Scînteia, octombrie 1958 (Anul 27, nr. 4334-4360)

1958-10-01 / nr. 4334

. In preajma alegerilor în organizaţiile de bază participante activi la organizarea ŞI CONDUCEREA PRODUCŢIEI Se apropie alegerile organelor conducătoare de partid. Membrii şi candidaţii de partid de la fabrica de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin se pregătesc să întîmpine acest im­portant eveniment cu succese în­semnate în producţie şi în activi­tatea politică. Această organizaţie de bază se prezintă la adunarea pentru darea de seamă şi alegeri cu un bogat bilanţ faţă de alege­rile din toamna trecută. Dacă vom lua o singură latură a activităţii ei, şi anume munca politică des­făşurată pentru atragerea între­gului colectiv la lupta pentru înde­plinirea planului de producţie, buna organizare şi conducere a produc­ţiei — ne vom da uşor seama de rodnicia bilanţului. Cifrele par uneori plictisitoare, însă întotdeauna sunt grăitoare. Vom folosi şi aici cîteva cifre. Cu aceleaşi agregate, în primele 8 luni ale anului, colectivul fa­bricii de ciment „Temelia“ a dat în plus circa 6.000 tone de ciment în comparaţie cu perioada cores­punzătoare a anului trecut. Au fost realizate peste sarcinile de plan ale acestui an 2000 tone de var, 8000 bucăţi ţigle de ciment. Productivi­tatea muncii a sporit cu 7% faţă de cea planificată. Preţul de cost a fost redus cu mai bine de 10 lei pe tona de ciment faţă de cel plani­ficat, iar la var în comparaţie cu anul trecut, preţul de cost pe tonă a fost redus aproape la jumătate. Cum s-a ajuns la aceste rezul­tate ? Biroul organizaţiei de bază, apli­­cînd în practică hotărîrile luate de adunarea generală de dare de sea­mă şi alegeri din anul trecut, s-a ocupat îndeaproape de buna orga­nizare şi conducere a producţiei. In acest scop s-au luat măsuri pentru o mai bună activitate a comitetu­lui de întreprindere, organizarea şi conducerea întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie. Biroul organizaţiei de bază a cerut mem­brilor de partid care au munci de răspundere în comitetul de între­prindere, în comitetele de secţie sau în grupele sindicale să dea toată atenţia organizării consfătui­rilor de producţie, în consfătuirile de producţie pe locul de muncă, pe secţii, pe întreprindere s-au discu­tat problemele cele mai arzătoare pentru bunul mers al întreprinde­rii. Aşa, de pildă, s-au pus în dis­cuţia consfătuirilor de producţie mă­surile ce trebuie luate pentru mai buna folosire a utilajului, îmbună­tăţirea calităţii cimentului şi a va­rului, mecanizarea proceselor de muncă mai grele, reducerea preţului de cost şi altele. La consfătuirile de producţie nu se discută însă numai problemei­ stabilite dinainte şi expuse printr-un referat. Adesea se discută şi proble­me noi, care se ivesc, într-o consfă­tuire care s-a ţinut cu cîteva luni în urmă, în plină vară, şi unde se dis­cutau problemele preţului de cost, după ce s-au făcut zeci de propuneri preţioase şi se părea că se va anunţa sfîrşitul consfătuirii, membrul de partid Kadar Anton a pus între­barea : Credeţi că vom putea reduce preţul de cost dacă iarna ne va găsi nepregătiţi ? De ce să nu ne gîndim şi la viitor ? O să vină în curind toamna, vor începe ploile, iar noi nu ne-am ocupat pînă acum de pregătirile pentru iarnă. Discuţiile au continuat. Ele au fost fructuoase ; s-au făcut de în­dată propuneri privind pregătirea stocurilor de materie primă, revizui­rea şi reparaţia instalaţiei de ardere mixtă, reparaţia unui excavator, a unor locomotive din carieră, cură­ţirea şanţurilor de scurgere a apei in carieră etc. La această consfătuire participase şi secretarul organizaţiei de bază. După consfătuire, în planul de mun­că al biroului organizaţiei de bază s-a prevăzut ca adunarea de partid să asculte la începutul lunii septem­brie o informare prezentată de şeful serviciului administrativ în legătură cu pregătirile de iarnă. Organizaţia de bază a analizat zilele trecute a­­ceastă problemă. După cum se ştie o cale sigură pentru sporirea producţiei o consti­tuie folosirea din plin a tehnicii, a agregatelor şi instalaţiilor existente. Această problemă a constituit su­biectul unei consfătuiri de produc­ţie. Cu acest prilej s-au făcut pro­puneri şi observaţii critice mai ales în legătură cu buna întreţinere a cuptoarelor de klinker. Membrii de partid Moldovan Aurel, Kajcsa Mar­tin, Hoszti Francisc, cocători la cup­toarele de klinker, care au luat cu­­vîntul la această consfătuire, şi-au împărtăşit experienţa şi au hotărît împreună să prelungească viaţa cuptoarelor. Cuptorul nr. 1, de pildă, trebuia să intre în reparaţie în luna ianuarie. Controlînd cu atenţie flacăra în cuptor, observînd la timp orice defecţiuni, bucurîn­­du-se şi de ajutorul concret al to­varăşilor Mathe Coleman şi Szabó Ştefan — care lucrează la instalaţia de alimentare a cuptoarelor, şi ei membri de partid — cei trei cocă­tori au prelungit cu încă două luni viaţa cuptorului. Peste 16.000 tone de klinker au fost date în plus nu­mai pe baza prelungirii vieţii cup­torului, în luna martie însă, cup­torul a intrat în reparaţie. Era pre­văzut ca reparaţia să dureze o lună de zile. Membrii de partid Beke Bela şi Szinta Alexandru au desfă­şurat din timp o vie muncă de lă­murire în rîndurile muncitorilor lă­cătuşi de la reparaţii asupra impor­tanţei terminării lucrărilor la timp şi în cele mai bune condiţiuni. O asemenea activitate a desfăşurat şi tov. Gheorghe Jinda în rîndul zi­darilor şamotori. Ca unitare, timpul de reparaţie a fost redus cu 12 zile. Peste 3.000 de tone de klinker au fost produse în plus numai pe baza scurtării timpului de reparaţie. Totuşi, în muncă se manifestau şi unele slăbiciuni. Intr-o noap­te, cu cîteva luni în urmă, ali­mentatorul Pascu Tudor a adormit, în orele de producţie. Instalaţia de alimentare nu mai funcţiona normal. Grătarul din toba pen­tru uscarea pastei a rămas gol. O parte din grătar a ars. Cuptorul a fost oprit. Reparaţia a durat multe zile. S-a pierdut atunci o în­semnată cantitate de klinker. A doua zi conducerea întreprinderii l-a schimbat pe muncitorul negli­jent. Acest lucru a dat de gîndit biroului organizaţiei de bază. La o analiză sumară s-a observat că în schimbul de noapte lucrează pu­ţini membri de partid. Punîndu-se acest lucru în discuţia adunării ge­nerale, mulţi membri de partid, în­tre care tov. Belasz Adalbert, au cerut să lucreze în schimbul de noapte. Totuşi, organizaţia de bază n-a tras toate concluziile din această în­­tîmplare. Ea ar fi trebuit să se folo­sească de ea pentru a organiza o largă discuţie cu toţi muncitorii din fabrică asupra necesităţii întăririi disciplinei în muncă. In adunarea de dare de seamă şi alegeri de anul trecut comuniştii Szotyori Zoltán, Bedö Emeric, A­­braham Bela, Gal Sigismund şi alţii au cerut să se extindă mica mecanizare în locurile mai grele de muncă. Dînd urmare aceste­ propuneri, biroul organizaţiei de bază şi conducerea uzinei s-au ocupat efectiv de extinderea micii mecanizări în vederea uşurării efor­turilor fizice şi a folosirii mai bune a utilajului şi agregatelor. Astfel, biroul organizaţiei de bază a instruit pe cei 32 de agitatori, cerîndu-le să desfăşoare o muncă continuă de la om la om în rîn­durile muncitorilor şi tehnicieni­lor, să asculte propunerile lor pri­vitor la posibilităţile de extindere a micii mecanizări. Agitatorii Ar­delean Viorel, Gaspár Barabaş şi alţii au discutat cu numeroşi mun­citori şi tehnicieni, în timpul prîn­­zului sau după orele de muncă, au organizat şi unele convorbiri. Este de aj­uns să dăm aici cîteva exemple pentru a ilustra rezulta­tele acestei acţiuni. La car­era de var, (fabrica de ciment­are şi o secţie de var), operaţiile de alegere, de spargere a calcarului se execu­tau manual. Peste 60 de muncitori lucrau aici, în trei schimburi. Co­muniştii Libardi Ioan, Szinte Ale­xandru, Ruja Petre, şi mulţi alţii au făcut propuneri interesante. A fost proiectată, confecţionată şi ins­talată în această carieră,­­ fără nici un fel de investiţii, cu mijloa­ce proprii, din rezerve interne — o staţie de concasare. Cu aceleaşi mijloace, producţia a crescut de circa două ori, preţul de cost pe tona de var s-a redus la jumătate. Important este că aplicarea în viaţă a propunerilor venite din masă face ca un număr tot mai mare de muncitori şi tehnicieni să gîndească şi să vină cu alte propu­neri interesante. Trebuie spus totuşi că dacă la în­ceputul anului a existat o grijă mai mare pentru a ţine evidenţa propu­nerilor făcute de muncitori, această preocupare a scăzut în ultima vre­me. în momentul de faţă e greu să stabileşti exact cine a făcut pro­puneri, cite din ele s-au aplicat în viaţă, cite nu s-au aplicat şi de ce. E adevărat că o oarecare evidenţă există la serviciul planificării. Dar n-ar trebui oare ca la fiecare loc de muncă, în toate sectoarele între­prinderii, să fie afişate propunerile, să se vadă cine răspunde pentru tra­ducerea lor în viaţă, să existe în acest fel un control mai eficace al maselor ? Biroului organizaţiei de bază de la fabrica de ciment „Temelia“ nu i-au rămas indiferente preocupările con­structorilor în vederea reducerii preţului de cost al construcţiilor. Zilele trecute, din iniţiativa colecti­vului fabricii „Temelia“ s-a ţinut o consfătuire de producţie pentru schimb de experienţă cu toate fa­bricile de ciment din ţară, în vede­rea studierii şi răspîndirii celor mai bune realizări în domeniul reduce­rii preţului de cost. Organizaţia de partid de la fabri­ca de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin se va prezenta la adunarea generală pentru darea de seamă şi alegeri din această toamnă cu un bilanţ bogat nu numai în ceea ce priveşte întărirea vieţii interne de partid, dar şi în lupta pentru în­deplinirea importantelor sarcini e­­conomice ce stau în fața întreprin­derii. NICOLAE BIVOLU Pag. 2 In bătrîna cetatea cazacilor zaporojeni Artiştii romîni primiţi cu elogii şi simpatie ZAPOROJIE (Prin telefon).— Aşezare foarte veche, Zaporo­­jie. Un foarte tînăr oraş mare, înainte de revoluţie, avea vreo ■35.000 locuitori; acum are 500.000 şi se prevede că Intr-un viitor nu prea depărtat va depăşi un milion. Bătrîna cetate a ca­zacilor zaporojeni este astăzi un centru modern al metalurgiei. Mare centru muncitoresc. Za­porode are şi tinereţea clasei că­reia îi aparţin locuitoru­­lui şi ti­nereţea vîrstei unei bune părţi dintre aceştia. Această dublă ti­nereţe se exprimă şi în marea dragoste de cultură a oamenilor, în receptivitatea lor pentru fru­mos şi în spontaneitatea cu care acestea se manifestă. Atmosfera care a domnit în timpul sâptă­­mînii petrecute aici de colectivul Teatrului Naţional „I. L. Cara­­giale“ este tipică. Cele cinci spec­tacole pe care excelentul nostru colectiv le-a dat la Záporodé s-au bucurat nu numai de apre­cierea bine meritată din partea publicului, dar au creat între ar­tişti şi spectatori un climat de reciprocă şi caldă simpatie. La 29 septembrie colectivul romî­­nesc a plecat spre Moscova, lă­­sînd la Zaporod, amintirea unei intîlniri cu tradiţiile şi oamenii teatrului romînesc şi luînd-o cu ei pe aceea a unui public sensibil şi entuziast. în ordine cronologică, specta­colele au fost: ,,O scrisoare pier­dutâ“, „Anii Negri“, „Revizorul“, ,,Steaua fără nume“, „Bădăra­nii“. E lesne de înţeles că pentru un public alcătuit in majoritate din oameni sub 50 de ani, tipu­rile şi situaţiile din piesa lui Ca­­ragiale „O scrisoare pierdută", sunt expresia unei realităţi necu­noscute sau cunoscute numai în linii generale. Spectacolul a în­deplinit cu brio greaua sarcină de a face înţeleasă această cape d’operă a dramaturgiei romîneşti pe o scenă străină, într-o limbă străină. A doua zi după specta­col, ziarul ,,Zaporojskaia Prav­da“ publica, sub titlul „Un spec­tacol ce lasă o amintire strălu­citoare“, o cronică în care se spu­nea de pildă: „Talentaţii actori ai Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ creează în acest spec­tacol o galerie de minunate por­trete satirice. Punerea în scenă a „Scrisorii pierdute“ (sub direc­ţia maestrului emerit al artei Sică Alexandrescu şi artistului emerit Marcel Anghelescu) entu­ziasmează pe spectatori, înainte de toate prin faptul că rîsul slu­jeşte ca o armă ascuţită şi puter­nică de demascare, că în această comedie strălucitoare se definesc cu forţă de convingere, chipuri de o mare autenticitate“. Anali­­zînd spectacolul, ziarul are cu­vinte de mare preţuire pentru A­­lexandru Giugaru, („figura crea­tă de actor este sintetică. Ea în­mănunchează trăsăturile tipi­ce..."), pentru „minunatul duet“ Finteşteanui-Birlic, pentru Elvira Godeanu, Niki Atanasiu, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Costache Antonia, Const. Bărbu­­lescu. Piesa „Anii negri“ s-a bucurat, de asemenea, de o primire deo­sebit de caldă. Cu atît mai mult, cu cit reprezintă o perioadă isto­riceşte relativ recentă şi înfăţi­şează lupta comuniştilor în con­diţiile grele ale ilegalităţii, în altă cronică a aceluiaşi ziar, şi piesa şi regia sunt elogiate pe larg pentru spiritul „ascuţit şi pătrunzător“ cu care este reali­zată fresca social-politică a vre­mii. Cronicarul apreciază jocul reţinut şi puternic al lui George Calboreanu, forţa dramatică a Aurei Buzescu, figurile celor doi tineri comunişti interpretaţi de Iulian Necşulescu şi Gabriel Dănciulescu, forţa demascatoare a tipurilor realizate de Ion Fin­­teşteanu, Nicu Dumitriu, Radu Beligan, Ion Manu, Niki Atana­siu, Marcel Enescu, Şerban Ia­­mandi. „Revizorul“ era poate exame­nul cel mai greu de trecut: se pare că a fost luat cu strălucire. Ca şi „Steaua fără nume“ şi „Bădăranii“, spectacolul e prea recent ca să se fi putut publica cronici (lunea ziarele nu apar). Dar părerile pe care le-am auzit exprimate apreciază în mod deo­sebit inventivitatea regiei şi a interpretării, autenticitatea stilu­lui şi a tipurilor. Aseară, ultimul spectacol, la care s-a jucat „Bădăranii“, a fost urmat de un altul: o adevărată bătaie de flori între public şi scenă. La saluturile de adio gla­surile tremurau puţin, iar Euge­nia Popov­ici, (care nu finea nici un discurs) plîngea de-a binelea; o fată tînără din fundul sălii s-a repezit pe scenă s-o îmbrăţişeze, în timp ce bătaia de flori con­tinua să se desfăşoare printre aplauze şi saluturi. FLORICA ŞELMARU întrevederile delegaţiei culturale din Uniunea Sărmană La 30 septembrie 1953, delegaţia culturală a Uniunii Birmane, sosită recent în Republica Populară Romî­­nă, în frunte cu ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, U Ba Kyaw, a fost primită de vicepreşedintele Con­siliului de Miniştri şi ministrul în­văţământului şi Culturii, Atanase Joja. La primire a fost de faţă Ştefan Bălan, adjunct al ministrului învă­ţământului şi Culturii. Marţi, delegaţia culturală din U­­niunea Birmană, în frunte cu U Ba Kyaw, ministrul adjunct al Educa­ţiei şi Culturii, şi-a continuat vizi­tele în Capitală. In cursul dimineţii oaspeţii au vi­zitat Institutul politehnic, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi cartie­rul de locuinţe muncitoreşti din Ferentari. După-amiază membrii de­legaţiei au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R. P. Române şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, iar seara au asistat la un spectacol de păpuşi la Teatrul Ţăndărică. (Agerpres) ----------------0*0 INFORMAŢII • In cadrul planului de muncă pen­tru aplicarea convenţiei culturale din­tre R. P. Romînă şi R. P. Albania, în ţara noastră se află un grup de cinci artişti de estradă albanezi. Ar­tiştii albanezi vor da spectacole îm­preună cu colectivul Teatrului de es­tradă din Bucureşti. • La 30 septembrie a.c. a avut Ioc în Capitală tragerea la sorţi trimes­trială şi tragerea suplimentară a li­bretelor de economii C.E.C. cu cîşti­­guri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale că­ror numere au următoarele terminaţii: 564 cu 250% ; 860 cu 200­/n ; 079 ; 121 ; 239 ; 351 ; 408 ; 636 ;797 ; şi 900 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C. ale căror numere au următoa­rele terminaţii : 0650 cu 100%. Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîş­­tiguri va avea loc la 31 decembrie 1958. (Agerpres) S­C­Î­N­T­E­I­A Cu prilejul deschiderii noului an universitar Cuvîntul acad Atanase Joja, ministrul Învăţămîntului şi Culturii, la posturile de radio şi televiziune Marţi seara tovarăşul acad. Ata­nase Joja, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul învăţă­mântului şi Culturii, a vorbit la pos­turile de radio şi televiziune despre noul an universitar­ care se deschi­de la 1 octombrie. Vorbitorul a arătat că în anii re­gimului de democraţie populară în­văţământul superior din ţara noas­tră a cunoscut o largă dezvoltare ca urmare a condiţiilor create de partid şi guvern. Numărul studen­ţilor cuprinşi în învăţământul supe­rior a crescut cu 300 la sută, ajun­gînd în anul universitar 1957-1958 la 81.000, fiii de muncitori şi ţărani muncitori reprezentând majoritatea studenţimii noastre. Numărul insti­tuţiilor de învăţământ superior a crescut, de asemenea, în ţară exis­­tînd acum 35 de instituţii cu 96 de facultăţi. S-au creat largi posibili­tăţi naţionalităţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura in limba ma­ternă. Fundamentat pe învăţătura mar­­xist-leninistă, învăţămîntul superior a dobîndit o orientare realist-ştiin­­ţifică şi a contribuit la creşterea unei noi intelectualităţi educate în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, în spiritul dragostei pentru popor şi munca lui creatoare. Tov. acad. Atanase Joja a arătat că în noul an universitar se va a­­corda o mare atenţie îmbinării cu­noştinţelor teoretice cu activitatea practică, prin legarea mai strînsă a învăţămîntului superior,de viaţă, de nevoile industriei, agriculturii, transportului, comerţului şi ale ac­tivităţii social-culturale. El a urat cadrelor didactice din învăţământul superior succes deplin în munca de formare a noii intelectualităţi lega­te de năzuinţele poporului munci­tor, iar studenţilor, muncă rodnică şi cu­ mai bune rezultate la învă­ţătură. 1­­0*0-La expoziţia Arta revoluţionară ungară“ Marţi după-amiază expoziţia „Arta revoluţionară ungară“, deschisă în sala Dalles sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a fost vizitată de to­varăşii Ştefan Voitec, Atanase Joja, vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Gh. Stoica, secretarul Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, P. Costache, Gh. Diaconescu, A. Vitoli miniştri, M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S., D. Ionescu, şeful Ceremo­nialului de Stat. De asemenea, expoziţia a fost vizi­tată de şefii unor misiuni diploma­tice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, Ferenc Keleti, a vorbit despre valoarea artistică a lucrărilor cuprinse în cadrul ex­poziţiei. (Agerpres) -090- Scenă din filmul sovietic „Surorile“ realizat după trilogia „Calvarul“ de A. Tolstoi. Filmul va fi prezentat, alături de alte noi creaţii ale ci­nematografiei din U.R.S.S., cu prilej­ul Lunii prieteniei romîno-sovietice. La uzinele „23 August“ Începînd vizitele de prietenie pe care le fac în ţara noastră la invita­ţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Române, membrii delegaţiei Seimu­lui R.P. Polone, în frunte cu mare­şalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii meta­­lurgiştilor de la uzinele „23 August“ din Capitală. La sosire, membrii delegaţiei au fost întimpinaţi de ing. Aurel Boz­­gan, directorul general al uzinelor, Emilian Florea, secretarul Comitetu­lui de partid, C. Tănase, vicepreşe­dinte al Comitetului de întreprindere, precum şi de numeroşi reprezentanţi ai muncitorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor din această mare unitate a industriei noastre socialiste. In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia gene­rală a uzinelor, parlamentarii polo­nezi au luat cunoştinţă de profilul întreprinderii, de producţia şi pro­cesul tehnologic al uzinelor. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de pro­bleme privind organizarea muncii, pregătirea profesională a cadrelor, salarizarea muncitorilor, de stadiul construcţiei de locuinţe muncito­reşti. Oaspeţii au vizitat apoi principa­lele sectoare de producţie ale în­treprinderii. Ei s-au întreţinut în­deaproape cu muncitorii, interesîn­­du-se de specificul muncii lor, de condiţiile în care lucrează. La plecare, metalurgiştii uzinelor „23 August" au oferit în dar parla­mentarilor polonezi un album cu fo­tografii, redind aspecte din munca şi viaţa lor, iar oaspeţii polonezi au ofe­rit pentru clubul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cîntece interpretate de renumitul an­samblu polonez „Mazowsze“. In timpul vizitelor, oaspeţii polo­nezi au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, şi Dumitru Simulescu, Mircea Oaspeţii In vizită la uzinele „23 August“ (Urmare din pag. l­a­­re din 100 kg. lină brută rămineau abia 30—33 kg. lină bună de pre­lucrat in industrie. Specialiştii au observat că lina nu era întinsă uni­form pe tot corpul oilor. O mare parte din suprafaţa pielei ,,nu pro­ducea" aproape de lac lină, aşa cum, de pildă, n-ar produce nimic o suprafaţă de teren care ar rămîne necultivată. Se punea problema că oile să dea lină cu firul mai lung, în cantitate mai mare şi cu un ran­dament sporit la spălare. Pentru a­­ceasta au fost îmbunătăţite condi­ţiile de hrănire şi îngrijire a oilor. Un rol hotărîtor in sporirea rapidă a producţiei de lină l-a avut folo­sirea berbecilor din rasa Merinos de Stavropol, importaţi din U.R.S.S. Berbecii Merinos de Stavropol au o productivitate foarte ridicată: 13,41 kg. lină, cu o lungime a şuviţelor de 7,5—9,5 cm. Pe lingă aceasta, lina este deasă, îmbracă bine corpul şi are un randament la spălare de peste 40 la sută. Au fost folosiţi nu­mai opt berbeci din această rasă. Important este însă faptul că cea mai mare parte din calităţile lor preţioase s-au transmis la ur­maşi. Pentru folosirea la maximum a berbecilor a fost aplicată metoda însămînţărilor artificiale. în felul a­­cesta s-a ajuns ca de la tineretul ovin să se obţină producţii medii între 7,82 şi 9,16 kg. lună de la un număr de cîteva sute de capete. Asemenea realizări foarte bune sînt în mare măsură şi rezultatul unei munci de selecţie minuţioase, pentru a opri pentru prăsită cele mai bune exemplare. In prezent, in gospodărie se lucrează la registrele genealogice — o acţiune de mare însemnătate pentru cunoaşterea şi folosirea pentru prăsită a oilor cu cea mai mare producţie de lină şi care îşi transmit caracterele la ur­maşi. Merită, de asemenea, să fie popu­larizată şi experienţa dobîndită în ceea ce priveşte organizarea unei a­­limentaţii raţionale a oilor. Astfel, in anul 1956, un număr restrins de berbeci metişi, selecţionaţi şi hrăniţi in condiţii foarte bune au dat la a doua tundere 12,64 kg. lină. In toamna anului 1956 au fost selec­ţionate un număr de 231 ovine ti­nere care au fost hrănite separat cu furaje de bună calitate şi în can­tităţi îndestulătoare. Numai după un an, la prima tundere, s-a obţi­nut o producţie medie de lină de 10,77 kg. la berbecuri şi 9,02 kg. la mioare, adică de aproape două ori mai mult decit, se obţinea îna­inte. Această experienţă a dovedit din plin capacitatea mare de producţie a oilor la o hrană îmbunătăţită. In urma acestui fapt, metodele de hră­­nire şi îngrijire aplicate la început pe un număr mic de oi se aplică astăzi pentru întreg efectivul de oi al gospodăriei. In primii ani, conducerea gospo­dăriei a avut de înfruntat numeroa­se greutăţi datorită lipsei de saiva­ne şi a furajelor necesare. La aceas­ta s-a adăugat şi insuficientul spri­jin acordat din partea Departamen­tului Gostat. Oamenii însă nu s-au descurajat, ci au muncit cu rivnă nu numai pentru a spori cantitatea de lină, ci şi pentru a livra un număr tot mai mare de berbecuri şi mieluţe de pră­silă pentru alte gospodării de stat, pentru gospodăriile colective şi pen­tru centrele de însfimîntare artifi­cială la oi. Lucrătorii gospodăriei nu se mul­ţumesc numai cu sporirea produc­ţiei de lină. Deabia acum începe e­­tapa cea mai­ grea, aceea de a con­solida însuşirile căpătate la noul tip de ovine obţinute prin infuzia cu berbeci din rasă Merinos de Stavro­pol. Munca plină de dragoste şi pricepere a brigadierilor şi ciobani­lor din gospodărie — Bolgar Gheor­ghe, Pacurar Gheorghe, Mădrăşan Vasile, Maghiu loan, Roman Gh. şi a altora, sub îndrumarea tehnicienilor şi a cercetătorilor de la Institutul de cercetări zootehnice, a început să-şi arate roadele şi in această privinţă. Astfel, pînă acum, peste 71 la sută din totalul berbecurilor şi peste 85 la sută din numărul de mioare au fost încadrate in clasa elită, avind însuşiri superioare. In felul acesta, gospodăria de stat din Cărei aduce o contribuţie de seamă în acţiunea de îmbunătăţire conti­nuă a ovinelor pentru a livra indus­triei lină de cea mai bună calitate, şi in cantităţi tot mai mari. -O­TO­Ciobanii, oile şi lina Nr. 4834 Vizita delegaţiei Seimului R. P. Polone în ţara noastră Depunerea unei coroane la Monumentul Eroilor Patriei Marţi dimineaţă, membrii delega­ţiei parlamentare poloneze în frunte cu mareşalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Pa­triei. Oaspeţii au fost însoţiţi de depu­taţii Marii Adunări Naţionale, Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Si­­mulescu, precum şi de Dumitru Dia­conescu, preşedintele Sfatului popu­lar al Capitalei. La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, in frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz. Delegaţia parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de garoafe albe şi roşii. Pe panglicile coroanei, în limba polonă erau în­scrise cuvintele „Neînfricaţilor eroi ai Republicii Populare Romíne, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. (Agerpres) La combinatul agr­o-ali­men­tar „30 Decembrie“ Membrii delegaţiei parlamentare G­ponezeni au vizitat apoi combina agro-alimentar „30 Decembrie“ ( apropierea Bucureştiului. Aici, p­­peţii au fost salutaţi de primul s­e­cretar al Comitetului regional Buc­reşti al P.M.R., Gh. Necula, preci şi de directorul combinatului, Alexa­dru Enciu. Membrii delegaţiei parlamentare p­loneze ai vizitat cu mult interes o­feritele secţii de producţie ale com­binatului. M-a impresionat deosebit ceea am văzut aici — a declarat deputat Bronislaw Juzkow, agrozootehnici vicepreşedinte al Comisiei Seimul pentru silvicultură şi industria Ier­nului. Buna organizare a muncii, di­ciplina conştientă, liber consimţit care domnesc în toate sectoarele­­ producţie ale combinatului, sunt trăs­­uri caracteristice ale gospodăririi s­oialiste. Ceea ce aţi realizat dv. a. în cadrul combinatului,­­ unificări muncii agricole cu cea de product industrială, este o chestiune de mai perspectivă şi in acelaşi timp de mai rentabilitate. La întoarcerea mea­­ Polonia voi populariza pe larg real zările dv. metodele dv. înaintate o muncă. Acest combinat, a declarat deputa­tul Roman Nowak, membru al Con­siliului de stat, membru al C C.­­ P.M.U.P., preşedintele Comisiei cen­trale a controlului de partid, este un simbol al alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare din România. Despărţindu-se de muncitorii, teh­nicienii şi inginerii combinatului, con­ducătorul delegaţiei parlamentarilo polonezi, mareşalul Seimului R P. Po­lone, Czeslaw Wycech, a spus prin­tre altele: Problema transformării so­cialiste a agriculturii este una din problemele de bază ale revoluţiei so­cialiste, atît in Polonia populară cî şi în Rominia de astăzi. Combinatu dv. este un lucru minunat. Ţărani singuri nu l-ar fi putut realiza. Ei­i-au realizat numai în alianţă cu clasa muncitoare. Alianţa dintre industrie şi agricultură este absolut necesară ia construcţia socialismului. Vă felicit pentru realizările obţinute pînă acum şi vă urez noi izbinzi în construcţia României socialiste. La plecare, membrii delegaţiei par­lamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze. Biji, secretarul general al Marii Adu­nări Naţionale, precum şi de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P. Po­lone la Bucureşti. (Agerpres)

Next