Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-10 / nr. 4545
Nr. 4543 ZILELE CULTURII ŞI ARTEI BIELORUSE Marţi au continuat să se desfăşoare in Capitală manifestări consacrate „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. a avut loc o seară literară cu tema „Poeţi şi prozatori din R.S.S. Bielorusă". Despre înflorirea literaturii bieloruse în anii puterii sovietice a vorbit M. Gafita, secretar al Uniunii scriitorilor din R.P. Romînă. A luat cuvîntul, de asemenea, în aplauzele puternice ale asistentei, scriitorul bielorus I. P. Samiakin, vicepresedinte al conducerii Uniunii scriitorilor din R.S.S. Bielorusă, membru al delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă. La sfîrşit, artiştii George Vraca, artist al poporului, Marieta Sadova, maestră emerită a artei, şi artiştii emeriţi Tanti Cocea şi Fory Etterle au citit fragmente din operele unor poeţi şi prozatori bieloruşi. In sala Casei Centrale a Armatei scriitorul Al. Sahighian a ţinut conferinţa „R.S.S. Bielorusă — o republică sovietică înfloritoare“. In sala clubului Sindicatului muncitorilor din învăţămînt prof. univ. T. Firică, a vorbit despre dezvoltarea culturii în R.S.S. Bielorusă, iar la Casa de cultură „Baruih Berea“ scriitorul Dumitru Almaş a ţinut conferinţa „Comorile artei şi literaturii R.S.S. Bieloruse“. * La clubul Şantierului naval maritim Constanţa, în faţa a peste 500 de participanţi, colectivul artistic al şantierului a prezentat in premieră piesa într-un act „încurcătura“ de scriitorul bielorus Janka Kupala. La cinematograful „Popular“ din Constanţa rulează filmul „Frunze roşii“. In toate raioanele regiunii Constanta, după conferinţele ţinute în cadrul Zilelor culturii şi artei bieloruse, formaţiile artistice ale caselor raionale de cultură şi ale căminelor culturale prezintă programe artistice, cîntece şi dansuri populare bieloruse. Cu prilejul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“, marţi seara la cinematograful Patria din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul „Frunze roşii“, producţie a studioului „Bielorusfilm“. La spectacol au participat Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, acad. P. Constantinescu-Iaşi şi Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai consiliului general A.R.L.U.S., George Miacovescu, director general al Cinematografiei, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă V. F. Nikolaev, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă în frunte cu M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, conducătorul delegaţiei. Luând cuvîntul, artistul poporului Costache Antoniu a vorbit despre dragostea şi interesul cu care poporul român a aşteptat deschiderea Zilelor culturii şi artei bieloruse. Tov. Paul Cornea, directorul Studioului cinematografic Bucureşti după ce a prezentat publicului filmul „Frunze roşii“ a vorbit despre marile succese pe care le-au obţinut în anii puterii sovietice cineaştii din R.S.S. Bielorusă. După ce a mulţumit organizatorilor spectacolului de gală, E. Porvatov, director general al Artelor din Ministerul Culturii al R.S.S. Bieloruse, a arătat preţuirea de care se bucură cultura romînească în R.S.S. Bielorusă. Filmul „Frunze roşii“, în regia lui V. Kors-Sablin după un scenariu de A. Kuiesov şi A. Kucear, a fost primit cu căldură de public. Ansamblul de stat bielorus de cîntece şi dansuri populare, care ne vizitează ţara cu prilejul sărbătoririi „Zilelor culturii şi artei bieloruse“, a prezentat marţi seara, un spectacol în grădina Casei prieteniei rominosovietice. . Colectivul artiştilor oaspeţi condus de Ghenadi Ivanovici Titovici, artist al poporului din R.S.S. Bielorusă, laureat al celui de-al VI-lea Festival mondial al tineretului şi studenţilor de la Moscova, şi avînd ca dirijor principal al corului pe A. A. Balcevici, iar ca maestru de balet pe P. S. Akulenko, a cucerit aplauzele şi aprecierile unanime ale publicului bucureştean. Din bogatul său repertoriu, care numără peste 200 de lucrări, ansamblul a interpretat numeroase cîntece populare şi de masă sovietice şi din ţări de democraţie populară. Frumuseţea dansurilor populare bieloruse şi din alte republici ale Uniunii Sovietice, executate cu multă măiestrie de grupul coregrafic, costumele pitoreşti ale dansatorilor, vioiciunea şi tinereţea lor au impresionat în mod deosebit pe spectatori. In sala Dalles a avut loc marţi o conferinţă de presă organizată de Ministerul învăţământului şi Culturii cu prilejul apropiatei deschideri în Capitală a Expoziţiei de artă plastică a R.S.S. Bieloruse în cadrul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de pictorul Anastase Anastasiu, director adjunct în Ministerul învăţământului şi Culturii, care a subliniat importanţa acestei manifestări în viaţa culturală a ţării noastre. Pictorul P. N. Gavrilenko, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă, care ne vizitează ţara cu prilejul deschiderii expoziţiei, a vorbit ziariştilor despre dezvoltarea artei plastice din R.S.S. Bielorusă şi a făcut o prezentare a expoziţiei care se va deschide în sala Palles. Expoziţia cuprinde peste 160 de lucrări: picturi, sculpturi şi lucrări de grafică executate în ultimii 15 ani de artiştii plastici bieloruşi. Cei prezenţi au vizitat apoi expoziţia şi au fost informaţi despre activitatea şi creaţia artiştilor expozanţi. (Agerpres) ★ (Urmnare din pag. l a) ■o# o-Femei de pe Someş pută prin cincizeci şi şase şi neterminată şi ne gândeam : cum să iei viaţa de la capăt! De multe ori îmi spuneam: eh, vorbeşte şi Irina asta, aşa, că de-aia-i comunistă... — Bag seamă că n-ai venit acum ca să-mi ceri iertare, o întrerupse gazda rizînd. Măcar că ţi-ai terminat şi casa, bucate aveţi, copiii vi-s sănătoşi... — Tocmai de-asta. Cind să plec de acasă Ştefan mă întrebă : unde te duci muiere ? Până la Irina Blaga ii răspund. Dă-i pace, zice, c-o fi având destule pe cap. Noi am avut o vorbă. Ce, ai uitat ? Pînă când s-aştept. Am treizeci și nouă de ani, îi răspund eu. Atunci du-te și ce,re-i sfatul. De aceea am venit. Iacă ce-i, vreau să mă-nscriu în partid. Irina făcu ochii mari. — Ce spui Rozalie ? Mai să nu-mi vină a crede urechilor. Acum, eu te știu femeie de nădejde, harnică. Gospodăria ți-i la inimă, de cîte ori organizaţia de bază ţi-a cerut ajutor ai dat. Dar aşa dintr-o dată, în partid, nu se poate. Trebuie mai întîi să te aprobe adunarea generală, să-ţi faci stagiul de candidată. — Nu-i nimica, pot să fiu şi candidată. — Şi ai nevoie de recomandări. — Da'tu nu mi-i da ? — Ba, cum nu, însă nu-i de-ajuns una. — Nu ti teme, că doară cine nu mă cunoaște ?... Urina rămase singură pe gînduri. Oboseala ii trecuse. Inimoasă femeie Rozalia. Cîrd îi ceri să facă ceva nu trebuie să i spui de două ori. Fie cind este vorba de activitatea cu femeile, sau de alte acțiuni care urmăresc ridicarea colectivei sau a comunei. Pasut, hotărârea Rozaliei Curelea n-o mai mira cum n-o mira nici urcuşul propriei sale vieţi, ani şi ani slugă. Pînă şi cu bărbatu-său ca slugi la acelaşi stăpîn s-a cunoscut. Fămînt, pînă la reforma agrară, n-au avut nici cit să apuci în căuşul palmelor. Cum era să nu-şi lege viaţa de partid Ştia că acest legământ înseamnă luptă şi cum era să nu-i asculte îndemnul în 1950 cind s-a înfiripat gospodăria? Şi cite greutăţi! Pînă şi cu înfiinţarea căminului de zi. Unii dintre cei care nu aveau copii nu voiau să lase ca gospodăria să dea pentru cămin produse sau bani, alţii — mai ales femeile — că nu, cum să-şi dea ele copiii pe mîini străine ? Dar să încerce acum cineva să-i spună Măriei Radu că nu i se primesc copiii la cămin- Păi l-ar spăla toată apa Someşului de ocări ? Parcă Rafila Brad, văduvă de război şi mamă a trei fete, nu era convinsă, pînă anul trecut, că altcum n-o poate scoate la capăt decit muncind cu ziua pe ici pe colo ? Irina i-a vorbit ieri, i-a vorbit azi cu credinţa că exemplele pînă la urmă au să-şi spună cuvîntul. Or, şi l-au spus chiar şi prin faptul că Rafila cu fetele sale a obţinut pentru zilele muncă de anul trecut produse cit să le ajungă pînă la recolta viitoare. Fireşte că-i primul pas. Cine o va împiedica pe Rafila ca din veniturile anilor viitori să-şi cumpere mobilă pentru fete, să-şi facă altă casă de va găsi de cuviinţă aşa cum şi-au cumpărat şi şi-au făcut atâţia alţii ? Se înţelege că de aceea una dintre fete a cerut să fie primită în rîndurile candidaţilor nu înainte de a o ruga pe Irina să-i dea o recomandare... — Nu vii să te culci ? Mâine trebuie să ne sculăm de cu ziuă, se auzi glasul bărbatului. — îndată. Răsărise şi luna, becurile erau sprinse de mult spre ciuda flăcăilor şi fetelor care, în umbra porţilor, îşi spuneau pesemne, nu puţine cuvinte de dragoste. Cu omul se cere să ai răbdare pentru că nici firea nu şi-o schimbă cu una cu două şi nici nu-i gata să înlocuiască dintr-odată un obicei vechi cu altul nou, oricât i-ai dovedi că-i spre folosul său. Un exemplu se poate da pînă şi în ceea ce priveşte cultivarea legumelor. In comuna Bonţida cu toate că este aşezată lingă Someş, la cîţiva paşi de şoseaua asfaltată şi la o distanţă nu prea mare ,de două oraşe — Cluj şi Gherla — locuitorii nu erau obişnuiţi cu grădinăritul. Cind aveau nevoie, cumpărau din comuna vecină. Bine, hai să zicem că pentru o ciorbă ori o mincare mai găseai acolo, o ceapă sau o rădăcină de păt rupeţ. Dar pe te faci cu ditamai gospodărie, unde pentru a obţine venituri mari se cuvine să ai cut mai multe ramuri aducătoare de câştig. De aceea organizaţia de partid a iniţiat amenajarea unei grădini. A mers cu scîrţîieli dar a mers, şi cui nu-i râde mustaţa cindi cele cîteva hectare cu legume au împlinit în mare măsură veniturile de aproape opt sute de mii lei realizate de gospodărie anul trecut. Iar Irina Blaga nu s-a lăsat pînă ce n-a convins pe fiecare colectivistă să-şi aibă pe lingă casă un petecuţ de grădinăAnul trecut, pentru prima dată colectiviştii, mai bine zis echipa de femei şi fete a Irinei Blaga, au cultivat căpşuni. Nu prea au ştiut cum s-o facă şi, să te ţii glume şi rîsete din partea unora ! Anul acesta însă, au primit sfatul unui inginer, şi să vedeţi numa' ce mîndreţe de căpşuni au. De glume răutăcioase nici pomeneală. SCÎNTEIA Cronică , CASTELE ŞI MOŞII Kendefy, Bela Siminy, Victor Bontescu, Béla Szentes sunt doar câteva nume de foşti moşieri şi castelani de pe Valea Streiului urâţi din adincul sufletului de miile de ţărani din satele haţegane care au robit pentru ei, între cei mai mulţ urîţi a fost unul, Napcea, căruia ţăranii, pentru cruzimea cu care îi exploata, i-au botezat „faţă neagră“. CE S-A INTIMPLAT CU MOŞIILE Pe fosta moşie a lui Kendefy, unde vătafii încovoiau cu biciul spinările ţăranilor, astăzi este o înfloritoare gospodărie colectivă, iar pe a lui Napcea, zis „faţă neagră“, o puternică întovărăşire agricolă. Pretutindeni în Ţara Haţegului unde pămîntul şi oamenii au fost la cheremul moşierilor, arendaşilor şi vătafilor, au luat fiinţă puternice unităţi agricole socialiste. Cele peste 100 de gospodării colective, întovărăşiri agricole şi zootehnice vorbesc tuturor despre ceea ce s-a întâmplat cu moşiile de altădată. ROBII AU DEVENIT STAPINI Rînduiala vieţii noi cere multă pricepere de bun gospodar. Ţăranilor muncitori din Tara Haţegului nu le lipseşte această calitate. Ei ştiu să gospodărească heiurile (ogoarele) şi satele. Robii de altădată au devenit stăpânii pămîntului muncit de ei. Conducerea treburilor in cele 105 sate cit numără Ţara Haţegului tot in mina lor este. Din rîndul lor participă la treburile obşteşti aproape 300 de deputaţi; 22 dintre ei se ocupă şi de treburile raionului şi ale regiunii, fiind deputaţi în sfatul popular raional şi cel regional. IN CASTELUL LUI BONTESCU Cit cuprinzi cu ochii în Bretea Strei, pămînt, case, oameni erau stăpinite de moşierul Victor Bontescu. în mijlocul moşiei un castel impunător străjuia întinderile. în el erau adunate bogăţiile furate în timp ce in 5 sate din jur nu era nici o şcoală. Copiii umblau cale de 8 km. la Călan sau Haţeg să înveţe. Aşa a fost. Astăzi, in castelul lui Bontescu funcţionează o şcoală de 7 ani. Ţăranii din satele Ocolişul Mare, Măceu, Bretea, Plopii şi Ruşi au o şcoală frumoasă, luminoasă în care copiii lor învaţă cu drag. ARON ZOIZONI De fel este din satul Măceu. Pe vremuri a fost argat. Păştea porci pe moşia lui Béla Szentes din Bretea. Dormea în grajd, se spăla în apa Streiului, mînca cind i se dădea. Asta a fost viaţa lui Zoizoni pînă acum 15 ani. Acum Aron Zoizoni, sluga, şi-a construit în Măceu casă nouă, are vite, porci, păsări. Are o gospodărie a lui. Pămîntul îl lucrează în comun cu ceilalţi întovărăşiţi din sat. Duminica aruncă arma pe umăr şi se duce in lunca Streiului la vîntoare. E un vînător pasionat, în satele haţegane, în ultimii ani, peste 2.150 de „Zorzoni" şi-au durat case şi gospodării noi. Au fost construite 78 de cămine culturale, aproape 50 de şcoli, 12 cinematografe. V. DELEANU coresp. „Scînteii“ Festivitate consacrată celei de-a 200-a aniversări a naşterii poetului scoţian Robert Burns In cadrul marilor aniversări culturale iniţiate de Consiliul Mondial al Păcii pe anul 1959, in sala Dalles din Capitală a avut loc marţi după amiază festivitatea consacrată sărbătoririi a 200 de ani de la naşterea poetului scoţian Robert Burns, organizată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă şi Uniunea Scriitorilor din R. P.. Romînă. La festivitate au luat parte reprezentanţi ai Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romînă, ai Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, oameni de cultură, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au fost prezenţi de asemenea Anton Refrigier, pictor militant pentru pace din S.U.A., şi d-na Moira Gaster, secretara Consiliului Păcii din Hampstead — Londra — oaspeţi ai ţării noastre. Au conferenţiat scriitorul Mihnea Gheorghiu şi Hugh Mac Diarmid, poet scoţian, care au evocat viaţa şi opera marelui poet Robert Burns. In încheierea festivităţii, Radu Beligan, artist emerit, laureat al premiului de stat, şi Ionescu Gion au citit versuri din opera lui Robert Burns. (Agerpres) Pentru descongestionarea gării Bucureşti Nord, odată cu intrarea in vigoare a noului Ipers al trenurilor, a fost dată în folosinţă o nouă stafie pentru călători — Bucureşti Basarab. In fotografie: Gara C. F. R. Bucureşti Basarab. Ştiri sportive Marţi după-amiază, pe Stadionul „Giuleşti“, echipa Rapid Bucureşti a susţinut ultimul său meci din actualul campionat republican de fotbal, întâlnind formaţia Farul Constanţa. Prestând un joc excelent, fotbaliştii bucureşteni au obţinut o victorie categorică cu scorul de 7—0 (2—0). In urma acestei victorii, echipa Rapid Bucureşti ocupă locul IV în clasamentul final al campionatului cu 26 puncte. Marti seara, Rapid Bucureşti a plecat spre Ankara unde va întîlri duminica selecţionata feroviară a Turciei în cadrul preliminariilor campionatului internaţional feroviar de fotbal. Ultimele meciuri ale campionatului republican de fotbal (categoria A) se desfăşoară astăzi în cinci oraşe din ţară după următorul program: Bucureşti: Dinamo-Petrolul Ploeşti, Stadionul Republicii, ora 17,15 ; Arad : U.T.A.—C.C.A. ; Oraşul Stalin : Steagul Roşu-Progresul Bucureşti ; Timişoara: Ştiinţa-Dinamo Bacău ; Cluj : Ştiinţa,Jiul Petroşani. BUDAPESTA 9 (Agerpres). — In cea de-a doua rundă a turneului internaţional de şah de la Balatonfuered, maestrul român Soos a câştigat o frumoasă partidă de atac la cunoscutul maestru bulgar Neikirch. După două runde, în clasament conduc Holmov (U.R.S.S.) Soos (R.P.R.) și Kluger (R.P.U.) cu citeri puncte. 0*0- tELEDRAME ETERNE: IIIRÄIIIIIIUIIHIIlllllllHIIIIIIIIIMIIIHIIIIIIIIIHIIttMlltttllllHIlIRMHIMIIHIIIIlllli^lpiWIMIMIIIHIIIIMIIIlllllllllllllRllllll'URHIIIIIIIIIHIIIItllllllllllllllilllllMilllllRBIIIIIIIIlUIHtllltllllllllÄRIWIhlllttllllMMIIIillllUUI Comisia internaţională din Laos trebuie să-şi reia activitatea VARŞOVIA 9 (Agerpres). P.A.P. transmite : La 8 iunie A. Rapchi, ministrul Afacerilor Externe al R P. Polone, a trimis o scrisoare copreşedinţilor Conferinţei de la Geneva care a stabilit în 1954 armistiţiul în Indochina — ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii. Scrisoarea se referă la situaţia creată în Laos prin violarea de către guvernul regal din Laos a acordurilor de la Geneva din 1954 privind încetarea ostilităţilor în Indochina. Scrisoarea cere copreşedinţilor să ia măsuri pentru reluarea activităţii comisiei internaţionale de control şi de supraveghere în Laos. NSJW DELHIA (Agerpres). — Primul ministru al Indiei, Nehru, a trimis primului ministru al Canadei, Diefanbaker, o scrisoare in care propune convocarea cit mai grabnică a Comisiei internaţionale de supraveghere şi control din Laosk GENEVA 9 (Agerpres). TASS La 9 iunie A. A. Gromîko, ministru al Afacerilor Externe al U.R S.S., a avut o întrevedere cu S. Lloyd, ministru al Afacerilor Externe al Angliei, în calitatea lor de preşedinţi ai Conferinţei de la Geneva pentru Indochina, şi au avut o convorbire în legătură cu problema Laosului. BRUXELLES 9 (Agerpres). La 8 iunie a.c. Pavel Babuci, ministrul R.P. Romina la Bruxelles, şi-a prezentat scrisorile de acreditare regelui Baudouin al Belgiei. La solemnitatea care a avut loc cu acest prilej au fost prezenţi Pierre Wigny, ministru al Afacerilor Externe, contele Gobert D’ Aspremont- Lynden, mareşalul palatului, vicontele Charles de Gbellinck, maestrul ceremonialului palatului, precum şi membri ai legaţiei R.P. Romine în Belgia. După prezentarea scrisorilor de acreditare, regele Baudouin al Belgiei a avut o convorbire cu P. Babuci despre posibilitatea dezvoltării relaţiilor romiîno-belgiene. Ministrul R. P. Romíne în Belgia şi-a prezentat scrisorile de acreditare 25 iunie — Ziua de solidaritate cu poporul coreean CAIRO 9 (Agerpres). — Secretariatul permanent al Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii a adresat tuturor comitetelor naţionale de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii o circulară în care recomandă ca, potrivit hotărârilor sesiunii Consiliului de solidaritate, care a avut loc în februarie la Cairo, Ziua Coreei să se sărbătorească la 25 iunie. In scrisoare se subliniază că sesiunea din februarie a Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii a salutat retragerea voluntarilor chinezi din R.P.D. Coreeană şi a cerut retragerea imediată a armatelor americane din Coreea de Sud, precum şi unificarea Coreei pe cale paşnică, pe baze democratice fără nici un amestec străin. Pînă in prezent însă, se spune in scrisoare, trupe americane continuă să ocupe Coreea de Sud care, cu ajutorul omului de paie Li Sin Man şi al clicii sale, a fost transformată într-o colonie americană şi într-o piaţă pentru desfacerea surplusurilor de produse americane. Imperialiştii americani, se arată în continuare în scrisoare, au creat în Coreea de Sud baze pentru arme atomice şi rachete care reprezintă o serioasă ameninţare împotriva păcii în Coreea, în Asia şi în intreaga lume. Autorităţile americane şi sudcoreene comit in momentul de faţă o nouă crimă forţind pe locuitori să emigreze în Brazilia, Paraguay şi în alte ţări din America Latină. Comitetul permanent al Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii adresează tuturor comitetelor naţionale chemarea de a sărbători ziua de 25 iunie ca Zi de solidaritate cu poporul coreean, în lupta pentru realizarea revendicărilor lui legitime, de a organiza în această zi mitinguri şi demonstraţii de masă la care să ceară evacuarea trupelor americane din Coreea de Sud şi încetarea emigrării forţate a sudcoreenilor. La O.I.M. — Eşecuri ale promotorilor politicii de discriminare GENEVA 9. — Trimisul special Agerpres transmite : După discuţii la care au participat peste 40 de vorbitori, Conferinţa internaţională a muncii a încheiat dezbaterile asupra raportului aprobat de Consiliul de administraţie al O.I.M. privind îmbunătăţirea metodelor de lucru ale conferinţei. Promotorii politicii de discriminare împotriva delegaţiilor din ţările socialiste au suferit un eşec când adunarea a adoptat cu 122 de voturi contra 119 şi 23 abţineri, un amendament propus de Uniunea Sovietică, Cehoslovacia şi Polonia. Acest amendament prevede dreptul fiecărui delegat de a-şi expune părerea care trebuie să fie consemnată în rezultatul votului, anulîndu-se aşa-zisul sistem global de votare propus iniţial de raport. Trecîndu-se la vot asupra restabilirii drepturilor de reprezentare ale directorilor de întreprinderi din ţările socialiste, adunarea a aprobat această propunere prin ridicare de mîini. în urma presiunilor delegaţiei americane şi a grupului patronal s-a încercat să se răstoarne rezultatul votului, cerîndu-se un vot nominal. Rezultatul (137 pentru, 112 contra, 12 abţineri) consacră eşecul acestei manevre şi izolarea campionilor politicii de discriminare In cadrul O.I.M. Deşi la O.I.M. mai există încă pu♦♦♦—----------— ternice rămăşiţe ale practicii discriminatorii, dezbaterile de pînă acum şi rezultatul acestui vot reprezintă un pas pe calea stabilirii unei atmosfere de colaborare internaţională în cadrul activităţii organizaţiei. De la corespondentul nostru din Budapesta „Săptămîna cărţii“ în R. P. Ungară Pe oriunde te plimbi în aceste zile la Budapesta, pe bulevarde sau în cartierele Csepel şi Újpest, peste tot întilneşti pavilioane mai mici sau mai mari, frumos împodobite unde se vină cărţi. Este „Săptămîna cărţii“. Cu acest prilej s-au editat 82 opere în 800.000 exemplare. Dintre acestea 26 sînt de autori contemporani unguri ale căror cărţi au apărut în 230.000 exemplare. Aproape în fiecare pavilion de pe străzi, dar şi în cele amenajate în incinta uzinelor şi fabricilor, întilneşti scriitori care dau dedicaţii pe volumele lor şi stau de vorbă cu cititorii, le cer părerea despre lucrările lor mai vechi, despre temele pe care le doresc tratate. Interesul mare pentru cărţi se oglindeşte şi în faptul că in primele patru zile s-au vîndut la Budapesta şi in provincie peste 200.000 din volumele apărute cu prilejul „Săptămânii cărţii". Este semnificativ că in acest răstimp metalurgiştii de la Csepel au cumpărat cărţi în valoare de 30.000 forinţi. La pavilionul aşezat in faţa Teatrului Raţional, unde s-au vîndut 25.000 exemplare, stăm de vorbă cu responsabilul. — Cu mult interes au fost primite unele opere care tratează despre infringerea contrarevoluţiei din 1956 şi lupta ce a urmat pentru consolidarea politică şi economică a ţării — ne informează interlocutorul nostru. Primul loc in această categorie de cărţi îl ocupă noul roman al tinărului scriitor Berkesi András intitulat: „După furtună“ care este o continuare a romanului de mare succes apărut anul trecut „Furtună de Octombrie“. O tematică asemănătoare este abordată de Zalka Miklós care îşi introduce cititorii in viaţa unor unităţi de grăniceri. Un mare succes îl are antologia „Deşteptarea“ care cuprinde lucrările tinerilor scriitori de un viguros talent, care s-au afirmat in ultimii 2-3 ani. Aceştia reprezintă, după afirmaţia unanimă a unor cunoscuţi critici literari, adevăratul fond de aur al literaturii contemporane. Printre autorii altor lucrări apărute cu prilejul săptămânii cărţii se remarcă scriitori cunoscuţi ca: Darvas József, Ülés Béla, Földek János, Jankovich Ferenc, Tamási Áron, Veres Péter. Dintre operele autorilor de peste hotare de cea mai mare căldare se bucură memoriile mareşalului Budionnîi ,,Drumul parcurs", „Afacerile domnului Julius Cezar de Bertolt Brecht, „Fraţii Ersov“ de Kocetov, „Miine ne vom iubi“ de Andre Stil, „Fata cu părul roşu“ de Theun De Vries, ,,Bardul de la Vanwandsbek“ de Arnold Zweig, „Poezii alese" de Briusov ş.a. Scriind despre acest eveniment ziarele centrale îşi exprimă părerea că „Săptămîna cărţii“ din acest an este cea mai reuşită din cite au avut loc în ultimii ani. E. SORAN I ------p#o----- Victoria forţelor de stînga în alegerile din Sicilia Rezultatul alegerilor din Sicilia marchează un nou progres al forţelor politice de stînga şi de centru care, după ce au înlăturat monopolul politic al partidului democratcreştin in insulă, au colaborat in ultimele luni în guvernul regional. Obţinînd 531.000 de voturi Partidul Comunist Italian a cucerit 21 de locuri în noua adunare regională, adică un loc în plus faţă de cit dispunea în vechea adunare sporinduşi voturile cu aproximativ 50.000 faţă de alegerile precedente care au avut loc în Sicilia in 1955. Şi partidul socialist, cu 235.000 de voturi şi-a îmbunătăţit poziţia faţă de alegerile din 1955, cucerind un loc in plus in adunarea regională siciliană. In loc de 10 deputaţi cit avea pînă acum, el va avea în noua adunare 11. Semnificativ este şi rezultatul obţinut de creştin sociali, adică de fracţiunea care, în frunte cu preşedintele guvernului regional Millazzo s-a rupt din partidul democrat-creştin. Aceştia au obţinut mai mult de 256.000 de voturi şi 9 locuri în adunarea regională; ei ar fi putut obţine şi mai multe locuri dacă forţele dizidente catolice n-ar fi acţionat disparat in anumite localităţi. Comuniştii, socialiştii, creştin-socialii — adică forţele care au purtat în mod unitar şi consecvent (cu toate diferenţele care există între ele) marea bătălie dusă în numele autonomiei siciliene, împotriva partidului democrat-creştin şi a monopolurilor italiene şi străine, dispun deci in noua adunare regională siciliană de 41 de locuri din cele 90. După cum se vede, ele vor avea acum posibilităţi mai mari de a putea continua experienţa unitară pe baze mai trainice. In faţa puternicului avans al forţelor de stînga criza partidului democrat-creştin şi regresul marcat al forţelor de dreapta apar cu atît mai evidente. Partidul democrat-creştin a obţinut 937.000 de voturi ceea ce înseamnă o pierdere de peste 140.000 de voturi față de alegerile precedente. In noua adunare regională, democratcreştinii vor deţine astfel cu 3 locuri mai puţin decât în cea veche, tre- ce la corespondenta! nostru din noma cinci de la 37 la 34. La extrema dreaptă monarhiştii au pierdut 6 din locurile pe care le deţineau în vechea adunare reuşind să păstreze în noua adunare doar trei locuri, iar fasciştii, deşi au pierdut şi ei o serie de voturi, au reuşit, datorită prevederilor legii electorale frauduloase, să-şi menţină cele 9 locuri pe care le aveau şi în vechea adunare regională. Tabloul se complectează cu situaţia liberalilor care au pierdut unul din cele trei locuri pe care le aveau în trecut şi a socialdemocraţilor care, după alegerile de duminică, mai dispun doar de unul din cele două locuri pe care le aveau. Toate acestea arată cit de mare este mişcarea care se desfăşoară de cîteva luni de zile in Sicilia in favoarea forţelor de stingă şi scot totodată in evidenţă importanţa acestei mişcări pe plan naţional. Ruptura unităţii politice a catolicilor şi alianţa dintre anumite pături ale lor şi partidele clasei muncitoare este un fapt împlinit în insulă cu toate presiunile exercitate de Vatican şi de întregul aparat clerical în frunte cu cardinalul din Palermo di Ruffini. Din cei 2.500.000 de alegători, mai mult de 1.000.000 au spus „nu“ decretului „Sfîntului Scaun" care şi-a arogat dreptul de a impune alegătorilor să voteze pentru democrat-creştini. Alegătorii au respins aşadar încercarea Vaticanului de a reînvia teroarea religioasă, au respins ameninţările din partea guvernului central şi presiunile venite în ultimul timp chiar din S.U.A. prin intermediul unor scrisori electorale adresate multor sicilieni. „New York Times" recunoaşte eşecul acestei campanii. „Toate eforturile bisericii, ale Vaticanului şi cardinalilor — scrie ziarul american — nu au avut nici un efect in ce priveşte reducerea voturilor comuniştilor şi ale aliaţilor lor". Forţele de stingă sunt acum în stare să ducă cu şi mai mult succes lupta pentru progresul economic şi social al Siciliei şi pentru stăvilirea pericolului reacţionar reprezentat de democrat-creştini şi de marile, monopoluri capitaliste. Votul din Sicilia, după cel intervenit în Val D’Aosta şi Ravenna arată că în întreaga Italie se conturează acum o nouă perspectivă politică. Mari grupuri de producători de la sate sau de industriaşi şi comercianţi mijlocii din oraşe se ridică azi împotriva politicii marelui capital italian şi străin, împotriva democrat-creştinilor. Acest proces va influenţa desigur asupra rupturii intervenite in masa catolicilor şi va grăbi procesul de aliniere a altor pături ale populaţiei în jurul clasei muncitoare italiene, demonstrând astfel justeţea politicii urmate de Partidul Comunist Italian. Rezultatele votului sicilian sunt un succes al acestei politici și constituie premize favorabile pentru noi victorii. ANTONIO BRUNO o»o- Conferinţa internaţională a redactorilor de politică externă PRAGA 9 Corespondentul Agerpres transmite : In capitala R. Cehoslovace continuă lucrările Conferinţei internaţionale a redactorilor de politică externă. In cea de-a doua zi a conferinţei, Kraminov, vicepreşedinte al O. I. Z„ redactor şef adjunct al ziarului „Pravda“ a prezentat referatul despre „Responsabilitatea redactorului de politică externă şi condiţiile fundamentale pentru o activitate favorabilă a sa“. Al doilea referat cu tema „Situaţia actuală şi dezvoltarea cooperării şi relaţiilor mutuale între redactorii de politică externă“, a fost expus la începutul şedinţei de după-amiază de Jean Maurice Hermann, preşedintele O.I.Z., redactor şef al rubricii externe a ziarului „Liberation“. Pe marginea referatelor au intervenit in discuţii ziaristul indonezian Agam Wispi din Djakarta, re- prezentanta organizaţiei de radio N.B.C. din Statele Unite — Katherine Clark şi Dante Cruichi secretar al O.I.Z. Reprezentantul Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, Ion Mihăileanu, redactor şef adjunct al revistei „Contemporanul“, a luat cuvîntul in şedinţa de dimineaţă. Delegatul român a subliniat imensa forţă a cuvîntului tipărit în formarea şi influenţarea opiniei publice şi marea răspundere a gazetarilor care lucrează în domeniul politicii externe. In încheiere I. Mihăileanu a propus să se trimită Conferinţei de la Geneva un mesaj în care să se ceară ca miniştrii de Externe să deschidă calea spre noi tratative. Delegatul român a propus de asemenea convocarea unei întîlniri a ziariştilor din ţările balcanice. Pag. Greva marinarilor şi docherilor de pe vasele comerciale italiene ROMA 9 (Agerpres). — Agenţia France Presse relatează, că la 9 iunie a început în întreaga Italie greva marinarilor şi docherilor de pe vasele comerciale, grevă declarată ca urmare a refuzului cercurilor patronale de a examina problema măririi salariului. Agenţia France Presse subliniază că în dimineaţa zilei de 9 iunie nici un vas nu a părăsit porturile italiene. La această mişcare revendicativă au aderat toate organizaţiile sindicale din Italia.