Scînteia, aprilie 1959 (Anul 28, nr. 4487-4512)

1959-04-01 / nr. 4487

Nr. 4487 Pentru continua îmbunătăţire a activităţii gospodăriilor de stat (Urmare din pag. I-a) cinilor ce revin G.A.S. din hotărîrile şi directivele partidului şi guvernului şi a legilor statului. Datoria organizatorului de partid este de a munci activ pentru asigura­rea îndeplinirii planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, re­ducerea preţului de cost al produselor, livrarea către stat la timp şi în cele mai bune condiţii a întregii producţii­­marfă, pentru întărirea continuă a gospodăriilor agricole de stat şi dez­voltarea lor ca mari producătoare de cereale şi produse animale. In vede­rea realizării acestor obiective, el tre­buie să contribuie efectiv la organiza­rea bunei funcţionări a consiliului gospodăriei, să ajute pe director la îndeplinirea sarcinilor sale şi să mo­bilizeze întregul colectiv la înfăptui­rea măsurilor adoptate de conducere, să asigure îndrumarea politică a or­ganizaţiei sindicale, să o sprijine îndeaproape în organizarea întrecerii socialiste, în ţinerea cu regularitate a consfătuirilor de producţie etc. O preocupare de căpetenie a orga­nizatorului de partid din G.A.S. tre­buie să fie organizarea muncii politi­ce şi culturale de masă în rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor în mod deosebit pentru în­tărirea disciplinei în muncă, creşte­rea simţului, de răspundere faţă de sarcinile încredinţate, pentru îngrijirea şi apărarea bunurilor statului, împo­triva risipei, a delapidatorilor şi ori­căror elemente necinstite. Important este de asemenea ca or­ganizatorul de partid să se ocupe cu atenţie deosebită de selecţionarea, creşterea şi promovarea justă a ca­drelor de mecanizatori, ingineri şi tehnicieni, pentru ca în toate locurile cheie ale producţiei să fie oamenii cei mai capabili, care corespund din punct de vedere politic şi au o bună pregă­tire profesională; aceasta este o con­diţie esenţială , pentru dezvoltarea continuă a producţiei în G.A.S. Dată fiind însemnătatea secto­rului mecanic — centrul vital al gospodăriei de stat. Hotărîrea stabi­leşte înfiinţarea funcţiei de mecanic şef în cadrul secţiilor gospodăriilor agricole de stat. Mecanicii şefi din secţiile G.A.S., — selecţionaţi din rîn­dul celor mai buni secretari ai or­ganizaţiilor de bază şi membri ai co­mitetelor de partid din întreprinderi industriale, tovarăşi entuziaşti, căliţi în lupta cu greutăţile, cu o bună pregătire profesională ca mecanici — conduc direct munca de partid şi a organizaţiilor de masă, exercită con­trolul de partid asupra activităţii con­ducerii administrative în secţie. In calitate de conducător al sectorului me­canic, mecanicul şef din secţie răs­punde de buna întreţinere şi exploa­tare a utilajului, de folosirea tractoa­relor şi maşiniilor la întreaga lor ca­pacitate, de aplicarea metodelor înain­tate de muncă în vederea creşterii productivităţii muncii în toate sectoa-­­rele şi reducerea preţului de cost al produselor. Mecanicii şefi din secţii trebuie să devină animatorii întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţii, în lupta pentru producţii tot mai bogate, pentru rezultate eco­nomice tot mai bune. Pentru a da posibilitatea organiza­torilor de partid şi mecanicilor şefi din secţii să conducă mai bine munca de partid şi a asigura­ întărirea contro­lului de partid asupra întregii activi­tăţi a G.A.S., comitetele raionale de partid vor recomanda alegerea orga­nizatorilor de partid ca secretari ai organizaţiilor de bază din gospodă­riile respective, iar a mecanicilor şefi din secţii ca secretari ai organizaţiilor de bază sau organizatori ai grupelor de partid din secţiile în care au fost numiţi. Sarcinile organizatorilor de partid şi ale mecanicilor şefi din secţii sunt mari şi de răspundere, iar îndeplini­rea lor cere din partea acestora efor­turi deosebite. Depinde de dragostea şi entuziasmul cu care vor îmbrăţişa această muncă nouă, de hărnicia şi priceperea de care vor da dovadă în rezolvarea diferitelor probleme, de sirguinţa pe care o vor manifesta in însuşirea unor cunoştinţe cit mai te­meinice în domeniul agrotehnic, al mecanizării procesului de producţie şi al problemelor economice şi finan­ciare specifice gospodăriilor agricole de stat pentru ca ei să poată exer­cita cu competenţă conducerea şi con­trolul de partid. Tocmai întărirea con­trolului de partid este garanţia îmbu­nătăţirii continue a întregii activităţi a G.A.S., a îndeplinirii sarcinilor puse în faţa acestora de partid şi guvern. Acum, în întreaga ţară se desfă­şoară campania agricolă de primă­vară — etapă hotărîtoare în lupta pentru recolte mari în acest an. De aceea, fără nici o întîrziere, conduce­rea gospodăriilor de stat, întregul co­lectiv, să pornească efectiv la lucru pentru a asigura executarea în timpul cel mai scurt şi la un ni­vel agrotehnic înaintat a insămîn­­tărilor şi a celorlalte lucrări agri­cole de primăvară. Sarcina organi­zatorilor de partid şi a mecanicilor şefi din secţiile G.A.S. este de a orga­niza o largă muncă politică în rîndul mecanizatorilor, al tuturor lucrători­lor din gospodărie pentru folosirea la maximum a maşinilor şi tractoarelor, pentru aplicarea agrotehnicii înain­tate la lucrările de primăvară, ca încă în acest an să se obţină o cre­ştere simţitoare a producţiei. Traducînd în viaţă prevederile ho­­tărîrii, comitetele regionale şi ra­ionale de partid trebuie să selec­ţioneze cadre dintre cele mai bune pentru munca de organizatori de partid şi de mecanici şefi din sec­ţiile G. A. S., să le sprijine con­cret în rezolvarea diferitelor sarcini, să exercite un control permanent asupra muncii lor. Pentru ridicarea ni­velului de cunoştinţe în domeniul agriculturii al organizatorilor de par­tid şi mecanicilor şefi din secţii, co­mitetele regionale şi raionale de partid au sarcina să organizeze instructaje şi cursuri speciale. Trăgînd concluziile necesare din Ho­tărîrea partidului şi guvernului, or­ganele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, ale Departamentului gos­podăriilor agricole de stat trebuie să-şi îmbunătăţească metodele de con­ducere şi îndrumare a gospodăriilor, să exercite un control eficace al acti­vităţii acestora, să ia măsuri pentru rezolvarea operativă a diferitelor pro­bleme. Traducerea în viaţă a prevederilor Hotărîrii C.C. al partidului şi a Con­siliului de Miniştri cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conduce­rii şi controlului de partid şi a activi­tăţii economice în gospodăriile agri­cole de stat va duce la ridicarea sim­ţitoare a nivelului muncii în aceste importante unităţi agricole socialiste, va face să crească considerabil contri­buţia lor la alcătuirea fondului cen­tralizat de produse agricole al statu­lui, să sporească rolul lor în economia țării. SCINTEIA C. A. E. R. Colaborarea în domeniul construcţiilor Intre 19 şi 22 martie 1959 a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pen­tru construcţii din cadrul Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc (CA.E.R.) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii­ Populare Bul­garia, Republicii Cehoslovace, Re­publicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Popu­lare Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La şedinţă au luat parte ca obser­vatori reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice între ţările socialiste în domeniul construcţiilor. A fost analizată pro­blema nivelului indicilor economici din construcţii pentru anii 1950-1958 şi perspectivele pentru anii ce ur­mează în ţările participante la C.A.E.R. Şedinţa a adoptat o serie de pro­puneri , menite să contribuie la folo­sirea experienţei avansate în econo­mia construcţiilor, acumulată de ţă­rile participante. La şedinţă a fost definitivat şi complectat , planul de lucru al secţiei pentru anul 1950-1960 şi adoptate tematicile prevăzute în plan. Lucrările şedinţei au fost pătrun­se de spiritul de colaborare frăţeas­că, de înţelegere reciprocă şi de tendinţa de a contribui cu­ mai mult la îmbunătăţirea sectorului de con­strucţii şi la rezolvarea rapidă a sar­cinii economice de bază a ţărilor noastre. (Agerpres) -0*0- FOTBAL Juniorii români au învins juniorii englezi cu 2-1 (1-1) SOFIA 31 (Agerpres). — Turneul internaţional de fotbal U.E.F.A. rezer­vat echipelor de juniori a continuat marţi în opt oraşe bulgare cu disputa­rea meciurilor din preliminarii. Echipa R. P. Româno a învins cu scorul de 2-1 (1-1) reprezentativa Angliei. După cum transmite corespondentul Agenţiei bulgare de presă BTA, jocul a fost de un excelent nivel tehnic şi a prilejuit o luptă sportivă pasionantă. Echipa noastră a luptat frumos în acest meci, a prestat un joc tehnic care i-a adus un succes de prestigiu. Tot în cadrul seriei B din care face parte şi echipa noastră Grecia a între­cut Turcia cu 3-2. In clasamentul gru­pei conduce Italia cu 6 puncte, urmată de R.P. Romina cu 4 puncte, Grecia 4 puncte, Anglia şi Turcia 1 punct. Joi fotbaliştii romîni susţin întîlnirea cu reprezentativa Italiei. I­NFORMAŢII • Cu prilejul celei de-a 150-a ani­versări­­a naşterii scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale“ din Bucureşti a prezentat marţi seara în sa­la Comedia, piesa „Revi­zorul“ a marelui clasic al literaturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost a­­ceeaşi în care comedia „Revizorul“ s-a bucurat de um­ deosebit succes la Mos­cova cu­­prilejul turneului întreprins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Ga­ragiale“ în Uniunea Sovietică. • Cu acelaşi prilej Teatrul Naţio­nal „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat marţi seara un spectacol fes­tiv cu comedia „Căsătoria“. • Marţi seara a sosit în Capitală dl. Sterlin W. Cole, director general al Agenţiei internaţionale pentru energia atomică, însoţit de d-nii Johan Halber­­stadt şi Witold Lisowski, funcţionari ai agenţiei. La sosire pe aeroportul Băneasa oaspetele a fost întâmpinat de acade­micienii Horia Hulubei şi Şerban Ţi­­teicn, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Comitetului pentru energia nucleară al R­P. Române. • In zilele de 28 şi 29 martie la Ins­titutul de mine din Petroşani s au des­făşurat lucrările celei de a 5-a sesiuni ştiinţifice studenţeşti. Au fost prezen­tate un număr important de referate şi comunicări legate de problema dezvol­tării bazinului carbonifer al Văii Jiu­lui. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă ADAS din 31 mar­tie 1959 au ieşit următoarele opt com­binaţii de litere : A. J.U. B.O.U. G.A.B. H.Y.U. B. A.W. I.X.H. N.D.J. G.Z.R. (Agerpres) Din trecutul de luptă al mişcării muncitoreşti din ţara noastră S-au împlinit 30 de ani de la moar­tea lui Ion Fonaghi, erou al clasei muncitoare, fiu credincios al po­porului, care şi-a închinat, întreaga sa viaţă cauzei eliberării celor ex­ploataţi şi asupriţi. Ion Fonaghi s-a născut în anul 1900 în comuna Marghita-Bihor, însetat de învăţătură, a izbutit, în ciuda lipsurilor şi greutăţi­lor, să-şi termine liceul, dorind să ajungă apoi inginer constructor. El se avîntă cu înflăcărare în lupta pentru victoria revoluţiei proletare din Ungaria, iar după înăbuşirea în sînge a acesteia, urmărit pentru ac­tivitatea sa revoluţionară, se în­toarce în patrie. în anul 1923, el devine membru al Partidului Comunist Român. Primind sarcina de a reorganiza organizaţiile U.T.C. din Arad, se dovedeşte un conducător priceput ; munceşte cu pasiune pentru educarea comunistă a tinerilor, insuflîndu-le interesul pentru studiul marxism-leninismu­­lui, încredere nestrămutată în vic­toria clasei muncitoare, luptînd pen­tru formarea lor ca patrioţi înflă­căr­iţi şi ca internaţionalişti con-, secvenţi, în condiţiile grele ale ilegalităţii. Fonaghi asigură difuzarea materia­lelor de propagandă ale partidului în diferite centre ale ţării, organi­zează, împreună cu alţi tovarăşi, o tipografie ilegală la Oradea, apoi la Tg. Mureş. In martie 1926, tipogra­fia este descoperită de Siguranţă, iar Fonaghi arestat. El este con­damnat la 5 ani de temniţă şi tri­mis la Doftana.­in închisoare, îi a­­jută pe tovarăşii întemniţaţi să studieze marxism-leninismul; el în­suşi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele, începe să scrie un studiu de econo­mie politică. Regimul de exterminare fizică din închisoare, torturile îndurate în fai­moasa secţie „H“, îi distrug insă sănătatea. El se îmbolnăveşte grav şi, lipsit de orice ajutor medical, moare la sfirşitul lunii martie 1929. 30 de ani de la moartea lui Ion Fonaghi şi de la Congresul Sindicatelor Unitare Moartea lui Ion Fonaghi a fost o crimă premeditată şi realizată cu sînge rece de odiosul regim burghe­­zo-moşieresc. Tocmai în acele zile urma să în­ceapă la Timişoara Congresul Sin­dicatelor Unitare. După cum se ştie, aducerea timpului neînsufleţit al lui Fonaghi la Timişoara şi înmormîn­­tarea lui a slujit Siguranţei drept pretext pentru a lovi în mişcarea sindicală. Organizînd Congresul Sindicatelor Unitare, în preajma izbucnirii crizei economice din 1929—1933, partidul comunist urmărea făurirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta pentru satisfacerea revendică­rilor ei economice şi politice, pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, zdrobirea influen­ţei oportuniste din mişcarea sindi­cală. Cu toată atmosfera de teroare, cu toate manevrele unor elemente re­formiste, Congresul s-a desfăşurat într-un spirit de combativitate revo­luţionară. Respingînd linia împăciuirii cu burghezia, Congresul a chemat masele muncitoare la luptă îm­potriva ofensivei patronale, la in­tensificarea acţiunilor greviste pen­tru ziua de muncă de 8 ore, pentru stabilirea unui nivel minim de sala­rii. Congresul a avut totodată un pronunţat caracter politic. El a stabi­lit ca sarcini importante ale miş­cării sindicale lupta pentru liber­tatea de organizare şi întrunire, pentru legalizarea P.C.R. şi a orga­nizaţiilor revoluţionare de masă, pentru amnistie generală, politică şi militară, s-a ridicat cu hotărâre îm­potriva politicii criminale a clase­lor dominante de pregătire a răz­boiului antisovietic. Congresul a su­bliniat necesitatea refacerii unităţii sindicale, pe baza recunoaşterii principiului luptei de clasă şi a so­lidarităţii internaţionale a proleta­riatului. Hotărîrile Congresului au provo­cat furia guvernului reacţionar. Dez­lănţuind o represiune cruntă împo­triva participanţilor la Congres, or­­donînd arestarea a sute de munci­tori, care au fost bătuţi şi schin­giuiţi în mod sălbatic, guvernul a decretat totodată „dizolvarea“ sin­dicatelor unitare, a interzis presa sindicală. Cu un deosebit zel au a­­jutat Siguranţa statului burghezo­­moşieresc să lovească atunci mişca­rea sindicală elementele trădătoare aflate în solda ei. Teroarea dezlănţuită de guvern n-a putut însă să frîneze voinţa de luptă a clasei muncitoare, condusă de partid. Numai după cîteva luni, a izbucnit puternica grevă de la Lu­peni, urmată de alte greve şi acţiuni ale clasei muncitoare, care au cul­minat cu eroicele lupte ale cefe­riştilor şi petroliştilor din ianuarie­­februarie 1933. In anii care au urmat, partidul nostru, mobilizînd masele în frunte cu clasa muncitoare, a condus cu succes lupta pentru zdrobi­rea claselor exploatatoare, pen­tru instaurarea puterii poporului muncitor. Mişcarea sindicală, uni­tă pe baza ideologiei revolu­ţionare marxist-leniniste, s-a do­vedit un reazim de nădejde al par­tidului în lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune oamenilor muncii, pentru înflorirea patriei so­cialiste. Construind cu succes, sub conducerea partidului, orînduirea socialistă, poporul nostru transfor­mă în realitate idealurile scumpe pentru care au luptat și și-au dat viata multi dintre cei mai buni fii ai poporului. Stupăritul este o ramură renta- H bilă pentru gospodăria colec- gi tivă „Drumul Belşugului“ cu­ Si­muna Bujoreni, raionul Rîmnicu­­l Vâlcea. Ca urmare a rezultate-­­ lor bune obţinute, colectiviştii­­ au mărit numărul stupilor la 154­­ familii. In fotografie, Colecti-­n vista Maria Covaci, controlează­­ atent ramele din stupi. (Foto M. Cioc) . Tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu ciştiguri şi libretelor de economii cu ciştiguri La 31 martie 1959 a avut loc în ora­şul Piteşti tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. Cu acest prilej au cîştigat : 75.000 lei obligaţiunea cu seria 01866 nr. 33 50.000 lei obligaţiunea cu seria 20340 nr. 16. Cîte 25.000 lei fiecare din obligaţiu­nile : Seria 07357 nr. 31; seria 14639 nr. 11; seria 23045 nr. 25. Cîte 10.000 lei fiecare din obligaţiu­nile : Seria 03740 nr. 04; seria 05717 nr. 05; seria 10886 nr. 19; seria 15472 nr. 49; seria 16061 nr. 44. Obligaţiunile ale căror serii au termi­naţia 193 nr. 35 şi 281 nr. 03 au cîşti­gat fiecare cîte 5.000 lei. Obligaţiunile ale căror serii au ter­minaţia 17 nr. 26 şi 64­ nr. 13 au cîşti­­gat fiecare cîte 1.000 iei. In total au fost atribuite 560 cîştiguri in valoare de 1.000.000 lei. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare la această tragere, parti­ci­pă din oficiu la tragerea la sorţi ur­mătoare. In primele 10 zile ale fiecărei lumi, obligaţiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală , fără diferenţă de preţ. ★ Tot la 31 martie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu câştiguri. Au ieşit cîştigătoare libretele ale că­ror numere au următoarele terminaţii ■ 427 cu 250 la sută; 569 cu 200 la sută; 002; 124; 202; 339; 664; 738; 827; 928 cu 100 la sută. Toate câştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la această tragere. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii cu ciştiguri, va avea loc la 30 iunie 1959. T­ELEGRAME EXTERNE încheierea lucrărilor celui de-al A­l vl-lea Congres al P. C. din Marea Britanie LONDRA 31 (Agerpres).­­ TASS. La 30 martie s-au încheiat lucrările Congresului al XXVI-lea al Partidu­lui Comunist din M­area Britanie. Congresul a marcat influența cres­­cîndă a partidului comunist în mişcarea muncitorească engleză, lu­cru dovedit printre altele de fap­tul că numai d­in ultimul an în rîn­­durile partidului au intrat a­­proximativ 3.500 de membri noi, în special muncitori din diferite ra­muri ale industriei. In şedinţa de închidere, delegaţii la congres au aprobat în unanimi­tate rezoluţia pe marginea raportu­lui politic al Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie. Cuvintul de închidere a fost rostit de Harry Pollitt, preşedintele Comi­tetului Executiv al Partidului Co­munist din Marea Britanie. Delegaţii la congres au intonat imnul partidului „Internaţionala“. PRINCIPALA LINIE DE DEZVOLTARE A ŞTIINŢEI SOVIETICE MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite :" La Moscova s-a deschis cea de-a 17-a sesiune a Consiliului de coordonare a activităţii ştiinţifice a academiilor de ştiinţe ale republi­cii unionale şi a filialelor Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Acad. Aleksandr Nesmeianov, pre­şedintele Consiliului de coordonare, a rostit o amplă cuvîntare la sesiu­ne. Principala linie de dezvoltare a ştiinţei sovietice, a spus el, constă în concentrarea tuturor forţelor şi mijloacelor în vederea soluţionării sarcinilor ştiinţifice de cea mai mare importanţă, trasate de Congresul al XXI-lea al partidului. Acad. Nesmetanov a arătat că pla­nul de perspectivă prevede un nivel cu mult mai ridicat decât înainte de cooperare­a forţelor ştiinţifice ale diferitelor republici in principalele orientări ale cercetărilor şi o repar­tiţie raţională a funcţiilor între aca­demii. Acad. Aleksandr Topolev a pre­zentat un referat asupra bazelor ştiinţifice ale preparării compuşilor macromoleculari. Acad. Viktor Ambarţumian, pre­şedintele Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Armene, astronom cu renume mondial, a prezentat apoi un referat cu privire la dezvoltarea astrono­miei extragalactice — o ramură nouă a ştiinţei astronomice. O LINIE AUTOMATĂ PENTRU CONTROLUL MAŞINILOR MOSCOVA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : Maşini şi linii automate se pot vedea azi în întreprinderile din toate ramurile industriale. N-a existat însă pînă în prezent o linie automa­tă care să îndeplinească operaţiile de control şi de încercare a unor maşini şi agregate întregi. O aseme­nea linie a apărut recent pentru prima dată la uzina „Dinamo“ din Moscova". Ea a fost proiectată de inginerul Serghei Trufanov. Linia este menită să controleze şi să în­cerce motoarele electrice care con­stituie producţia de bază a uzinei. Circa 30 motoare se mişcă concomi­tent pe banda rulantă care leagă în­tre ele diferitele verigi ale liniei au­tomate. Cînd ajunge la prima veri­gă, motorul intră automat la opera­ţia de rodare a rulmenţilor, care du­rează 30 de minute. Continuîndu-şi drumul pe banda rulantă motorul ajunge la un alt punct experimen­tal care îi pune la încercare viteza şi aşa mai departe pina cind moto­rul este încercat la toate operaţiile. Dacă aparatura descoperă vreun de­fect banda se opreşte, controlul fiind înştiinţat de o sonerie. Motorul de­fect este scos şi linia automată îşi continuă lucrul. FABRICI DE EGRENAT BUMBAC IN COLHOZURI MOSCOVA 31 (Agerpres). — O serie de colhozuri din R.S.S Uzbecă îşi construiesc fabrici de egrenat bumbac. Iniţiativa creării primei fabrici de acest fel a pornit de la Kamrakul Tursunkulov, preşedin­tele colhozului „Steaua Orientului", de trei ori Erou al muncii socialiste". Colhozul „Steaua Orientului“ va produce anul acesta, conform, planu­lui, 5.000 tone de bumbac. Dacă ar fi dat statului producţia sub formă de bumbac brut, colhozul ar fi pri­mit 15,5 milioane ruble. Dar aceeaşi cantitate de bumbac, vîndută sub formă de fire, puf şi seminţe va adu­ce un venit cu 2 milioane de ruble mai mare. Colhoznicii vor putea lu­­cra in gospodăria obştească întregul an, nu numai în timpul sezonului agricol, ceea ce va duce la o nouă creştere a nivelului lor de trai. Iniţiativa lui Tursunkulov a fost îmbrăţişată de zeci de arteluri. „CEASORNICUL VORBITOR“ MOSCOVA 3 (Agerpres).­­ Una dintre uzinele din regiunea econo­mică Sverdlov a început să producă „ceasornice vorbitoare“ bazate pe principiul magnetic. Principalul in aparatura ceasornicului îl constituie un cilindru magnetic pe care sunt înregistrate toate cele 24 de ore şi apoi separat cele 60 de minute. Fiecare oră şi minut sunt înregis­trate pe cite o linie proprie. Cilin­drul fiind pus în legătură cu întreg mecanismul ceasornicului se invirte în timp ce pe linie alunecă ace mag­netice care recepţionează sunetele. Formînd numărul de telefon al cea­sornicului vorbitor, omul ascultă fraza recepţionată de ac in acel mom­ent. In viitorul apropiat va începe pro­ducţia ceasornicelor vorbitoare care vor da nu numai timpul ii vor co­munica omului şi repertoriul cine­­matografelor şi alte informații. Știri din -----0*0—— Pentru eliberarea lui Alvaro Cunhal! PARIS 31 (Agerpres). — In Portu­galia se desfăşoară o largă mişcare pentru eliberarea lui Alvaro Cun­hal, secretar al Partidului Comunist Portughez, arestat acum zece ani. Ziarul „l’Humanité“ relatează că sute de personalităţi de diferite ten­dinţe politice au semnat un apel lansat de 92 cunoscuţi oameni poli­­tici, scriitori, avocaţi, profesori, foşti miniştri şi de preşedintele şi secre­tarul Ligii drepturilor omului. In apel se cere ca Cunhal să fie elibe­rat, sau cel puţin să i se permită să-şi aleagă domiciliul într-o altă ţară. „Astăzi, arată „l’Humanité“, după zece ani de la arestare şi trei ani de la terminarea pedepsei, Cunhal continuă să fie ţinut în mod arbitrar în închisoare, izolat şi bolnav“. „L’Humanité“ arată de asemenea că în ultimele zile poliţia portughe­ză a operat noi arestări în rândul membrilor Partidului Comunist Por­tughez și al conducătorilor acestuia. Cînd toţi pun umărul... (Urmare din pag. 1­ a) fetele executive regional şi raionale, colectivele de acţiune alcătuite în general din deputaţii sfaturilor populare, comunişti şi fără partid, au reuşit prin activitatea lor să mo­bilizeze sute de mii de cetăţeni, să le întărească încrederea în pro­priile lor posibilităţi şi, mai ales, să le canalizeze entuziasmul spre lucrări de primă necesitate. Şi iată că, în urma muncii acestor colective, regiunea Cluj s-a îmbogă­ţit cu o nouă uzină electrică la Teaca-Bistriţa, cu un nou cinemato­graf la Luduş, cu nenumărate şcoli noi, cu internate, parcuri, cu reţele electrice şi de radioficare. Moţii din Ciuruleasa Cîmpenii şi-au construit un dispensar medical, deputaţii din Perişor-Zagra-Năsăud se mîn­­dresc cu cele 80.000 cărămizi fabri­cate de oamenii satului lor pentru şcoala cea nouă, iar gospodarii din Iacobeni Turda, satul Soporul, au dreptul să se fălească pentru faptul că mulţi dintre ei, urmînd exemplul deputaţilor Făgădar Alexandru, Szatmary Alexandru, Săbii Ion şi alţii, au contribuit cu sume de bani şi muncă voluntară la construirea şcolii. Activitatea colectivelor de acţiune a legat mai puternic sfaturile popu­lare de realităţi, a întărit dorinţa oamenilor muncii de a-şi aduce con­tribuţia lor personală la înfăptuirea lucrărilor de interes obştesc. Perspectiv« Am drumeţit cîteva zile prin sa­tele şi oraşele regiunii. Am văzut internatul şcolii medii din Beclean şi căminul cultural din Rebişoara­­-Năsăud, valea desfundată de la Cor­­vineşti şi podul peste Arieş din Bis­­tra, fîntîna de la Morlaca şi „cen­trul“ Huedinului şi­ al Gherlei unde în locul barăcilor şi magherniţelor s-au ivit clădiri şi parcuri. Pretutin­deni ne incintă rivna pe care o pun oamenii în ceea ce clădesc. La Lopadea Nouă, raionul Aiud, am întîlnit trei deputaţi : Turszi Ludovic, Dondoş loan şi Rusu loan, care cereau sfatului comunal să nu mai neglijeze satul Bagău. Că nu-i just să se facă lucrări numai în cen­tru, că „sintem­ altfel de oameni a­­cum, şi nu mai stăm cu fruntea în pămînt!“, justifica unul din ei. Intr-adevăr, cei ce se gîndesc să-şi sumece mînecile să clădească şcoli şi cămine culturale, dispensare şi internate, sînt altfel de oameni, mai puternici, însetaţi de lumină şi fru­museţe, hotărîţi, harnici şi conşti­enţi de cerinţele şi vrednicia lor. Omul zilelor noastre are cerinţe noi de care-şi dă seama şi pentru satisfacerea cărora ştie să pună el însuşi umărul. El vădeşte conştiinţă cetăţenească şi un nou mod de a gîndi şi de a trăi. Setea aceasta de mai multă cul­tură, de mai multă civilizaţie, ţiş­­nită spontan din sufletele a milioa­ne de oameni care au trăit în întu­neric sub burghezie, a solicitat şi so­licită in mod permanent interesul şi sprijinul puterii locale de stat. Iniţiativele cetăţeneşti găsesc ecou în comitetele executive ale sfaturi­lor populare şi se bucură din plin de sprijinul lor. Pentru anul 1959, Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular regional Cluj a luat din vreme măsuri de a­­sigurare a materialelor de construc­ţii necesare lucrărilor ce se vor rea­liza în cursul acestui an. 2.500.000 cărămizi, 320.000 bucăţi ţiglă, 1.400 tone ciment apoi var, cherestea, ta­­blă zincată, bitum etc, aşteaptă să fie utilizate. Sute de noi construcţii se vor ri­dica şi în acest an. 15 localităţi ru­rale trecute în subordonare orăşe­nească se vor urbaniza: Ciunga, Uioara de Sus, Abrud sat, Ocna- Dej, Viişoara, Li­viu Rebreanu, Stî­­na au devenit odată cu primăvara şantiere ale muncii voluntare. Şcolile se vor lărgi cu 102 săli noi de clasă. Căminele culturale noi se vor dubla sau tripla, centrele de raion, care mai sunt comune, se vor înfrumuseţa şi se vor moderniza. Tot mai atrăgătoare vor deveni lo­calităţile bailneo-clmatice. întreaga regiune este astăzi fră­­mîntată de întrecerea între raioane. Chemarea raionului Năsăud a avut răsunetul dorit astfel că deputaţii din toată regiunea, comuniştii şi oa­meni fără partid, desfăşoară o vie muncă de agitaţie în rândurile ma­selor. In raionul Bistriţa, de pildă, deputaţii comunali au ţinut în cursul anului trecut 506 consfătuiri cu cetăţenii, iar comitetele execu­tive 31 de adunări populare. Da, cifrele deşi par reci şi obiec­tive, vorbesc cu înflăcărare despre noul care s-a născut şi se dezvoltă în conştiinţa omului de astăzi. Şi totuşi... Iţi vine să te întrebi trecînd în revistă succesele : oare nu s-ar fi putut face şi mai mult ?... S-au pla­nificat pe anul 1958 1731 lucrări noi şi 931 reparaţii. S-au realizat din ele 1.121 lucrări noi şi 735 reparaţii. Lipsă de fonduri ? Nu ! Există la bancă o sumă de lei 4.459.839 care nu s-a cheltuit anul trecut. Atunci ? înseamnă că a existat undeva o în­cetineală. Şi pare-se că tocmai acolo unde se dă conturul şi specificul fiecărei construcţii în parte, adică la serviciul de proiectări. Or, cînd ai la îndemînă forţa uriaşă şi do­rinţa de muncă a atîtor sute de mii de oameni, nu e păcat să laşi ca parte din ea să se irosească fără f­olos ? Cetăţenii regiunii Cluj pot obţine realizări mult mai mari decit cele de pînă acum. Au toate condiţiile pentru aceasta: fonduri, braţe de muncă, materiale şi dragoste, multă dragoste de muncă şi de viaţă nouă­­ la a cărei construcţie participă din toată inima. Plenara D. C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN BATOR 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia Mon­­tame, între 27 şi 30 martie 1959 a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Plenara a adoptat hotărîrile corespunzătoare pe marginea celor două puncte aflate pe ordinea de zi; 1) Raportul tovarășului J. Teden­­bal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. și concluziile care se des­prind din acest congres pentru acti­vitatea P.P.R.M. ; 2) Raportul tova­rășului L. Tende, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.P.R.M., pre­şedinte al Comisiei de Stat a Plani­ficării a R.P. Mongole . Cu privire la introducerea unor modificări in­­ planul trienal de dezvoltare a R.P. Mongole pe anii 1958—1960, Plenara l-a scos pe D. Damba din funcţia de al doilea secretar al C.C. al partidului, alegind în această funcţie pe L. Tende. Plenara a hotărât de asemenea alte schimbări în componenţa Biroului Politic şi a Secretariatului C.C. al P.P.R.M. -----pro----­ Sesiunea Marelui Hural Popular al R. P. Mongole ULAN BATOR 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 martie, la Ulan Bator şi-a început lucrările cea de-a 3-a sesiune a Marelui Hural Popular al R.P. Mongole. La deschi­derea sesiunii au asistat conducăto­rii partidului şi ai guvernului R.P. Mongole, membri ai corpului diplo­matic, ziarişti mongoli şi străini. In cadrul sesiunii este examinată legea cu privire la planul trienal de dez­voltare a economiei naţionale şi a culturii R.P. Mongole pe anii 1958— 1960 şi bugetul de stat pe exerciţiul 1959. Raportul la prima problemă a fost prezentat de L. Tende, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­­nişti al R.P. Mongole şi preşedintele Comisiei de Stat a Planificării a R.P. Mongole. Tende a declarat că toate modifi­cările aduse directivelor pentru pla­nul trien 1 au devenit posibile nu­mai datorită ajutorului crescînd a­­cordat de U.R.S.S., R.P. Chineză şi celelalte ţări socialiste frăţeşti, da­torită creşterii puterii întregului la­găr socialist. ULAN BATOR 31 (Agerpres).­­ TASS transmite : Sesiunea Marelui Hural Popular continuă să discute proiectul planului trienal de dezvol­tare a economiei naţionale a Mon­golei, în cuvîntările deputaţilor se sub­liniază îndeosebi importanţa întă­ririi economico-organizatorice a uniu­nilor agricole şi a ridicării conştiin­ţei socialiste a membrilor lor. Preşedintele Comisiei pentru Afa­cerile Externe a Marelui Hural Popular, deputatul Jarga’saihan a declarat la sesiune că baza politicii externe a Mongoliei este menţinerea şi întărirea păcii. De aceea, a spus el, noi vom dezvolta şi mai mult relaţiile frăţeşti cu U.R.S.S. şi cu ce­lelalte ţări socialiste. Relaţiile de prietenie ale Mongoliei cu India şi Birmania s-au întărit considerabil. Poporul mongol a spus Jargaisai han este vital interesat în menţine­rea păcii. De aceea el cere interzi­cerea experimentării şi folosirii ar­mei nucleare. Pa* “S'

Next