat nici măcar o bucată. Sînt numai cîteva exemple care ilustrează încetineala şi lipsa de răspundere ale unor întreprinderi din regiune şi din ţară care nu-şi respectă obligaţiile contractuale faţă de S.M.T.-urile din regiunea Constanţa şi care frînează astfel pregătirile pentru cea mai impor­tantă campanie agricolă, recoltatul. Rămînerea în urmă la reparaţii nu poate fi atribuită numai lipsei de piese de schimb. în multe S.M.T.­­uri se lucrează dezorganizat, ceea ce face să se întîrzie lucrările. Numai aşa se explică faptul că la S.M.T.­­Mihai Viteazu, altădată , fruntaş pe regiune, la ora actuală din 104 trac­toare mai sunt de reparat 62, iar din cele 10 combine nu s-a reparat încă nici una. într-o situaţie asemă­nătoare se află şi S.M.T.-urile Co­­gealac, Albeşti, Remus Opreanu, Babadag, Horia, Mihail Kogălnicea­­nu şi altele. Multă vreme conducătorii acestor unităţi s-au liniştit la gîndul că pî­nă la recoltat „mai avem timp şi terminăm noi reparaţiile, doar griul nu s-a copt încă“ In gospodăriile de stat reparaţiile merg mai bine. Unităţile au fost înzestrate cu un mare număr de combine noi. Dar aceasta nu tre­buie să liniştească pe nimeni. Şi aici mai sunt de reparat multe ma­şini agricole, aşa că munca nu va trebui să înceteze nici o clipă. Nici în gospodăriile colective si­tuaţia reparaţiilor nu-i pe deplin mulţumitoare. In timp ce în gospo­dăriile colective din raioanele Med­gidia, Feteşti şi Negru Vodă, aproa­pe toate secerătorile simple sunt re­parate, în raioanele Tulcea, Istria şi Adamclisi, reparaţiile sînt mult rămase în urmă. Rămînerea în urmă la reparaţii în regiunea Constanţa se datoreşte în mare măsură şi slabei preo­cupări pentru această problemă din partea organelor locale de par­tid şi de stat. Fără a se ţine seama de experienţa acumulată în ultimii ani, atît organele de partid cit şi cele de stat regionale şi raionale au început să se preocu­pe mai intens de această problemă de-abia în ultimele 10-15 zile. într­­adevăr, s-au cerut eforturi deose­bite pentru terminarea însămînţări­­­lor şi apoi pentru executarea lucră­rilor de îngrijire a culturilor. Au existat însă suficiente forţe şi re­surse care n-au fost folosite pentru pregătirea din timp şi în cele mai bune condiţii a campaniei de recol­tare şi treierie. Aşa stînd lucrurile, e necesar ca organele de partid şi de stat din re-­­­giunea Constanţa să ia măsuri ener­gice pentru grăbirea ritmului repa-­­ raţiilor, întreprinderile industriale care au comenzi de piese de schimb pentru­­ agricultură au datoria de a depune toate eforturile ca să le livreze în timpul cel mai scurt. Numai în acest fel campania de recoltare şi treieri, se va putea des­făşura la timp şi fără pierderi. SIARIN ROTARU coresp. ,,Scînteii" ------p*o-----­ Un cabinet tehnic MODEL Învăţămîntul în şcolile profesio­nale se bazează pe îmbinarea ar­monioasă a cunoştinţelor teoretice cu practica. La predar­ea mate­riilor, profesorii se sprijină în mod permanent pe cabinetele teh­nice, care trebuie să cuprindă materiale didactice strîns legate de specificul şcolii. Şcoala profesio­nală de ucenici din Caransebeş, tu­telată de întreprinderea de pro­duse finite din lemn „Balta Sărată“, constituie un bun exemplu din a­­cest punct de vedere. Cabinetul teh­nic de aici este înzestrat cu toate materialele necesare pentru preda­rea cursurilor de tehnologia mate­rialelor şi tehnologia executării mo­bilei, precum şi a fabricării de pa­nel, furnir şi placaj. în vitrine spe­cial amenajate sunt expuse felurite mostre ale esenţelor de lemn, ale produselor finite şi semifinite etc. De asemenea se găsesc modele care reprezintă feluritele faze de prelu­crare prin care trece materialul lemnos. -----0*0-----­Cărţi poştale-discuri Pina la sfîrşitul acestei luni vor fi puse în vinzare cărţi poştale ilus­­trate-discuri, cu m­icroînregistrări de piese muzicale. Ca orice disc, aceste cărţi poştale pot fi ascultate la pickup sau la patefon. Ele sunt confecţionate dintr-un material plas­tic românesc, realizat pentru prima dată la noi în țară de un colectiv de inovatori de la întreprinderea ICECHIM. SCÎr­ TEIA incepînd de luni, 9 iunie, la cinematografele Magheru şi Lumina rulează filmul bulgar „Neamul Ghe­racilor“, ecranizare a nuvelei scrii­torului clasic bulgar Elin Pelin. Filmul redă tabloul întunecat al rela­țiilor sociale de la sate în anii domniei capitalului în Bulgaria. In clişeu: O scenă din film. -ooo-►•O­ A­nul revoluţionar CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la începutul evenimentelor revolu­ţionare din 1848, la Craiova a fost dezvelită, o placă comemorativă pe clădirea Colegiului popular „Nicolae Bălcescu“. Pe placa de marmoră sunt încrustate următoarele cuvinte : „în acest loc a fost Şcoala centrală, unde între 13—15 VI 1848 şi-a avut sediul guvernul revoluţionar. Aci a fost citită proclamaţia de la Islaz şi tot aici a fost sediul clu­bului revoluţionar craiovean pe tot timpul revoluţiei“. La muzeul regional Oltenia a fost deschisă expoziţia „Anul revoluţio­nar 1848 în Olteniei“. Exponatele : fotocopii de pe o serie de documente ale vremii, citate din proclamaţia de la Islaz, tablouri care înfăţişează figuri de revoluţionari, macheta vechii clădiri a Şcolii centrale din Craiova, diferite arme, harta care arată drumul parcurs de revoluţio­nari de la Islaz la Bucureşti şi alte mărturii ale evenimentelor care au avut loc în Oltenia cu 110 ani în urmă. Fotbal în ţară şi peste hotare Lumea fotba­lului de pretu­tindeni are aten­ţia îndreptată acum spre tur­neul final al campionatului mondial, care a început dumini­că în mai multe oraşe din Suedia. Rezultatele pri­melor meciuri constituie în ge­neral surprize faţă de pronos­ticurile iniţiale. Dar iată care sunt rezultatele : Irlanda de Nord—Ceho­slovacia 1-0, R. F. Germană — Ar­gentina 3-1, Franţa - Paraguay 7—3, Iugoslavia — Scoţia 1—1, Ţara Galilor - Ungaria 1-1, Suedia - Mexic 3—0, Brazilia — Austria 3—0, U.R.S.S. — Anglia 2-2. ★ Amatorii de fotbal din ţara noas­tră urmăresc cu interes evoluţia Ştiinţei­ Timişoara în „Cupa Dună­rii“, precum şi lupta pentru titlul de campion ce se dă între echipele din categoria A. Ştiinţa Timişoara a jucat dumi­nică la Zemun (Iugoslavia) cu Rad­­nicki-Belgrad. Timişorenii au pier­dut cu 4—2, după ce au condus cu 2—1. La 15 iunie, la Timişoara, va avea loc întâlnirea decisivă. Cele­lalte jocuri din „Cupa Dunării“ (sferturi de finală) s-au terminat astfel : Tatran Presov — MTK Bu­dapesta 1—0, Voivodina Novisad Rude Hvezda Brno 0—0 , Lokomo­tiv Sofia — Steaua Roşie Belgrad 4—4. Seria surprizelor din campionatul ţării noastre continuă, deoarece fotbaliştii se comportă foarte di­ferit (Cînd Bine, cînd rău) de la un joc la altul. Liderul — Petrolul-Ploeşti — şi-a micşorat şan­sele la titlu pierzînd la Oradea (cu 0—1) în faţa echipei locale. C.C.A. a fost învinsă cu 0—3 de Steagul Roşu. Alte rezultate : Dinamo Bucu­reşti — Jiul 1—0 ; C. S. Tg. Mureş — U.T.A. 3—2; Rapid — Dinamo Cluj 1—1. APRECIERI ELOGIOASE p­entru loiaan­ d­a» Balatsî Doborîrea recordului mondial in proba de sărituri in Înălţime femei, de către Iolanda Balaş, a avut un larg ecou în cercurile sportive mon­diale. Marile agenţii de presă inter­naţionale, posturile de radio şi zia­rele de sport din Paris, Londra, Mos­cova, Roma au anunţat cu detalii şi aprecieri elogioase performanţa atle­­tei noastre care a sărit 1,78 m. De la Şanhai s-a primit o telegramă a agenţiei Sinhi­a prin care fosta re­cordmană a lumii Cen Feh­inn o fe­licită pe Ialanda Balaş pentru noul record. In interviul acordat corespon­dentului agenţiei chineze, Cen Fen-tun a spus: „In primul rînd ţin să transmit sincere felicitări şi urarea de noi succese Iolandei Balaş. Slot bucuroasă că tot o reprezentantă a unei ţări socialiste are onoarea de a-şi înscrie numele pe tabela recor­durilor mondiale“. (Agerpres). Intîlniri internaţionale Duminică a început în Capitală întilnirea internaţională de şah din­tre echipele selecţionate ale R. P. Româno şi R. P. Polone. După pri­mul tur scorul este egal: 4*/2 — 4 la puncte. Partida Plater — Traia­­nescu s-a întrerupt. Astăzi este programat de la ora 17 — tot un amfiteatrul Institutului de Petrol si Gaze — turul doi al întilnirii. ------0*0-----­ Acţiuni tinereşti In cadrul pregătirilor ce se fac în vederea organizării şi desfăşurării festivalurilor tineretului numeroşi tineri din Capitală au participat la acţiunile obşteşti organizate în acea­stă primă etapă. Pînă în prezent peste 72.000 de ti­neri au lucrat voluntar pe şantie­rele caselor raionale de cultură ale tineretului, la pavarea de străzi şi la curăţenia parcurilor. Tot în această perioadă tinerii au colectat peste 350.000 kg. metale vechi şi 100.000 kg. maculatură. în aceste acţiuni s-au evidenţiat în mod deosebit organizaţiile de bază U.T.M. de la complexul C.F.R. „Gri­­viţa Roşie“, uzinele „Mao Tze-dun“, „Timpuri Noi“ şi fabrica „Kirov“. Pînă la 1 august, cînd va începe desfăşurarea festivalurilor raionale, se vor organiza diferite manifestări tinereşti ca : „ziua cîntecului şi jocu­lui“ în parcuri şi păduri, Concerte ale membrilor cercurilor „Iubiţi muzi­ca", „ziua sportului”. Cînd se vor tre­ce probele G.M.A. şi vor avea loc competiţii sportive, carnavaluri, ex­cursii, vor fi organizate expoziţii cu lucrările tinerilor amatori din cercurile de artă plastică, seri lite­rare etc. Amatorii de suveniruri E greu să rămii in* sensibil în faţa faimo­sului Vad al Narcise­lor. Priveliştea e uni­­că. In zeci de poiene din păduricea de ste­jar de lingă Făgăraş, pe întinderi enorme, se răsfaţă la soare, pline de graţie, par­­fumind depărtările, sute de mii de narci­se. E explicabil, deci, că în zilele de dumi­nică vin să petreacă aici o zi plăcută vizi­tatori din Oraşul Sta­lin, Sibiu şi chiar din Bucureşti. Dacă la întoarcere ar duce cu ei numai amintirea acestor locu­ri de basm pe care le-au văzut n-ar mai fi fi fost cazul i jt scriem nota de faţă. I] Insă mulţi cetăţeni­­ duc cu ei snopi întregi şi de flori. Un corespon­­­­dent din Oraşul Stalin­i a avut curiozitatea să fi facă o socoteală. A­ fi preciind cam la 8.500 persoane numărul vi­zitatorilor în una din zilele lunii trecute şi cam la 300 narcise de persoană numărul flo­rilor smulse — rezulta­tul e fabulos. In con­diţiile acestea are loc un adevărat masacru al florilor. Şi asta unde ? Intr-un loc de­clarat rezervaţie na­turală de către stat, tocmai pentru frumu­seţea şi raritatea unor astfel de locuri în ţara noastră. Pentru a apă­ra florile, nimeni nu se gîndeşte că ar fi ca­zul să nu se mai îngă­duie excursii la Vadul Narciselor. Se impu­ne să se ia totuşi u­­nele măsuri. Cores­pondentul propune, şi suntem­ de acord cu el, să se fixeze inscripţii care să atragă aten-­­­ţia asupra importanţei­­ rezervaţiei; să se in- t terzică intrarea in re­zervaţie a vehiculelor şi instalarea tarabelor cu mititei şi băuturi care pot fi foarte bine aşezate în afara rezer­vaţiei ; să se delimite­ze zonele in care se pot aşeza şi poposi turiştii; să se organi-­­ zeze un servici de­­ control al circulaţiei. Cei care iubesc na­tura vor fi primii care se vor asocia a­­cestor propuneri bune. Nu putem rămîne insensibili faţă de fru­museţile Vadului Nar-­­­ciselor. Dar nici faţă de acei cetăţeni abu­zivi care distrug flo­rile.­­ Nr. 4230 Mate ş­i comentarii! Daca nu eşti bărbat...Ci Tovarăşa Cornelia Taulescu, de profesie tehnician agronom, a solicitat sfatului popu­lar să fie încadrată în­tr-un post de tehni­cian agricol. Preşedin­tele sfatului, tov. Ion Andronic, îl notifică, după canoane : „La cererea dvs. în­registrată la n­r. 3491 din 1958 vă comuni­căm că Sfatul popu­lar al orașului Tg- Ocna are nevoie să angajeze un tehnician agricol... A fost bucu­roasă Cornelia Taules­cu citind adresa. Dar cuvintele următoare i-au spulberat bucu­ria : .....să angajeze un tehnician agricol băr­bat...“ Cornelia Taulescu îndeplineşte prima condiţie : e tehnician agronom. Pe a doua n-o îndeplineşte, e femeie. Părinţii ei, lip­siţi de prevedere, n-au bănuit că la Sfatul popular Tg. Ocna se vor angaja numai băr­baţi, aşa că n-au adus un flăcău pe lume. Cum tov. Ion Andro­nic nu poate să igno­re că femeile sunt ega­le cu bărbaţii în ţara noastră, am căutat să vedem pricina adver­sităţii statului faţă de tehnicienii fără mus­tăţi. Adresa ne lămureş­te : ...„deoarece aveţi de executat în teren numeroase sarcini pe lingă atribuţiunile de tehnician agricol (în­casarea cotelor de pro­duse animale, încasa­rea autoimpunerii şi contribuţiei volunta­re) etc. sarcini pe care o tovarăşă nu le poa­te îndeplini, cerînd e­­forturi mari...“ Ne im­presionează cavale­rismul tovarăşului pre­şedinte care caută să cruţe eforturi prea mari unei tovarăşe. Dar tov. Ton Andronic nu poate să ignore că sarcinile enumerate mai sus nu intră în a­­tribuţiile unui tehni­cian agricol, nu numai dacă face parte din „sexul slab", dar chiar dacă e bărbat. Tehnicianul agricol se ocupă cu agricultu­ra — ceea ce ni se pare că reiese cu oarecare claritate şi din titlul său. Pentru încasări există încasatori. Să lăsăm deci pe fiecare şi se ocupe de trebu­rile la care se pricepe. Şi pe femei să ocupe posturile la care le dau dreptul şi pregăti­rea şi titlul. Este în studiu... Dacă vrei să vizio­nezi un film pentru ecran lat la grădina de vară din Bacău tre­buie să-ţi ocupi locul cu două, trei ceasuri mai devreme. Nu de alta, dar ca să nu fii nevoit să-l vizionezi în picioare. Iar dacă faci parte din tagma „deştepţilor“, poţi să mai foloseşti o haină, un baston, o poşetă, o servietă, o pungă cu seminţe sau alt acce­soriu la îndemînă, ca să mai ocupi cinci, şase locuri pentru prieteni. Atunci cei­lalţi, „naivii“, care vor veni doar cu un sfert de oră înainte de începerea filmului, vor vedea zeci de locuri libere... „ocu­pate“. Conducerea intre­prinderii cinematogra­fice, sezisată de aceas­tă stare de lucruri, deşi, în treacăt fie zis, putea să se seziseze şi singură, (100 de oa­meni care stau în pi­cioare se văd şi în în­tuneric), a răspuns că numerotarea locurilor „n-ar fi posibilă" şi că „problema se află în studiu". De fapt, în privinţa „studierii" a­­cestei probleme, au o experienţă vastă. Au mai „studiat“-o toată vara anului trecut, iar cetăţenii tot în pi­cioare au vizionat fil­mele. M­uncitorii cu (Urmare din pag. I-a)­mină secţia ! Totul e să fii energic, să gîndeşti înainte de a lua o hotă­­rîre şi să ai încredere In posibilită­ţile oamenilor din secţie. Cînd il auzi pe Iohescu spunind aceste cuvinte ai putea să tragi con­cluzia că nu e bine ştie ce mare sco­fală să conduci o uzină. Dar cei care lucrează cu el pot să spună cât de greu e să faci o asemenea muncă, ce energie uriaşă, ce pricepere, ce talent îţi trebuie ca să conduci şi să organizezi munca a sute de oameni, ca să îndrumi un întreg proces de producţie. ■k O să vă miraţi poate dacă o să ascultaţi acum o altă mărturie des­pre persoana lui Gheorghe Ionescu. Am vrut să fim obiectivi însă şi să v-o prezentăm şi pe aceasta. E măr­turia soţiei lui. — Energic ?... Tovarăşa Ionescu oftează. Şi, după cîteva clipe de ezitare, continuă: — Eu îl ştiu mai bine. Ştiţi d­­voastră ce discuţii am acasă cu băr­­batu-meu ? De ani de zile îl bat la cap într-o chestiune mai mult decit importantă. Iar el stă... şi tace... şi nu face nimic. E bucureştean. Bă­­trînul lui a fost vatman, pe vre­muri, la tramvaie. Cînd l-am cunos­cut, pe soţul meu, lucra la „Voina", matriţei. Nici eu, nici el nu ne gin­­deam că o să ajungă director. Ne-am luat şi ne-am mutat la bă­­trinii lui. Intr-o casă... să veniţi s-o vedeţi! Tocmai la mama dracului, în Tei. Joasă, cu două cămăruţe mici, mă rog, o casă bătrînească de pe vremuri. N-am înţeles la început ce vrea să spună tovarăşa Ionescu. Am în­cercat s-o întrerupem, s-o întrebăm totuşi ce legătură au toate acestea cu directorul Uzinelor „Tudor Vla­­dimirescu". — Staţi ! O să aflaţi îndată !... A­­vem doi copii. Nu sunt pretenţio cnă nici eu şi nu-i cer lui bărbatu-meU lună şi stelele. O singură dorinţă am : o casă omenească, undeva, mai in oraş, sau mai aproape de fabric... Iui. Că face aproape o oră de acasă, din Tei, pînă-n Ferentari, la uzină. Dar degeaba-l bat la cap ! Şi doar tovărăşii cate se ocupă cu casele i­ar da­­­că are şi dreptul şi are ne­voie şi el — la atîta răspundere —­­de un pic de linişte şi odihnă. Dar nu cere. Cică sunt în uzină alţii care stau mai prost ca el. Şi că să n-am nici o grijă, că o să ceară şi el casă. Dar cînd o avea toată lu­mea. Vedeţi ! Şi d-voastrâ mai spu­neţi că e energic... ★ După cum vedeţi, părerile celor care lucrează şi a celor care trăiesc împreună cu Ionescu nu sunt întot­deauna aceleaşi. Iar noi, care tre­buie să-l prezentăm pe Gheorghe Ionescu în faţa atîtor zeci şi sute de mii de cititori, suntem­ puşi într-o grea încurcătură. Il cunoaştem pe Ionescu de mult. Sunt 11 ani de atunci. La „Voina“, unde lucră ca matriţei, domnia pe atunci patronul. Ionescu era în co­mitetul sindical şi era socotit unul dintre cei mai buni de gură cind era vorba să apere drepturile mun­citorilor. Deci... energic. Dar, tot la „Voina“, odată, cină un grup de ziarişti a încercat să stea de vorbă cu el şi să afle cite ceva din viaţa lui de muncitor fruntaş, Gheorghe Ionescu n-a fost în stare să scoată nici măcar două­­trei vorbe ca lumea. Era vădit je­nat, se ruşina să spună : „Am făcut şi am dres“. Şi a căutat tot timpul să scape. Deci... om moale. Apoi a venit naţionalizarea. Io­nescu era, pe vremea aceea, maistru. Peste uin an, cînd Victor Naghi, primul director muncitor al uzine­lor „Vasile Roaită“, a fost mutat la altă uzină, Ionescu a fost numit di­rector in locul lui. Fabrica se zbă­­tea încă în greutăți mari. Lucra pentru prima dată batoze. In 49, cînd a venit Ionescu director, se făceau 15 batoze pe lună. In '52, cînd a plecat din uzină, se lucrau pe lună 110 batoze. Lui Ionescu în­cepuseră să-i vadă primele fire albe la timple. A lucrat apoi In minister, într-o muncă de răspundere, iar acum pa­tru ani a fost trimis să conducă uzina cea nouă din capătul Feren­tarilor, uzină pe care o conduce şi astăzi. E greu să-l prinzi şi să-i rupi ci­­teva minute ca să stai de vorbă cu el. Aleargă mereu peste tot. Ba-l găseşti la secţia care lucrează noul tip de troleibus românesc, ba afli că discută undeva cu inginerul şef Pitulescu cine ştie ce nouă măsură tehnică. Îl găseşti deseori şi în se­diul organizaţiei de partid, unde di­rectorul vine să ceară sprijin sal, să prezinte informări. In luna tre­cută, de pildă, s-a prezentat in faţa biroului de partid ca să arate ce măsuri a luat, în calitatea lui de comunist pus în fruntea unei între­prinderi socialiste, pentru pregăti­rea planului pe trimestrul al trei­lea. In aceeaşi şedinţă, Ionescu a arătat că, pe luna mai, uzina şi-a realizat planul în proporţie de 104 la sută, îndeplinind toţi indicii. V-am putea spune multe despre Gheorghe Ionescu dacă ne-ar per­mite spaţiul. V-am putea spune că l-am văzut studiind proiectul unei noi cantine şi al unui club pentru muncitorii uzinei. V-am putea spune că l-am auzit murmurând, cu frun­tea strînsă ca un cleşte intre pumnii săi uriaşi, în faţa unui curs tehnic trimis de şcoala pe care o urmează prin corespondenţă. V-am putea spune că l-am văzut rizind, cu un pahar de vin în mînă, în primăva­ra aceasta, cînd colectivul uzinei a sărbătorit cinci ani de viață. Toate acestea sunt fapte, fapte concrete... Un singur lucru n-o să vă putem spune cu precizie : Cine are „drep­tate"?. Cei care spun că-i energic sau ceilalţi...? Tovarăşul Grigorovici, secretarul organizaţiei de partid a uzinei, are un răspuns al lui la această între­bare : — Are dreptate clasa muncitoare, care a ştiut să făurească asemenea oameni şi care, cucerind puterea politică şi apoi pe cea economică, a dovedit talente nebănuite, energii nesecate, resurse uriaşe în stare și împingă spre progres Întregul nos­tru popor. Clasa muncitoare care modestă și harnică — făurește, prin propria sa muncă, socialismul.

Next