Scînteia, aprilie 1959 (Anul 28, nr. 4487-4512)
1959-04-01 / nr. 4487
Nr. 4487 Pentru continua îmbunătăţire a activităţii gospodăriilor de stat (Urmare din pag. I-a) cinilor ce revin G.A.S. din hotărîrile şi directivele partidului şi guvernului şi a legilor statului. Datoria organizatorului de partid este de a munci activ pentru asigurarea îndeplinirii planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, livrarea către stat la timp şi în cele mai bune condiţii a întregii producţiimarfă, pentru întărirea continuă a gospodăriilor agricole de stat şi dezvoltarea lor ca mari producătoare de cereale şi produse animale. In vederea realizării acestor obiective, el trebuie să contribuie efectiv la organizarea bunei funcţionări a consiliului gospodăriei, să ajute pe director la îndeplinirea sarcinilor sale şi să mobilizeze întregul colectiv la înfăptuirea măsurilor adoptate de conducere, să asigure îndrumarea politică a organizaţiei sindicale, să o sprijine îndeaproape în organizarea întrecerii socialiste, în ţinerea cu regularitate a consfătuirilor de producţie etc. O preocupare de căpetenie a organizatorului de partid din G.A.S. trebuie să fie organizarea muncii politice şi culturale de masă în rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor în mod deosebit pentru întărirea disciplinei în muncă, creşterea simţului, de răspundere faţă de sarcinile încredinţate, pentru îngrijirea şi apărarea bunurilor statului, împotriva risipei, a delapidatorilor şi oricăror elemente necinstite. Important este de asemenea ca organizatorul de partid să se ocupe cu atenţie deosebită de selecţionarea, creşterea şi promovarea justă a cadrelor de mecanizatori, ingineri şi tehnicieni, pentru ca în toate locurile cheie ale producţiei să fie oamenii cei mai capabili, care corespund din punct de vedere politic şi au o bună pregătire profesională; aceasta este o condiţie esenţială , pentru dezvoltarea continuă a producţiei în G.A.S. Dată fiind însemnătatea sectorului mecanic — centrul vital al gospodăriei de stat. Hotărîrea stabileşte înfiinţarea funcţiei de mecanic şef în cadrul secţiilor gospodăriilor agricole de stat. Mecanicii şefi din secţiile G.A.S., — selecţionaţi din rîndul celor mai buni secretari ai organizaţiilor de bază şi membri ai comitetelor de partid din întreprinderi industriale, tovarăşi entuziaşti, căliţi în lupta cu greutăţile, cu o bună pregătire profesională ca mecanici — conduc direct munca de partid şi a organizaţiilor de masă, exercită controlul de partid asupra activităţii conducerii administrative în secţie. In calitate de conducător al sectorului mecanic, mecanicul şef din secţie răspunde de buna întreţinere şi exploatare a utilajului, de folosirea tractoarelor şi maşiniilor la întreaga lor capacitate, de aplicarea metodelor înaintate de muncă în vederea creşterii productivităţii muncii în toate sectoa-rele şi reducerea preţului de cost al produselor. Mecanicii şefi din secţii trebuie să devină animatorii întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţii, în lupta pentru producţii tot mai bogate, pentru rezultate economice tot mai bune. Pentru a da posibilitatea organizatorilor de partid şi mecanicilor şefi din secţii să conducă mai bine munca de partid şi a asigura întărirea controlului de partid asupra întregii activităţi a G.A.S., comitetele raionale de partid vor recomanda alegerea organizatorilor de partid ca secretari ai organizaţiilor de bază din gospodăriile respective, iar a mecanicilor şefi din secţii ca secretari ai organizaţiilor de bază sau organizatori ai grupelor de partid din secţiile în care au fost numiţi. Sarcinile organizatorilor de partid şi ale mecanicilor şefi din secţii sunt mari şi de răspundere, iar îndeplinirea lor cere din partea acestora eforturi deosebite. Depinde de dragostea şi entuziasmul cu care vor îmbrăţişa această muncă nouă, de hărnicia şi priceperea de care vor da dovadă în rezolvarea diferitelor probleme, de sirguinţa pe care o vor manifesta in însuşirea unor cunoştinţe cit mai temeinice în domeniul agrotehnic, al mecanizării procesului de producţie şi al problemelor economice şi financiare specifice gospodăriilor agricole de stat pentru ca ei să poată exercita cu competenţă conducerea şi controlul de partid. Tocmai întărirea controlului de partid este garanţia îmbunătăţirii continue a întregii activităţi a G.A.S., a îndeplinirii sarcinilor puse în faţa acestora de partid şi guvern. Acum, în întreaga ţară se desfăşoară campania agricolă de primăvară — etapă hotărîtoare în lupta pentru recolte mari în acest an. De aceea, fără nici o întîrziere, conducerea gospodăriilor de stat, întregul colectiv, să pornească efectiv la lucru pentru a asigura executarea în timpul cel mai scurt şi la un nivel agrotehnic înaintat a insămîntărilor şi a celorlalte lucrări agricole de primăvară. Sarcina organizatorilor de partid şi a mecanicilor şefi din secţiile G.A.S. este de a organiza o largă muncă politică în rîndul mecanizatorilor, al tuturor lucrătorilor din gospodărie pentru folosirea la maximum a maşinilor şi tractoarelor, pentru aplicarea agrotehnicii înaintate la lucrările de primăvară, ca încă în acest an să se obţină o creştere simţitoare a producţiei. Traducînd în viaţă prevederile hotărîrii, comitetele regionale şi raionale de partid trebuie să selecţioneze cadre dintre cele mai bune pentru munca de organizatori de partid şi de mecanici şefi din secţiile G. A. S., să le sprijine concret în rezolvarea diferitelor sarcini, să exercite un control permanent asupra muncii lor. Pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe în domeniul agriculturii al organizatorilor de partid şi mecanicilor şefi din secţii, comitetele regionale şi raionale de partid au sarcina să organizeze instructaje şi cursuri speciale. Trăgînd concluziile necesare din Hotărîrea partidului şi guvernului, organele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, ale Departamentului gospodăriilor agricole de stat trebuie să-şi îmbunătăţească metodele de conducere şi îndrumare a gospodăriilor, să exercite un control eficace al activităţii acestora, să ia măsuri pentru rezolvarea operativă a diferitelor probleme. Traducerea în viaţă a prevederilor Hotărîrii C.C. al partidului şi a Consiliului de Miniştri cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat va duce la ridicarea simţitoare a nivelului muncii în aceste importante unităţi agricole socialiste, va face să crească considerabil contribuţia lor la alcătuirea fondului centralizat de produse agricole al statului, să sporească rolul lor în economia țării. SCINTEIA C. A. E. R. Colaborarea în domeniul construcţiilor Intre 19 şi 22 martie 1959 a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CA.E.R.) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii Populare Bulgaria, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La şedinţă au luat parte ca observatori reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice între ţările socialiste în domeniul construcţiilor. A fost analizată problema nivelului indicilor economici din construcţii pentru anii 1950-1958 şi perspectivele pentru anii ce urmează în ţările participante la C.A.E.R. Şedinţa a adoptat o serie de propuneri , menite să contribuie la folosirea experienţei avansate în economia construcţiilor, acumulată de ţările participante. La şedinţă a fost definitivat şi complectat , planul de lucru al secţiei pentru anul 1950-1960 şi adoptate tematicile prevăzute în plan. Lucrările şedinţei au fost pătrunse de spiritul de colaborare frăţească, de înţelegere reciprocă şi de tendinţa de a contribui cu mai mult la îmbunătăţirea sectorului de construcţii şi la rezolvarea rapidă a sarcinii economice de bază a ţărilor noastre. (Agerpres) -0*0- FOTBAL Juniorii români au învins juniorii englezi cu 2-1 (1-1) SOFIA 31 (Agerpres). — Turneul internaţional de fotbal U.E.F.A. rezervat echipelor de juniori a continuat marţi în opt oraşe bulgare cu disputarea meciurilor din preliminarii. Echipa R. P. Româno a învins cu scorul de 2-1 (1-1) reprezentativa Angliei. După cum transmite corespondentul Agenţiei bulgare de presă BTA, jocul a fost de un excelent nivel tehnic şi a prilejuit o luptă sportivă pasionantă. Echipa noastră a luptat frumos în acest meci, a prestat un joc tehnic care i-a adus un succes de prestigiu. Tot în cadrul seriei B din care face parte şi echipa noastră Grecia a întrecut Turcia cu 3-2. In clasamentul grupei conduce Italia cu 6 puncte, urmată de R.P. Romina cu 4 puncte, Grecia 4 puncte, Anglia şi Turcia 1 punct. Joi fotbaliştii romîni susţin întîlnirea cu reprezentativa Italiei. INFORMAŢII • Cu prilejul celei de-a 150-a aniversăria naşterii scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti a prezentat marţi seara în sala Comedia, piesa „Revizorul“ a marelui clasic al literaturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost aceeaşi în care comedia „Revizorul“ s-a bucurat de um deosebit succes la Moscova cuprilejul turneului întreprins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Garagiale“ în Uniunea Sovietică. • Cu acelaşi prilej Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat marţi seara un spectacol festiv cu comedia „Căsătoria“. • Marţi seara a sosit în Capitală dl. Sterlin W. Cole, director general al Agenţiei internaţionale pentru energia atomică, însoţit de d-nii Johan Halberstadt şi Witold Lisowski, funcţionari ai agenţiei. La sosire pe aeroportul Băneasa oaspetele a fost întâmpinat de academicienii Horia Hulubei şi Şerban Ţiteicn, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Comitetului pentru energia nucleară al RP. Române. • In zilele de 28 şi 29 martie la Institutul de mine din Petroşani s au desfăşurat lucrările celei de a 5-a sesiuni ştiinţifice studenţeşti. Au fost prezentate un număr important de referate şi comunicări legate de problema dezvoltării bazinului carbonifer al Văii Jiului. • La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 martie 1959 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : A. J.U. B.O.U. G.A.B. H.Y.U. B. A.W. I.X.H. N.D.J. G.Z.R. (Agerpres) Din trecutul de luptă al mişcării muncitoreşti din ţara noastră S-au împlinit 30 de ani de la moartea lui Ion Fonaghi, erou al clasei muncitoare, fiu credincios al poporului, care şi-a închinat, întreaga sa viaţă cauzei eliberării celor exploataţi şi asupriţi. Ion Fonaghi s-a născut în anul 1900 în comuna Marghita-Bihor, însetat de învăţătură, a izbutit, în ciuda lipsurilor şi greutăţilor, să-şi termine liceul, dorind să ajungă apoi inginer constructor. El se avîntă cu înflăcărare în lupta pentru victoria revoluţiei proletare din Ungaria, iar după înăbuşirea în sînge a acesteia, urmărit pentru activitatea sa revoluţionară, se întoarce în patrie. în anul 1923, el devine membru al Partidului Comunist Român. Primind sarcina de a reorganiza organizaţiile U.T.C. din Arad, se dovedeşte un conducător priceput ; munceşte cu pasiune pentru educarea comunistă a tinerilor, insuflîndu-le interesul pentru studiul marxism-leninismului, încredere nestrămutată în victoria clasei muncitoare, luptînd pentru formarea lor ca patrioţi înflăcăriţi şi ca internaţionalişti con-, secvenţi, în condiţiile grele ale ilegalităţii. Fonaghi asigură difuzarea materialelor de propagandă ale partidului în diferite centre ale ţării, organizează, împreună cu alţi tovarăşi, o tipografie ilegală la Oradea, apoi la Tg. Mureş. In martie 1926, tipografia este descoperită de Siguranţă, iar Fonaghi arestat. El este condamnat la 5 ani de temniţă şi trimis la Doftana.in închisoare, îi ajută pe tovarăşii întemniţaţi să studieze marxism-leninismul; el însuşi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele, începe să scrie un studiu de economie politică. Regimul de exterminare fizică din închisoare, torturile îndurate în faimoasa secţie „H“, îi distrug insă sănătatea. El se îmbolnăveşte grav şi, lipsit de orice ajutor medical, moare la sfirşitul lunii martie 1929. 30 de ani de la moartea lui Ion Fonaghi şi de la Congresul Sindicatelor Unitare Moartea lui Ion Fonaghi a fost o crimă premeditată şi realizată cu sînge rece de odiosul regim burghezo-moşieresc. Tocmai în acele zile urma să înceapă la Timişoara Congresul Sindicatelor Unitare. După cum se ştie, aducerea timpului neînsufleţit al lui Fonaghi la Timişoara şi înmormîntarea lui a slujit Siguranţei drept pretext pentru a lovi în mişcarea sindicală. Organizînd Congresul Sindicatelor Unitare, în preajma izbucnirii crizei economice din 1929—1933, partidul comunist urmărea făurirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta pentru satisfacerea revendicărilor ei economice şi politice, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, zdrobirea influenţei oportuniste din mişcarea sindicală. Cu toată atmosfera de teroare, cu toate manevrele unor elemente reformiste, Congresul s-a desfăşurat într-un spirit de combativitate revoluţionară. Respingînd linia împăciuirii cu burghezia, Congresul a chemat masele muncitoare la luptă împotriva ofensivei patronale, la intensificarea acţiunilor greviste pentru ziua de muncă de 8 ore, pentru stabilirea unui nivel minim de salarii. Congresul a avut totodată un pronunţat caracter politic. El a stabilit ca sarcini importante ale mişcării sindicale lupta pentru libertatea de organizare şi întrunire, pentru legalizarea P.C.R. şi a organizaţiilor revoluţionare de masă, pentru amnistie generală, politică şi militară, s-a ridicat cu hotărâre împotriva politicii criminale a claselor dominante de pregătire a războiului antisovietic. Congresul a subliniat necesitatea refacerii unităţii sindicale, pe baza recunoaşterii principiului luptei de clasă şi a solidarităţii internaţionale a proletariatului. Hotărîrile Congresului au provocat furia guvernului reacţionar. Dezlănţuind o represiune cruntă împotriva participanţilor la Congres, ordonînd arestarea a sute de muncitori, care au fost bătuţi şi schingiuiţi în mod sălbatic, guvernul a decretat totodată „dizolvarea“ sindicatelor unitare, a interzis presa sindicală. Cu un deosebit zel au ajutat Siguranţa statului burghezomoşieresc să lovească atunci mişcarea sindicală elementele trădătoare aflate în solda ei. Teroarea dezlănţuită de guvern n-a putut însă să frîneze voinţa de luptă a clasei muncitoare, condusă de partid. Numai după cîteva luni, a izbucnit puternica grevă de la Lupeni, urmată de alte greve şi acţiuni ale clasei muncitoare, care au culminat cu eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuariefebruarie 1933. In anii care au urmat, partidul nostru, mobilizînd masele în frunte cu clasa muncitoare, a condus cu succes lupta pentru zdrobirea claselor exploatatoare, pentru instaurarea puterii poporului muncitor. Mişcarea sindicală, unită pe baza ideologiei revoluţionare marxist-leniniste, s-a dovedit un reazim de nădejde al partidului în lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune oamenilor muncii, pentru înflorirea patriei socialiste. Construind cu succes, sub conducerea partidului, orînduirea socialistă, poporul nostru transformă în realitate idealurile scumpe pentru care au luptat și și-au dat viata multi dintre cei mai buni fii ai poporului. Stupăritul este o ramură renta- H bilă pentru gospodăria colec- gi tivă „Drumul Belşugului“ cu Simuna Bujoreni, raionul Rîmnicul Vâlcea. Ca urmare a rezultate- lor bune obţinute, colectiviştii au mărit numărul stupilor la 154 familii. In fotografie, Colecti-n vista Maria Covaci, controlează atent ramele din stupi. (Foto M. Cioc) . Tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu ciştiguri şi libretelor de economii cu ciştiguri La 31 martie 1959 a avut loc în oraşul Piteşti tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. Cu acest prilej au cîştigat : 75.000 lei obligaţiunea cu seria 01866 nr. 33 50.000 lei obligaţiunea cu seria 20340 nr. 16. Cîte 25.000 lei fiecare din obligaţiunile : Seria 07357 nr. 31; seria 14639 nr. 11; seria 23045 nr. 25. Cîte 10.000 lei fiecare din obligaţiunile : Seria 03740 nr. 04; seria 05717 nr. 05; seria 10886 nr. 19; seria 15472 nr. 49; seria 16061 nr. 44. Obligaţiunile ale căror serii au terminaţia 193 nr. 35 şi 281 nr. 03 au cîştigat fiecare cîte 5.000 lei. Obligaţiunile ale căror serii au terminaţia 17 nr. 26 şi 64 nr. 13 au cîştigat fiecare cîte 1.000 iei. In total au fost atribuite 560 cîştiguri in valoare de 1.000.000 lei. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare la această tragere, participă din oficiu la tragerea la sorţi următoare. In primele 10 zile ale fiecărei lumi, obligaţiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală , fără diferenţă de preţ. ★ Tot la 31 martie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu câştiguri. Au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii ■ 427 cu 250 la sută; 569 cu 200 la sută; 002; 124; 202; 339; 664; 738; 827; 928 cu 100 la sută. Toate câştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la această tragere. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii cu ciştiguri, va avea loc la 30 iunie 1959. TELEGRAME EXTERNE încheierea lucrărilor celui de-al Al vl-lea Congres al P. C. din Marea Britanie LONDRA 31 (Agerpres). TASS. La 30 martie s-au încheiat lucrările Congresului al XXVI-lea al Partidului Comunist din Marea Britanie. Congresul a marcat influența crescîndă a partidului comunist în mişcarea muncitorească engleză, lucru dovedit printre altele de faptul că numai din ultimul an în rîndurile partidului au intrat aproximativ 3.500 de membri noi, în special muncitori din diferite ramuri ale industriei. In şedinţa de închidere, delegaţii la congres au aprobat în unanimitate rezoluţia pe marginea raportului politic al Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie. Cuvintul de închidere a fost rostit de Harry Pollitt, preşedintele Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie. Delegaţii la congres au intonat imnul partidului „Internaţionala“. PRINCIPALA LINIE DE DEZVOLTARE A ŞTIINŢEI SOVIETICE MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite :" La Moscova s-a deschis cea de-a 17-a sesiune a Consiliului de coordonare a activităţii ştiinţifice a academiilor de ştiinţe ale republicii unionale şi a filialelor Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Acad. Aleksandr Nesmeianov, preşedintele Consiliului de coordonare, a rostit o amplă cuvîntare la sesiune. Principala linie de dezvoltare a ştiinţei sovietice, a spus el, constă în concentrarea tuturor forţelor şi mijloacelor în vederea soluţionării sarcinilor ştiinţifice de cea mai mare importanţă, trasate de Congresul al XXI-lea al partidului. Acad. Nesmetanov a arătat că planul de perspectivă prevede un nivel cu mult mai ridicat decât înainte de cooperarea forţelor ştiinţifice ale diferitelor republici in principalele orientări ale cercetărilor şi o repartiţie raţională a funcţiilor între academii. Acad. Aleksandr Topolev a prezentat un referat asupra bazelor ştiinţifice ale preparării compuşilor macromoleculari. Acad. Viktor Ambarţumian, preşedintele Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Armene, astronom cu renume mondial, a prezentat apoi un referat cu privire la dezvoltarea astronomiei extragalactice — o ramură nouă a ştiinţei astronomice. O LINIE AUTOMATĂ PENTRU CONTROLUL MAŞINILOR MOSCOVA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : Maşini şi linii automate se pot vedea azi în întreprinderile din toate ramurile industriale. N-a existat însă pînă în prezent o linie automată care să îndeplinească operaţiile de control şi de încercare a unor maşini şi agregate întregi. O asemenea linie a apărut recent pentru prima dată la uzina „Dinamo“ din Moscova". Ea a fost proiectată de inginerul Serghei Trufanov. Linia este menită să controleze şi să încerce motoarele electrice care constituie producţia de bază a uzinei. Circa 30 motoare se mişcă concomitent pe banda rulantă care leagă între ele diferitele verigi ale liniei automate. Cînd ajunge la prima verigă, motorul intră automat la operaţia de rodare a rulmenţilor, care durează 30 de minute. Continuîndu-şi drumul pe banda rulantă motorul ajunge la un alt punct experimental care îi pune la încercare viteza şi aşa mai departe pina cind motorul este încercat la toate operaţiile. Dacă aparatura descoperă vreun defect banda se opreşte, controlul fiind înştiinţat de o sonerie. Motorul defect este scos şi linia automată îşi continuă lucrul. FABRICI DE EGRENAT BUMBAC IN COLHOZURI MOSCOVA 31 (Agerpres). — O serie de colhozuri din R.S.S Uzbecă îşi construiesc fabrici de egrenat bumbac. Iniţiativa creării primei fabrici de acest fel a pornit de la Kamrakul Tursunkulov, preşedintele colhozului „Steaua Orientului", de trei ori Erou al muncii socialiste". Colhozul „Steaua Orientului“ va produce anul acesta, conform, planului, 5.000 tone de bumbac. Dacă ar fi dat statului producţia sub formă de bumbac brut, colhozul ar fi primit 15,5 milioane ruble. Dar aceeaşi cantitate de bumbac, vîndută sub formă de fire, puf şi seminţe va aduce un venit cu 2 milioane de ruble mai mare. Colhoznicii vor putea lucra in gospodăria obştească întregul an, nu numai în timpul sezonului agricol, ceea ce va duce la o nouă creştere a nivelului lor de trai. Iniţiativa lui Tursunkulov a fost îmbrăţişată de zeci de arteluri. „CEASORNICUL VORBITOR“ MOSCOVA 3 (Agerpres). Una dintre uzinele din regiunea economică Sverdlov a început să producă „ceasornice vorbitoare“ bazate pe principiul magnetic. Principalul in aparatura ceasornicului îl constituie un cilindru magnetic pe care sunt înregistrate toate cele 24 de ore şi apoi separat cele 60 de minute. Fiecare oră şi minut sunt înregistrate pe cite o linie proprie. Cilindrul fiind pus în legătură cu întreg mecanismul ceasornicului se invirte în timp ce pe linie alunecă ace magnetice care recepţionează sunetele. Formînd numărul de telefon al ceasornicului vorbitor, omul ascultă fraza recepţionată de ac in acel moment. In viitorul apropiat va începe producţia ceasornicelor vorbitoare care vor da nu numai timpul ii vor comunica omului şi repertoriul cinematografelor şi alte informații. Știri din -----0*0—— Pentru eliberarea lui Alvaro Cunhal! PARIS 31 (Agerpres). — In Portugalia se desfăşoară o largă mişcare pentru eliberarea lui Alvaro Cunhal, secretar al Partidului Comunist Portughez, arestat acum zece ani. Ziarul „l’Humanité“ relatează că sute de personalităţi de diferite tendinţe politice au semnat un apel lansat de 92 cunoscuţi oameni politici, scriitori, avocaţi, profesori, foşti miniştri şi de preşedintele şi secretarul Ligii drepturilor omului. In apel se cere ca Cunhal să fie eliberat, sau cel puţin să i se permită să-şi aleagă domiciliul într-o altă ţară. „Astăzi, arată „l’Humanité“, după zece ani de la arestare şi trei ani de la terminarea pedepsei, Cunhal continuă să fie ţinut în mod arbitrar în închisoare, izolat şi bolnav“. „L’Humanité“ arată de asemenea că în ultimele zile poliţia portugheză a operat noi arestări în rândul membrilor Partidului Comunist Portughez și al conducătorilor acestuia. Cînd toţi pun umărul... (Urmare din pag. 1 a) fetele executive regional şi raionale, colectivele de acţiune alcătuite în general din deputaţii sfaturilor populare, comunişti şi fără partid, au reuşit prin activitatea lor să mobilizeze sute de mii de cetăţeni, să le întărească încrederea în propriile lor posibilităţi şi, mai ales, să le canalizeze entuziasmul spre lucrări de primă necesitate. Şi iată că, în urma muncii acestor colective, regiunea Cluj s-a îmbogăţit cu o nouă uzină electrică la Teaca-Bistriţa, cu un nou cinematograf la Luduş, cu nenumărate şcoli noi, cu internate, parcuri, cu reţele electrice şi de radioficare. Moţii din Ciuruleasa Cîmpenii şi-au construit un dispensar medical, deputaţii din Perişor-Zagra-Năsăud se mîndresc cu cele 80.000 cărămizi fabricate de oamenii satului lor pentru şcoala cea nouă, iar gospodarii din Iacobeni Turda, satul Soporul, au dreptul să se fălească pentru faptul că mulţi dintre ei, urmînd exemplul deputaţilor Făgădar Alexandru, Szatmary Alexandru, Săbii Ion şi alţii, au contribuit cu sume de bani şi muncă voluntară la construirea şcolii. Activitatea colectivelor de acţiune a legat mai puternic sfaturile populare de realităţi, a întărit dorinţa oamenilor muncii de a-şi aduce contribuţia lor personală la înfăptuirea lucrărilor de interes obştesc. Perspectiv« Am drumeţit cîteva zile prin satele şi oraşele regiunii. Am văzut internatul şcolii medii din Beclean şi căminul cultural din Rebişoara-Năsăud, valea desfundată de la Corvineşti şi podul peste Arieş din Bistra, fîntîna de la Morlaca şi „centrul“ Huedinului şi al Gherlei unde în locul barăcilor şi magherniţelor s-au ivit clădiri şi parcuri. Pretutindeni ne incintă rivna pe care o pun oamenii în ceea ce clădesc. La Lopadea Nouă, raionul Aiud, am întîlnit trei deputaţi : Turszi Ludovic, Dondoş loan şi Rusu loan, care cereau sfatului comunal să nu mai neglijeze satul Bagău. Că nu-i just să se facă lucrări numai în centru, că „sintem altfel de oameni acum, şi nu mai stăm cu fruntea în pămînt!“, justifica unul din ei. Intr-adevăr, cei ce se gîndesc să-şi sumece mînecile să clădească şcoli şi cămine culturale, dispensare şi internate, sînt altfel de oameni, mai puternici, însetaţi de lumină şi frumuseţe, hotărîţi, harnici şi conştienţi de cerinţele şi vrednicia lor. Omul zilelor noastre are cerinţe noi de care-şi dă seama şi pentru satisfacerea cărora ştie să pună el însuşi umărul. El vădeşte conştiinţă cetăţenească şi un nou mod de a gîndi şi de a trăi. Setea aceasta de mai multă cultură, de mai multă civilizaţie, ţişnită spontan din sufletele a milioane de oameni care au trăit în întuneric sub burghezie, a solicitat şi solicită in mod permanent interesul şi sprijinul puterii locale de stat. Iniţiativele cetăţeneşti găsesc ecou în comitetele executive ale sfaturilor populare şi se bucură din plin de sprijinul lor. Pentru anul 1959, Comitetul executiv al Sfatului popular regional Cluj a luat din vreme măsuri de asigurare a materialelor de construcţii necesare lucrărilor ce se vor realiza în cursul acestui an. 2.500.000 cărămizi, 320.000 bucăţi ţiglă, 1.400 tone ciment apoi var, cherestea, tablă zincată, bitum etc, aşteaptă să fie utilizate. Sute de noi construcţii se vor ridica şi în acest an. 15 localităţi rurale trecute în subordonare orăşenească se vor urbaniza: Ciunga, Uioara de Sus, Abrud sat, Ocna- Dej, Viişoara, Liviu Rebreanu, Stîna au devenit odată cu primăvara şantiere ale muncii voluntare. Şcolile se vor lărgi cu 102 săli noi de clasă. Căminele culturale noi se vor dubla sau tripla, centrele de raion, care mai sunt comune, se vor înfrumuseţa şi se vor moderniza. Tot mai atrăgătoare vor deveni localităţile bailneo-clmatice. întreaga regiune este astăzi frămîntată de întrecerea între raioane. Chemarea raionului Năsăud a avut răsunetul dorit astfel că deputaţii din toată regiunea, comuniştii şi oameni fără partid, desfăşoară o vie muncă de agitaţie în rândurile maselor. In raionul Bistriţa, de pildă, deputaţii comunali au ţinut în cursul anului trecut 506 consfătuiri cu cetăţenii, iar comitetele executive 31 de adunări populare. Da, cifrele deşi par reci şi obiective, vorbesc cu înflăcărare despre noul care s-a născut şi se dezvoltă în conştiinţa omului de astăzi. Şi totuşi... Iţi vine să te întrebi trecînd în revistă succesele : oare nu s-ar fi putut face şi mai mult ?... S-au planificat pe anul 1958 1731 lucrări noi şi 931 reparaţii. S-au realizat din ele 1.121 lucrări noi şi 735 reparaţii. Lipsă de fonduri ? Nu ! Există la bancă o sumă de lei 4.459.839 care nu s-a cheltuit anul trecut. Atunci ? înseamnă că a existat undeva o încetineală. Şi pare-se că tocmai acolo unde se dă conturul şi specificul fiecărei construcţii în parte, adică la serviciul de proiectări. Or, cînd ai la îndemînă forţa uriaşă şi dorinţa de muncă a atîtor sute de mii de oameni, nu e păcat să laşi ca parte din ea să se irosească fără folos ? Cetăţenii regiunii Cluj pot obţine realizări mult mai mari decit cele de pînă acum. Au toate condiţiile pentru aceasta: fonduri, braţe de muncă, materiale şi dragoste, multă dragoste de muncă şi de viaţă nouă la a cărei construcţie participă din toată inima. Plenara D. C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN BATOR 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia Montame, între 27 şi 30 martie 1959 a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Plenara a adoptat hotărîrile corespunzătoare pe marginea celor două puncte aflate pe ordinea de zi; 1) Raportul tovarășului J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. și concluziile care se desprind din acest congres pentru activitatea P.P.R.M. ; 2) Raportul tovarășului L. Tende, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării a R.P. Mongole . Cu privire la introducerea unor modificări in planul trienal de dezvoltare a R.P. Mongole pe anii 1958—1960, Plenara l-a scos pe D. Damba din funcţia de al doilea secretar al C.C. al partidului, alegind în această funcţie pe L. Tende. Plenara a hotărât de asemenea alte schimbări în componenţa Biroului Politic şi a Secretariatului C.C. al P.P.R.M. -----pro---- Sesiunea Marelui Hural Popular al R. P. Mongole ULAN BATOR 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 martie, la Ulan Bator şi-a început lucrările cea de-a 3-a sesiune a Marelui Hural Popular al R.P. Mongole. La deschiderea sesiunii au asistat conducătorii partidului şi ai guvernului R.P. Mongole, membri ai corpului diplomatic, ziarişti mongoli şi străini. In cadrul sesiunii este examinată legea cu privire la planul trienal de dezvoltare a economiei naţionale şi a culturii R.P. Mongole pe anii 1958— 1960 şi bugetul de stat pe exerciţiul 1959. Raportul la prima problemă a fost prezentat de L. Tende, primvicepreşedinte al Consiliului de Minişti al R.P. Mongole şi preşedintele Comisiei de Stat a Planificării a R.P. Mongole. Tende a declarat că toate modificările aduse directivelor pentru planul trien 1 au devenit posibile numai datorită ajutorului crescînd acordat de U.R.S.S., R.P. Chineză şi celelalte ţări socialiste frăţeşti, datorită creşterii puterii întregului lagăr socialist. ULAN BATOR 31 (Agerpres). TASS transmite : Sesiunea Marelui Hural Popular continuă să discute proiectul planului trienal de dezvoltare a economiei naţionale a Mongolei, în cuvîntările deputaţilor se subliniază îndeosebi importanţa întăririi economico-organizatorice a uniunilor agricole şi a ridicării conştiinţei socialiste a membrilor lor. Preşedintele Comisiei pentru Afacerile Externe a Marelui Hural Popular, deputatul Jarga’saihan a declarat la sesiune că baza politicii externe a Mongoliei este menţinerea şi întărirea păcii. De aceea, a spus el, noi vom dezvolta şi mai mult relaţiile frăţeşti cu U.R.S.S. şi cu celelalte ţări socialiste. Relaţiile de prietenie ale Mongoliei cu India şi Birmania s-au întărit considerabil. Poporul mongol a spus Jargaisai han este vital interesat în menţinerea păcii. De aceea el cere interzicerea experimentării şi folosirii armei nucleare. Pa* “S'