Scînteia, februarie 1959 (Anul 28, nr. 4437-4460)

1959-02-01 / nr. 4437

PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIT!-VAI ANUL XXVIII Nr. 4437 Duminică 1 februarie 1959 6 PAGINI — 30 BANI .Pentru re­producţie sporită de oţel, fontă şi laminate I* Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ se alătură iniţiativei hunedorenilor Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu deosebită satisfac­ţie de chemarea si­­derurgiştilor hu­­nedoreni adresată colectivului Com­binatului metalur­gic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de me­tal. Dezbătînd te­meinic în consfătuiri de producţie posibilităţile de a spori producţia de oţel şi laminate, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică. Pe baza propunerilor făcute în tim­pul dezbaterii cifrelor de plan pe a­­nul în curs, la care s-au adăugat zi­lele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la între­cere adresate de siderurgiştii hune­­doreni colectivului Combinatului metalurgic din Re­şiţa,, colectivul uzi­nei­­,Oţelul Roşu“ şi-a luat anga­jamentul să pro­ducă în acest an, peste sarcina de plan, 10.000 to­ne oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone ci­lindri. Totodată muncitorii, tehni­cienii şi inginerii uzinei s-au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost planificat. Alăturîndu-se iniţiativei hunedore­nilor, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ şi-au exprimat hotărîrea de a munci în acest an din ce în ce mai bine, de a spori indicii de uti­lizare a agregatelor, asigurînd astfel creşterea producţiei de metal — sar­cină de o deosebită însemnătate tra­sată de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. • In 1959 se vor produce peste plan, prin cresterea indicilor de utilizare a agre­gatelor : 10.000 tone otel 8.000 tone laminate • 2.000.000 LEI ECONOMII FATA DE PRETUL DE COST PLA­NIFICAT. In raionul Pecica s-a terminat colectivizarea agriculturii TIMIŞOARA (coresp. „Scinteii"). Cu un an în urmă în raionul Pecica din regiunea Timişoara s-a terminat cooperativizarea agriculturii, o parte din ţăranii muncitori unindu-se in gospodării agricole colective, iar alta în întovărăşiri agricole. Acesta a fost un succes important pe calea transformărilor socialiste în satele ra­ionului. Munca harnică a ţăranilor co­lectivişti, rezultatele obţinute în cursul anului 1958 precum şi activitatea poli­tică desfăşurată de organizaţiile de partid au convins zi de zi pe ţăranii întovărăşiţi să facă şi pasul cel mare pe calea vieţii noi, intrînd în gospodă­riile colective. In aceste zile s-a ter­minat colectivizarea agriculturii raio­nului Pecica. Iată faptele care au con­tribuit la lămurirea ţăranilor munci­tori. Prin munca în comun întovărăşirile agricole din raionul Pecica au obţi­nut anul trecut în condiţii de secetă 1.140 kg. grîu la ha. şi 1.800 kg. po­rumb boabe la ha. întovărăşirile şi-au mărit fondul de bază. Intovărăşiţii s-au deprins cu munca şi gospodări­rea în comun, au văzut care sunt fo­loasele. In acelaşi timp, intovărăşiţii au vazut că gospodăriile colective au obţinut cu 250 kg. grîu şi 390 kg. porumb mai mult la hectar, au dez­voltat creşterea animalelor, au reali­st venituri băneşti de milioane. Colectiviştii din Nădlac au obţinut anul trecut in medie 1.710 kg. grîu la ha. şi 3.000 kg. porumb la ha., iar intovărăşiţii 1.500 kg. grîu şi 2.000 kg. porumb la ha. Venitul bănesc al gospodăriei colective din Nădlac a fost anul trecut de 3.763.000 Iei, iar valoarea zilei-muncă a fost de 50 lei. Numai anul trecut, colectiviştii din Nădlac şi-au construit 40 de case noi, 5 colectivişti şi-au cumpărat mo­tociclete şi motorete şi alte sute de colectivişti şi-au cumpărat mobilă nouă, biciclete şi alte bunuri necesare familiilor lor. Organizaţia de partid din comună a desfăşurat o vie activitate politică de popularizare a acestor realizări. Aceasta a făcut ca toţi membrii în­tovărăşirilor agricole din comună să intre în gospodăria colectivă. Gospo­dăria colectivă din Nădlac numără a­­cum 3.350 familii de ţărani muncitori cu 9.306 ha., fiind una din cele mai mari gospodării colective din ţară. Toate organizaţiile de bază din ra­ion au desfăşurat o intensă muncă in rîndul ţăranilor întovărăşiţi. Cele 14.300 familii de ţărani muncitori, ro­­mîni, slovaci, maghiari, germani, sîrbi din raionul­ Pecica sînt unite acum în 17 mari gospodării colective, care de­ţin o suprafaţă de peste 48.500 ha. COLECTIVIŞTII DIN PAULEŞTI ÎŞI PROPUN SA OBŢINĂ 45.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. Din iniţiativa Comitetului regional de partid Baia Mare, la G.A.C. Pău­­leşti a fost organizată o consfătuire a fruntaşilor în cultura sfeclei de za­hăr din raioanele Satu Mare, Cărei şi Tăşnad. Locul consfătuirii nu a fost ales în­­tîmplător. Anul trecut, la această gos­podărie s-au obţinut aproape 40.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Aşa cum a arătat în cadrul consfătu­irii colectivistul Alexandru Székely, echipa pe care o conduce a realizat o producţie de 44.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Şi această producţie se da­­toreşte folosirii îngrăşămintelor natu­rale şi îndeosebi a compostului rezul­tat din putrezirea frunzelor strînse din pădure. Luînd cuvîntul în cadrul consfătu­irii, brigadierul Alex. Balog din G.A.C. Berveni a arătat că gospodăria lor va extinde cultura sfeclei de zahăr de la 100 ha. cît a fost anul trecut la 200 ha. La sfîrşitul consfătuirii, colectiviştii din Păuleşti şi-au luat angajamentul să extindă cultura sfeclei de zahăr cu 75 la sută şi să obţină o producţie me­die pe gospodărie de 45.000 kg. la hec­tar. S-au arătat şi metodele care vor fi folosite in scopul sporirii producţiei. | In interiorul ziarului? i î l­­f • T. Marian — Cut mai multe» * legume pentru consumul porni- J | lației : De ce întîrzie pregătirile î i pentru cultivarea legumelor ? ♦ I (pag. 2-a). ^ * • I. Bama — Cronica filmului. ț * Omul meu drag (pag. 2-a). | t * Evoluţia crizei de guvern din f Italia (pag. 6-a). I SE EXTIND INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI ÎN ÎNTRECERE IIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIfflIIIIMHIIinillllllllllllllllUIIIM Veşti din cetatea metalului Angajamentele privind sporirea producţiei de metal şi creşterea pro­ductivităţii muncii pe seama ridică­rii indicilor de utilizare a agrega­telor pe care şi le-au luat recent si­­derurgiştii de la Hunedoara în che­marea adresată muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor de la Reşiţa, au început să fie traduse în fapt. Colectivul oţelăriei Martin Nr. 1, de exemplu, a obţinut realizări deo­sebite în producţie în prima lună a anului. Astfel, în primele 30 de zile din luna ianuarie au fost ela­borate 218 şarje rapide — cu 51 de şarje mai mult decît prevedea an­gajamentul. Indicii de utilizare a cuptoarelor au fost măriţi cu 19,8 la sută faţă de plan. Pe seama re­ducerii timpului de elaborare a şar­jelor şi a creşterii indicilor de uti­lizare, colectivul acestei oţelării a sporit productivitatea muncii şi a dat în plus, peste sarcina de plan, 2.068 tone de oţel. La oţelăria Martin Nr. 2 şi la oţe­­lăria electrică s-au elaborat de ase­menea 1.066 tone de oţel peste pla­nul celor 30 de zile. Tot datorită ridicării indicilor de utilizare a agregatelor, laminatorii combinatului siderurgic din Hune­doara au dat în primele 30 de zile ale lunii, peste plan, aproape 2.500 tone de blumuri­­şi tagle. Sporind indicii de utilizare a cuptoarelor şi maşinilor de şarjat, lucră­torii uzi­nei cocsochimice au livrat furnale­lor cu 2.159 tone de coc, metalur­gic mai mult decît era planificat. (Agerpres) In fabricile de unde a pornit chemarea pentru economii Ziarele de ieri au publicat chema­rea patriotică a colectivelor celor 8 întreprinderi din Capitală, care prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combus­tibil, energie etc., s-au angajat să realizeze în acest an economii de peste 16.000.000 lei. Angajamentele luate de colecti­vele celor 8 întreprinderi, în chema­rea adresată tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din ţară, sunt rodul unei mature chibzuinţe, al unor analize concrete şi exigen­te ale resurselor şi posibilităţilor fiecărui colectiv. Ele exprimă hotă­rîrea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de a traduce în viaţă ma­rile sarcini trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. In ca­drul unor adunări pe fabrici, fie­care colectiv şi-a centralizat propu­nerile şi angajamentele, care au fost apoi înscrise în chemarea publi­cată ieri în ziare. In cadrul acestor adunări, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii şi-au manifestat sentimen­tul de admiraţie şi mîndrie faţă de realizările obţinute de oamenii so­vietici şi faţă de perspectivele gran­dioase pe care le deschide planul septenal, dezbătut în Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Vorbitorii au subliniat faptul că lucrările Congre­sului constituie şi pentru oamenii muncii din ţara noastră un imbold spre noi victorii sub conducerea partidului. Cuvîntul metalurgiştilor de la „23 August" Joi, în jurul orelor 15, hala secţiei mecanică a marilor uzine metalur­gice ,,23 August“ din Capitală era arhiplină. Muncitorii din între­prindere se adunaseră pentru a-şi manifesta hotărîrea de a realiza cit mai mari economii peste plan în cursul acestui an. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tov. ing. Aurel Bozgan, directorul general al întreprinderii, a arătat că colectivul uzinei a dezbătut cu mult simţ de răspundere, în adunări de partid deschise şi în grupele sindi­cale, sarcinile de producţie ce-i stau în faţă în anul 1959 în lumina expu­nerii făcute de tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut. In ca­drul acestor dezbateri muncitorii, tehnicienii si inginerii au făcut aproape 1000 de propuneri preţioase privind realizarea produc­ţiei la un preţ de cost cît mai scăzut prin îmbunătăţirea tehnologiei pro­cesului de producţie, economisirea de materii prime, materiale, auxilia­re, combustibil, întărirea disciplinei în muncă etc. Realizarea în practică a tuturor propunerilor făcute — lu­cru la care s-a şi trecut — va face ca uzinele „23 August“ să obţină în acest an, peste plan, economii de peste 11 milioane lei. Maistrul Dumitru Scarlat, de la secţia forjă, luînd cuvîntul în cadrul consfătuirii a arătat, în aplauzele puternice ale celor prezenţi, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „23 August“ vor economisi în anul 1959, peste plan, 224 tone oţel, 170 tone fontă, 263 tone combustibil etc., în valoare de 6.630.000 lei. — Noi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din secţia turnătorie de oţel — a spus inginerul Ion Beiu — ne-am luat angajamentul ca prin reducerea simţitoare a procen­tului de rebuturi, creşterea indicilor AURELIA GOLIANU , NICOLAE BUZATU (Continuarea în pag. II-a, col. 5-7) Aspect de la adunarea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor Întreprinderii „Kirov", în care au fost discu­tate angajamentele luate în vederea realizării a cu­ mai multe economii. CONGRESUL AL XXI-lea AL P. C. U. S. Dezbaterile asupra raportului prezentat de tovarăşul N. S. HRUŞCIOV Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNA­TOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîn­­tarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în U­­niunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în proble­mele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folo­site îndeosebi în lumina noilor sar­cini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punct de ve­dere al conţinutului şi teritorial în­tre ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este nece­sară o mai bună cooperare între in­stitutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subso­lului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în pro­blema folosirii aburului cald subte­ran şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sinte­tice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cercetărilor ştiinţifice, precum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară spo­rirea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fie­care dintre ei să tindă spre obţine­rea de rezultate cit mai mari în cer­cetările sale. Ştiinţa sovietică tre­buie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi ce­rinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJ­­NEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Vorbitorul a relevat că în rapor­tul tov. N. S. Hruşciov sunt oglin­dite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sunt elaborate totodată probleme extrem de impor­tante ale ştiinţei imarxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succe­sele repurtate după cel de-al XX­­Iea Congres al partidului au apro­piat ţara de comunism. Baza ace­stor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite ne­abătut de marxism-leninism, pe care îl aplică în mod creator. L. I. Brejnev a vorbit apoi des­pre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de im­portante ramuri a industriei se in­vestesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderur­gie se proiectează lărgirea şi recon­struirea unor întreprinderi în func­ţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Sibe­ria de vest, Taiset şi altele. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la Cerepoveţ şi Orsk-Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de la­minate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că a­­ceastă sarcină este cît se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat urmă­torul exemplu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţi­une înainte de termen, iar constru­irea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantiere­lor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capa­cităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a sub­liniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pen­tru aceasta există posibilităţi uria­şe. S-a calculat de exemplu că pen­tru construirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o ca­pacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezervoare vor fi con­struite din beton armat, lucru pe deplin posibil şi indicat, se vor pu­tea economisi peste 1.500.000 tone de metal. Tot atîtea posibilităţi exis­tă şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia nava­lă, în industria petrolului şi gaze­lor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în con­tinuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din meto­dele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folo­sirea oxigenului. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. L. I. Brejnev a vorbit apoi des­pre sarcinile folosirii rezervelor în economia naţională şi îndeosebi în metalurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnale­lor şi cuptoarelor Martin, în condi­ţiile în care lucrează același număr de muncitori principali, este la noi cu 25-30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea mun­cii unui muncitor cu calificare me­die se constată că la noi producti­vitatea muncii este mai scăzută. A­­cest lucru se întîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrea­ză la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vor­bitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii mecanizării­­ şi automatizării în vederea îmbunătă­ţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. In încheierea cuvîntării sale, L.I. Brejnev a spus: In planul septenal şi-a găsit ex­presia experienţa de mulţi ani a partidului şi poporului în construc­ţia socialistă. Ni se deschid pers­pective admirabile în domeniul con­strucţiei economice şi culturale, pe toţi ne aşteaptă o muncă mare şi pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico-poli­­tic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe creatoare ale poporu­lui sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, se­cretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale con­strucţiei comuniste. Reorganizarea conducerii indus­triei, a spus ea, a îmbunătăţit sub­stanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noa­stre de muncă­­ s-a făcut mai mul­tă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai or­ganizată. Dar, în primul rînd, în a­­ceastă privinţă noi n-am făcut încă totul, iar in al doilea rînd, sarcini­le noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate in­tr-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătă­ţească activitatea uzinei şi calitatea producţiei ei. Pentru a controla activitatea eco­nomică în mod calificat, în cunos­(Continuare în pag. V-a) Conferinţe de partid Ieri şi-a început lucrările Confe­rinţa organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P.M.R. La conferinţă participă tovarăşii Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., tov. Leon­­tin Sălăjan, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R., miniştri. La deschiderea conferinţei a fost de faţă de asemenea tovarăşul Constantin Pîrvulescu, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R. Tot ieri şi-a început lucrările şi Conferinţa organizaţiei regionale de partid Stalin. La conferinţă participă tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. In cadrul conferinţelor delegaţii a­­nalizează activitatea depusă de comi­tetele de partid de la trecutele ale­geri şi pînă în prezent. In centrul dezbaterilor se află sarcinile trasate în expunerea făcută la Plenara C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Participanţii la ambele conferinţe şi-au însuşit cu entuziasm salutul frăţesc rostit de tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Colectiviştii din Dudeşti-Cioplea, regiunea Bucureşti, dau o mare aten­ţie culturii legumelor. Anul acesta ei vor cultiva 20 ha. cu legume, din care 15 ha. irigate. Numai din vînzarea legumelor pe bază de con­tracte cu statul, ei vor putea obţine 659.000 lei. Pentru producerea răsa­durilor necesare, colectiviştii amenajează 2.000 m.p. de răsadniţe. Pe o parte din răsadniţele amenajate pînă acum, se lucrează la repicatul legumelor timpurii, aşa cum se poate vedea din fotografie. (Foto M. Cioc) ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT: N. S. HRUŞCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U. R. S. S. pe anii 1959 ~ 1965 — Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. DIN SALA CONGRESULUI ESPRE SIBERIA Vă amintiţi ? „Sub cer de plumb întunecos, pe-un cimp plin de zăpadă...“ învăţate in şcoală, versurile în­chinate de Vasile Alecsandri luptă­torilor pentru democraţie din Rusia ţaristă evocau imaginea unei Sibe­­rii ermetice şi ostile, „fără drum, nici adăpost, nici zare“. Dar încă din primii ani ai puterii sovietice Lenin vorbea despre bo­găţiile acestui Răsărit puţin explo­rat şi aproape necunoscut ca despre una din marile resurse pe care le va avea de cucerit şi de folosit, pentru triumful ei, societatea cea nouă. Era chemarea la o operă uriaşă, de pio­nierat, fără precedent prin propor­ţiile ei. Ale cărei ______________ cele dinţii taloane au fost puse încă din timpul cinci­nalelor — la care abia acum, în septenal, ajun­­ge la ceea ce s-ar putea numi perioada ei de maturitate: din cifrele de control ale planului, din raportul tovarăşului Hruşciov, din relatările delegaţilor la Con­gres, se ridică o adevărată „simfo­nie siberiană“. Şi nu sunt acordu­rile sumbre ale unor tragice pustie­tăţi îngheţate, ci cintecul, dinamic, şi optimist, al creaţiei, al construc­ţiei, al omului stăpin pe sine, pe na­tură si pe viitor. Ceea ce in trecut făcea din Sibe­ria pămîntul vitreg al osînditilor nu era atît natura sau clima — despre farmecul lor au vorbit multi chiar dintre cei care au trăit acolo ani grei de exil — cu­ izolarea. Izolarea de civilizaţie, de cultură, de freamă­tul vieţii contemporane... Dar acum? A vorbit la Congres academicia­nul Mihail Lavrentiev despre sarci­nile stiinţei sovietice şi despre căile de a le realiza. Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.. Lavrentiev este preşedintele filialei de La Novosibirsk a acestei Acade­mii — şi expunerea lui a oglindit în mod firesc problemele care se dezbat în acest nou centru ştiinţific al Uniunii Sovietice, unde de apro­ximativ un an trăieşte şi lucrează împreună cu încă 12 academicieni şi 28 membri corespondenţi ai Aca­demiei. Referindu-se la bogăţiile încă ne­cercetate care se află în pămint ..sub picioarele noastre“. Lavrentiev povestea Congresului. ..Acum un an, o expediţie a ple­cat în Kamciatka pentru a studia posibilităţile de folosire a genzeri­­lor din peninsulă... Peste puţină vreme isi va începe activitatea o termocentrală care va funcţiona pe baza acestor resurse naturale a­­proape gratuite. Si toată Kamciatka poate fi încălzită cu asemenea ter­mocentrale...“­­Academicianul uita să amintească insă că a făcut parte­el insusi din această expediţie si că acolo i-a venit pentru prima dată gindul că ar trebui creat un mare centru siberian de cercetare ştiinţi­fică , academicianul Mihail Lavren­tiev, împreună cu academicienii Ser­­ghei Hristianovici şi Serghei Sobo­lev, sunt „autorii morali“ ai proiec­tului de înfiinţare a filialei din No­vosibirsk a Academiei, proiect care s-a bucurat de aprobarea entuziastă şi de sprijinul prompt al partidului). A vorbit preşedintele Consiliului Economic Regional Krasnoiarsk. P. Lomako despre bogăţiile fabu­_____________ loose — de la a­pele bătrînului Ie­­nisei pe care creş­te acum cea mai mare hidrocentra­lă a tării, pînă la­­­ bazinul carbonifer, recent descope­rit, si el cel mai mare din tară (re­zerve: trei trilioane tone). Si des­pre oamenii care construiesc cen­trala, minele, fabricile. A vorbit primul secretar al C.C. al Comsomolului V. Semiclastrii despre afluxul continuu şi entuziast al tineretului spre ţinuturile sibe­riene... A vorbit A. Aristov, îndeosebi despre întrecerea cu S.U.A. în do­meniul producţiei industriale, ana­­lizînd realizări şi posibilităţi încă nevalorificate, stări de fapt şi pers­pective. Un loc larg l-a consacrat Siberiei... La un moment dat, iro­­nizind şovăielile unui , specialist care a solicitat să mute la Rostov in­stitutul pe care îl conduce şi a cărui activitate e legată de producţia de maşini agricole, a replicat că, per­sonal, ar fi bucuros (cu atit mai mult cu cit Donul ii este cu deose­bire drag, cu cît are şi mulţime de prieteni prin părţile locului), dar... volumul lucrărilor nu va fi atit de mare ca la Moscova — vorbitorul a declarat: „Dacă grija pentru volu­mul lucrărilor te împiedică să pleci pe Donul liniştit, ai putea poate să te îndrepţi spre impetuosul lenisei — avem şi acolo producţie de ma­şini agricole. Şi acolo volumul lu­crărilor ar fi destul de mare ca să satisfacă posibilităţile institutului!“ în Siberia cea „fără drum, nici adăpost, nici zare“ — se circulă cu avioane TV, se construiesc hidro­centrale fără seamăn pe lume, gen­­zerii alimentează termocentrale, cresc centre de cercetare ştiinţifică. Şi asta este numai începutul viito­rului. FLORICA ŞELMARU : Moscova, 31 ianuarie 1959. De la corespondenta­ „Scinteii“ la Moscova

Next