Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-10 / nr. 4237

Nr. 4237 In întîmpinarea conferinţei naţionale a mişcării pentru pace din R. P. Romină In întâmpinarea Conferinţei na­ţionale a mişcării pentru pace din ţara noastră, duminică au avut loc în diferite centre ale ţării conferinţe pentru alegerea Comitetelor re­gionale de luptă pentru pace. Cu prilejul conferinţelor au fost aleşi delegaţii regiunilor respective la Conferinţa naţională. In Capitală a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor conferinţa re­giunii Bucureşti. Cuvîntul de des­chidere a fost rostit de C. Paras­­chivescu-Bălăceanu, membru in Co­mitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romină. Ziaristul B. Brănişteanu a vorbit despre lupta popoarelor din întreaga lume pentru destinderea internaţională, pentru încetarea experienţelor cu arme ato­mice. Numeroşi vorbitori care au luat cuvîntul, ca de pildă colecti­vistul Zaharia Badea de la G.A.C.­­Mîrşa, dr. Al. Săndulescu, de la spi­talul din Furculeşti, muncitoarea Margareta Dămărău de la S.M.T.­­Brînceni, I. Georgescu, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace din Alexandria, şi alţii, au vorbit despre lupta pentru pace a poporu­lui nostru, despre nădejdile pe care popoarele iubitoare de pace le leagă de apropiatul congres de la Stock­holm pentru dezarmare şi colabo­rare internaţională. Intre delegaţii la Conferinţa na­ţională, care au fost aleşi cu acest prilej, se numără colectivista Ioana Bordei, ţăranul cu gospodărie indi­viduală Ilie Manea, protopopul Em. Condrea de la Domneşti, dr. Magda­lena Raicu de la Cornetu, învăţăto­rul C. Raba, pensionarul Enea Şei­­caru, muncitorul Gh. Zamfir de la Centrul mecanic Roşiori, şi alţii. IAŞI (coresp. „Scînteii“). — La Iaşi, în sala Bibliotecii Centrale Universitare „Mihail Eminescu“, la conferinţă a participat un mare nu­măr de delegaţi ai oamenilor muncii din regiune, muncitori, ţărani mun­citori, oameni de ştiinţă şi cultură, învăţători şi profesori, reprezen­tanţi ai cultelor religioase, gospo­dine etc. Acad. Vasile Mîrza, membru al Comitetului naţional pentru apăra­rea păcii din R. P. Romînă, a făcut o amplă expunere asupra situaţiei internaţionale actuale. Ca preşedinte a fost reales rectorul universităţii, Ion Creangă. Printre delegaţii la Conferinţa naţională se numără : prof. dr. I. Niţulescu, acad. V. Mîrza, Justin Moisescu, mitropo­litul Moldovei şi Sucevei, Petre Cre­­ţu, muncitor la Atelierele C.F.R.­­Ilie Pintilie, Solomon Friedman, ar­tist emerit al R. P. Româno, Maria Leonte, ţărancă întovărăşită, vădu­va de război Maria Popovici ş.a. ★ TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— La Casa sindicatelor din Tîrgu Mu­reş, la conferinţa pentru alegerea comitetului regional de luptă pen­tru pace au participat peste 300 de­legaţi, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi. După expunerea asu­pra situaţiei internaţionale făcută de scriitorul Gagyi László, care a subliniat însemnătatea iniţiativei guvernului sovietic de a înceta uni­lateral experienţele cu armele nu­cleare, au luat cuvîntul numeroşi vorbitori. Apoi au ales noul comitet regional de luptă pentru pace şi dele­gaţii la conferinţa naţională. ★ CLUJ (coresp. „Scînteii“). — La Conferinţa de alegere a Comitetului regional Cluj de luptă pentru pace au luat parte numeroşi delegaţi, printre care profesorul Emil Suciu, din Ocna Mureş, ţăranul muncitor întovărăşit Zaharia Socaciu din Sîntioana, raionul Bistriţa, gospo­dina Maria Mateescu, din Cluj, protopopul Ion Şarlea, din Sărm­aş, conf. univ. Livia Cuparencu, din Cluj. In noul comitet regional de luptă pentru pace au fost aleşi, printre alţii, acad. Ion Agîrbiceanu, scriitor. Dumitru Bojan, ţăran întovărăşit din Baciu, raionul Cluj, compozito­rul Max Eisikovits, invalidul Dumi­tru Gorea, din Cluj, episcopul uni­tarian, doctor Kiss Elek, scriitorul Nagy István, gospodina Maria Se­­linger, din Cluj, episcopul Ioan Vá­sárhelyi. Conferinţe regionale ale comite­telor de luptă pentru pace au mai avut loc la Timișoara, Galați, Baia Mare, Bacău, Deva. * -090-Lucrările sesiunii ştiinţifice de comunicări ale istoricilor romîni şi sovietici Luni dimineaţa au început în aula Academiei R. P. Român, lu­crările sesiunii ştiinţifice de comu­nicări ale istoricilor romîni şi sovie­tici privind relaţiile romîno-ruse şi romîno-sovietice, sesiune organizată de Institutul de studii romîno-so­­vietic al Academiei R. P. Române. La şedinţă au participat academi­cieni, membri corespondenţi, repre­zentanţi ai Ministerului Învăţămîn­­tului şi Culturii şi specialişti din domeniul ştiinţelor istorice. Au par­ticipat de asemenea delegaţi ai In­stitutului de Istorie din Moscova al Academiei de Ştiinţe a Uniunii So­vietice, ai Institutului de Istorie din Kiev al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene şi ai Institutului de istorie din Chişinău al Filialei moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. La şedinţa de deschidere au asis­tat reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Acad. Iorgu Iordan a rostit cu­vîntul de deschidere subliniind în­semnătatea deosebită a acestei se­siuni. Vorbitorul a salutat partici­parea la lucrări a istoricilor sovie­tici, în şedinţa de luni dimineaţa au fost prezentate următoarele comu­nicări : „Problema studierii relaţii­lor romîno-ruse şi romîno-sovie­tice“ de acad. prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi, „Sobornoie ulojenie din 1649 şi pravila lui Vasile Lupu ca izvoare de aservire a ţăranilor din Rusia şi Moldova“ de prof. L. V. Cerepnin (Moscova), „Pro­blema editării textelor vechi“ de acad. A. Oţetea, „Participarea romînilor la mişcarea de partizani din Ucraina în timpul Marelui Răz­boi al Uniunii Sovietice pentru A­­părarea Patriei“ de F. P. Şevcenko (Kiev). In şedinţa de luini după-amiază care a avut loc la Institutul de Is­torie al Academiei R.P. Romíné, au fost prezentate comunicările : „Co­laborarea economică şi culturală ro­­mâno-sovietică“ de prof. Manea Mă­­nescu, membru corespondent al A­­cademiei R.P. Romíné; „Relaţiile politice dintre Rusia şi Moldova în al doilea pătrar al veacului al XVII- lea“ de N. A. Mohov (Chişinău); „Le­gături între onomastica din actele moldoveneşti şi ucrainene pînă la mijlocul veacului al XV-lea“ de prof. Damian Bogdan. Comunicările au­ fost urmate de discuţii. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) 090- Cam­pionatele internaţionale de tenis Primele jocuri de tenis ale cam­­ieri se remarcă : Burcescu-Bardan­pionatelor Internaţionale ale ţării 2-1 (4-6, 8-6, 8—6), Lenis noastre au avut loc ieri pe terenul (U.R.S.S.) — Zacopceanu 2—1 (2—6, file din parcul Sportiv al clubului ^ 6_3) Georgescu Kalivag. Progresul. Din cele 14 tari care vor A 0 , /c 0 . ' participa au intrat în concurs 11, (campanul Grec­ei) 2-1 (6-3, 4-6, tenismanii suedezi, francezi și chi- ° Kuzmenko (U.R.S.S.) Iieni urmînd a sosi rhîine în Capi- Elena Roşianu 2—1 (6—8, 6—2, 6—2). tată. Dintre rezultatele înregistrate Concursurile continuă astăzi. -----------------­ - ■ -CHELTUIELILE INUTILE ÎNCARCĂ COSTUL LOCUINŢELOR (Urmare din pag. 1-a) Construcţii primeşte numai 50% din cheresteaua necesară din regiunea Stalin, restul fiind adusă tocmai din Bacău, Cluj, Piatra Neamţ etc. Costul construcţiilor de locuinţe din oraş se ridică de asemenea mult şi din cauză că 60%-70% din cantita­tea de cărămidă necesară acestei în­treprinderi este adusă de la Feldi­­oara şi Tîrnăveni, adică de la dis­tanţe de 170, respectiv 200 km, iar de la Tîrlungeni — localitate situată la numai 14 km. de oraş — între­prinderea primeşte o cantitate des­tul de redusă de cărămidă, în în­treaga regiune nu este organizată nici o carieră de nisip, iar pentru fiecare m.c. de nisip adus din R.A.M. se plăteşte 105 lei. De asemenea m.c. de balast costă la balastieră 56 lei (şi aşa destul de mult), la care se adaugă 30—40 lei pentru cheltuieli de transport. Una din cauzele aces­tei Stări de lucruri se datoreşte ră­­mînerii în urmă a dezvoltării indus­triei locale de materiale de con­strucţii, lipsei de operativitate cu care acest sector răspunde cerinţelor de pe şantiere. Aportul industriei locale la buna aprovizionare a şantierelor este nesatisfăcător dato­rită ?i faptului că preţul de cost al materialelor produse este foarte ri­dicat. Din cauză că pe plan local nu se iau unele măsuri simple, dar eficace, pentru buna organizare a cam­erelor de var, introducerea micii mecanizări etc. costul unei tone de var este aproape dublu faţă de cel obţinut în industria republicană. De aceea trustul şi întreprinderea de construcţii ocolesc unităţile indus­triei locale şi îşi caută furnizori chiar în alte regiuni, dar care pot livra materiale la preţuri care nu depăşesc pe cele de deviz. In oraş se află oficiul regional de aprovizionare şi desfacere care, prin activitatea pe care o desfăşoară, nu contribuie la reducerea preţului de cost al construcţiilor de locuinţe ci, dimpotrivă, la ridicarea lui, în linii mari, activitatea acestui oficiu se rezumă la încheierea contractelor cu furnizorii şi la refacturarea ma­terialelor necesare șantierelor. Pe cit de reduse sînt eforturile proprii ale oficiului la îmbunătăţirea apro­vizionării tehnico-materiale a șan­tierelor, pe atît de însemnate Sînt însă sumele încasate de la trust şi întreprinderea locală de construcţii. Pentru materialele livrate prin de­pozitul oficiului, trustul plăteşte 5% din valoarea acestora, iar pentru materii,­sb­. Care nu mai trec prin depozit, oficiul primeşte 1,5%. In­­ felul acesta, oficiul a încasat anul trecut nu mai puţin de 800.000 lei, iar în acest an trustul urmează să-i plătească încă 1,5 milioane lei. Se înţelege că aceste sume, în loc să fie folosite pentru noi construcţii influenţează în mod negativ asupra preţului de cost al locuinţelor. Se pune întrebarea : nu se poate găsi o soluţie ca aprovizionarea şantierelor să se facă cu cheltuieli m­ai reduse, ţinînd seama că de a­­ceastă problemă se ocupă în para­lel oficiul de aprovizionare şi des­facere, secţiunea plan-materiale a sfatului popular şi merceologii unită­ţilor de construcţii ? In treacăt fie spus, întreprinderea nr. 3-Construc­­ţii a plătit anul trecut pentru dife­rite deplasări ale merceologilor a­­proape 60.000 lei, iar în trimestrul I 1957, cînd activitatea pe şantiere a fost destul de restrînsă, încă 4.000 lei. Este lesne de înţeles că dacă toate aceste cheltuieli vor fi reduse la minimul ne­cesar, costul construc­ţiilor de locuinţe vă fi cu mult mai scăzut. Ca şi în alte oraşe ale ţării, şi în Oraşul Stalin există­­ posibilităţi pentru a se obţine încă în acest an o reducere simţitoare a costului construcţiilor de locuinţe. Aceasta depinde atît de întărirea spiritu-­­ lui gospodăresc al constructori-­i lor de pe şantiere, cit şi de răspunderea pe care o va dovedi : conducerea sfatului popular regio-­­ nal în aplicarea indicaţiilor partidu­­lui şi guvernului cu privire la re­ducerea preţului de cost şi îmbună­tăţirea calităţii construcţiilor de lo­­­­cuinţe. I S­C­E­N­T­E­I­A ­MMNILOR SI­LTICE BALTICE? Vizitele delegaţiei Duminică: Alexandru Ansberg, ministrul Culturii al R.S.S. Estone, conducătorul delegaţiei oamenilor de cultură din Republicile Sovietice Baltice, V. Kalpini, ministru adjunct al Culturii din R.S.S. Letonă, şi V. Peciura, maestru emerit al artei din R.S.S. Lituaniană, membri ai delegaţiei şi-au continuat vizita în regiunea Timişoara. Oaspeţii sunt însoţiţi de I. Moraru, secretar adjunct al Consiliului General A.R.LU.S., şi I. S. Ilin, secretar al ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. In cursul dimineţii membrii dele­­gaţiei au vizitat gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“ din comuna Biled, raionul Timişoara, gospodărie fruntaşă în creşterea plantelor­ teh­nice. După-amiază oaspeţii au partici­pat la manifestarea organizată la­ căminul cultural din comuna Vinga, raionul Arad. Cu acest prilej V. Kal­­pini, ministru adjunct al Culturii din R.S.S. Letonă, a transmis ţăra­nilor muncitori un salut din par­tea colhoznicilor şi muncitorilor agricoli din Republicile Sovietice Baltice. Seara oaspeţii au părăsit regiunea Timişoara plecînd spre Oradea. La sosirea în oraşul Oradea, în faţa sfatului popular regional oas­peţii au fost salutaţi de tov. Iosif Bank, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Oradea al P.M.R., Victor Bolozan, preşedintele sfatului popu­lar regional, Ludovic Fazekas, prim­­secretar al Comitetului orăşenesc Oradea al P.M.R., dr. I. Bujdea, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., şi alte persoane oficiale, precum şi de numeroşi cetăţeni. Luni dimineaţă membrii delega­ţiei au vizitat fabrica de încălţă­minte „Solidaritatea“. ★ In continuare oaspeţii au vizitat instalaţiile şi băile din­­ staţiunile balneare 1 Mai şi Victoria. înapoiaţi în Oradea, membrii de­legaţiei au vizitat diferitele secţii ale muzeului regional şi au făcut o plimbare prin oraş. După-amiază în faţa unui numeros public la Casa prieteniei romîno­­sovietice din oraşul Oradea, Alexan­dru Ansberg a vorbit despre : „Dez­voltarea culturii în Republica Sovie­tică Socialistă Estonă“. A urmat un program artistic. Seara, membrii delegaţiei au pă­răsit, regiunea Oradea, îndreptîndu­­se spre Cluj. ★ J. Birons şi S. Laurinaitis, mem­bri ai delegaţiei, au vizitat duminică Muzeul de artă populară al R. P. Române şi­­noile blocuri muncitoreşti din cartierul „23 August“ din Ca­pitală. Oaspeţii au făcut de asemenea o vizită la Podul Prieteniei de la Giurgiu. In cursul zilei de luni S. Lauri­naitis a făcut o vizită la redacţia ziarului „Scînteia“ şi la Uniunea Ziariştilor din R. P. Romînă. ★ Artista emerită din R.S.S. Litua­niană Iadviga Petraşkeviciute a in­terpretat duminică seara pe scena Operei române de stat din Cluj rolul Tatianei din opera „Evghenii One­­ghin“ de Ceaikovski. Artistul poporului din U.R.S.S. Titi Kuuzik a interpretat luni seară pe scena Operei române de stat din Cluj rolul lui Scarpia din opera ,­,Tosca“ de Puccini. Artiştii au fost aplaudaţi cu multă căldură de spectatorii clujeni. ■k Duminică membrii Ansamblului emerit de stat de cîntece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană au vizitat mu­zeul Doftana. Seara la Cîmpina ansamblul a prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare lituaniene. In pavilionul mare de expoziţii din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală s-a organi­zat sub auspiciile Consiliului Gene­ral A.R.L.U.S. expoziţia documen­tară „Republicile Sovietice Baltice". Expoziţia este deschisă zilnic între orele 9 şi 21. (’Agerpres)’ în cadrul Decadei Republicilor Sovietice Baltice s-a deschis la Casa prieteniei romîno-sovietice din str. Batişte expoziţia „Car­tea în Republicile Sovietice Baltice''. Chiar din prima zi expoziţia s-a bUCUrat d­e un m­are nUmăr de vizitatori. In clişeu: Un aspect de la exp­oziţie. ---------------0*0-------------­Foto : M. CIOC. Inaugurarea Muzeului literaturii române „Mihail Eminescu“ Luni dimineaţa, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc festivitatea inaugurării Muzeului literaturii romî­­n­e „Mihail Eminescu“ în cantul că­ruia s-au deschis expoziţiile: „Imagini din literatura romînă“ şi „Centenarul Delavrancea“. La festivitate au participat acad. Tudor Arghezi, artistul poporului I. Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, acad. G. Oprescu, directorul Institutului de istoria artei al Acade­miei R. P. Române, Aurel Mihale, M. Gafiţa şi Szemler Ferenc, secretari ai Uniunii Scriitorilor, reprezentanţi ai Min­isterului Invaţăriii Ciu­lcii şi Cultu­rii, scriitori, reprezentanţi ai edituri­lor şi ai unor publicaţii literare, cer­cetători şi critici literari, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Mihai Beniuc, prim secretar al Uniunii Scriitorilor di­.R.P.R. Vor­bitorul a salutat inaugurarea acestei muzeu creat din iniţiativa şi cu spri­jinul Partidului Muncitoresc Român. A vorbit apoi acad. D. Panaitescu- Perpessicius, directorul noului muzeu, care a relevat că un muzeu al litera­turii române trebuie să fie un orga­nism viu iar la temelia lui sa stea criterii ştiinţifice. Expoziţia dedicată scriitorului Bar­bu Delavrancea cu prilejul împlinirii unui veac de la naşterea să este cea dinţii din seria retrospectivelor proiec­tate de Muzeul literaturii române. Expoziţia „Imagini din literatura română“ prezintă un număr de piese documentare care dau o imagine a dezvoltării literaturii noastre de-a lungul veacurilor. (Agerpres) ------0*0-----­ INFORMAŢII Duminică a părăsit Capitala, plecînd în R. P. Polonă, tov. Ion Vidnaşcu, m­embru în colegiul Ministerului Comer­ţului, care la Invitaţia Ministerului Co­merţului Exterior al R. P. Polone va vizita T­îrgul internaţional de mostra de la Poznan. Astăzi se deschide în capitală expo­ziţia de ceramică, porţelanuri şi sticlă­rie a P. K. Germane. Luni la amiază a avut loc la sediul expoziţiei permanente de mostre a R.D. Germane o conferinţă de presă. Cu a­­cest prilej, Franz Sandow, ataşatul co­mercial al ambasadei R. D. Germ­ane la Bucureşti, a vorbit despre istoricul şi îndelungata tradiţie a industriei germa­ne de ceramică, porţelan şi sticlărie. ★ Luni seara a avut loc o şedinţă a comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, în cadrul căreia s-a ana­­l­izat activitatea organizatorică de masă desfăşurată în raionul V. I. Lenin. În rapoartele prezentate s-a arătat printre altele că în raionul V. I. Lenin sunt în curs de înfăptuire peste 120 pro­puneri făcute de cetăţeni­, privind pal­varea şi canalizarea unor străzi peri­­­­ferice, construcţia de şcoli şi instituţii serial-culturale, lărgirea reţelei de Uni­tăţi comerciale de stat etc. ) Marele miting de la Sofia din 7 iunie Marxism-Seninismul — o uriaşă forţă materială . In seară zilei de 7 iunie, în piaţă „9 Septembrie" din Sofia a avut loc un miting al oamenilor muncii din capitala R. P. Bulgaria, consacrat încheierii Congresului al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar. Cuvîntarea tovarăşului Congresul al Vll-lea al partidului şi-a încheiat cu succes lucrările — a spus tov. Todor Jivkov. Prin locul său în perioada actuală a dez­voltării noastre sociale, prin hotărîrile adoptate şi prin importanţa sa pentru viitorul ţării noastre el este un con­gres istoric. Congresul al VII-lea a fost o de­monstraţie remarcabilă a unităţii de monolit şi de nezdruncinat a Partidu­lui Comunist Bulgar, a fidelităţii sale neţărmurite faţă de învăţătura mar­­xist-feninistă, faţă de principiile inter­naţionalismului proletar, a voinţei sale de a apăra cu toate forţele puritatea marxism-feninisaiului, de a fi întotdea­una şi în orice condiţii in primele rîn­­duri ale mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Ne bucură foarte mult că la lucră­rile congresului nostru au participat delegaţii a 36 de partide comuniste şi muncitoreşti în frunte cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, condusă de tovarăşul Nikita Ser­­gheevici Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Pe adresa congresu­lui au sosit mesaje de salut din par­tea a şapte partide frăţeşti. Aceasta este o mare cinste pentru noi, o dova­dă a stimei de care se,bucură Partidul Comunist Bulgar în rîndurile partide­lor frăţeşti. Chemăm clasa muncitoare,­­ spot T. Jivkov, ţăranii cooperatori, intelec­tualitatea populară, minunatul nostru tineret, pe toţi patrioţii şi toate pa­triotele, întregul nostru popor să-şi consacre şi de acum înainte, cu abne­gaţie, toate forţele şi întreaga energie, munca lor nobilă şi entuziasmul crea­tor luptei pentru îndeplinirea şi depă­şirea directivelor cu privire la cel de-al treilea cincinal, pentru dezvolta­rea rapidă a forţelor de producție ale țării, pentru ridicarea bunăstării po­porului, pentru înflorirea patriei noas­tre iubite. C­uvîntarea tovarăşului S. Noi, ca şi celelalte delegaţii — a spus N. S. Hruşciov — am încercat un sentiment de mare bucurie şi mîn­­drie pentru partidul vostru, pentru glorioasele sale acţiuni. Asupra noas­tră a produs o uriaşă impresie atmo­sfera de înalt avînt politic şi deplină unanimitate în care s-au desfăşurat toate lucrările congresului de la în­ceput pînă la sfîrşit. (Aplauze furtu­noase). O puternică demonstraţie a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti Lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar au demonstrat încă odată unitatea de nezdrunci­nat a rîndurilor tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, fidelita­tea lor faţă de măreţul şi gloriosul steag al marxism-leninismului, faţă de principiile internaţionalis­mului proletar, hotărîrea lor de a consolida şi pe viitor această uni­tate, de a apăra teoria revoluţio­nară a comunismului ştiinţific îm­potriva manifestărilor de tot felul ale revizionismului, ale oportunis­mului. (Aplauze). Faptul că la Congresul Partidului Comunist Bulgar au participat delegaţii din partea a 36 de partide frăţeşti este o dovadă evidentă a coeziunii par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, O expresie a înaltei preţuiri a mari­lor merite pe care le are partidul vostru ca unul din detaşamentele de luptă ale mişcării comuniste internaţionale. (Aplauze furtunoa­se, prelungite). Prin lupta sa fără preget pentru triumful marilor idei ale marxism- leninismului, pentru interesele po­porului, partidul comuniştilor şi-a cîştigat dragostea poporului său, res­pectul general şi prestigiul în rîndu­rile partidelor frăţeşti. Marxism-lenintism­ul, punînd stăpî­­nire pe minţile şi inimile a milioane de oameni, a devenit o uriaşă forţă materială. Dezvoltarea continuă a gîndirii teo­retice, sociale, a spus N. S. HruşcioV în continuare, nu este În prezent un merit al unor teoreticieni sau al unui grup restrîns de oameni care stau îrt cabinetele lor de lucru şi dezvoltă teoria. Nu, în prezent întregul popor participă la această cauză măreaţă pentru că de munca lui, de eforturile lui depinde scurtarea drumului de trecere de la socialism la comunism. Şi acesta este principalul, însăşi via­,­ţa, activitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, activitatea practică a poporului care construieşte socialis­mul şi comunismul confirmă tezele teoretice ale marxism-feninismului, dă naştere elementelor noi necesare dez­voltării acestor teze teoretice. Dacă înainte teoria revoluţionară a dezvoltării sociale era accesibilă nu­mai unui anumit cerc de oameni care se ocupau cu problemele teoriei, în prezent, în condiţiile noastre socialiste concrete, această teorie a devenit un bun al celor mai largi mase popu­lare. Făuritorii acestei teorii, participan­ţii la Confirmarea acestei teorii în practică, la dezvoltarea gîndirii teore­tice au devenit masele de oameni ai muncii ai societăţii socialiste, care iau parte la cea mai nobilă cauză — construirea comunismului. Teoria mar­­xism-leunitismului s-a crtit CU practica construcţiei comuniste. Şi in aceasta, tovarăşi, constă puterea ei vitală de neînvins. POPORUL, A CĂRUI IDEO­LOGIE ESTE MARXISM-LENINIS­­MUL, ESTE INVINCIBIL (Aplauze furtunoase)! Dragi tovarăşi! O mare fericire pen­tru toate popoarele ţărilor socialiste, inclusiv pentru poporul bulgar, o con­stituie lagărul socialist care creşte şi se consolidează. El le asigură liberta­te şi independenţă, constituie pavăza de nădejde a cuceririlor socialismului, asigură ajutorul reciproc frăţesc în construcţia socialistă (Aplauze pre­lungite). In Balcani s-a creat o situaţie cu totul nouă Popoarele ţărilor noastre sînt pro­­fdtid interesate îrttr-o pace îndelunga­tă şi trainică. Ele nu ameninţă pe nimeni. Ele lup­tă pentru pace, împotriva războiului şi a primejdiei de război. Războiul este străin înseşi naturii ţărilor socialiste care luptă pentru securitatea popoa­relor, care sînt stegari ai păcii. (Aplauze). Luaţi de exemplu Balcanii. Se ştie că timp de mulţi ani peninsula Bal­canică era numită butoiul cu praf de puşcă al Europei, focarul unor per­manente conflicte şi ciocniri militare. Cu cit erau mai încordate relaţiile din­tre statele imperialiste, cu atît mai primejdioasă devenea situaţia in Bal­cani. Popoarele ţărilor balcanice nu au uitat incă nenumăratele nenorociri pe care le-au avut de suferit de pe urma ciocnirilor militare. După cel de-al doilea război mon­dial, cind o mare parte a ţărilor bal­canice a păşit pe calea dezvoltării so­cialiste, situaţia în această regiune a lumii s-a schimbat radical. Ţările so­cialiste balcanice ţin numai că trăiesc în prietenie frăţească între ele, ci duc cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare cu­ vecinii lor. Aceasta a creat în Balcani o situaţie cu totul nouă. Uniunea Sovietică, cu toate că nu este o ţară balcanică, se află însă in imediata vecinătate a lor. De aceea, poporul nostru nu poate fi indiferent faţă de ceea ce se petrece în această regiune a lumii. Ţara noastră, ca şi celelalte ţări socialiste, este vital in­teresată ca în Balcani, ca şi în întrea­ga lume, cauza păcii să se întărească tot mai mult, pentru ca toate popoa­rele ţărilor balcanice, toate popoarele lumii să trăiască în pace şi bună înţelegere. (Aplauze furtunoase). Noi, ca fraţi adevăraţi, ca tovarăşi de luptă credincioşi pentru cauza co­mună, mergem spre viitorul nostru luminos — comunismul. Nu există pe lume forţă care ar putea să dezbine popoarele noastre. (Aplauze furtunoa­se, prelungite. Urale. Participanţii la miting scandează: „Prietenie veş­nică !“). Permiteţi-mi să vă încredinţez, scumpi tovarăşi şi fraţi, că în poporul sovietic poporul bulgar are un prieten credincios şi de nădejde pe care poate să conteze întotdeauna şi nu toate. (Aplauze furtunoase, prelungite. 11 f râie). Cuvîntarea tovarăşului DUN BI­U Delegaţia Partidului Comunist Chi­nez a luat parte la lucrările Congre­sului al Vll-lea al Partidului Comu­nist Bulgar cu un sentiment de mare bucurie şi emoţie. Desfăşurarea cu succes a Congresului al Vll-lea al Partidului Comunist Bulgar arată de la început până la sfârşit că acest con­gres este congresul coeziunii, al gră­birii constrUcţiei socialiste, Congresul luptei împotriva revizionismului con­temporan. Acesta este un mare eve­niment nu numai în viaţa politică a poporului bulgar, ci şi în mişcarea co­munistă internaţională. Congresul nu numai că a sintetizat în mod sistematic experienţa în dome­niul transformării socialiste şi cons­trucţiei socialiste, ci a elaborat, de a­­semenea, planul măreţ al construirii în viitor a socialismului. Toate aces­tea vor constitui un puternic imbold în dezvoltarea Bulgariei în toate do­meniile şi vor duce poporul bulgar din victorie în victorie. In continuare, vorbitorul a spus : Programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia este de la început pînă la sfîrşit un program revizionist anti­marxist şi antileninist. Este o datorie sfîntă a partidelor comuniste din toa­te ţările să condamne revizionismul contemporan, exprimat în programul Untiunii Comuniştilor din Iugoslavia. Congresul al Vll-lea al Partidului Co­munist Bulgar a acordat o mare aten­ţie condamnării revizionismului con­temporan. Partidul Comunist Chinez, împreună cu Partidul Com­unist Bul­gar, continuă să depună eforturi co­mune în lupta pentru apărarea unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniu­nea Sovietică, în lupta peritru apăra­rea principiilor filarxism-lenihismului şi perttru­ Condamnarea definitivă a re- ViZietiisrHului centem­poran, ăl CăfUl repreaiehitanti Sîht cercurile Conducă­toare ale Uriturtli Corritliniștilor difi Iu­goslavia, și va duce această lupta pînă la capăt. Felicit Congresul al Vll-lea al Par­tidului Comunist Bulgar pentru succe­sul său deplin ! Cuvîntarea tovarăşului ENVER HODJA In numele Partidului Muncii dirn Albania şi în numele poporului alba­nez vă adresez vouă, oameni ai muncii din capitala Bulgariei frăţeşti şi po­porului frate bulgar, un călduros sa­lut revoluţionar. Congresul al Vll-lea al P.C. Bulgar a arătat încă o dată cu deosebită tărie că gloriosul Partid Comunist Bulgar Urmează cu hotărîre calea glorioaselor tradiţii revoluţionare, rămînînd întot­deauna necruţător faţă de duşmanii şi trădătorii clasei muncitoare, a ară­tat că este Un luptător neobosit pentru principiile internaţionalismului prole­tar şi un apărător neclintit al acestora. Imperialismul pregăteşte un război. Pentru a putea înlătura primejdia unui război există o singură cale: în­tărirea unităţii marelui nostru lagăr al socialismului, întărirea unităţii mişcării comuniste internaţionale, urnarea în lupta pentru pace a tuturor forţelor democratice şi iu­bitoare de pace şi întărirea vigi­lenţei popoarelor noastre pentru ca ele să nu se lase înşelate de min­ciunile imperialiştilor, aşa cum s-a arătat deja în Declaraţia şi în Mani­­festul Păcii, semnate la Moscova. Duşmanii independenţei şi libertăţii popoarelor, imperialiştii, îşi concen­trează eforturile pentru a dezbina la­gărul socialist şi mişcarea comunistă internaţională. Ei vor suferi însă un eşec. Pentru atingerea acestui scop, un mare serviciu aduc imperialiştilor ac­tivitatea de subminare şi teoriile anti­marxiste ale revizioniştilor iugoslavi. Partidele noastre frăţeşti, însufleţite de idealurile comun­e ale co­nstruirii Socialismului şi de sentimentele inter­­naţionalismului proletar, Vor lupt­a în­totdeauna pentru o şi mai mare întă­rire a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a unităţii lagărului so­cialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică. Păstrarea purităţii marxism-leninis­­mului este principala sarcină a fiecă­rui comunist. Este in afară de orice îndoială faptul că în această luptă re­vizionismul va suferi un eşec total, aşa cum a dovedit deja Istoria Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice, care a luptat şi luptă cu hotărire îm­potriva tuturor curentelor antimarxis­te, care întotdeauna a ţinut şi ţine sus steagul victorios al marxistu­denk­us* mutul. La miting au mai rostit custittări Paolo Bufaliini, secretar al G. C. al Partidului Comunist Italian, Pedroi Tadioli, membrii ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist din Argentina, Abdel Haleg Mahgub, con­ducătorul delegației Partidului Comu­nist din Sudan. -O • O­Plenara C C. al Partiduul Comunist Balgar SOFIA 9 (Agerpres). — A.T.B­­La 9 iunie a fost dat publicităţii la Sofia comunicatul cu privire la plenara din 7 iuliie a Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, ales la Congresul al Vll-lea al P. C. Bulgar. Plenara a ales ca membri în Bi­roul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar pe Boian Bîlgaranov, Vîlko Cerven­­kov, Gheorghi Damianov, Raiko Damianov, Dimităr Ganev, Anton Iugov, Todor Jivkov, Ivan Mihai­lov, Felicia Stalk­ov, Boris Taskov, Gheorghi Tattkov. Mferfibri supleanţi în Biroul Pollt­tic au­ fost aleşi : Dinitar Diu­loV( Mladen Stoianov, Todor Prahov. Secretariatul C.C. al P. G. Bulgar a fost ales în următoarea compo­nenţă : Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central, Dimităr Ganev, Boian Bîlgaranov, Stanko Todorov, Miti­o Ofigorov, Pencio Kubadinski au fost aleşi secretari ai Comitetului Cerbtral. Plenara a ales Comisia de con­trol de pe lingă Comitetul Central al partidului în următoarea compo­nenţă : Dimităr Dimov, preşedin­tele comisiei, Dragan Petrov,­ To­dor Ivanov, Nikola Popov, Krum Popov, membri ai comisiei. A fost dat publicităţii, de aseme­nea, comunicatul cu privire la şe­dinţa din 7 iunie a. c. a Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist Bulgari Preşedintele Comisiei centrale de revizie a fost ales. Iordan Ka­ttand­­­lev. Pas-

Next