Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-10 / nr. 4545

Nr. 4543 ZILELE CULTURII ŞI ARTEI BIELORUSE Marţi au continuat să se desfăşoa­re in Capitală manifestări consacra­te „Zilelor culturii şi artei bielo­ruse“. La Casa prieteniei romîno-sovieti­­ce A.R.L.U.S. a avut loc o seară li­terară cu tema „Poeţi şi prozatori din R.S.S. Bielorusă". Despre înflo­rirea literaturii bieloruse în anii pu­terii sovietice a vorbit M. Gafita, secretar al Uniunii scriitorilor din R.P. Romînă. A luat cuvîntul, de a­­semenea, în aplauzele puternice ale asistentei, scriitorul bielorus I. P. Samiakin, vicepresedinte al condu­cerii Uniunii scriitorilor din R.S.S. Bielorusă, membru al delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielo­rusă. La sfîrşit, artiştii George Vra­­ca, artist al poporului, Marieta Sa­dova, maestră emerită a artei, şi ar­tiştii emeriţi Tanti Cocea şi Fory Etterle au citit fragmente din ope­rele unor poeţi şi prozatori bieloruşi. In sala Casei Centrale a Armatei scriitorul Al. Sahighian a ţinut con­ferinţa „R.S.S. Bielorusă — o repu­blică sovietică înfloritoare“. In sala clubului Sindicatului muncitorilor din învăţămînt prof. univ. T. Firică, a vorbit despre dezvoltarea culturii în R.S.S. Bielorusă, iar la Casa de cultură „Baruih Berea“ scriitorul Dumitru Almaş a ţinut conferinţa „Comorile artei şi literaturii R.S.S. Bieloruse“. * La clubul Şantierului naval ma­ritim Constanţa, în faţa a peste 500 de participanţi, colectivul artistic al şantierului a prezentat in premieră piesa într-un act „încurcătura“ de scriitorul bielorus Janka Kupala. La cinematograful „Popular“ din Cons­tanţa rulează filmul „Frunze roşii“. In toate raioanele regiunii Cons­tanta, după conferinţele ţinute în cadrul Zilelor culturii şi artei bie­loruse, formaţiile artistice ale case­lor raionale de cultură şi ale cămi­nelor culturale prezintă programe artistice, cîntece şi dansuri populare bieloruse. Cu prilejul „Zilelor culturii şi ar­tei bieloruse“, marţi seara la cine­matograful Patria din Capitală a a­­vut loc un spectacol de gală cu fil­mul „Frunze roşii“, producţie a stu­dioului „Bielorusfilm“. La spectacol au participat Con­stanţa Crăciun, adjunct al ministru­lui Invăţămîntului şi Culturii, acad. P. Constantinescu-Iaşi şi Octav Li­­vezeanu, vicepreşedinţi ai consiliu­lui general A.R.L.U.S., George Mia­­covescu, director general al Cinema­tografiei, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă V. F. Nikolaev, consilier al Ambasadei Uniunii So­vietice la Bucureşti, precum şi mem­brii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă în frunte cu M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bielo­ruse, conducătorul delegaţiei. Luând cuvîntul, artistul poporului Costache Antoniu a vorbit despre dragostea şi interesul cu care po­porul român a aşteptat deschiderea Zilelor culturii şi artei bieloruse. Tov. Paul Cornea, directorul Stu­dioului cinematografic Bucureşti după ce a prezentat publicului filmul „Frunze roşii“ a vorbit despre ma­rile succese pe care le-au obţinut în anii puterii sovietice cineaştii din R.S.S. Bielorusă. După ce a mulţumit organizatori­lor spectacolului de gală, E. Porva­­tov, director general al Artelor din Ministerul Culturii al R.S.S. Bielo­ruse, a arătat preţuirea de care se bucură cultura romînească în R.S.S. Bielorusă. Filmul „Frunze roşii“, în regia lui V. Kors-Sablin după un scenariu de A. Kuiesov şi A. Kucear, a fost pri­mit cu căldură de public.­­ Ansamblul de stat bielorus de cîn­tece şi dansuri populare, care ne vi­zitează ţara cu prilejul sărbătoririi „Zilelor culturii şi artei bieloruse“, a prezentat marţi seara, un spectacol în grădina Casei prieteniei romino­­sovietice. . Colectivul artiştilor oaspeţi con­dus de Ghenadi Ivanovici Titovici, artist al poporului din R.S.S. Bielo­rusă, laureat al celui de-al VI-lea Festival mondial al tineretului şi studenţilor de la Moscova, şi avînd ca dirijor principal al corului pe A. A. Balcevici, iar ca maestru de balet pe P. S. Akulenko, a cucerit aplauzele şi aprecierile unanime ale publicului bucureştean. Din bogatul său repertoriu, care numără peste 200 de lucrări, an­samblul a interpretat numeroase cîntece populare şi de masă sovietice şi din ţări de democraţie populară.­­ Frumuseţea dansurilor populare bieloruse şi din alte republici ale Uniunii Sovietice, executate cu multă măiestrie de grupul coregrafic, co­stumele pitoreşti ale dansatorilor, vioiciunea şi tinereţea lor au impre­sionat în mod deosebit pe spectatori.­­ In sala Dalles a avut loc marţi o conferinţă de presă organizată de Ministerul învăţământului şi Cultu­rii cu prilejul apropiatei deschideri în Capitală a Expoziţiei de artă plastică a R.S.S. Bieloruse în cadrul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de pictorul Anastase Anastasiu, director adjunct în Ministerul în­văţământului şi Culturii, care a subliniat importanţa acestei mani­festări în viaţa culturală a ţării noastre. Pictorul P. N. Gavrilenko, preşe­dintele Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă, care ne vizi­tează ţara cu prilejul deschiderii expoziţiei, a vorbit ziariştilor despre dezvoltarea artei plastice din R.S.S. Bielorusă şi a făcut o prezentare a expoziţiei care se va deschide în sala Palles. Expoziţia cuprinde pe­ste 160 de lucrări­: picturi, sculpturi şi lucrări de grafică executate în ultimii 15 ani de artiştii plastici bieloruşi. Cei prezenţi au vizitat apoi expo­ziţia şi au fost informaţi despre ac­tivitatea şi creaţia artiştilor expo­zanţi. (Agerpres) ★ (Urmnare din pag. l­ a)­ ­■o# o-Femei de pe Someş pută prin cincizeci şi şase şi neter­­minată şi ne gândeam : cum să iei viaţa de la capăt! De multe ori îmi spuneam: eh, vorbeşte şi Irina asta, aşa, că de-aia-i comunistă... — Bag seamă că n-ai venit acum ca să-mi ceri iertare, o întrerupse gazda rizînd. Măcar că ţi-ai termi­nat şi casa, bucate aveţi, copiii vi-s sănătoşi... — Tocmai de-asta. Cind să plec de acasă Ştefan mă întrebă : unde te duci muiere ? Până la Irina Blaga ii răspund. Dă-i pace, zice, c-o fi având destule pe cap. Noi am avut o vorbă. Ce, ai uitat ? Pînă când­ s-aştept. Am­ treizeci și nouă de ani, îi răspund eu. Atunci du-te și ce,­re-i sfatul. De aceea am venit. Iacă ce-i, vreau să mă-nscriu în partid. Irina făcu ochii mari. — Ce spui Rozalie ? Mai să nu-mi vină a crede urechilor. Acum, eu te știu femeie de nădejde, harnică. Gospodăria ți-i la inimă, de cîte ori organizaţia de bază ţi-a cerut aju­tor ai dat. Dar aşa dintr-o dată, în partid, nu se poate. Trebuie mai în­­tîi să te aprobe adunarea generală, să-ţi faci stagiul de candidată. — Nu-i nimica, pot să fiu şi can­didată. — Şi ai nevoie de recomandări. — Da'tu nu mi-i da ? — Ba, cum nu, însă nu-i de-ajuns una. — Nu ti teme, că doară cine nu mă cunoaște ?... U­rina rămase singură pe gîn­­duri. Oboseala ii trecuse. Ini­moasă femeie Rozalia. Cîr­d îi ceri să facă ceva nu trebuie să i spui de două ori. Fie cind este vorba de activi­tatea cu femeile, sau de alte acțiuni care urmăresc ridicarea colectivei sau a comunei. Pasut, hotărârea Rozaliei Cure­­lea n-o mai m­ira cum n-o mira nici urcuşul propriei sale vieţi, ani şi ani slugă. Pînă şi cu băr­­batu-său ca slugi la acelaşi stă­­pîn s-a cunoscut. Fămînt, pînă la reforma agrară, n-au avut nici cit să apuci în căuşul palmelor. Cum era să nu-şi lege viaţa de partid­ Ştia că acest legământ înseamnă luptă şi cum era să nu-i asculte în­demnul în 1950 cind s-a înfiripat gospodăria? Şi cite greutăţi! Pînă şi cu înfiinţarea căminului de zi. Unii dintre cei care nu aveau copii nu voiau să lase ca gospodăria să dea pentru cămin produse sau bani, al­ţii — mai ales femeile — că nu, cum să-şi dea ele copiii pe mîini străine ? Dar să încerce acum cineva să-i spună Măriei Radu că nu i se pri­mesc copiii la cămin- Păi l-ar spăla toată apa Someşului de ocări ? Par­că Rafila Brad, văduvă de război şi mamă a trei fete, nu era convinsă, pînă anul trecut, că altcum n-o poa­te scoate la capăt decit muncind cu ziua pe ici pe colo ? Irina i-a vor­bit ieri, i-a vorbit azi cu credinţa că exemplele pînă la urmă au să-şi spună cuvîntul. Or, şi l-au spus chiar şi prin faptul că Rafila cu fetele sale a obţinut pentru zilele muncă de anul trecut produse cit să le ajungă pînă la recolta viitoare. Fireşte că-i primul pas. Cine o va împiedica pe Rafila ca din venituri­le anilor viitori să-şi cumpere mobi­lă pentru fete, să-şi facă altă casă de va găsi de cuviinţă aşa cum şi-au cumpărat şi şi-au făcut atâţia alţii ? Se înţelege că de aceea una dintre fete a cerut să fie primită în rîndu­­rile candidaţilor nu înainte de a o ruga pe Irina să-i dea o recoman­dare... — Nu vii să te culci ? Mâine tre­buie să ne sculăm de cu ziuă, se auzi glasul bărbatului. — îndată. Răsărise şi luna, becurile erau s­­prinse de mult spre ciuda flăcăilor şi fetelor care, în umbra porţilor, îşi spuneau pesemne, nu puţine cu­vinte de dragoste. C­u omul se cere să ai­ răbdare pentru că nici firea nu şi-o schimbă cu una cu două şi nici nu-i gata să înlocuiască dintr-odată un obi­cei vechi cu altul nou, oricât i-ai dove­di că-i spre folosul său. Un exemplu se poate da pînă şi în ceea ce prive­şte cultivarea legumelor. In comuna Bonţida cu toate că este aşezată lingă Someş, la cîţiva paşi de şo­seaua asfaltată şi la o distanţă nu prea mare ,de dou­ă oraşe — Cluj şi Gherla — locuitorii nu erau obiş­nuiţi cu grădinăritul. Cind aveau nevoie, cumpărau din comuna veci­nă. Bine, hai să zicem că pentru o ciorbă ori o mincare mai găseai a­­colo, o ceapă sau o rădăcină de pă­­t rup­­eţ. Dar pe te faci cu ditamai gospodărie, unde pentru a obţine venituri mari se cuvine să ai cut mai multe ramuri aducătoare de câştig. De aceea organizaţia de par­tid a iniţiat amenajarea unei gră­dini. A mers cu scîrţîieli dar a mers, şi cui nu-i râde mustaţa cindi cele cîteva hectare cu legume au împli­nit în mare măsură veniturile de a­­proape opt sute de mii lei realizate de gospodărie anul trecut. Iar Irina Blaga nu s-a lăsat pînă ce n-a con­vins pe fiecare colectivistă să-şi aibă pe lingă casă un petecuţ de grădină­­Anul trecut, pentru prima dată co­lectiviştii, mai bine zis echipa de fe­mei şi fete a Irinei Blaga, au culti­vat căpşuni. Nu prea au ştiut cum s-o facă şi, să te ţii glume şi rîsete din partea unora ! Anul acesta însă, au primit sfatul unui inginer, şi să vedeţi numa' ce mîndreţe de căp­şuni au. De glume răutăcioase nici pomeneală. S­C­Î­N­T­E­I­A Cronică , CASTELE ŞI MOŞII Kendefy, Bela Siminy, Victor Bontescu, Béla Szentes sunt doar câteva nume de foşti moşieri şi castelani de pe Valea Streiului urâţi din adincul sufletului de miile de ţărani din satele haţega­­ne care au robit pentru ei, între cei mai mulţ urîţi a fost unul, Napcea, căruia ţăranii, pentru cruzimea cu care îi exploata, i-au botezat „faţă neagră“. CE S-A INTIMPLAT CU MOŞIILE Pe fosta moşie a lui Kendefy, unde vătafii încovoiau cu biciul spinările ţăranilor, astăzi este o înfloritoare gospodărie colectivă, iar pe a lui Napcea, zis „faţă neagră“, o puternică întovărăşire agricolă. Pretutindeni în Ţara Haţegului unde pămîntul şi oa­menii au fost la cheremul moşie­rilor, arendaşilor şi vătafilor, au luat fiinţă puternice unităţi agri­cole socialiste. Cele peste 100 de gospodării colective, întovărăşiri agricole şi zootehnice vorbesc tu­turor despre ceea ce s-a întâmplat cu moşiile de altădată. ROBII AU DEVENIT STAPINI Rînduiala vieţii noi cere multă pricepere de bun gospodar. Ţăra­nilor muncitori din Tara Haţegu­lui nu le lipseşte această calitate. Ei ştiu să gospodărească heiurile (ogoarele) şi satele. Robii de al­tădată au devenit stăpânii pămîn­­tului muncit de ei. Conducerea treburilor in cele 105 sate cit nu­mără Ţara Haţegului tot in mina lor este. Din rîndul lor participă la treburile obşteşti aproape 300 de deputaţi; 22 dintre ei se ocu­pă şi de treburile raionului şi ale regiunii, fiind deputaţi în sfatul popular raional şi cel regional. IN CASTELUL LUI BONTESCU Cit cuprinzi cu ochii în Bretea Strei, pămînt, case, oameni erau stăpinite de moşierul Victor Bon­tescu. în mijlocul moşiei un cas­tel impunător străjuia întinde­rile. în el erau adunate bogăţiile furate în timp ce in 5 sate din jur nu era nici o şcoală. Copiii umblau cale de 8 km. la Călan sau Haţeg să înveţe. Aşa a fost. Astăzi, in castelul lui Bontescu funcţionează o şcoa­lă de 7 ani. Ţăranii din satele Ocolişul Mare, Măceu, Bretea, Plopii şi Ruşi au o şcoală frumoa­să, luminoasă în care copiii lor învaţă cu drag. ARON ZOIZONI De fel este din satul Măceu. Pe vremuri a fost argat. Păştea porci pe moşia lui Béla Szentes din Bretea. Dormea în grajd, se spăla în apa Streiului, mînca cind i se dădea. Asta a fost viaţa lui Zoi­­zoni pînă acum 15 ani. Acum Aron Zoizoni, sluga, şi-a cons­truit în Măceu casă nouă, are vite, porci, păsări. Are o gospo­dărie a lui. Pămîntul îl lucrează în comun cu ceilalţi întovărăşiţi din sat. Duminica aruncă arma pe umăr şi se duce in lunca Stre­iului la vîntoare. E un vînător pasionat, în satele haţegane, în ultimii ani, peste 2.150 de „Zorzoni" şi-au durat case şi gospodării noi. Au fost construite 78 de cămine cul­turale, aproape 50 de şcoli, 12 ci­nematografe. V. DELEANU coresp. „Scînteii“ Festivitate consacrată celei de-a 200-a aniversări a naşterii poetului scoţian Robert Burns In cadrul marilor aniversări cul­turale iniţiate de Consiliul Mondial al Păcii pe anul 1959, in sala Dalles din Capitală a avut loc marţi după amiază festivitatea consacrată săr­bătoririi a 200 de ani de la naşterea poetului scoţian Robert Burns, or­ganizată de Comitetul naţional pen­tru apărarea păcii din R. P. Romînă şi Uniunea Scriitorilor din R. P.. Romînă. La festivitate au luat parte reprezentanţi ai Comitetului naţio­nal pentru apărarea păcii din R.P. Romînă, ai Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, oameni de cultură, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au fost prezenţi de asemenea An­ton Refrigier, pictor militant pen­tru pace din S.U.A., şi d-na Moira Gaster, secretara Consiliului Păcii din Hampstead — Londra — oaspeţi ai ţării noastre. Au conferenţiat scriitorul Mihnea Gheorghiu şi Hugh Mac Diarmid, poet scoţian, care au evocat viaţa şi opera marelui poet Robert Burns. In încheierea festivităţii, Radu Beligan, artist emerit, laureat al premiului de stat, şi Ionescu Gion au citit versuri din opera lui Robert Burns. (Agerpres) Pentru descongestionarea gă­rii Bucureşti Nord, odată cu in­trarea in vigoare a noului Ipers al trenurilor, a fost dată în fo­losinţă o nouă stafie pentru că­lători — Bucureşti Basarab. In fotografie: Gara C. F. R. Bucureşti Basarab. Ştiri sportive Marţi după-amiază, pe Stadionul „Giuleşti“, echipa Rapid Bucureşti a susţinut ultimul său meci din actua­lul campionat republican de fotbal, întâlnind formaţia Farul Constanţa. Prestând un joc excelent, fotbaliştii bucureşteni au obţinut o victorie ca­tegorică cu scorul de 7—0 (2—0). In urma acestei victorii, echipa Rapid Bucureşti ocupă locul IV în clasamentul final al campionatului cu 26 puncte. Marti seara, Rapid Bucureşti a plecat spre Ankara unde va întîlr­i duminica selecţionata feroviară a Turciei în cadrul preliminariilor campionatului internaţional feroviar de fotbal. Ultimele meciuri ale campionatu­lui republican de fotbal (categoria A) se desfăşoară astăzi în cinci ora­şe din ţară după următorul program: Bucureşti: Dinamo-Petrolul Ploeşti, Stadionul Republicii, ora 17,15 ; A­­rad : U.T.A.—C.C.A. ; Oraşul Sta­lin : Steagul Roşu-Progresul Bucu­reşti ; Timişoara: Ştiinţa-Dinam­o Bacău ; Cluj : Ştiinţa,Jiul Petro­şani.­­ BUDAPESTA 9 (Agerpres). — In cea de-a doua rundă a turneului in­ternaţional de şah de la Balatonfu­­ered, maestrul român Soos a câştigat o frumoasă partidă de atac la cunos­cutul maestru bulgar Neikirch. După două runde, în clasament conduc Holmov (U.R.S.S.) Soos (R.P.R.) și Kluger (R.P.U.) cu cite­­ri puncte. ­0*0- tELEDRAME ETERNE: IIIRÄIIIIIIUIIHIIlllllllHIIIIIIIIIMIIIHIIIIIIIIIHIIttMlltttllllHIlIRMHIMIIHIIIIlllli^lpiWIMIMIIIHIIIIMIIIlllllllllllllRllllll'URHIIIIIIIIIHIIIItllllllllllllllilllllMilllllRBIIIIIIIIlUIHtllltllllllllÄRIWIhlllttllllMMIIIillllUUI Comisia internaţională din Laos trebuie să-şi reia activitatea VARŞOVIA 9 (Agerpres).­­ P.A.P. transmite : La 8 iunie A. Rap­chi, ministrul Afacerilor Externe al R­ P. Polone, a trimis o scrisoare copreşe­dinţilor Conferinţei de la Geneva care a stabilit în 1954 armistiţiul în Indochina — ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi ministrul Afacerilor Externe al Marii Bri­tanii. Scrisoarea se referă la si­tuaţia cre­ată în Laos prin vio­larea de către guvernul regal din Laos a acordurilor de la Ge­neva din 1954 privind încetarea os­tilităţilor în Indochina. Scrisoarea cere copreşedinţilor să ia măsuri pentru reluarea activităţii comisiei internaţionale de control şi de supra­veghere în Laos. NSJW DELHI­A (Agerpres). — Primul ministru al Indiei, Nehru, a trimis primului ministru al Cana­dei, Diefanbaker, o scrisoare in care propune convocarea cit mai grab­nică a Comisiei internaţionale de supraveghere şi control din Laos­­k GENEVA 9 (Agerpres).­­ TASS La 9 iunie A. A. Gromîko, minis­tru al Afacerilor Externe al U.R­ S.S., a avut o întrevedere cu S. Lloyd, ministru al Afacerilor Externe al Angliei, în calitatea lor de preşedinţi ai Conferinţei de la Geneva pentru Indochina, şi au avut o convorbire în legătură cu problema Laosului. BRUXELLES 9 (Agerpres).­­ La 8 iunie a.c. Pavel Ba­buci, ministrul R.P. Romina la Bruxelles, şi-a pre­zentat scrisorile de acreditare rege­­lui Baudouin al Belgiei. La solemnitatea care a avut loc cu acest prilej au fost prezenţi Pierre Wigny, ministru al Afacerilor Ex­­terne, con­tele Gobert D’ Aspremont- Lynden, mareşalul palatului, vicon­tele Charles de Gbellinck, maestrul ceremonialului palatului, precum şi membri ai legaţiei R.P. Romine în Belgia. După prezentarea scrisorilor de a­­creditare, regele Baudouin al Bel­giei a avut o convorbire cu P. Babuci despre posibilitatea dezvoltării rela­ţiilor romiîno-belgiene. Ministrul R. P. Romíne în Belgia şi-a prezentat scrisorile de acreditare 25 iunie — Ziua de solidaritate cu poporul coreean CAIRO 9 (Agerpres). — Secretaria­tul permanent al Consiliului de so­lidaritate a ţărilor Asiei şi Africii a adresat tuturor comitetelor naţionale de solidaritate cu ţările Asiei şi A­­fricii o circulară în care recomandă ca, potrivit hotărârilor sesiunii Con­siliului de solidaritate, care a avut loc în februarie la Cairo, Ziua Co­reei să se sărbătorească la 25 iu­nie. In scrisoare se subliniază că sesiu­nea din februarie a Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii a salutat retragerea voluntarilor chinezi din R.P.D. Coreeană şi a ce­rut retragerea imediată a armatelor americane din Coreea de Sud, pre­cum şi unificarea Coreei pe cale paşnică, pe baze democratice fără nici un amestec străin. Pînă in pre­zent însă, se spune in scrisoare, tru­pe americane continuă să ocupe Co­reea de Sud care, cu ajutorul omu­lui de paie Li Sin Man şi al clicii sale, a fost transformată într-o colo­nie americană şi într-o piaţă pentru desfacerea surplusurilor de produse americane. Imperialiştii americani, se arată în continuare în scrisoare, au creat în Coreea de Sud baze pentru arme atomice şi rachete care reprezintă o serioasă ameninţare împotriva păcii în Coreea, în Asia şi în intreaga lume. Autorităţile americane şi sudcore­­ene comit in momentul de faţă o nouă crimă forţind pe locuitori să emigreze în Brazilia, Paraguay şi în alte ţări din America Latină. Comitetul permanent al Consiliu­lui de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii adresează tuturor comitete­lor naţionale chemarea de a sărbă­tori ziua de 25 iunie ca Zi de soli­daritate cu poporul coreean, în lupta pentru realizarea revendicărilor lui legitime, de a organiza în această zi mitinguri şi demonstraţii de masă la care să ceară evacuarea trupe­lor americane din Coreea de Sud şi încetarea emigrării forţate a sudco­­reenilor. La O.I.M. — Eşecuri ale promotorilor politicii de discriminare GENEVA 9. — Trimisul special Agerpres transmite : După discuţii la care au partici­pat peste 40 de vorbitori, Conferinţa internaţională a muncii a încheiat dezbaterile asupra raportului apro­bat de Consiliul de administraţie al O.I.M. privind îmbunătăţirea meto­delor de lucru ale conferinţei. Promotorii politicii de discrimi­nare împotriva delegaţiilor din ţă­rile socialiste au suferit un eşec când adunarea a adoptat cu 122 de vo­turi contra 119 şi 23 abţineri, un amendament propus de Uniunea Sovietică, Cehoslovacia şi Polonia. Acest amendament prevede dreptul fiecărui delegat de a-şi expune pă­rerea care trebuie să fie consemnată în rezultatul votului, anulîndu-se aşa-zisul sistem global de votare propus iniţial de raport. Trecîndu-se la vot asupra resta­bilirii drepturilor de reprezentare ale directorilor de întreprinderi din ţările socialiste, adunarea a aprobat această propunere prin ridicare de mîini. în urma presiunilor delega­ţiei americane şi a grupului patro­nal s-a încercat să se răstoarne re­zultatul votului, cerîndu-se un vot nominal. Rezultatul (137 pentru, 112 contra, 12 abţineri) consacră eşecul acestei manevre şi izolarea campio­nilor politicii de discriminare In ca­drul O.I.M. Deşi la O.I.M. mai există încă pu­­♦♦♦—----------— ternice rămăşiţe ale practicii discri­minatorii, dezbaterile de pînă acum şi rezultatul acestui vot reprezintă un pas pe calea stabilirii unei at­mosfere de colaborare internaţio­nală în cadrul activităţii organiza­ţiei. De la corespondentul nostru din Budapesta „Săptămîna cărţii“ în R. P. Ungară Pe ori­unde te plimbi în aceste zile la Budapesta, pe bulevarde sau în cartierele Csepel şi Újpest, peste tot întilneşti pavilioane mai mici sau mai mari, frumos împodobite unde se vină cărţi. Este „Săptămîna căr­ţii“. Cu acest prilej s-au editat 82 opere în 800.000 exemplare. Dintre acestea 26 sînt de autori contempo­rani unguri ale căror cărţi au apărut­ în 230.000 exemplare. Aproape în fiecare pavilion de pe străzi, dar şi în cele amenajate în incinta uzinelor şi fabricilor, întilneşti scriitori care dau dedicaţii pe volumele lor şi stau de vorbă cu cititorii, le cer părerea despre lucrările lor mai vechi, despre temele pe care le doresc tratate. In­teresul mare pentru cărţi se oglinde­şte şi în faptul că in primele patru zile s-au vîndut la Budapesta şi in provincie peste 200.000 din volumele apărute cu prilejul „Săptămânii căr­ţii". Este semnificativ că in acest răstimp metalurgiştii de la Csepel au cumpărat cărţi în valoare de 30.000 forinţi. La pavilionul aşezat in faţa Tea­trului Raţional, unde s-au vîndut 25.000 exemplare, stăm de vorbă cu responsabilul. — Cu mult interes au fost primite unele opere care tratează despre in­­fringerea contrarevoluţiei din 1956 şi lupta ce a urmat pentru consolida­rea politică şi economică a ţării — ne informează interlocutorul nostru. Primul loc in această categorie de cărţi îl ocupă noul roman al tinăru­­lui scriitor Berkesi András intitulat: „După furtună“ care este o conti­nuare a romanului de mare succes apărut anul trecut „Furtună de Oc­tombrie“. O tematică asemănătoare este abordată de Zalka Miklós care îşi introduce cititorii in viaţa unor uni­tăţi de grăniceri. Un mare succes îl are antolo­gia „Deşteptarea“ care cuprinde lucrările tinerilor scriitori de un viguros talent, care s-au afirmat in ultimii 2-3 ani. Aceştia reprezintă, după afirmaţia unanimă a unor cu­noscuţi critici literari, adevăratul fond de aur al literaturii contempo­rane. Printre autorii altor lucrări a­­părute cu prilejul săptămânii cărţii se remarcă scriitori cunoscuţi ca: Darvas József, Ülés Béla, Földek Já­nos, Jankovich Ferenc, Tamási Áron, Veres Péter. Dintre operele autori­lor de peste hotare de cea mai mare căldare se bucură memoriile mare­şalului Budionnîi ,,Drumul parcurs", „Afacerile domnului Julius Cezar de Bertolt Brecht, „Fraţii Ersov“ de Kocetov, „Miine ne vom iubi“ de Andre Stil, „Fata cu părul roşu“ de Theun De Vries, ,,Bardul de la Van­­wandsbek“ de Arnold Zweig, „Poezii alese" de Briusov ş.a. Scriind despre ac­est eveniment ziarele centrale îşi exprimă părerea că „Săptămîna cărţii“ din acest an este cea mai reuşită din cite au avut loc în ultimii ani. E. SORAN I ------p#o-----­ Victoria forţelor de stînga în alegerile din Sicilia Rezultatul alegerilor din Sicilia marchează un nou progres al forţe­lor politice de stînga şi de centru care, după ce au înlăturat monopo­lul politic al partidului democrat­­creştin in insulă, au colaborat in ultimele luni în guvernul regional. Obţinînd 531.000 de voturi Partidul Comunist Italian a cucerit 21 de locuri în noua adunare regională, adică un loc în plus faţă de cit dis­punea în vechea adunare sporinduşi voturile cu aproximativ 50.000 faţă de alegerile precedente care au avut loc în Sicilia in 1955. Şi partidul so­cialist, cu 235.000 de voturi şi-a îm­bunătăţit poziţia faţă de alegerile din 1955, cucerind un loc in plus in adunarea regională siciliană.­ In loc de 10 deputaţi cit avea pînă acum, el va avea în noua adunare 11. Sem­nificativ este şi rezultatul obţinut de creştin sociali, adică de fracţiunea care, în frunte cu preşedintele gu­vernului regional Millazzo s-a rupt din partidul democrat-creştin. Aceş­tia au obţinut mai mult de 256.000 de voturi şi 9 locuri în adunarea re­gională; ei ar fi putut obţine şi mai multe locuri dacă forţele dizidente catolice n-ar fi acţionat disparat in anumite localităţi. Comuniştii, socia­liştii, creştin-socialii — adică forţele care au purtat în mod unitar şi con­secvent (cu toate diferenţele care există între ele) marea bătălie dusă în numele autonomiei siciliene, împotri­va partidului democrat-creştin şi a monopolurilor italiene şi străine, dis­pun deci in noua adunare regională siciliană de 41 de locuri din cele 90. După cum se vede, ele vor avea a­­cum posibilităţi mai mari de a pu­tea continua experienţa unitară pe baze mai trainice. In faţa puterni­cului avans al forţelor de stînga cri­za partidului democrat-creştin şi re­gresul marcat al forţelor de dreap­ta apar cu atît mai evidente. Parti­dul democrat-creştin a obţinut 937.000 de voturi ceea ce înseamnă o pierdere de peste 140.000 de vo­turi față de alegerile precedente. In noua adunare regională, democrat­­creştinii vor deţine astfel cu 3 locuri mai puţin decât în cea veche, tre-­ ce la corespondenta! nostru din noma cinci de la 37 la 34. La extrema dreaptă monarhiştii au pierdut 6 din locurile pe care le deţineau în vechea adunare reuşind să păstreze în noua adunare doar trei locuri, iar fasciştii, deşi au pierdut şi ei o serie de voturi, au reuşit, datorită prevederilor legii electorale fraudu­loase, să-şi menţină cele 9 locuri pe care le aveau şi în vechea adu­nare regională. Tabloul se complec­­tează cu situaţi­a liberalilor care au pierdut unul din cele trei locuri pe care le aveau în trecut şi a social­­democraţilor care, după alegerile de duminică, mai dispun doar de unul din cele două locuri pe care le a­­veau. Toate acestea arată cit de mare este mişcarea care se desfăşoară de cîteva luni de zile in Sicilia in fa­voarea forţelor de stingă şi scot totodată in evidenţă importanţa a­­cestei mişcări pe plan naţional. Ruptura unităţii politice a catolici­lor şi alianţa dintre anumite pături ale lor şi partidele clasei munci­toare este un fapt împlinit în insulă cu toate presiunile exercitate de Va­tican şi de întregul aparat clerical în frunte cu cardinalul din Palermo di Ruffini. Din cei 2.500.000 de ale­gători, mai mult de 1.000.000 au spus „nu“ decretului „Sfîntului Scaun" care şi-a arogat dreptul de a impune alegătorilor să voteze pen­tru democrat-creştini. Alegătorii au respins aşadar încercarea Vatica­­nului de a reînvia teroarea religioa­să, au respins ameninţările din par­tea guvernului central şi presiunile venite în ultimul timp chiar din S.U.A. prin intermediul unor scrisori electorale adresate multor sicilieni. „New York Times" recunoaşte eşe­cul acestei campanii. „Toate efortu­rile bisericii, ale Vaticanului şi car­dinalilor — scrie ziarul american — nu au avut nici un efect in ce pri­veşte reducerea voturilor comunişti­lor şi ale aliaţilor lor". Forţele de stingă sunt acum în stare să ducă cu şi mai mult succes lupta pentru progresul economic şi social al Siciliei şi pentru stăvilirea pericolului reacţionar reprezentat de democrat-creştini şi de marile, mo­nopoluri capitaliste. Votul din Sicilia, după cel inter­venit în Val D’Aosta şi Ravenna a­­rată că în întreaga Italie se contu­rează acum o nouă perspectivă poli­tică. Mari grupuri de producători de la sate sau de industriaşi şi comer­cianţi mijlocii din oraşe se ridică azi împotriva politicii marelui capi­tal italian şi străin, împotriva demo­­crat-creştinilor. Acest proces va in­fluenţa desigur asupra rupturii in­tervenite in masa catolicilor şi va grăbi procesul de aliniere a altor pături ale populaţiei în jurul clasei muncitoare italiene, demonstrând astfel justeţea politicii urmate de Partidul Comunist Italian. Rezulta­tele votului sicilian sunt un succes al acestei politici și constituie pre­mize favorabile pentru noi victorii. ANTONIO BRUNO ­o»o- Conferinţa internaţională a redactorilor de politică externă PRAGA 9 Corespondentul Ager­­pres transmite : In capitala R. Ceho­slovace continuă lucrările Conferin­ţei internaţionale a redactorilor de politică externă. In cea de-a doua zi a conferinţei, Kraminov, vice­preşedinte al O. I. Z„ redactor şef adjunct al ziarului „Pravda“ a prezentat referatul despre „Respon­sabilitatea redactorului de politică externă şi condiţiile fundamentale pentru o activitate favorabilă a sa“. Al doilea referat cu tema „Situaţia actuală şi dezvoltarea cooperării şi relaţiilor mutuale între redactorii de politică externă“, a fost expus la începutul şedinţei de după-amiază de Jean Maurice Hermann, preşe­dintele O.I.Z., redactor şef al ru­bricii externe a ziarului „Libera­tion“. Pe marginea referatelor au inter­venit in discuţii ziaristul indone­zian Agam Wispi din Djakarta, re-­ prezentanta organizaţiei de radio­ N.B.C. din Statele Unite — Kathe­rine Clark şi Dante Cruichi secretar al O.I.Z. Reprezentantul Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, Ion Mihăileanu, redactor şef adjunct al revistei „Contemporanul“, a luat cu­vîntul in şedinţa de dimineaţă. De­legatul român a subliniat imensa forţă a cuvîntului tipărit în forma­rea şi influenţarea opiniei publice şi marea răspundere a gazetarilor care lucrează în domeniul politicii ex­terne. In încheiere I. Mihăileanu a pro­pus să se trimită Conferinţei de la Geneva un mesaj în care să se ceară ca miniştrii de Externe să deschidă calea spre noi tratative. Delegatul român a propus de asemenea convo­carea unei întîlniri a ziariştilor din ţările balcanice. Pag. Greva marinarilor şi docherilor de pe vasele comerciale italiene ROMA 9 (Agerpres). — Agenţia France Presse relatează, că la 9 iunie a început în întreaga Italie greva marinarilor şi docherilor de pe vasele comerciale, grevă declara­tă ca urmare a refuzului cercurilor patronale de a examina problema măririi salariului. Agenţia France Presse subliniază că în dimineaţa zilei de 9 iunie nici un vas nu a părăsit porturile italiene. La această mişcare revendicativă au aderat toate organizaţiile sindicale din Ita­lia.

Next