Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-10 / nr. 4237
Nr. 4237 In întîmpinarea conferinţei naţionale a mişcării pentru pace din R. P. Romină In întâmpinarea Conferinţei naţionale a mişcării pentru pace din ţara noastră, duminică au avut loc în diferite centre ale ţării conferinţe pentru alegerea Comitetelor regionale de luptă pentru pace. Cu prilejul conferinţelor au fost aleşi delegaţii regiunilor respective la Conferinţa naţională. In Capitală a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor conferinţa regiunii Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru in Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romină. Ziaristul B. Brănişteanu a vorbit despre lupta popoarelor din întreaga lume pentru destinderea internaţională, pentru încetarea experienţelor cu arme atomice. Numeroşi vorbitori care au luat cuvîntul, ca de pildă colectivistul Zaharia Badea de la G.A.C.Mîrşa, dr. Al. Săndulescu, de la spitalul din Furculeşti, muncitoarea Margareta Dămărău de la S.M.T.Brînceni, I. Georgescu, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace din Alexandria, şi alţii, au vorbit despre lupta pentru pace a poporului nostru, despre nădejdile pe care popoarele iubitoare de pace le leagă de apropiatul congres de la Stockholm pentru dezarmare şi colaborare internaţională. Intre delegaţii la Conferinţa naţională, care au fost aleşi cu acest prilej, se numără colectivista Ioana Bordei, ţăranul cu gospodărie individuală Ilie Manea, protopopul Em. Condrea de la Domneşti, dr. Magdalena Raicu de la Cornetu, învăţătorul C. Raba, pensionarul Enea Şeicaru, muncitorul Gh. Zamfir de la Centrul mecanic Roşiori, şi alţii. IAŞI (coresp. „Scînteii“). — La Iaşi, în sala Bibliotecii Centrale Universitare „Mihail Eminescu“, la conferinţă a participat un mare număr de delegaţi ai oamenilor muncii din regiune, muncitori, ţărani muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, învăţători şi profesori, reprezentanţi ai cultelor religioase, gospodine etc. Acad. Vasile Mîrza, membru al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a făcut o amplă expunere asupra situaţiei internaţionale actuale. Ca preşedinte a fost reales rectorul universităţii, Ion Creangă. Printre delegaţii la Conferinţa naţională se numără : prof. dr. I. Niţulescu, acad. V. Mîrza, Justin Moisescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Petre Creţu, muncitor la Atelierele C.F.R.Ilie Pintilie, Solomon Friedman, artist emerit al R. P. Româno, Maria Leonte, ţărancă întovărăşită, văduva de război Maria Popovici ş.a. ★ TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— La Casa sindicatelor din Tîrgu Mureş, la conferinţa pentru alegerea comitetului regional de luptă pentru pace au participat peste 300 delegaţi, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi. După expunerea asupra situaţiei internaţionale făcută de scriitorul Gagyi László, care a subliniat însemnătatea iniţiativei guvernului sovietic de a înceta unilateral experienţele cu armele nucleare, au luat cuvîntul numeroşi vorbitori. Apoi au ales noul comitet regional de luptă pentru pace şi delegaţii la conferinţa naţională. ★ CLUJ (coresp. „Scînteii“). — La Conferinţa de alegere a Comitetului regional Cluj de luptă pentru pace au luat parte numeroşi delegaţi, printre care profesorul Emil Suciu, din Ocna Mureş, ţăranul muncitor întovărăşit Zaharia Socaciu din Sîntioana, raionul Bistriţa, gospodina Maria Mateescu, din Cluj, protopopul Ion Şarlea, din Sărmaş, conf. univ. Livia Cuparencu, din Cluj. In noul comitet regional de luptă pentru pace au fost aleşi, printre alţii, acad. Ion Agîrbiceanu, scriitor. Dumitru Bojan, ţăran întovărăşit din Baciu, raionul Cluj, compozitorul Max Eisikovits, invalidul Dumitru Gorea, din Cluj, episcopul unitarian, doctor Kiss Elek, scriitorul Nagy István, gospodina Maria Selinger, din Cluj, episcopul Ioan Vásárhelyi. Conferinţe regionale ale comitetelor de luptă pentru pace au mai avut loc la Timișoara, Galați, Baia Mare, Bacău, Deva. * -090-Lucrările sesiunii ştiinţifice de comunicări ale istoricilor romîni şi sovietici Luni dimineaţa au început în aula Academiei R. P. Român, lucrările sesiunii ştiinţifice de comunicări ale istoricilor romîni şi sovietici privind relaţiile romîno-ruse şi romîno-sovietice, sesiune organizată de Institutul de studii romîno-sovietic al Academiei R. P. Române. La şedinţă au participat academicieni, membri corespondenţi, reprezentanţi ai Ministerului Învăţămîntului şi Culturii şi specialişti din domeniul ştiinţelor istorice. Au participat de asemenea delegaţi ai Institutului de Istorie din Moscova al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, ai Institutului de Istorie din Kiev al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene şi ai Institutului de istorie din Chişinău al Filialei moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. La şedinţa de deschidere au asistat reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Acad. Iorgu Iordan a rostit cuvîntul de deschidere subliniind însemnătatea deosebită a acestei sesiuni. Vorbitorul a salutat participarea la lucrări a istoricilor sovietici, în şedinţa de luni dimineaţa au fost prezentate următoarele comunicări : „Problema studierii relaţiilor romîno-ruse şi romîno-sovietice“ de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, „Sobornoie ulojenie din 1649 şi pravila lui Vasile Lupu ca izvoare de aservire a ţăranilor din Rusia şi Moldova“ de prof. L. V. Cerepnin (Moscova), „Problema editării textelor vechi“ de acad. A. Oţetea, „Participarea romînilor la mişcarea de partizani din Ucraina în timpul Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei“ de F. P. Şevcenko (Kiev). In şedinţa de luini după-amiază care a avut loc la Institutul de Istorie al Academiei R.P. Romíné, au fost prezentate comunicările : „Colaborarea economică şi culturală româno-sovietică“ de prof. Manea Mănescu, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné; „Relaţiile politice dintre Rusia şi Moldova în al doilea pătrar al veacului al XVII- lea“ de N. A. Mohov (Chişinău); „Legături între onomastica din actele moldoveneşti şi ucrainene pînă la mijlocul veacului al XV-lea“ de prof. Damian Bogdan. Comunicările au fost urmate de discuţii. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) 090- Campionatele internaţionale de tenis Primele jocuri de tenis ale camieri se remarcă : Burcescu-Bardanpionatelor Internaţionale ale ţării 2-1 (4-6, 8-6, 8—6), Lenis noastre au avut loc ieri pe terenul (U.R.S.S.) — Zacopceanu 2—1 (2—6, file din parcul Sportiv al clubului ^ 6_3) Georgescu Kalivag. Progresul. Din cele 14 tari care vor A 0 , /c 0 . ' participa au intrat în concurs 11, (campanul Grecei) 2-1 (6-3, 4-6, tenismanii suedezi, francezi și chi- ° Kuzmenko (U.R.S.S.) Iieni urmînd a sosi rhîine în Capi- Elena Roşianu 2—1 (6—8, 6—2, 6—2). tată. Dintre rezultatele înregistrate Concursurile continuă astăzi. ----------------- - ■ -CHELTUIELILE INUTILE ÎNCARCĂ COSTUL LOCUINŢELOR (Urmare din pag. 1-a) Construcţii primeşte numai 50% din cheresteaua necesară din regiunea Stalin, restul fiind adusă tocmai din Bacău, Cluj, Piatra Neamţ etc. Costul construcţiilor de locuinţe din oraş se ridică de asemenea mult şi din cauză că 60%-70% din cantitatea de cărămidă necesară acestei întreprinderi este adusă de la Feldioara şi Tîrnăveni, adică de la distanţe de 170, respectiv 200 km, iar de la Tîrlungeni — localitate situată la numai 14 km. de oraş — întreprinderea primeşte o cantitate destul de redusă de cărămidă, în întreaga regiune nu este organizată nici o carieră de nisip, iar pentru fiecare m.c. de nisip adus din R.A.M. se plăteşte 105 lei. De asemenea m.c. de balast costă la balastieră 56 lei (şi aşa destul de mult), la care se adaugă 30—40 lei pentru cheltuieli de transport. Una din cauzele acestei Stări de lucruri se datoreşte rămînerii în urmă a dezvoltării industriei locale de materiale de construcţii, lipsei de operativitate cu care acest sector răspunde cerinţelor de pe şantiere. Aportul industriei locale la buna aprovizionare a şantierelor este nesatisfăcător datorită ?i faptului că preţul de cost al materialelor produse este foarte ridicat. Din cauză că pe plan local nu se iau unele măsuri simple, dar eficace, pentru buna organizare a camerelor de var, introducerea micii mecanizări etc. costul unei tone de var este aproape dublu faţă de cel obţinut în industria republicană. De aceea trustul şi întreprinderea de construcţii ocolesc unităţile industriei locale şi îşi caută furnizori chiar în alte regiuni, dar care pot livra materiale la preţuri care nu depăşesc pe cele de deviz. In oraş se află oficiul regional de aprovizionare şi desfacere care, prin activitatea pe care o desfăşoară, nu contribuie la reducerea preţului de cost al construcţiilor de locuinţe ci, dimpotrivă, la ridicarea lui, în linii mari, activitatea acestui oficiu se rezumă la încheierea contractelor cu furnizorii şi la refacturarea materialelor necesare șantierelor. Pe cit de reduse sînt eforturile proprii ale oficiului la îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale a șantierelor, pe atît de însemnate Sînt însă sumele încasate de la trust şi întreprinderea locală de construcţii. Pentru materialele livrate prin depozitul oficiului, trustul plăteşte 5% din valoarea acestora, iar pentru materii,sb. Care nu mai trec prin depozit, oficiul primeşte 1,5%. In felul acesta, oficiul a încasat anul trecut nu mai puţin de 800.000 lei, iar în acest an trustul urmează să-i plătească încă 1,5 milioane lei. Se înţelege că aceste sume, în loc să fie folosite pentru noi construcţii influenţează în mod negativ asupra preţului de cost al locuinţelor. Se pune întrebarea : nu se poate găsi o soluţie ca aprovizionarea şantierelor să se facă cu cheltuieli mai reduse, ţinînd seama că de această problemă se ocupă în paralel oficiul de aprovizionare şi desfacere, secţiunea plan-materiale a sfatului popular şi merceologii unităţilor de construcţii ? In treacăt fie spus, întreprinderea nr. 3-Construcţii a plătit anul trecut pentru diferite deplasări ale merceologilor aproape 60.000 lei, iar în trimestrul I 1957, cînd activitatea pe şantiere a fost destul de restrînsă, încă 4.000 lei. Este lesne de înţeles că dacă toate aceste cheltuieli vor fi reduse la minimul necesar, costul construcţiilor de locuinţe vă fi cu mult mai scăzut. Ca şi în alte oraşe ale ţării, şi în Oraşul Stalin există posibilităţi pentru a se obţine încă în acest an o reducere simţitoare a costului construcţiilor de locuinţe. Aceasta depinde atît de întărirea spiritu- lui gospodăresc al constructori-i lor de pe şantiere, cit şi de răspunderea pe care o va dovedi : conducerea sfatului popular regio- nal în aplicarea indicaţiilor partidului şi guvernului cu privire la reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii construcţiilor de locuinţe. I SCENTEIA MMNILOR SILTICE BALTICE? Vizitele delegaţiei Duminică: Alexandru Ansberg, ministrul Culturii al R.S.S. Estone, conducătorul delegaţiei oamenilor de cultură din Republicile Sovietice Baltice, V. Kalpini, ministru adjunct al Culturii din R.S.S. Letonă, şi V. Peciura, maestru emerit al artei din R.S.S. Lituaniană, membri ai delegaţiei şi-au continuat vizita în regiunea Timişoara. Oaspeţii sunt însoţiţi de I. Moraru, secretar adjunct al Consiliului General A.R.LU.S., şi I. S. Ilin, secretar al ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. In cursul dimineţii membrii delegaţiei au vizitat gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“ din comuna Biled, raionul Timişoara, gospodărie fruntaşă în creşterea plantelor tehnice. După-amiază oaspeţii au participat la manifestarea organizată la căminul cultural din comuna Vinga, raionul Arad. Cu acest prilej V. Kalpini, ministru adjunct al Culturii din R.S.S. Letonă, a transmis ţăranilor muncitori un salut din partea colhoznicilor şi muncitorilor agricoli din Republicile Sovietice Baltice. Seara oaspeţii au părăsit regiunea Timişoara plecînd spre Oradea. La sosirea în oraşul Oradea, în faţa sfatului popular regional oaspeţii au fost salutaţi de tov. Iosif Bank, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Oradea al P.M.R., Victor Bolozan, preşedintele sfatului popular regional, Ludovic Fazekas, primsecretar al Comitetului orăşenesc Oradea al P.M.R., dr. I. Bujdea, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., şi alte persoane oficiale, precum şi de numeroşi cetăţeni. Luni dimineaţă membrii delegaţiei au vizitat fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“. ★ In continuare oaspeţii au vizitat instalaţiile şi băile din staţiunile balneare 1 Mai şi Victoria. înapoiaţi în Oradea, membrii delegaţiei au vizitat diferitele secţii ale muzeului regional şi au făcut o plimbare prin oraş. După-amiază în faţa unui numeros public la Casa prieteniei romînosovietice din oraşul Oradea, Alexandru Ansberg a vorbit despre : „Dezvoltarea culturii în Republica Sovietică Socialistă Estonă“. A urmat un program artistic. Seara, membrii delegaţiei au părăsit, regiunea Oradea, îndreptînduse spre Cluj. ★ J. Birons şi S. Laurinaitis, membri ai delegaţiei, au vizitat duminică Muzeul de artă populară al R. P. Române şinoile blocuri muncitoreşti din cartierul „23 August“ din Capitală. Oaspeţii au făcut de asemenea o vizită la Podul Prieteniei de la Giurgiu. In cursul zilei de luni S. Laurinaitis a făcut o vizită la redacţia ziarului „Scînteia“ şi la Uniunea Ziariştilor din R. P. Romînă. ★ Artista emerită din R.S.S. Lituaniană Iadviga Petraşkeviciute a interpretat duminică seara pe scena Operei române de stat din Cluj rolul Tatianei din opera „Evghenii Oneghin“ de Ceaikovski. Artistul poporului din U.R.S.S. Titi Kuuzik a interpretat luni seară pe scena Operei române de stat din Cluj rolul lui Scarpia din opera ,,Tosca“ de Puccini. Artiştii au fost aplaudaţi cu multă căldură de spectatorii clujeni. ■k Duminică membrii Ansamblului emerit de stat de cîntece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană au vizitat muzeul Doftana. Seara la Cîmpina ansamblul a prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare lituaniene. In pavilionul mare de expoziţii din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală s-a organizat sub auspiciile Consiliului General A.R.L.U.S. expoziţia documentară „Republicile Sovietice Baltice". Expoziţia este deschisă zilnic între orele 9 şi 21. (’Agerpres)’ în cadrul Decadei Republicilor Sovietice Baltice s-a deschis la Casa prieteniei romîno-sovietice din str. Batişte expoziţia „Cartea în Republicile Sovietice Baltice''. Chiar din prima zi expoziţia s-a bUCUrat de un mare nUmăr de vizitatori. In clişeu: Un aspect de la expoziţie. ---------------0*0-------------Foto : M. CIOC. Inaugurarea Muzeului literaturii române „Mihail Eminescu“ Luni dimineaţa, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc festivitatea inaugurării Muzeului literaturii romîne „Mihail Eminescu“ în cantul căruia s-au deschis expoziţiile: „Imagini din literatura romînă“ şi „Centenarul Delavrancea“. La festivitate au participat acad. Tudor Arghezi, artistul poporului I. Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, acad. G. Oprescu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei R. P. Române, Aurel Mihale, M. Gafiţa şi Szemler Ferenc, secretari ai Uniunii Scriitorilor, reprezentanţi ai Ministerului Invaţăriii Ciulcii şi Culturii, scriitori, reprezentanţi ai editurilor şi ai unor publicaţii literare, cercetători şi critici literari, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Mihai Beniuc, prim secretar al Uniunii Scriitorilor di.R.P.R. Vorbitorul a salutat inaugurarea acestei muzeu creat din iniţiativa şi cu sprijinul Partidului Muncitoresc Român. A vorbit apoi acad. D. Panaitescu- Perpessicius, directorul noului muzeu, care a relevat că un muzeu al literaturii române trebuie să fie un organism viu iar la temelia lui sa stea criterii ştiinţifice. Expoziţia dedicată scriitorului Barbu Delavrancea cu prilejul împlinirii unui veac de la naşterea să este cea dinţii din seria retrospectivelor proiectate de Muzeul literaturii române. Expoziţia „Imagini din literatura română“ prezintă un număr de piese documentare care dau o imagine a dezvoltării literaturii noastre de-a lungul veacurilor. (Agerpres) ------0*0----- INFORMAŢII Duminică a părăsit Capitala, plecînd în R. P. Polonă, tov. Ion Vidnaşcu, membru în colegiul Ministerului Comerţului, care la Invitaţia Ministerului Comerţului Exterior al R. P. Polone va vizita Tîrgul internaţional de mostra de la Poznan. Astăzi se deschide în capitală expoziţia de ceramică, porţelanuri şi sticlărie a P. K. Germane. Luni la amiază a avut loc la sediul expoziţiei permanente de mostre a R.D. Germane o conferinţă de presă. Cu acest prilej, Franz Sandow, ataşatul comercial al ambasadei R. D. Germane la Bucureşti, a vorbit despre istoricul şi îndelungata tradiţie a industriei germane de ceramică, porţelan şi sticlărie. ★ Luni seara a avut loc o şedinţă a comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, în cadrul căreia s-a analizat activitatea organizatorică de masă desfăşurată în raionul V. I. Lenin. În rapoartele prezentate s-a arătat printre altele că în raionul V. I. Lenin sunt în curs de înfăptuire peste 120 propuneri făcute de cetăţeni, privind palvarea şi canalizarea unor străzi periferice, construcţia de şcoli şi instituţii serial-culturale, lărgirea reţelei de Unităţi comerciale de stat etc. ) Marele miting de la Sofia din 7 iunie Marxism-Seninismul — o uriaşă forţă materială . In seară zilei de 7 iunie, în piaţă „9 Septembrie" din Sofia a avut loc un miting al oamenilor muncii din capitala R. P. Bulgaria, consacrat încheierii Congresului al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar. Cuvîntarea tovarăşului Congresul al Vll-lea al partidului şi-a încheiat cu succes lucrările — a spus tov. Todor Jivkov. Prin locul său în perioada actuală a dezvoltării noastre sociale, prin hotărîrile adoptate şi prin importanţa sa pentru viitorul ţării noastre el este un congres istoric. Congresul al VII-lea a fost o demonstraţie remarcabilă a unităţii de monolit şi de nezdruncinat a Partidului Comunist Bulgar, a fidelităţii sale neţărmurite faţă de învăţătura marxist-feninistă, faţă de principiile internaţionalismului proletar, a voinţei sale de a apăra cu toate forţele puritatea marxism-feninisaiului, de a fi întotdeauna şi în orice condiţii in primele rînduri ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ne bucură foarte mult că la lucrările congresului nostru au participat delegaţii a 36 de partide comuniste şi muncitoreşti în frunte cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Pe adresa congresului au sosit mesaje de salut din partea a şapte partide frăţeşti. Aceasta este o mare cinste pentru noi, o dovadă a stimei de care se,bucură Partidul Comunist Bulgar în rîndurile partidelor frăţeşti. Chemăm clasa muncitoare, spot T. Jivkov, ţăranii cooperatori, intelectualitatea populară, minunatul nostru tineret, pe toţi patrioţii şi toate patriotele, întregul nostru popor să-şi consacre şi de acum înainte, cu abnegaţie, toate forţele şi întreaga energie, munca lor nobilă şi entuziasmul creator luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea directivelor cu privire la cel de-al treilea cincinal, pentru dezvoltarea rapidă a forţelor de producție ale țării, pentru ridicarea bunăstării poporului, pentru înflorirea patriei noastre iubite. Cuvîntarea tovarăşului S. Noi, ca şi celelalte delegaţii — a spus N. S. Hruşciov — am încercat un sentiment de mare bucurie şi mîndrie pentru partidul vostru, pentru glorioasele sale acţiuni. Asupra noastră a produs o uriaşă impresie atmosfera de înalt avînt politic şi deplină unanimitate în care s-au desfăşurat toate lucrările congresului de la început pînă la sfîrşit. (Aplauze furtunoase). O puternică demonstraţie a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti Lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar au demonstrat încă odată unitatea de nezdruncinat a rîndurilor tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, fidelitatea lor faţă de măreţul şi gloriosul steag al marxism-leninismului, faţă de principiile internaţionalismului proletar, hotărîrea lor de a consolida şi pe viitor această unitate, de a apăra teoria revoluţionară a comunismului ştiinţific împotriva manifestărilor de tot felul ale revizionismului, ale oportunismului. (Aplauze). Faptul că la Congresul Partidului Comunist Bulgar au participat delegaţii din partea a 36 de partide frăţeşti este o dovadă evidentă a coeziunii partidelor comuniste şi muncitoreşti, O expresie a înaltei preţuiri a marilor merite pe care le are partidul vostru ca unul din detaşamentele de luptă ale mişcării comuniste internaţionale. (Aplauze furtunoase, prelungite). Prin lupta sa fără preget pentru triumful marilor idei ale marxism- leninismului, pentru interesele poporului, partidul comuniştilor şi-a cîştigat dragostea poporului său, respectul general şi prestigiul în rîndurile partidelor frăţeşti. Marxism-lenintismul, punînd stăpînire pe minţile şi inimile a milioane de oameni, a devenit o uriaşă forţă materială. Dezvoltarea continuă a gîndirii teoretice, sociale, a spus N. S. HruşcioV în continuare, nu este În prezent un merit al unor teoreticieni sau al unui grup restrîns de oameni care stau îrt cabinetele lor de lucru şi dezvoltă teoria. Nu, în prezent întregul popor participă la această cauză măreaţă pentru că de munca lui, de eforturile lui depinde scurtarea drumului de trecere de la socialism la comunism. Şi acesta este principalul, însăşi via,ţa, activitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, activitatea practică a poporului care construieşte socialismul şi comunismul confirmă tezele teoretice ale marxism-feninismului, dă naştere elementelor noi necesare dezvoltării acestor teze teoretice. Dacă înainte teoria revoluţionară a dezvoltării sociale era accesibilă numai unui anumit cerc de oameni care se ocupau cu problemele teoriei, în prezent, în condiţiile noastre socialiste concrete, această teorie a devenit un bun al celor mai largi mase populare. Făuritorii acestei teorii, participanţii la Confirmarea acestei teorii în practică, la dezvoltarea gîndirii teoretice au devenit masele de oameni ai muncii ai societăţii socialiste, care iau parte la cea mai nobilă cauză — construirea comunismului. Teoria marxism-leunitismului s-a crtit CU practica construcţiei comuniste. Şi in aceasta, tovarăşi, constă puterea ei vitală de neînvins. POPORUL, A CĂRUI IDEOLOGIE ESTE MARXISM-LENINISMUL, ESTE INVINCIBIL (Aplauze furtunoase)! Dragi tovarăşi! O mare fericire pentru toate popoarele ţărilor socialiste, inclusiv pentru poporul bulgar, o constituie lagărul socialist care creşte şi se consolidează. El le asigură libertate şi independenţă, constituie pavăza de nădejde a cuceririlor socialismului, asigură ajutorul reciproc frăţesc în construcţia socialistă (Aplauze prelungite). In Balcani s-a creat o situaţie cu totul nouă Popoarele ţărilor noastre sînt profdtid interesate îrttr-o pace îndelungată şi trainică. Ele nu ameninţă pe nimeni. Ele luptă pentru pace, împotriva războiului şi a primejdiei de război. Războiul este străin înseşi naturii ţărilor socialiste care luptă pentru securitatea popoarelor, care sînt stegari ai păcii. (Aplauze). Luaţi de exemplu Balcanii. Se ştie că timp de mulţi ani peninsula Balcanică era numită butoiul cu praf de puşcă al Europei, focarul unor permanente conflicte şi ciocniri militare. Cu cit erau mai încordate relaţiile dintre statele imperialiste, cu atît mai primejdioasă devenea situaţia in Balcani. Popoarele ţărilor balcanice nu au uitat incă nenumăratele nenorociri pe care le-au avut de suferit de pe urma ciocnirilor militare. După cel de-al doilea război mondial, cind o mare parte a ţărilor balcanice a păşit pe calea dezvoltării socialiste, situaţia în această regiune a lumii s-a schimbat radical. Ţările socialiste balcanice ţin numai că trăiesc în prietenie frăţească între ele, ci duc cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare cu vecinii lor. Aceasta a creat în Balcani o situaţie cu totul nouă. Uniunea Sovietică, cu toate că nu este o ţară balcanică, se află însă in imediata vecinătate a lor. De aceea, poporul nostru nu poate fi indiferent faţă de ceea ce se petrece în această regiune a lumii. Ţara noastră, ca şi celelalte ţări socialiste, este vital interesată ca în Balcani, ca şi în întreaga lume, cauza păcii să se întărească tot mai mult, pentru ca toate popoarele ţărilor balcanice, toate popoarele lumii să trăiască în pace şi bună înţelegere. (Aplauze furtunoase). Noi, ca fraţi adevăraţi, ca tovarăşi de luptă credincioşi pentru cauza comună, mergem spre viitorul nostru luminos — comunismul. Nu există pe lume forţă care ar putea să dezbine popoarele noastre. (Aplauze furtunoase, prelungite. Urale. Participanţii la miting scandează: „Prietenie veşnică !“). Permiteţi-mi să vă încredinţez, scumpi tovarăşi şi fraţi, că în poporul sovietic poporul bulgar are un prieten credincios şi de nădejde pe care poate să conteze întotdeauna şi nu toate. (Aplauze furtunoase, prelungite. 11 f râie). Cuvîntarea tovarăşului DUN BIU Delegaţia Partidului Comunist Chinez a luat parte la lucrările Congresului al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar cu un sentiment de mare bucurie şi emoţie. Desfăşurarea cu succes a Congresului al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar arată de la început până la sfârşit că acest congres este congresul coeziunii, al grăbirii constrUcţiei socialiste, Congresul luptei împotriva revizionismului contemporan. Acesta este un mare eveniment nu numai în viaţa politică a poporului bulgar, ci şi în mişcarea comunistă internaţională. Congresul nu numai că a sintetizat în mod sistematic experienţa în domeniul transformării socialiste şi construcţiei socialiste, ci a elaborat, de asemenea, planul măreţ al construirii în viitor a socialismului. Toate acestea vor constitui un puternic imbold în dezvoltarea Bulgariei în toate domeniile şi vor duce poporul bulgar din victorie în victorie. In continuare, vorbitorul a spus : Programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia este de la început pînă la sfîrşit un program revizionist antimarxist şi antileninist. Este o datorie sfîntă a partidelor comuniste din toate ţările să condamne revizionismul contemporan, exprimat în programul Untiunii Comuniştilor din Iugoslavia. Congresul al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar a acordat o mare atenţie condamnării revizionismului contemporan. Partidul Comunist Chinez, împreună cu Partidul Comunist Bulgar, continuă să depună eforturi comune în lupta pentru apărarea unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, în lupta peritru apărarea principiilor filarxism-lenihismului şi perttru Condamnarea definitivă a re- ViZietiisrHului centemporan, ăl CăfUl repreaiehitanti Sîht cercurile Conducătoare ale Uriturtli Corritliniștilor difi Iugoslavia, și va duce această lupta pînă la capăt. Felicit Congresul al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar pentru succesul său deplin ! Cuvîntarea tovarăşului ENVER HODJA In numele Partidului Muncii dirn Albania şi în numele poporului albanez vă adresez vouă, oameni ai muncii din capitala Bulgariei frăţeşti şi poporului frate bulgar, un călduros salut revoluţionar. Congresul al Vll-lea al P.C. Bulgar a arătat încă o dată cu deosebită tărie că gloriosul Partid Comunist Bulgar Urmează cu hotărîre calea glorioaselor tradiţii revoluţionare, rămînînd întotdeauna necruţător faţă de duşmanii şi trădătorii clasei muncitoare, a arătat că este Un luptător neobosit pentru principiile internaţionalismului proletar şi un apărător neclintit al acestora. Imperialismul pregăteşte un război. Pentru a putea înlătura primejdia unui război există o singură cale: întărirea unităţii marelui nostru lagăr al socialismului, întărirea unităţii mişcării comuniste internaţionale, urnarea în lupta pentru pace a tuturor forţelor democratice şi iubitoare de pace şi întărirea vigilenţei popoarelor noastre pentru ca ele să nu se lase înşelate de minciunile imperialiştilor, aşa cum s-a arătat deja în Declaraţia şi în Manifestul Păcii, semnate la Moscova. Duşmanii independenţei şi libertăţii popoarelor, imperialiştii, îşi concentrează eforturile pentru a dezbina lagărul socialist şi mişcarea comunistă internaţională. Ei vor suferi însă un eşec. Pentru atingerea acestui scop, un mare serviciu aduc imperialiştilor activitatea de subminare şi teoriile antimarxiste ale revizioniştilor iugoslavi. Partidele noastre frăţeşti, însufleţite de idealurile comune ale construirii Socialismului şi de sentimentele internaţionalismului proletar, Vor lupta întotdeauna pentru o şi mai mare întărire a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Păstrarea purităţii marxism-leninismului este principala sarcină a fiecărui comunist. Este in afară de orice îndoială faptul că în această luptă revizionismul va suferi un eşec total, aşa cum a dovedit deja Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a luptat şi luptă cu hotărire împotriva tuturor curentelor antimarxiste, care întotdeauna a ţinut şi ţine sus steagul victorios al marxistudenkus* mutul. La miting au mai rostit custittări Paolo Bufaliini, secretar al G. C. al Partidului Comunist Italian, Pedroi Tadioli, membrii ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist din Argentina, Abdel Haleg Mahgub, conducătorul delegației Partidului Comunist din Sudan. -O • OPlenara C C. al Partiduul Comunist Balgar SOFIA 9 (Agerpres). — A.T.BLa 9 iunie a fost dat publicităţii la Sofia comunicatul cu privire la plenara din 7 iuliie a Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ales la Congresul al Vll-lea al P. C. Bulgar. Plenara a ales ca membri în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar pe Boian Bîlgaranov, Vîlko Cervenkov, Gheorghi Damianov, Raiko Damianov, Dimităr Ganev, Anton Iugov, Todor Jivkov, Ivan Mihailov, Felicia Stalkov, Boris Taskov, Gheorghi Tattkov. Mferfibri supleanţi în Biroul Pollttic au fost aleşi : Dinitar DiuloV( Mladen Stoianov, Todor Prahov. Secretariatul C.C. al P. G. Bulgar a fost ales în următoarea componenţă : Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central, Dimităr Ganev, Boian Bîlgaranov, Stanko Todorov, Mitio Ofigorov, Pencio Kubadinski au fost aleşi secretari ai Comitetului Cerbtral. Plenara a ales Comisia de control de pe lingă Comitetul Central al partidului în următoarea componenţă : Dimităr Dimov, preşedintele comisiei, Dragan Petrov, Todor Ivanov, Nikola Popov, Krum Popov, membri ai comisiei. A fost dat publicităţii, de asemenea, comunicatul cu privire la şedinţa din 7 iunie a. c. a Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist Bulgari Preşedintele Comisiei centrale de revizie a fost ales. Iordan Kattandlev. Pas-