Scînteia, februarie 1959 (Anul 28, nr. 4437-4460)
1959-02-01 / nr. 4437
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIT!-VAI ANUL XXVIII Nr. 4437 Duminică 1 februarie 1959 6 PAGINI — 30 BANI .Pentru reproducţie sporită de oţel, fontă şi laminate I* Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ se alătură iniţiativei hunedorenilor Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu deosebită satisfacţie de chemarea siderurgiştilor hunedoreni adresată colectivului Combinatului metalurgic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de metal. Dezbătînd temeinic în consfătuiri de producţie posibilităţile de a spori producţia de oţel şi laminate, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică. Pe baza propunerilor făcute în timpul dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, la care s-au adăugat zilele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la întrecere adresate de siderurgiştii hunedoreni colectivului Combinatului metalurgic din Reşiţa,, colectivul uzinei,Oţelul Roşu“ şi-a luat angajamentul să producă în acest an, peste sarcina de plan, 10.000 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei s-au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost planificat. Alăturîndu-se iniţiativei hunedorenilor, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ şi-au exprimat hotărîrea de a munci în acest an din ce în ce mai bine, de a spori indicii de utilizare a agregatelor, asigurînd astfel creşterea producţiei de metal — sarcină de o deosebită însemnătate trasată de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. • In 1959 se vor produce peste plan, prin cresterea indicilor de utilizare a agregatelor : 10.000 tone otel 8.000 tone laminate • 2.000.000 LEI ECONOMII FATA DE PRETUL DE COST PLANIFICAT. In raionul Pecica s-a terminat colectivizarea agriculturii TIMIŞOARA (coresp. „Scinteii"). Cu un an în urmă în raionul Pecica din regiunea Timişoara s-a terminat cooperativizarea agriculturii, o parte din ţăranii muncitori unindu-se in gospodării agricole colective, iar alta în întovărăşiri agricole. Acesta a fost un succes important pe calea transformărilor socialiste în satele raionului. Munca harnică a ţăranilor colectivişti, rezultatele obţinute în cursul anului 1958 precum şi activitatea politică desfăşurată de organizaţiile de partid au convins zi de zi pe ţăranii întovărăşiţi să facă şi pasul cel mare pe calea vieţii noi, intrînd în gospodăriile colective. In aceste zile s-a terminat colectivizarea agriculturii raionului Pecica. Iată faptele care au contribuit la lămurirea ţăranilor muncitori. Prin munca în comun întovărăşirile agricole din raionul Pecica au obţinut anul trecut în condiţii de secetă 1.140 kg. grîu la ha. şi 1.800 kg. porumb boabe la ha. întovărăşirile şi-au mărit fondul de bază. Intovărăşiţii s-au deprins cu munca şi gospodărirea în comun, au văzut care sunt foloasele. In acelaşi timp, intovărăşiţii au vazut că gospodăriile colective au obţinut cu 250 kg. grîu şi 390 kg. porumb mai mult la hectar, au dezvoltat creşterea animalelor, au realist venituri băneşti de milioane. Colectiviştii din Nădlac au obţinut anul trecut in medie 1.710 kg. grîu la ha. şi 3.000 kg. porumb la ha., iar intovărăşiţii 1.500 kg. grîu şi 2.000 kg. porumb la ha. Venitul bănesc al gospodăriei colective din Nădlac a fost anul trecut de 3.763.000 Iei, iar valoarea zilei-muncă a fost de 50 lei. Numai anul trecut, colectiviştii din Nădlac şi-au construit 40 de case noi, 5 colectivişti şi-au cumpărat motociclete şi motorete şi alte sute de colectivişti şi-au cumpărat mobilă nouă, biciclete şi alte bunuri necesare familiilor lor. Organizaţia de partid din comună a desfăşurat o vie activitate politică de popularizare a acestor realizări. Aceasta a făcut ca toţi membrii întovărăşirilor agricole din comună să intre în gospodăria colectivă. Gospodăria colectivă din Nădlac numără acum 3.350 familii de ţărani muncitori cu 9.306 ha., fiind una din cele mai mari gospodării colective din ţară. Toate organizaţiile de bază din raion au desfăşurat o intensă muncă in rîndul ţăranilor întovărăşiţi. Cele 14.300 familii de ţărani muncitori, romîni, slovaci, maghiari, germani, sîrbi din raionul Pecica sînt unite acum în 17 mari gospodării colective, care deţin o suprafaţă de peste 48.500 ha. COLECTIVIŞTII DIN PAULEŞTI ÎŞI PROPUN SA OBŢINĂ 45.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. Din iniţiativa Comitetului regional de partid Baia Mare, la G.A.C. Păuleşti a fost organizată o consfătuire a fruntaşilor în cultura sfeclei de zahăr din raioanele Satu Mare, Cărei şi Tăşnad. Locul consfătuirii nu a fost ales întîmplător. Anul trecut, la această gospodărie s-au obţinut aproape 40.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Aşa cum a arătat în cadrul consfătuirii colectivistul Alexandru Székely, echipa pe care o conduce a realizat o producţie de 44.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Şi această producţie se datoreşte folosirii îngrăşămintelor naturale şi îndeosebi a compostului rezultat din putrezirea frunzelor strînse din pădure. Luînd cuvîntul în cadrul consfătuirii, brigadierul Alex. Balog din G.A.C. Berveni a arătat că gospodăria lor va extinde cultura sfeclei de zahăr de la 100 ha. cît a fost anul trecut la 200 ha. La sfîrşitul consfătuirii, colectiviştii din Păuleşti şi-au luat angajamentul să extindă cultura sfeclei de zahăr cu 75 la sută şi să obţină o producţie medie pe gospodărie de 45.000 kg. la hectar. S-au arătat şi metodele care vor fi folosite in scopul sporirii producţiei. | In interiorul ziarului? i î lf • T. Marian — Cut mai multe» * legume pentru consumul porni- J | lației : De ce întîrzie pregătirile î i pentru cultivarea legumelor ? ♦ I (pag. 2-a). ^ * • I. Bama — Cronica filmului. ț * Omul meu drag (pag. 2-a). | t * Evoluţia crizei de guvern din f Italia (pag. 6-a). I SE EXTIND INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI ÎN ÎNTRECERE IIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIfflIIIIMHIIinillllllllllllllllUIIIM Veşti din cetatea metalului Angajamentele privind sporirea producţiei de metal şi creşterea productivităţii muncii pe seama ridicării indicilor de utilizare a agregatelor pe care şi le-au luat recent siderurgiştii de la Hunedoara în chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Reşiţa, au început să fie traduse în fapt. Colectivul oţelăriei Martin Nr. 1, de exemplu, a obţinut realizări deosebite în producţie în prima lună a anului. Astfel, în primele 30 de zile din luna ianuarie au fost elaborate 218 şarje rapide — cu 51 de şarje mai mult decît prevedea angajamentul. Indicii de utilizare a cuptoarelor au fost măriţi cu 19,8 la sută faţă de plan. Pe seama reducerii timpului de elaborare a şarjelor şi a creşterii indicilor de utilizare, colectivul acestei oţelării a sporit productivitatea muncii şi a dat în plus, peste sarcina de plan, 2.068 tone de oţel. La oţelăria Martin Nr. 2 şi la oţelăria electrică s-au elaborat de asemenea 1.066 tone de oţel peste planul celor 30 de zile. Tot datorită ridicării indicilor de utilizare a agregatelor, laminatorii combinatului siderurgic din Hunedoara au dat în primele 30 de zile ale lunii, peste plan, aproape 2.500 tone de blumurişi tagle. Sporind indicii de utilizare a cuptoarelor şi maşinilor de şarjat, lucrătorii uzinei cocsochimice au livrat furnalelor cu 2.159 tone de coc, metalurgic mai mult decît era planificat. (Agerpres) In fabricile de unde a pornit chemarea pentru economii Ziarele de ieri au publicat chemarea patriotică a colectivelor celor 8 întreprinderi din Capitală, care prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie etc., s-au angajat să realizeze în acest an economii de peste 16.000.000 lei. Angajamentele luate de colectivele celor 8 întreprinderi, în chemarea adresată tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din ţară, sunt rodul unei mature chibzuinţe, al unor analize concrete şi exigente ale resurselor şi posibilităţilor fiecărui colectiv. Ele exprimă hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de a traduce în viaţă marile sarcini trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. In cadrul unor adunări pe fabrici, fiecare colectiv şi-a centralizat propunerile şi angajamentele, care au fost apoi înscrise în chemarea publicată ieri în ziare. In cadrul acestor adunări, muncitorii, inginerii şi tehnicienii şi-au manifestat sentimentul de admiraţie şi mîndrie faţă de realizările obţinute de oamenii sovietici şi faţă de perspectivele grandioase pe care le deschide planul septenal, dezbătut în Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Vorbitorii au subliniat faptul că lucrările Congresului constituie şi pentru oamenii muncii din ţara noastră un imbold spre noi victorii sub conducerea partidului. Cuvîntul metalurgiştilor de la „23 August" Joi, în jurul orelor 15, hala secţiei mecanică a marilor uzine metalurgice ,,23 August“ din Capitală era arhiplină. Muncitorii din întreprindere se adunaseră pentru a-şi manifesta hotărîrea de a realiza cit mai mari economii peste plan în cursul acestui an. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tov. ing. Aurel Bozgan, directorul general al întreprinderii, a arătat că colectivul uzinei a dezbătut cu mult simţ de răspundere, în adunări de partid deschise şi în grupele sindicale, sarcinile de producţie ce-i stau în faţă în anul 1959 în lumina expunerii făcute de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut. In cadrul acestor dezbateri muncitorii, tehnicienii si inginerii au făcut aproape 1000 de propuneri preţioase privind realizarea producţiei la un preţ de cost cît mai scăzut prin îmbunătăţirea tehnologiei procesului de producţie, economisirea de materii prime, materiale, auxiliare, combustibil, întărirea disciplinei în muncă etc. Realizarea în practică a tuturor propunerilor făcute — lucru la care s-a şi trecut — va face ca uzinele „23 August“ să obţină în acest an, peste plan, economii de peste 11 milioane lei. Maistrul Dumitru Scarlat, de la secţia forjă, luînd cuvîntul în cadrul consfătuirii a arătat, în aplauzele puternice ale celor prezenţi, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „23 August“ vor economisi în anul 1959, peste plan, 224 tone oţel, 170 tone fontă, 263 tone combustibil etc., în valoare de 6.630.000 lei. — Noi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din secţia turnătorie de oţel — a spus inginerul Ion Beiu — ne-am luat angajamentul ca prin reducerea simţitoare a procentului de rebuturi, creşterea indicilor AURELIA GOLIANU , NICOLAE BUZATU (Continuarea în pag. II-a, col. 5-7) Aspect de la adunarea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor Întreprinderii „Kirov", în care au fost discutate angajamentele luate în vederea realizării a cu mai multe economii. CONGRESUL AL XXI-lea AL P. C. U. S. Dezbaterile asupra raportului prezentat de tovarăşul N. S. HRUŞCIOV Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punct de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cercetărilor ştiinţifice, precum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară sporirea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă spre obţinerea de rezultate cit mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Vorbitorul a relevat că în raportul tov. N. S. Hruşciov sunt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei imarxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XXIea Congres al partidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxism-leninism, pe care îl aplică în mod creator. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea şi reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest, Taiset şi altele. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la Cerepoveţ şi Orsk-Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cît se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exemplu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru construirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezervoare vor fi construite din beton armat, lucru pe deplin posibil şi indicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de metal. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală, în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în continuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenului. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în economia naţională şi îndeosebi în metalurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează același număr de muncitori principali, este la noi cu 25-30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea muncii unui muncitor cu calificare medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii mecanizării şi automatizării în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. In încheierea cuvîntării sale, L.I. Brejnev a spus: In planul septenal şi-a găsit expresia experienţa de mulţi ani a partidului şi poporului în construcţia socialistă. Ni se deschid perspective admirabile în domeniul construcţiei economice şi culturale, pe toţi ne aşteaptă o muncă mare şi pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar in al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate intr-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătăţească activitatea uzinei şi calitatea producţiei ei. Pentru a controla activitatea economică în mod calificat, în cunos(Continuare în pag. V-a) Conferinţe de partid Ieri şi-a început lucrările Conferinţa organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P.M.R. La conferinţă participă tovarăşii Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., tov. Leontin Sălăjan, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R., miniştri. La deschiderea conferinţei a fost de faţă de asemenea tovarăşul Constantin Pîrvulescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Tot ieri şi-a început lucrările şi Conferinţa organizaţiei regionale de partid Stalin. La conferinţă participă tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. In cadrul conferinţelor delegaţii analizează activitatea depusă de comitetele de partid de la trecutele alegeri şi pînă în prezent. In centrul dezbaterilor se află sarcinile trasate în expunerea făcută la Plenara C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Participanţii la ambele conferinţe şi-au însuşit cu entuziasm salutul frăţesc rostit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Colectiviştii din Dudeşti-Cioplea, regiunea Bucureşti, dau o mare atenţie culturii legumelor. Anul acesta ei vor cultiva 20 ha. cu legume, din care 15 ha. irigate. Numai din vînzarea legumelor pe bază de contracte cu statul, ei vor putea obţine 659.000 lei. Pentru producerea răsadurilor necesare, colectiviştii amenajează 2.000 m.p. de răsadniţe. Pe o parte din răsadniţele amenajate pînă acum, se lucrează la repicatul legumelor timpurii, aşa cum se poate vedea din fotografie. (Foto M. Cioc) ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT: N. S. HRUŞCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U. R. S. S. pe anii 1959 ~ 1965 — Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. DIN SALA CONGRESULUI ESPRE SIBERIA Vă amintiţi ? „Sub cer de plumb întunecos, pe-un cimp plin de zăpadă...“ învăţate in şcoală, versurile închinate de Vasile Alecsandri luptătorilor pentru democraţie din Rusia ţaristă evocau imaginea unei Siberii ermetice şi ostile, „fără drum, nici adăpost, nici zare“. Dar încă din primii ani ai puterii sovietice Lenin vorbea despre bogăţiile acestui Răsărit puţin explorat şi aproape necunoscut ca despre una din marile resurse pe care le va avea de cucerit şi de folosit, pentru triumful ei, societatea cea nouă. Era chemarea la o operă uriaşă, de pionierat, fără precedent prin proporţiile ei. Ale cărei ______________ cele dinţii taloane au fost puse încă din timpul cincinalelor — la care abia acum, în septenal, ajunge la ceea ce s-ar putea numi perioada ei de maturitate: din cifrele de control ale planului, din raportul tovarăşului Hruşciov, din relatările delegaţilor la Congres, se ridică o adevărată „simfonie siberiană“. Şi nu sunt acordurile sumbre ale unor tragice pustietăţi îngheţate, ci cintecul, dinamic, şi optimist, al creaţiei, al construcţiei, al omului stăpin pe sine, pe natură si pe viitor. Ceea ce in trecut făcea din Siberia pămîntul vitreg al osînditilor nu era atît natura sau clima — despre farmecul lor au vorbit multi chiar dintre cei care au trăit acolo ani grei de exil — cu izolarea. Izolarea de civilizaţie, de cultură, de freamătul vieţii contemporane... Dar acum? A vorbit la Congres academicianul Mihail Lavrentiev despre sarcinile stiinţei sovietice şi despre căile de a le realiza. Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.. Lavrentiev este preşedintele filialei de La Novosibirsk a acestei Academii — şi expunerea lui a oglindit în mod firesc problemele care se dezbat în acest nou centru ştiinţific al Uniunii Sovietice, unde de aproximativ un an trăieşte şi lucrează împreună cu încă 12 academicieni şi 28 membri corespondenţi ai Academiei. Referindu-se la bogăţiile încă necercetate care se află în pămint ..sub picioarele noastre“. Lavrentiev povestea Congresului. ..Acum un an, o expediţie a plecat în Kamciatka pentru a studia posibilităţile de folosire a genzerilor din peninsulă... Peste puţină vreme isi va începe activitatea o termocentrală care va funcţiona pe baza acestor resurse naturale aproape gratuite. Si toată Kamciatka poate fi încălzită cu asemenea termocentrale...“Academicianul uita să amintească insă că a făcut parteel insusi din această expediţie si că acolo i-a venit pentru prima dată gindul că ar trebui creat un mare centru siberian de cercetare ştiinţifică , academicianul Mihail Lavrentiev, împreună cu academicienii Serghei Hristianovici şi Serghei Sobolev, sunt „autorii morali“ ai proiectului de înfiinţare a filialei din Novosibirsk a Academiei, proiect care s-a bucurat de aprobarea entuziastă şi de sprijinul prompt al partidului). A vorbit preşedintele Consiliului Economic Regional Krasnoiarsk. P. Lomako despre bogăţiile fabu_____________ loose — de la apele bătrînului Ienisei pe care creşte acum cea mai mare hidrocentrală a tării, pînă la bazinul carbonifer, recent descoperit, si el cel mai mare din tară (rezerve: trei trilioane tone). Si despre oamenii care construiesc centrala, minele, fabricile. A vorbit primul secretar al C.C. al Comsomolului V. Semiclastrii despre afluxul continuu şi entuziast al tineretului spre ţinuturile siberiene... A vorbit A. Aristov, îndeosebi despre întrecerea cu S.U.A. în domeniul producţiei industriale, analizînd realizări şi posibilităţi încă nevalorificate, stări de fapt şi perspective. Un loc larg l-a consacrat Siberiei... La un moment dat, ironizind şovăielile unui , specialist care a solicitat să mute la Rostov institutul pe care îl conduce şi a cărui activitate e legată de producţia de maşini agricole, a replicat că, personal, ar fi bucuros (cu atit mai mult cu cit Donul ii este cu deosebire drag, cu cît are şi mulţime de prieteni prin părţile locului), dar... volumul lucrărilor nu va fi atit de mare ca la Moscova — vorbitorul a declarat: „Dacă grija pentru volumul lucrărilor te împiedică să pleci pe Donul liniştit, ai putea poate să te îndrepţi spre impetuosul lenisei — avem şi acolo producţie de maşini agricole. Şi acolo volumul lucrărilor ar fi destul de mare ca să satisfacă posibilităţile institutului!“ în Siberia cea „fără drum, nici adăpost, nici zare“ — se circulă cu avioane TV, se construiesc hidrocentrale fără seamăn pe lume, genzerii alimentează termocentrale, cresc centre de cercetare ştiinţifică. Şi asta este numai începutul viitorului. FLORICA ŞELMARU : Moscova, 31 ianuarie 1959. De la corespondenta „Scinteii“ la Moscova