Scînteia, octombrie 1958 (Anul 27, nr. 4334-4360)
1958-10-01 / nr. 4334
. In preajma alegerilor în organizaţiile de bază participante activi la organizarea ŞI CONDUCEREA PRODUCŢIEI Se apropie alegerile organelor conducătoare de partid. Membrii şi candidaţii de partid de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin se pregătesc să întîmpine acest important eveniment cu succese însemnate în producţie şi în activitatea politică. Această organizaţie de bază se prezintă la adunarea pentru darea de seamă şi alegeri cu un bogat bilanţ faţă de alegerile din toamna trecută. Dacă vom lua o singură latură a activităţii ei, şi anume munca politică desfăşurată pentru atragerea întregului colectiv la lupta pentru îndeplinirea planului de producţie, buna organizare şi conducere a producţiei — ne vom da uşor seama de rodnicia bilanţului. Cifrele par uneori plictisitoare, însă întotdeauna sunt grăitoare. Vom folosi şi aici cîteva cifre. Cu aceleaşi agregate, în primele 8 luni ale anului, colectivul fabricii de ciment „Temelia“ a dat în plus circa 6.000 tone de ciment în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Au fost realizate peste sarcinile de plan ale acestui an 2000 tone de var, 8000 bucăţi ţigle de ciment. Productivitatea muncii a sporit cu 7% faţă de cea planificată. Preţul de cost a fost redus cu mai bine de 10 lei pe tona de ciment faţă de cel planificat, iar la var în comparaţie cu anul trecut, preţul de cost pe tonă a fost redus aproape la jumătate. Cum s-a ajuns la aceste rezultate ? Biroul organizaţiei de bază, aplicînd în practică hotărîrile luate de adunarea generală de dare de seamă şi alegeri din anul trecut, s-a ocupat îndeaproape de buna organizare şi conducere a producţiei. In acest scop s-au luat măsuri pentru o mai bună activitate a comitetului de întreprindere, organizarea şi conducerea întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie. Biroul organizaţiei de bază a cerut membrilor de partid care au munci de răspundere în comitetul de întreprindere, în comitetele de secţie sau în grupele sindicale să dea toată atenţia organizării consfătuirilor de producţie, în consfătuirile de producţie pe locul de muncă, pe secţii, pe întreprindere s-au discutat problemele cele mai arzătoare pentru bunul mers al întreprinderii. Aşa, de pildă, s-au pus în discuţia consfătuirilor de producţie măsurile ce trebuie luate pentru mai buna folosire a utilajului, îmbunătăţirea calităţii cimentului şi a varului, mecanizarea proceselor de muncă mai grele, reducerea preţului de cost şi altele. La consfătuirile de producţie nu se discută însă numai problemei stabilite dinainte şi expuse printr-un referat. Adesea se discută şi probleme noi, care se ivesc, într-o consfătuire care s-a ţinut cu cîteva luni în urmă, în plină vară, şi unde se discutau problemele preţului de cost, după ce s-au făcut zeci de propuneri preţioase şi se părea că se va anunţa sfîrşitul consfătuirii, membrul de partid Kadar Anton a pus întrebarea : Credeţi că vom putea reduce preţul de cost dacă iarna ne va găsi nepregătiţi ? De ce să nu ne gîndim şi la viitor ? O să vină în curind toamna, vor începe ploile, iar noi nu ne-am ocupat pînă acum de pregătirile pentru iarnă. Discuţiile au continuat. Ele au fost fructuoase ; s-au făcut de îndată propuneri privind pregătirea stocurilor de materie primă, revizuirea şi reparaţia instalaţiei de ardere mixtă, reparaţia unui excavator, a unor locomotive din carieră, curăţirea şanţurilor de scurgere a apei in carieră etc. La această consfătuire participase şi secretarul organizaţiei de bază. După consfătuire, în planul de muncă al biroului organizaţiei de bază s-a prevăzut ca adunarea de partid să asculte la începutul lunii septembrie o informare prezentată de şeful serviciului administrativ în legătură cu pregătirile de iarnă. Organizaţia de bază a analizat zilele trecute această problemă. După cum se ştie o cale sigură pentru sporirea producţiei o constituie folosirea din plin a tehnicii, a agregatelor şi instalaţiilor existente. Această problemă a constituit subiectul unei consfătuiri de producţie. Cu acest prilej s-au făcut propuneri şi observaţii critice mai ales în legătură cu buna întreţinere a cuptoarelor de klinker. Membrii de partid Moldovan Aurel, Kajcsa Martin, Hoszti Francisc, cocători la cuptoarele de klinker, care au luat cuvîntul la această consfătuire, şi-au împărtăşit experienţa şi au hotărît împreună să prelungească viaţa cuptoarelor. Cuptorul nr. 1, de pildă, trebuia să intre în reparaţie în luna ianuarie. Controlînd cu atenţie flacăra în cuptor, observînd la timp orice defecţiuni, bucurîndu-se şi de ajutorul concret al tovarăşilor Mathe Coleman şi Szabó Ştefan — care lucrează la instalaţia de alimentare a cuptoarelor, şi ei membri de partid — cei trei cocători au prelungit cu încă două luni viaţa cuptorului. Peste 16.000 tone de klinker au fost date în plus numai pe baza prelungirii vieţii cuptorului, în luna martie însă, cuptorul a intrat în reparaţie. Era prevăzut ca reparaţia să dureze o lună de zile. Membrii de partid Beke Bela şi Szinta Alexandru au desfăşurat din timp o vie muncă de lămurire în rîndurile muncitorilor lăcătuşi de la reparaţii asupra importanţei terminării lucrărilor la timp şi în cele mai bune condiţiuni. O asemenea activitate a desfăşurat şi tov. Gheorghe Jinda în rîndul zidarilor şamotori. Ca unitare, timpul de reparaţie a fost redus cu 12 zile. Peste 3.000 de tone de klinker au fost produse în plus numai pe baza scurtării timpului de reparaţie. Totuşi, în muncă se manifestau şi unele slăbiciuni. Intr-o noapte, cu cîteva luni în urmă, alimentatorul Pascu Tudor a adormit, în orele de producţie. Instalaţia de alimentare nu mai funcţiona normal. Grătarul din toba pentru uscarea pastei a rămas gol. O parte din grătar a ars. Cuptorul a fost oprit. Reparaţia a durat multe zile. S-a pierdut atunci o însemnată cantitate de klinker. A doua zi conducerea întreprinderii l-a schimbat pe muncitorul neglijent. Acest lucru a dat de gîndit biroului organizaţiei de bază. La o analiză sumară s-a observat că în schimbul de noapte lucrează puţini membri de partid. Punîndu-se acest lucru în discuţia adunării generale, mulţi membri de partid, între care tov. Belasz Adalbert, au cerut să lucreze în schimbul de noapte. Totuşi, organizaţia de bază n-a tras toate concluziile din această întîmplare. Ea ar fi trebuit să se folosească de ea pentru a organiza o largă discuţie cu toţi muncitorii din fabrică asupra necesităţii întăririi disciplinei în muncă. In adunarea de dare de seamă şi alegeri de anul trecut comuniştii Szotyori Zoltán, Bedö Emeric, Abraham Bela, Gal Sigismund şi alţii au cerut să se extindă mica mecanizare în locurile mai grele de muncă. Dînd urmare aceste propuneri, biroul organizaţiei de bază şi conducerea uzinei s-au ocupat efectiv de extinderea micii mecanizări în vederea uşurării eforturilor fizice şi a folosirii mai bune a utilajului şi agregatelor. Astfel, biroul organizaţiei de bază a instruit pe cei 32 de agitatori, cerîndu-le să desfăşoare o muncă continuă de la om la om în rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor, să asculte propunerile lor privitor la posibilităţile de extindere a micii mecanizări. Agitatorii Ardelean Viorel, Gaspár Barabaş şi alţii au discutat cu numeroşi muncitori şi tehnicieni, în timpul prînzului sau după orele de muncă, au organizat şi unele convorbiri. Este de ajuns să dăm aici cîteva exemple pentru a ilustra rezultatele acestei acţiuni. La carera de var, (fabrica de cimentare şi o secţie de var), operaţiile de alegere, de spargere a calcarului se executau manual. Peste 60 de muncitori lucrau aici, în trei schimburi. Comuniştii Libardi Ioan, Szinte Alexandru, Ruja Petre, şi mulţi alţii au făcut propuneri interesante. A fost proiectată, confecţionată şi instalată în această carieră, fără nici un fel de investiţii, cu mijloace proprii, din rezerve interne — o staţie de concasare. Cu aceleaşi mijloace, producţia a crescut de circa două ori, preţul de cost pe tona de var s-a redus la jumătate. Important este că aplicarea în viaţă a propunerilor venite din masă face ca un număr tot mai mare de muncitori şi tehnicieni să gîndească şi să vină cu alte propuneri interesante. Trebuie spus totuşi că dacă la începutul anului a existat o grijă mai mare pentru a ţine evidenţa propunerilor făcute de muncitori, această preocupare a scăzut în ultima vreme. în momentul de faţă e greu să stabileşti exact cine a făcut propuneri, cite din ele s-au aplicat în viaţă, cite nu s-au aplicat şi de ce. E adevărat că o oarecare evidenţă există la serviciul planificării. Dar n-ar trebui oare ca la fiecare loc de muncă, în toate sectoarele întreprinderii, să fie afişate propunerile, să se vadă cine răspunde pentru traducerea lor în viaţă, să existe în acest fel un control mai eficace al maselor ? Biroului organizaţiei de bază de la fabrica de ciment „Temelia“ nu i-au rămas indiferente preocupările constructorilor în vederea reducerii preţului de cost al construcţiilor. Zilele trecute, din iniţiativa colectivului fabricii „Temelia“ s-a ţinut o consfătuire de producţie pentru schimb de experienţă cu toate fabricile de ciment din ţară, în vederea studierii şi răspîndirii celor mai bune realizări în domeniul reducerii preţului de cost. Organizaţia de partid de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin se va prezenta la adunarea generală pentru darea de seamă şi alegeri din această toamnă cu un bilanţ bogat nu numai în ceea ce priveşte întărirea vieţii interne de partid, dar şi în lupta pentru îndeplinirea importantelor sarcini economice ce stau în fața întreprinderii. NICOLAE BIVOLU Pag. 2 In bătrîna cetatea cazacilor zaporojeni Artiştii romîni primiţi cu elogii şi simpatie ZAPOROJIE (Prin telefon).— Aşezare foarte veche, Zaporojie. Un foarte tînăr oraş mare, înainte de revoluţie, avea vreo ■35.000 locuitori; acum are 500.000 şi se prevede că Intr-un viitor nu prea depărtat va depăşi un milion. Bătrîna cetate a cazacilor zaporojeni este astăzi un centru modern al metalurgiei. Mare centru muncitoresc. Zaporode are şi tinereţea clasei căreia îi aparţin locuitorului şi tinereţea vîrstei unei bune părţi dintre aceştia. Această dublă tinereţe se exprimă şi în marea dragoste de cultură a oamenilor, în receptivitatea lor pentru frumos şi în spontaneitatea cu care acestea se manifestă. Atmosfera care a domnit în timpul sâptămînii petrecute aici de colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ este tipică. Cele cinci spectacole pe care excelentul nostru colectiv le-a dat la Záporodé s-au bucurat nu numai de aprecierea bine meritată din partea publicului, dar au creat între artişti şi spectatori un climat de reciprocă şi caldă simpatie. La 29 septembrie colectivul romînesc a plecat spre Moscova, lăsînd la Zaporod, amintirea unei intîlniri cu tradiţiile şi oamenii teatrului romînesc şi luînd-o cu ei pe aceea a unui public sensibil şi entuziast. în ordine cronologică, spectacolele au fost: ,,O scrisoare pierdutâ“, „Anii Negri“, „Revizorul“, ,,Steaua fără nume“, „Bădăranii“. E lesne de înţeles că pentru un public alcătuit in majoritate din oameni sub 50 de ani, tipurile şi situaţiile din piesa lui Caragiale „O scrisoare pierdută", sunt expresia unei realităţi necunoscute sau cunoscute numai în linii generale. Spectacolul a îndeplinit cu brio greaua sarcină de a face înţeleasă această cape d’operă a dramaturgiei romîneşti pe o scenă străină, într-o limbă străină. A doua zi după spectacol, ziarul ,,Zaporojskaia Pravda“ publica, sub titlul „Un spectacol ce lasă o amintire strălucitoare“, o cronică în care se spunea de pildă: „Talentaţii actori ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ creează în acest spectacol o galerie de minunate portrete satirice. Punerea în scenă a „Scrisorii pierdute“ (sub direcţia maestrului emerit al artei Sică Alexandrescu şi artistului emerit Marcel Anghelescu) entuziasmează pe spectatori, înainte de toate prin faptul că rîsul slujeşte ca o armă ascuţită şi puternică de demascare, că în această comedie strălucitoare se definesc cu forţă de convingere, chipuri de o mare autenticitate“. Analizînd spectacolul, ziarul are cuvinte de mare preţuire pentru Alexandru Giugaru, („figura creată de actor este sintetică. Ea înmănunchează trăsăturile tipice..."), pentru „minunatul duet“ Finteşteanui-Birlic, pentru Elvira Godeanu, Niki Atanasiu, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Costache Antonia, Const. Bărbulescu. Piesa „Anii negri“ s-a bucurat, de asemenea, de o primire deosebit de caldă. Cu atît mai mult, cu cit reprezintă o perioadă istoriceşte relativ recentă şi înfăţişează lupta comuniştilor în condiţiile grele ale ilegalităţii, în altă cronică a aceluiaşi ziar, şi piesa şi regia sunt elogiate pe larg pentru spiritul „ascuţit şi pătrunzător“ cu care este realizată fresca social-politică a vremii. Cronicarul apreciază jocul reţinut şi puternic al lui George Calboreanu, forţa dramatică a Aurei Buzescu, figurile celor doi tineri comunişti interpretaţi de Iulian Necşulescu şi Gabriel Dănciulescu, forţa demascatoare a tipurilor realizate de Ion Finteşteanu, Nicu Dumitriu, Radu Beligan, Ion Manu, Niki Atanasiu, Marcel Enescu, Şerban Iamandi. „Revizorul“ era poate examenul cel mai greu de trecut: se pare că a fost luat cu strălucire. Ca şi „Steaua fără nume“ şi „Bădăranii“, spectacolul e prea recent ca să se fi putut publica cronici (lunea ziarele nu apar). Dar părerile pe care le-am auzit exprimate apreciază în mod deosebit inventivitatea regiei şi a interpretării, autenticitatea stilului şi a tipurilor. Aseară, ultimul spectacol, la care s-a jucat „Bădăranii“, a fost urmat de un altul: o adevărată bătaie de flori între public şi scenă. La saluturile de adio glasurile tremurau puţin, iar Eugenia Popovici, (care nu finea nici un discurs) plîngea de-a binelea; o fată tînără din fundul sălii s-a repezit pe scenă s-o îmbrăţişeze, în timp ce bătaia de flori continua să se desfăşoare printre aplauze şi saluturi. FLORICA ŞELMARU întrevederile delegaţiei culturale din Uniunea Sărmană La 30 septembrie 1953, delegaţia culturală a Uniunii Birmane, sosită recent în Republica Populară Romînă, în frunte cu ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, U Ba Kyaw, a fost primită de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul învăţământului şi Culturii, Atanase Joja. La primire a fost de faţă Ştefan Bălan, adjunct al ministrului învăţământului şi Culturii. Marţi, delegaţia culturală din Uniunea Birmană, în frunte cu U Ba Kyaw, ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, şi-a continuat vizitele în Capitală. In cursul dimineţii oaspeţii au vizitat Institutul politehnic, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi cartierul de locuinţe muncitoreşti din Ferentari. După-amiază membrii delegaţiei au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R. P. Române şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, iar seara au asistat la un spectacol de păpuşi la Teatrul Ţăndărică. (Agerpres) ----------------0*0 INFORMAŢII • In cadrul planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R. P. Romînă şi R. P. Albania, în ţara noastră se află un grup de cinci artişti de estradă albanezi. Artiştii albanezi vor da spectacole împreună cu colectivul Teatrului de estradă din Bucureşti. • La 30 septembrie a.c. a avut Ioc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 564 cu 250% ; 860 cu 200/n ; 079 ; 121 ; 239 ; 351 ; 408 ; 636 ;797 ; şi 900 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C. ale căror numere au următoarele terminaţii : 0650 cu 100%. Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri va avea loc la 31 decembrie 1958. (Agerpres) SCÎNTEIA Cu prilejul deschiderii noului an universitar Cuvîntul acad Atanase Joja, ministrul Învăţămîntului şi Culturii, la posturile de radio şi televiziune Marţi seara tovarăşul acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţământului şi Culturii, a vorbit la posturile de radio şi televiziune despre noul an universitar care se deschide la 1 octombrie. Vorbitorul a arătat că în anii regimului de democraţie populară învăţământul superior din ţara noastră a cunoscut o largă dezvoltare ca urmare a condiţiilor create de partid şi guvern. Numărul studenţilor cuprinşi în învăţământul superior a crescut cu 300 la sută, ajungînd în anul universitar 1957-1958 la 81.000, fiii de muncitori şi ţărani muncitori reprezentând majoritatea studenţimii noastre. Numărul instituţiilor de învăţământ superior a crescut, de asemenea, în ţară existînd acum 35 de instituţii cu 96 de facultăţi. S-au creat largi posibilităţi naţionalităţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura in limba maternă. Fundamentat pe învăţătura marxist-leninistă, învăţămîntul superior a dobîndit o orientare realist-ştiinţifică şi a contribuit la creşterea unei noi intelectualităţi educate în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, în spiritul dragostei pentru popor şi munca lui creatoare. Tov. acad. Atanase Joja a arătat că în noul an universitar se va acorda o mare atenţie îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, prin legarea mai strînsă a învăţămîntului superior,de viaţă, de nevoile industriei, agriculturii, transportului, comerţului şi ale activităţii social-culturale. El a urat cadrelor didactice din învăţământul superior succes deplin în munca de formare a noii intelectualităţi legate de năzuinţele poporului muncitor, iar studenţilor, muncă rodnică şi cu mai bune rezultate la învăţătură. 10*0-La expoziţia Arta revoluţionară ungară“ Marţi după-amiază expoziţia „Arta revoluţionară ungară“, deschisă în sala Dalles sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a fost vizitată de tovarăşii Ştefan Voitec, Atanase Joja, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gh. Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, P. Costache, Gh. Diaconescu, A. Vitoli miniştri, M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S., D. Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat. De asemenea, expoziţia a fost vizitată de şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, Ferenc Keleti, a vorbit despre valoarea artistică a lucrărilor cuprinse în cadrul expoziţiei. (Agerpres) -090- Scenă din filmul sovietic „Surorile“ realizat după trilogia „Calvarul“ de A. Tolstoi. Filmul va fi prezentat, alături de alte noi creaţii ale cinematografiei din U.R.S.S., cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. La uzinele „23 August“ Începînd vizitele de prietenie pe care le fac în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Române, membrii delegaţiei Seimului R.P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii metalurgiştilor de la uzinele „23 August“ din Capitală. La sosire, membrii delegaţiei au fost întimpinaţi de ing. Aurel Bozgan, directorul general al uzinelor, Emilian Florea, secretarul Comitetului de partid, C. Tănase, vicepreşedinte al Comitetului de întreprindere, precum şi de numeroşi reprezentanţi ai muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din această mare unitate a industriei noastre socialiste. In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia generală a uzinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoştinţă de profilul întreprinderii, de producţia şi procesul tehnologic al uzinelor. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregătirea profesională a cadrelor, salarizarea muncitorilor, de stadiul construcţiei de locuinţe muncitoreşti. Oaspeţii au vizitat apoi principalele sectoare de producţie ale întreprinderii. Ei s-au întreţinut îndeaproape cu muncitorii, interesîndu-se de specificul muncii lor, de condiţiile în care lucrează. La plecare, metalurgiştii uzinelor „23 August" au oferit în dar parlamentarilor polonezi un album cu fotografii, redind aspecte din munca şi viaţa lor, iar oaspeţii polonezi au oferit pentru clubul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cîntece interpretate de renumitul ansamblu polonez „Mazowsze“. In timpul vizitelor, oaspeţii polonezi au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Simulescu, Mircea Oaspeţii In vizită la uzinele „23 August“ (Urmare din pag. lare din 100 kg. lină brută rămineau abia 30—33 kg. lină bună de prelucrat in industrie. Specialiştii au observat că lina nu era întinsă uniform pe tot corpul oilor. O mare parte din suprafaţa pielei ,,nu producea" aproape de lac lină, aşa cum, de pildă, n-ar produce nimic o suprafaţă de teren care ar rămîne necultivată. Se punea problema că oile să dea lină cu firul mai lung, în cantitate mai mare şi cu un randament sporit la spălare. Pentru aceasta au fost îmbunătăţite condiţiile de hrănire şi îngrijire a oilor. Un rol hotărîtor in sporirea rapidă a producţiei de lină l-a avut folosirea berbecilor din rasa Merinos de Stavropol, importaţi din U.R.S.S. Berbecii Merinos de Stavropol au o productivitate foarte ridicată: 13,41 kg. lină, cu o lungime a şuviţelor de 7,5—9,5 cm. Pe lingă aceasta, lina este deasă, îmbracă bine corpul şi are un randament la spălare de peste 40 la sută. Au fost folosiţi numai opt berbeci din această rasă. Important este însă faptul că cea mai mare parte din calităţile lor preţioase s-au transmis la urmaşi. Pentru folosirea la maximum a berbecilor a fost aplicată metoda însămînţărilor artificiale. în felul acesta s-a ajuns ca de la tineretul ovin să se obţină producţii medii între 7,82 şi 9,16 kg. lună de la un număr de cîteva sute de capete. Asemenea realizări foarte bune sînt în mare măsură şi rezultatul unei munci de selecţie minuţioase, pentru a opri pentru prăsită cele mai bune exemplare. In prezent, in gospodărie se lucrează la registrele genealogice — o acţiune de mare însemnătate pentru cunoaşterea şi folosirea pentru prăsită a oilor cu cea mai mare producţie de lină şi care îşi transmit caracterele la urmaşi. Merită, de asemenea, să fie popularizată şi experienţa dobîndită în ceea ce priveşte organizarea unei alimentaţii raţionale a oilor. Astfel, in anul 1956, un număr restrins de berbeci metişi, selecţionaţi şi hrăniţi in condiţii foarte bune au dat la a doua tundere 12,64 kg. lină. In toamna anului 1956 au fost selecţionate un număr de 231 ovine tinere care au fost hrănite separat cu furaje de bună calitate şi în cantităţi îndestulătoare. Numai după un an, la prima tundere, s-a obţinut o producţie medie de lină de 10,77 kg. la berbecuri şi 9,02 kg. la mioare, adică de aproape două ori mai mult decit, se obţinea înainte. Această experienţă a dovedit din plin capacitatea mare de producţie a oilor la o hrană îmbunătăţită. In urma acestui fapt, metodele de hrănire şi îngrijire aplicate la început pe un număr mic de oi se aplică astăzi pentru întreg efectivul de oi al gospodăriei. In primii ani, conducerea gospodăriei a avut de înfruntat numeroase greutăţi datorită lipsei de saivane şi a furajelor necesare. La aceasta s-a adăugat şi insuficientul sprijin acordat din partea Departamentului Gostat. Oamenii însă nu s-au descurajat, ci au muncit cu rivnă nu numai pentru a spori cantitatea de lină, ci şi pentru a livra un număr tot mai mare de berbecuri şi mieluţe de prăsilă pentru alte gospodării de stat, pentru gospodăriile colective şi pentru centrele de însfimîntare artificială la oi. Lucrătorii gospodăriei nu se mulţumesc numai cu sporirea producţiei de lină. Deabia acum începe etapa cea mai grea, aceea de a consolida însuşirile căpătate la noul tip de ovine obţinute prin infuzia cu berbeci din rasă Merinos de Stavropol. Munca plină de dragoste şi pricepere a brigadierilor şi ciobanilor din gospodărie — Bolgar Gheorghe, Pacurar Gheorghe, Mădrăşan Vasile, Maghiu loan, Roman Gh. şi a altora, sub îndrumarea tehnicienilor şi a cercetătorilor de la Institutul de cercetări zootehnice, a început să-şi arate roadele şi in această privinţă. Astfel, pînă acum, peste 71 la sută din totalul berbecurilor şi peste 85 la sută din numărul de mioare au fost încadrate in clasa elită, avind însuşiri superioare. In felul acesta, gospodăria de stat din Cărei aduce o contribuţie de seamă în acţiunea de îmbunătăţire continuă a ovinelor pentru a livra industriei lină de cea mai bună calitate, şi in cantităţi tot mai mari. -OTOCiobanii, oile şi lina Nr. 4834 Vizita delegaţiei Seimului R. P. Polone în ţara noastră Depunerea unei coroane la Monumentul Eroilor Patriei Marţi dimineaţă, membrii delegaţiei parlamentare poloneze în frunte cu mareşalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. Oaspeţii au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale, Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Simulescu, precum şi de Dumitru Diaconescu, preşedintele Sfatului popular al Capitalei. La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, in frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz. Delegaţia parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de garoafe albe şi roşii. Pe panglicile coroanei, în limba polonă erau înscrise cuvintele „Neînfricaţilor eroi ai Republicii Populare Romíne, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. (Agerpres) La combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ Membrii delegaţiei parlamentare Gponezeni au vizitat apoi combina agro-alimentar „30 Decembrie“ ( apropierea Bucureştiului. Aici, ppeţii au fost salutaţi de primul secretar al Comitetului regional Bucreşti al P.M.R., Gh. Necula, preci şi de directorul combinatului, Alexadru Enciu. Membrii delegaţiei parlamentare ploneze ai vizitat cu mult interes oferitele secţii de producţie ale combinatului. M-a impresionat deosebit ceea am văzut aici — a declarat deputat Bronislaw Juzkow, agrozootehnici vicepreşedinte al Comisiei Seimul pentru silvicultură şi industria Iernului. Buna organizare a muncii, diciplina conştientă, liber consimţit care domnesc în toate sectoarele producţie ale combinatului, sunt trăsuri caracteristice ale gospodăririi soialiste. Ceea ce aţi realizat dv. a. în cadrul combinatului, unificări muncii agricole cu cea de product industrială, este o chestiune de mai perspectivă şi in acelaşi timp de mai rentabilitate. La întoarcerea mea Polonia voi populariza pe larg real zările dv. metodele dv. înaintate o muncă. Acest combinat, a declarat deputatul Roman Nowak, membru al Consiliului de stat, membru al C C. P.M.U.P., preşedintele Comisiei centrale a controlului de partid, este un simbol al alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare din România. Despărţindu-se de muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului, conducătorul delegaţiei parlamentarilo polonezi, mareşalul Seimului R P. Polone, Czeslaw Wycech, a spus printre altele: Problema transformării socialiste a agriculturii este una din problemele de bază ale revoluţiei socialiste, atît in Polonia populară cî şi în Rominia de astăzi. Combinatu dv. este un lucru minunat. Ţărani singuri nu l-ar fi putut realiza. Eii-au realizat numai în alianţă cu clasa muncitoare. Alianţa dintre industrie şi agricultură este absolut necesară ia construcţia socialismului. Vă felicit pentru realizările obţinute pînă acum şi vă urez noi izbinzi în construcţia României socialiste. La plecare, membrii delegaţiei parlamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze. Biji, secretarul general al Marii Adunări Naţionale, precum şi de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti. (Agerpres)