Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-10 / nr. 4545
Pag. 2 însemnări pe marginea unei consfătuiri DESPRE MAGAZINE ŞI CUMPĂRĂTURI Recent, la redacţia ziarului nostru a avut loc o consfătuire. Au participat deputaţi, gospodine, membre ale echipelor de control obştesc şi alţi cetăţeni din raionul Griviţa Roşie din Capitală. S-a discutat despre felul cum organizaţiile comerciale din raion se ocupă de buna aprovizionare şi deservire a locuitorilor. In mintea unora denumirile de Străuleşti, Dămăroaia, Bucureştii Noi evocă încă nişte cartiere uitate în întuneric şi mizerie, cu străzi desfundate şi gropi de gunoaie. Magazine ? Cîteva răzleţiţe la distanţe de kilometri. Despre schimbările petrecute în ultimii ani au vorbit, aproape fără excepţie, toţi participanţii la discuţii. Să ne oprim însă la magazine. Pentru informare , o cifră : în raion există astăzi peste 500 magazine. Unităţi noi s-au deschis şi se deschid în continuare în cartierele cele mai îndepărtate : în str. 9 Mai, în str. Stănileşti, în piaţa 16 Februarie etc. De asemenea, numai anul trecut s-au deschis 41 noi centre de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti : marochinărie, reparaţii radio, prestări de servicii şi multe altele. O atenţie deosebită din acest punct de vedere s-a acordat, pe drept cuvînt, cartierului C.I.R.-Steaua, cartierului noilor blocuri de pe Bd. Bucureştii Noi. In magazinele mari, moderne, omul găseşte ceea ce-i este necesar. Despre aprovizionare... Gospodinele întîmpină însă cîteodată şi unele greutăţi. „Sînt bine aprovizionate magazinele noastre. N-avem de ce ne plînge — spunea tov. Teodora Macarie. Dar cu Aprozarul din piaţa „Romînia Muncitoare“ avem necazuri. Marfa vine tîrziu, pe la 9—10 dimineaţa- Care gospodină poate să aştepte atîta şi să vină acasă cu cumpărăturile abia pe la ora 11“ ? Acelaşi lucru a spus Iov Mazura despre unitatea Aprozar din str. Izbiceni nr. 34. Care să fie Cauza ? Conducerea filialei Aprozar din raionul Griviţa Roşie nu priveşte cu destul spirit de răspundere sarcinile ce-i revin de a asigura o bună aprovizionare a populaţiei cu toate sortimentele, de a asigura aducerea acestora la timp în unităţile de desfacere. Deşi există un număr suficient de maşini, acestea fie că sunt cerute cu întîrziere de către centrele de achiziţii sau gospodăriile de stat din regiune, fie că sunt trimise cu întârziere să ridice marfa. La G.A.S. Mogoşoaia, de pildă, au stat neridicate, la începutul acestei luni, timp de două zile, 200 kg. conopidă şi 500 kg. cireşe, pe care Aprozarul nu s-a grăbit să le aducă Alteori, manevrarea mărfurilor din depozitul central spre unităţi durează de asemenea foarte mult. Toate acestea întîrzie aducerea mărfurilor în magazinele de desfacere. Şi iată cum neglijenţa şi munca prost organizată favorizează elementele particulare, care nu scapă o astfel de ocazie pentru a specula pe cumpărători. In comerţul cu legume, mai mult decit în oricare alt sector, operativitatea joacă un rol hotărîtor. Oare conducerea filialei Aprozar Griviţa Roşie n-a aflat încă acest lucru ? Există condiţii ca anul acesta aprovizionarea cu legume a populaţiei să fie mulţumitoare. Esenţialul este ca lucrurile să fie temeinic organizate, ca oamenii să muncească cu suflet şi interes. Lăudînd eforturile a numeroase colective pentru deservirea conştiincioasă a cumpărătorilor, pentru încetăţenirea unei atitudini atente, civilizate, faţă de aceştia, vorbitorii au mai atras atenţia asupra atitudinii necorespunzătoare a unor vînzători de la centrele de carne, care nu respectă dispoziţia de a vinde pe calităţi. Şi — adăugăm noi — din partea organelor comerciale, este necesară o mai mare preocupare pentru asigurarea unui sortiment complect de numere şi modele la confecţii, încălţăminte, textile, ciorapi, articole pentru copii. Piedici în această direcţie nu există. ...şi deservire Participanţii la consfătuire au ridicat, pe bună dreptate, şi unele probleme legate de amplasarea magazinelor. Aşa, de pildă, s-a arătat că gospodinele din carierul Străuleşti — cartier cu o populaţie numeroasă şi care dispune de o serie întreagă de magazine — trebuie să meargă o distanţă mare pentru a ajunge la unicul magazin Aprozar din cartier, care este supraaglomerat. Este,, fără îndoială, insuficient, după cum insuficiente sunt şi cele două centre Aprozar din cartierul Dămăroaia. organele de resort sint datoare să ţină seama de criticile cetăţenilor şi să ia măsuri pentru crearea unor condiţii cit mai bune de deservire a populaţiei cu asemenea produse. Cu spirit gospodăresc, participanţii la consfătuire au criticat manifestările de tărăgănare birocratică ale unor organe raionale în rezolvarea unor probleme de interes mai larg. De ce nu se sezisează nimeni că piaţa „România Muncitoare“, începută cu vreo doi ani în urmă, nu este terminată încă azi, că localul pentru un centru de umplut sifoane din piaţa 16 Februarie stă de mai mulţi ani nefolosit pentru că nu s-a adus utilajul cuvenit ? Mult s-a vorbit şi despre centrele de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Dacă în unele cartiere, aşa cum s-a arătat, aceste centre sunt masate, în altele, în schimb abia de găseşti cîteva. Iată ce povestea deputatul Constantin Marinescu : ,,Un cetăţean care dorea să-şi clădească o sobă m-a rugat să mă interesez unde ar putea să-şi procure materialele necesare. Am aflat: centrul cel mai „apropiat“ se afla pe str. Lizeanu, în cartierul Obor. Neavînd încotro, omul s-a dus acolo. Dar este oare firesc să fie aşa ? Fără îndoială că nu“. Tovarăşul Marinescu are dreptate. După cum au avut dreptate şi acei vorbitori care au arătat că în cartierul pieţii „Corpînia Muncitoare“ lipsesc centre de reparaţii de încălţăminte, cele existente fiind supraaglomerate. De asemenea, în cartierul fabricii „Boleslaw Bierut“ nu există nici un centru de reparaţii de tîmplărie şi altele. Or, trebuie recunoscut că toate acestea se pot rezolva fără eforturi deosebite. Aşa cum faptele o dovedesc, uneori organele comerciale şi oile cooperaţiei meşteşugăreşti scapă din vedere un lucru şi anume, că unităţile de deservire trebuie să fie înfiinţate la îndemîna populaţiei, că numărul lor nu poate compensa o amplasare nejustă. Ridicarea de noi cartiere muncitoreşti trebuie însoţită cu mai multă operativitate şi spirit de răspundere, de crearea şi amenajarea unităţilor comerciale şi meşteşugăreşti necesare, bine aprovizionate, şi care să asigure deservirea conştiincioasă şi operativă a oamenilor muncii. MARIA CALIN SONTEIA Cetăţenii din raza comunei Groşi, raionul Aleşd, regiunea Oradea, s-au hotărît să construiască un pod peste Crişul Repede, prin contribuţie şi muncă voluntară. In felul acesta podul va fi realizat cu mult mai puţine cheltuieli decit se prevăzuse iniţial. In felografie, noul pod peste Crișul Repede, care va fi un curînd terminat. • • Pe şantierele cramelor de la Tohani şi Valea Clhigărească Construcţia modernelor crame de la Tohani şi Valea Călugărească, regiunea Ploeşti — crame destinate vinificării şi păstrării a aproximativ 450 vagoane vin pe an — se desfăşoară rapid. Lucrîndu-se in schimburi permanente, s-a reuşit ca la Valea Călugărească să se execute fundaţiile halelor de vinificare, stocaj şi subproduse. De asemenea, la Tohani, deşi lucrările au început mai tirziu, s-a realizat o bună parte din fundaţiile cramei. Cramele urmează să fie terminate şi date în folosinţă pînă în toamnă. 0*0-------------- ♦♦♦ Cititorii ! Autorităţile Iaşi 1. Vinovate sunt organele locale C.F.R. , staţia Ploeşti Nord şi centrul de reparare şi etanşare de la rafinărie. Vinovaţii — printre care controlorul de sector Nicolae Ionescu, şefii de revizie Petre Stoica, Mihai Ghidei şi alţii — au fost sancţionaţi. Vagoanele-cazane au fost scoase de pe linia moartă şi trimise la staţia Ploeşti-Triaj pentru a fi puse la punct. (Direcţia regională căi ferate Bucureşti). 2. Sezisarea tov. Vlad Dănilă a fost cercetată de secţia sănătate şi prevederi sociale a sfatului popular raional. Intr-adevăr, infirmiera Maria Vlad nu are, faţă de bolnavi, o conduită corespunzătoare. In consecinţă, nefiind la prima abatere ea a fost aspru sancţionată. (Sfatul popular al raionului Bistriţa). 3. Tov. Alexandru Opriţă are dreptate. Cabinetul tehnic al întreprinderii de telecomunicaţii Câmpina n-a avut, o vreme, conducător, din care pricină dosarele de Inovaţii au stat necercetate. Vina acestei situaţii o poartă tov. Panait Nicolau, inginer şef al întreprinderii, care a fost sancţionat pentru acest lucru. S-au luat măsuri pentru rezolvarea grabnică a propunerii tov. Alexandru Opriţă. (Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei). 4. Din neglijenţa unui salariat, Mihai Munteanu, de la Oficiul de prevederi sociale al oraşului Piatra Neamţ, dosarul de premiere al tovarăşei Aneta Scurtu s-a rătăcit. Funcţionarul neglijent a fost sancționat, iar tovarășei Scurtu i s-a achitat premiul unic de stat. (Sfatul popular al regiunii Bacău). se viseaza . Anul trecut staţia C.F.R.Ploeşti Nord a trimis la rafinăria nr. 2 Ploeşti trei vagoanecazane pentru a fi spălate. Serviciul de mişcare al rafinăriei le-a dirijat pe o linie moartă. De şapte luni de zile stau aceste vagoane pe linia moartă a rafinăriei. Pentru că nimeni nu s-a angajat să le cureţe. Nimeni, nimeni — dar cineva trebuie să răspundă de acest lucru! (Dan Comănescu, tehnician). 2. Infirmiera Maria Vlad de la spitalul rural din satul Suseni, raionul Bistriţa se poartă grosolan cu bolnavii, pe care ii repede deseori, îi insultă etc. Or, intr-un spital se cere multă răbdare, atenţie şi, mai cu seamă bun simţ. Calităţi cu care nu se împacă această infirmieră. (Vlad Dănilă, muncitor). 3. Lucrez la secţia din Moineşti a întreprinderii de telecomunicaţii Cîmpina, care ţine de trustul energo-petrol. Ar făcut anul trecut mai multe propuneri de inovaţii, dintre care ultimă în luna decembrie. Deşi au trecut luni de zile, ultima mea propunere n-a fost luată în discuţie şi se tărăgănează nejustificat rezolvarea ei. (Alexandru Opriţa, tehnician). 4. Toată lumea ştie că statul nostru acordă premii şi distincţii mamelor cu mulţi copii. Am şi eu zece copii şi ca atare am prezentat Oficiului de prevederi sociale al oraşului Piatra Neamţ actele necesare în vederea întocmirii formelor cuvenite pentru acordarea premiului tipic de stat. Dar am aşteptat multă vreme şi nici un răspuns. Nu cumva s-or fi încurcat lucrurile la oficiul pomenit ? (Aneta Scurtu, gospodină, comuna Tarcău, raionul Piatra Neamț). ALECU IVAN GHILIA :„CUSCRII“ După două volume, primul de povestiri şi al doilea de reportaje, tinărul prozator Alecu Ivan Ghilia s-a prezentat cititorilor cu un roman inspirat din viaţa nouă a ţărănimii noastre. Mai matur, mai stăpîn pe mijloacele sale, dovedind un meşteşug evoluat faţă de prima sa carte („Fraţii Huţulea“), Ghika manifestă acelaşi interes deosebit pentru fenomenele complexe din lumea satului nostru, aceeaşi stăruinţă de a transpune în imagini artistice variatele aspecte ale realităţii contemporane. Romanul concentrează atenţia cititorului asupra evenimentelor ce preocupă satul Hîrtoapele, pregătirile pentru înfiinţarea gospodăriei colective, îmbrăţişată cu căldură,de masa ţăranilor muncitori din sat, printre care ţăranul cu mică gospodărie Lungu Pintilei, dornic de o viaţă mai bună, sau mijlocaşul Petre Istrate, care înţelege rosturile noi ale muncii în comun, ideea colectivizării stîrneşte teama şi ura fostului cheiumar Toma Bursuc sau a ginerelui acestuia, şef de post de jandarmi pe vremuri. Tînărul romancier descrie pe larrg satul şi personajele ce se vor întâlni în acţiune. Cu dramatism şi autenticitate, Ghika sugerează atmosfera de încordare ce domneşte în familia Istrate, încordare ce se dezlănţuie într-un conflict violent între Petre Istrate, ţăran înaintat, şi bătrînul lui tată, care se împotriveşte cu încăpăţînare noului. Cu meticulozitate de colecţionar el ne prezintă, pe rînd, specimenele familiei lui Toma Bursuc. In această variată lume a satului îşi face apariţia Costin Marchidan, fiul lui Gavrilă Marchidan, om înstărit, afacerist. Costin este un arivist lipsit de scrupule, strecurat în partid şi ajuns, prin lipsa de vigilenţă a celor din jurul său, activist raional. Minat şi orbit de propriile sale iluzii, Costin Marchidan calcă în picioare munca plină de răbdare şi răspundere a comuniştilor din sat. Încalcă grosolan principiile partinice în înfiinţarea gospodăriilor colective, urmărind să-şi pună în evidenţă „meritele“ personale. Numai că visurile sale deşarte se zdrobesc de o realitate la care nu se aştepta : pentru ţăranii muncitori din sat gospodăria colectivă a devenit o problemă ce le aparţine, o chestiune scumpă lor. Şedinţa de înfiinţare a gospodăriei este concludentă în această privinţă. Cînd Gavrilă Marchidan, în CRONICA LITERARĂ curajat de prezenţa fiului său, se laudă în gura mare cu bătăturile din palme. Petre Istrate îi răspunde cu dîrzenie : „Ce te ţii aşa fudul, măi Gavrilă, că doar nu ni-s bătăturile la fel. Iaca, a mele nu se potrivesc cu a tale, că tu faci bătături de cite parale-ţi trec printre degete şi eu de cit trag cu sapa“. Om cinstit, „dintr-o bucată“, cu un caracter dîrz şi o fire mîndră, Petre Istrate nu mai poate trăi în lumea măruntă pe care i-o oferă familia sa măcinată de contradicţii. Umilit în copilărie şi tinereţe de tatăl său, apoi de fratele său — un fascist înrăit — Petre a năzuit mereu la o viaţă demnă şi cinstită. Gospodăria colectivă îi apare astfel ca o nouă familie, o familie mare bazată pe demnitatea fiecăruia, pe munca înfrăţită în care fiecare este preţuit după cum se cuvine şi unde apucăturile vechi nu-şi mai află locul. Sugerînd procesul acesta de apropiere a unui ţăran mijlocaş de gospodăria colectivă, Ghika relevă în fapt, printr-o imagine artistică, forţa politicii partidului, popularitatea de care se bucură în rindurile ţăranilor muncitori colectivizarea. Petre Istrate reprezintă acea largă categorie de mijlocaşi legată prin fire trainice de ideea colectivizării. Trăsăturile unui mijlocaş cu mentalitate înapoiată, şovăielnic, avid de înavuţire, sunt surprinse în figura lui Maftei Zvorîşteanu. Isteţ şi calculat, Maftei Zvorîşteanu îşi urmăreşte cu îndîrjire şi şiretenie planurile: vînzarea boilor în pragul intrării în gospodăria colectivă, căsătoria fetei sale cu fiul chiaburului Toma Bursuc. Simţul de proprietate e puternic, îl doroană, uneori îl dezumanizează aproape, ca atunci cînd îşi lasă fiica infirmă în mijlocul cîmpului, în timpul unei furtuni dezlănţuite, pentru a-şi salva boii de la pieire. Tiran în familie. Maftei Zvorîşteanu e mieros cu viitorul său cuscru Toma Bursuc, viclean cu Costin Marchidan şi net gustorabil cu cumătrul Daniliuc căruia îi vinde boii. De asemenea, Ghika surprinde în imagini plastice relaţiile din familia Zvorîşteanu. In ansamblul său, romanul „Cuscrii“ confirmă capacitatea autorului de a caracteriza personajele în dialoguri vii şi autentice, în desfăşurarea dinamică (cu unele inconsecvenţe) a acţiunii, în ciocnirile lor puternice. In aceste momente de înfruntare, eroii romanului capătă viaţă, trăiesc ca oameni adevăraţi. Figura lui Ion Airine, secretarul organizaţiei de bază — una din cele mai izbutite din roman — reuşeşte să impresioneze prin autenticitatea sa, prin reliefarea puternică a caracterului eroului, a trăsăturilor sale sufleteşti. Dîrzenia şi devotamentul său în lupta pentru înfiinţarea gospodăriei, demnitatea sa de om înaintat, se împletesc strîns cu dragostea sa nemărginită pentru colectivizare, pentru triumful adevărului, pentru restabilirea dreptăţii, împotriva acţiunilor lui Costin Marchidan. Precipitarea evenimentelor îţi satul Hîrtoapele, ascuţirea conflictului, pun tot mai mult in lumină chipul comunistului Aiine, deoarece tocmai prin acţiunile sale hotărîte sînt dejucate planurile duşmanilor. Prezentarea artistică veridică, în acţiune, a comunistului, a activistului de partid, constituie unul din meritele de seamă ale autorului. Intr-o situaţie dificilă, cînd activitatea lui Costin Marchidan poate deruta pe oamenii din sat, Aicine rămîne alături de Petre Istrate, îl susţine cu căldură şi prietenie. De asemenea o prietenie strînsă îl leagă de Andrei Obadă. După şedinţa în care Costin Marchidan impune organizaţiei de bază hotărîrea sa de a-l trece pe Petre Istrate în rîndul chiaburilor, Aicine stă o noapte întreagă chibzuind împreună cu Andrei Obadă. Cei doi comunişti se înţeleg fără vorbe, acelaşi gînd îi stăpîneşte . Marchidan nu a comis numai o nedreptate gravă, faptele lui tind să îndepărteze de partid masa ţăranilor ciştigaţi pentru colectivă. Nici un moment Aiine sau Andrei Obadă, ca şi ceilalţi comunişti din sat, nu-şi pierd încrederea în partid, nu pot confunda acţiunile personale, greşite ale lui Marchidan, cu activitatea partidului. De la împotrivirea surdă împotriva lui Marchidan din şedinţa amintită, Aiine trece apoi la acţiune directă, deschisă. Plecarea sa la raion, unde discută cu primul secretar — la început stîngaci, găsindu-şi cu greu cuvintele, apoi tot mai energic şi combativ — constituie a doua etapă a acestei lupte dure care va culmina cu atitudinea sa necruţătoare din şedinţa de demascare a lui Costin Marchidan. Ghika are meritul de a surprinde trăsăturile personajelor pozitive în luptă, în confruntare cu personajele negative. Toma Bursuc nu este duşmanul „clasic“ care dă foc şi iese noaptea cu toporul la drumul mare. Mijloacele sale de luptă au devenit mai subtile, mai perfide dar nu mai puţin primejdioase şi criminale. Ghika descoperă unele dintre aceste aspecte noi, mai rafinate, pe care la îmbracă lupta de clasă la sate. Numeroasa familie a lui Toma Bursuc constituie o adevărată galerie de tipuri diferite care îşi au rolul lor în întîrzierea înfiinţării gospodăriei. Mijloacele de care se folosesc sînt dintre cele mai diverse, începînd cu încercarea de a constitui o „întovărăşire“ chiaburească şi continuînd cu intrigile pe care baba Lefteroaia încearcă să le provoace între Airine şi soţia sa ; iar atunci cînd acţiunile lui Costin Marchidan le oferă prilejul, trec chiar la provocări deschise. împotriva lui Costin Marchidan se ridică atît oamenii cinstiţi din sat, care doresc să ia fiinţă mai repede gospodăria colectivă, comuniştii, ca Airine, ori Andrei Obadă cit şi comitetul raional de partid. Primul secretar raional, Matei Gavrilă, acţionează energic, verifică activitatea lui Marchidan în sat şi pregăteşte, împreună cu comuniştii din sat, şedinţa în care sunt dezvăluite cu tărie acţiunile acestui arivist strecurat în rindurile partidului. Trăsăturile lui Costin Marchidan sânt, în linii mari, veridice; totuşi unele dintre acţiunile personajului rămîn schematice, atît de naivtransparente incit îţi vine greu să crezi că ar fi putut induce măcar vremelnic în eroare pe cineva. Exagerate ni se par şi amănuntele erotice în prezentarea figurii lui Marchidan. Fragmentele de jurnal intim citate în roman îi atribuie logodnicei sale vulgarităţi care vin în contradicţie cu caracterizarea făcută acestei fete de autor. Primul roman al lui Alecu Ivan Ghika — „Cuscrii“ — arată că tînărul prozator cunoaşte îndeaproape viaţa satului nostru, relaţiile complicate de familie, tipuri de ţărani reprezentînd diferite categorii sociale din lumea satului. Este însă regretabil că această cunoaştere nu este întregită de o tot atât de temeinică pătrundere a fenomenelor legate în mod direct de transformarea socialistă a agriculturii, în a căror zugrăvire autorul rămîne uneori la suprafaţă. Acţiunea colectivizării în satul Hîrtoapele este surprinsă mai mult prin anumite aspecte parţiale ; cartea nu prezintă în toată amploarea sa procesul anevoios dar irezistibil al trecerii masei ţărăneşti spre un fel cu totul nou de viaţă. Înfăţişîndu-ni-1 pe mijlocaşul Petre Istrate, autorul ar fi putut surprinde „pe viu“ multe din trăsăturile esenţiale ale acestui proces cu numeroase implicaţii — economice, sociale, psihologice. Dar alături de portretul reuşit al lui Maftei Zvorîşteanu, figura lui Petre Istrate apare mai puţin consistentă. Această figură poate îndreptăţi din partea cititorului o serie de întrebări la care cartea nu dă un răspuns pe deplin mulţumitor. De unde provine autoritatea şi înalta apreciere de care se bucură Petre în sat ? Ce-i face pe viitorii colectivişti să vadă îţi Petre pe viitorul conducător al colectivei lor ? Afară de aceasta, conflictul de ordin sentimental — cam melodramatice dintre Petre şi fratele său Gheorghe este, credem, dezvoltat pînă la exagerare, luînd uneori, în explicarea faptelor şi evoluţiei lui Petre, locul unor factori sociali şi individuali mult mai semnificativi. Imaginea forţelor înaintate ale satului ar fi cîştigat de bună seamă dacă în carte ar fi fost zugrăvită mai amplu munca neobosită de convingere şi organizare dusă de comunişti în rîndurile ţăranilor muncitori, factor esenţial fără de care ar fi fost cu neputinţă mişcarea adine răscolitoare a lumii satelor spre gospodăria colectivă, îndrăgostit de natură. Al. Ivan Ghika vede peisajul în culori şi nuanţe bogate, înclinarea sa vădită pentru descriere în general, ar trebui însă împletită cu o concizie şi o economie care îi lipsesc încă autorului , ceea ce face ca mai ales prima jumătate a cărţii să conţină lungimi nejustificate. Cu toate aceste slăbiciuni, „Cuscrii“ rămîne însă un roman care se citeşte cu interes, pentru că autorul său surprinde deseori în imagini pline de autenticitate şi culoare viaţa satului nostru, pentru că zugrăveşte personaje vii şi complexe. Calitatea acestui roman îndreptăţeşte încrederea în evoluţia viitoare a tînărului prozator Alecu Ivan , Ghikia. • PAUL DIACONESCU ! Mobilier metalic combinat cu lemn şi material plastic Peste puţin timp vor apare în magazinele de mobilă noi sortimente. Este vorba de obiecte de mobilier metalic combinat cu lemn şi material plastic, foarte practice, moderne, uşor de întreţinut. Divanul-studio este executat pe schelet din ţeava de oţel nichelată, tablă neagră acoperită cu material plastic, lemn şi tapiserie. Toaleta este compusă dintr-un cadru al mesei, vitrină cu o poliţă de semi-cristal şi o ramă circulară pentru oglindă. Celelalte piese sunt: o canapeadivan, fotoliu tapisat, o masă rotundă cu placă de semi-cristal, masă alonjabilă, scaune de mai multe tipuri, mese pentru radio, etajere, taburete etc. Mobilierul metalic este executat de mai multe cooperative meșteșugărești din Capitală și din provincie. ------pro----- Concurs regional de paraşutism Comitetul organizatoric A.V.S.A.P. din regiunea Cluj a organizat duminică pentru prima oară la Cluj un concurs de paraşutism cu aterizare la punct fix. Utemistul Hosu Francisc a realizat media de 13,90 metri, cucerind titlul de campion regional şi Cupa A.V.S.A.P. Pe locurile doi şi trei s-au clasat Szabó Miklós (64,75 m.) şi Nagy László (65,15 m.). In pauzele dintre probe, tineri aeromodelişti, precum şi planorişti din Cluj au executat demonstraţii de zbor cu aeromodele de concepţie proprie şi cu diferite planoare. GH. BENGA coresp. voluntar ---------------0*0 Importante descoperiri arheologice PITEȘTI (coresp. „Scînteii“). Anul trecut, pe valea râului Dîrjov, de lingă Slatina, au fost întreprinse săpături arheologice. Pe aceste şantiere au fost descoperite numeroase unelte printre care topoare şi aşchii din silex, precum şi urme de oasede unor animale care au trăit pe aceste locuri. Cercetările şi studiile ulterioare ale arheologilor noştri privind aceste descoperiri au dovedit că pe aceste locuri s-au găsit urmele cele mai vechi ale umanităţii primitive din faza de început a epocii paleolitice. Interesanta descoperire de lingă Slatina prin valoarea sa ştiinţifică este egală cu aceea a descoperirilor privind epoca paleolitică, făcute mai de mult în Africa de Sud şi în China, lingă Pekin. In prezent, cercetătorii arheologi fac pregătirile necesare in vederea deschiderii unor noi santiere. Nr.4535 In lupta pentru economii — să stimulăm iniţiativa maselor! (Urmare din pag. l-a) o evidenţă simplă şi operativă, întrecerea nu dă rezultate, vegetează. De aceea şi atenţia organelor sindicale s-a îndreptat în direcţia îmbunătăţirii evidenţei întrecerii. In numeroase uzine şi fabrici s-au găsit forme interesante de evidenţă. De pildă, la fabrica „Colorom“-Codlea, într-una din secţii s-a introdus un grafic din care brigăzile află zilnic care este locul lor în întrecere. Grafice interesante, mobilizatoare se pot vedea şi în unele din sectoarele uzinelor „SteagulRoşu“, „Ernst Thälmann“ etc. Pe baza realizărilor de la ,,Ernst Thälmann“ s-a organizat şi un schimb de experienţă în cadrul căruia s-au studiat sisteme de evidenţă a întrecerii, forme ale agitaţiei vizuale, diferite metode folosite pentru stimularea iniţiativei oamenilor etc. Acest schimb de experienţă a fost necesar întrucît mai există unele comitete sindicale de secţii şi întreprindere care manifestă insuficientă orientare în găsirea celor mai corespunzătoare forme şi metode de evidenţă şi publicitate în jurul întrecerii. Comitetele sindicale au înţeles şi mai bine din practica de zi cu zi că principalul în întrecere este crearea unui avînt general, prin ridicarea tuturor muncitorilor la nivelul fruntaşilor. La începutul anului, în unele întreprinderi erau muncitori care lucrau sub normă. S-au luat atunci măsuri ca un fruntaş să ajute unul sau doi muncitori rămaşi în urmă La uzinele textile Cisnădie, de pildă, Ion Durdum, fruntaş la secţia covoare, a ajutat-o pe ţesătoarea Ana Boer, care lucra sub normă, să-şi ridice calificarea. Astăzi ea îşi depăşeşte planul zilnic cu circa 9 la sută. Şi nu-i vorba numai de această muncitoare, sau de această întreprindere. In întreprinderile mari ca „Steagul Roşu" şi altele au fost organizate pentru muncitorii mai slab pregătiţi profesional, cursuri de minim tehnic, schimburi de experienţă cu demonstraţii practice etc. La colţurile roşii şi cluburi peste 370 de colective de conferenţiari de pe lingă consiliul sindical regional au ţinut în trimestrul I al acestui an circa 1.300 conferinţe cu caracter tehnic şi profesional. Datorită acestor acţiuni s-a ajuns ca în unele întreprinderi, printre care şi „Balanţa“-Sibiu să nu mai existe muncitori care să nu-şi îndeplinească sarcinile de producţie. Dar putem oare afirma că lucrurile stau peste tot bine ? Nicidecum sunt încă comitete sindicale, ca cele de la uzinele „Nicolae Teclu“-Copşa Mică, întreprinderea industrială raională din Ghimbav şi altele — care deşi teoretic sunt de acord că în întrecere trebuie să existe spiritul de intr-ajutorare în muncă, nu întreprind mai nimic ca unii muncitori rămaşi ll urmă să fie grutait de fruntaşi să-şi ridice calificarea. Consiliile sindicale raionale trebuie să-şi înscrie ca o sarcină de scsam în activitatea lor să se ocupe de această problemă esenţială a întrecerii socialiste. Nu-i deloc de prisos să subliniez importanţa muncii culturale în desfăşurarea întrecerii, in dezvoltarea mişcării inovatorilor, a lichidării lipsurilor. Sînt zeci de exemple cînd un cîntec satiric sau o epigramă bine ţintită, executate de brigada artistică de agitaţie a sectorului sau a uzinei au reuşit să îndrepte deficienţele. Cu cit programul brigăzii este mai strîns legat de activitatea de producţie şi axat pe probleme majore, cu atît eficacitatea este mai mare. Brigăzile de agitaţie artistică din sectorul montaj general de la uzinele „Steagul Roşu“, de la secţia laminoare a uzinei „Metrom“, datorită unui program bine închegat au contribuit la schimbarea in bine a multor lucruri în aceste sectoare de muncă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre gazatele de perete, gazetele satirice, lozincile mobilizatoare etc. Rezultatele de pînă acum obţinute sub Îndrumarea organizaţiilor de partid ne îndreptăţesc să credem că angajamentele luate de către colectivele uzinelor şi fabricilor din regiunea Stalin — de a da peste plan.OOQ tractoare, 700 tone utilaj petrolifer, 3.200 tone îngrăşăminte chimice, 13.600.000 metri ţesături şi multe alte produse, economisind totodată 160.000.000 lei — vor fi îndeplinite, îmbunătăţind şi mai mult activitatea comitetelor sindicale din întreprinderi şi secţii, incit acestea să mobilizeze prin grupele sindicale mase cu mai largi în întrecere, la sfîrşitul anului muncitorii, tehnicienii şi inginerii din regiunea noastră vor putea să raporteze partidului și guvernului că și-au depășit angajamentele luate. Consfătuirea lucrătorilor sfaturilor populare din regiunea Galaţi GALAŢI (red. ziarului „Viaţă Nouă“). Zilele trecute a avut loc la Galaţi consfătuirea lucrătorilor sfaturilor populare din regiune. La această consfătuire organizată de comitetul regional de partid şi de comitetul executiv al sfatului popular regional s-au dezbătut problemele răspîndirii experienţei înaintate în munca unor sfaturi populare şi a deputaţilor. Au participat preşedinţi şi secretari ai comitetelor executive ale sfaturilor populare din regiune, secretari ai comitetelor raionale de partid şi alti lucrători din aparatul de stat. In referatul prezentat, tov. Alecu Iftode, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, a vorbit, printre altele, despre munca sfaturilor populaive pentru realizarea sarcinilor în domeniul construcţiilor social-culturale prin contribuţie voluntară, electrificarea şi radioficarea satelor, construirea şi întreţinerea drumurilor. Totodată, participanţii la consfătuire au împărtăşit din experienţa lor arătînd metodele bune de muncă folosite în conducerea treburilor locale. -----0*0---- IN INVENTAR... Locuitorii străzii Porumbaru din Capitală s-au bucurat cînd, la propunerea lor, Sfatul popular raional „Stalin“ a deschis o unitate de mercerie-galanterie. Bucuria n-a ţinut mult. De vreme îndelungată magazinul şade închis pentru... inventar. Şi se pare că inventarul este mai lung decit kilometrii pe care-i parcurg zilnic cetăţenii pentru a cumpăra de la alte unităţi aceste produse. (Foto: M. Cioc)