Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-10 / nr. 4545
Pag. 4 ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIR Vizita delegaţiei de partid ş guvernamentale a R.D.G. în U.R.S.S.Noi divergenţe în sînul N.A.T.O. Coeziunea ţărilor lagărului socialist trebuie păstrată ca lumina ochilor Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov ! MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite: Luînd cuvîntul la prînzul oferit la 8 iunie la Kremlin în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Germane, N.S. Hruşciov a spus printre altele : Actuala dv. vizită va sluji la întărirea continuă a colaborării dintre U.R.S.S. şi R. D. Germană. Subliniind că de zece ani U.R.S.S. şi R.D.G. păşesc mînă în mînă pe calea construcţiei paşnice şi a luptei pentru pace N.S. Hruşciov a declarat: „Putem spune cu mîndrie: prietenia noastră a fost verificată de timp. Ea a adus bune servicii popoarelor ţărilor noastre atît în obţinerea succeselor, cit şi in înfrîngerea dificultăţilor pe calea dezvoltării statelor noastre“. In ultimii ani, a continuat N. S. Hruşciov, se dezvoltă tot mai mult forme noi, superioare, de colaborare între U.R.S.S. şi R. D. Germană — cooperarea in producţie, legături directe între întreprinderile de acelaşi tip, între instituţiile ştiinţifice, rezolvarea în comun a unor sarcini ştiinţifice şi de producţie. Unitatea de monolit, coeziunea ţărilor lagărului socialist este o realizare dintre cele mai importante ale noastre şi trebuie să o păstrăm ca lumina ochilor, a subliniat N.S. Hruşciov. Adversarii noştri, a subliniat el, înţeleg bine acest lucru şi mizează îndeosebi pe scindarea rîndurilor lagărului socialist. In aceste condiţii capătă o însemnătate deosebit de mare unitatea tuturor forţelor democratice din ţările lagărului socialist. Ne bucură foarte mult că în Republica Democrată Germană această sarcină este înfăptuită cu succes de Frontul Național al Germaniei Democrate, în cadrul căruia, sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania, colaborează toate partidele democratice din Republică. Cuvîntarea lui W. Ulbricht ! Luînd cuvîntul la 8 Iunie în cadrul prînzului oferit la Kremlin Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., a arătat că vizita delegației de partid si guvernamentale a I.D. Germane in Uniunea Sovietică constituie un mare eveniment politic pentru toate forţele iubitoare de pace şi patriotice ale poporului german. Suntem recunoscători Uniunii Sovietice, a spus W. Ulbricht, pentru că a insistat cu perseverenţă asupra participării la Conferinţa de la Geneva pe picior de egalitate a celor două stata germane. Această participare are o importanţă principială pentru că prin aceasta cele două state germane sunt recunoscute de fapt de marile puteri şi pentru că s-a făcut un prim pas pentru pregătirea tratativelor între cele două state germane. Walter Ulbricht a subliniat că numai atunci cinci la Conferinţa de la Geneva a celor şase miniştri ai Afacerilor Externe şi la conferinţa la nivelul cel mai înalt se va obţine un acord privind renunţarea la folosirea forţei, renunţarea la amplasarea în Germania a armei atomice şi a armei rachetă, limitarea armamentelor, pregătirea Tratatului de pace, va putea exista speranţa că se vor întreprinde acţiuni serioase pentru pregătirea reunificării Germaniei. O Germanie reunificată, a subliniat totodată W. Ulbricht, poate fi numai un stat paşnic şi democrat. De aceea încheierea unui Tratat de pace, care va fi semnat de cele două state germane, va constitui acea temelie a păcii care va permite înfăptuirea reunificării. ★ La 9 iunie, membrii delegaţiei R.D. Germane au vizitat mausoleul lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin, unde au depus o coroană de flori. Tot la 9 iunie, delegaţia de partid şi guvernamentală a R.D. Germane a plecat la Riga, împreună cu oaspeţii germani, a plecat Nikita Hruşciov. In seara aceleiaşi zile, delegaţia R.D.G., precum şi N. S. Hruşciov au sosit la Riga. GENEVA: O nouă întrevedere neoficială I GENEVA 9 (Agerpres). La 9 iumie a avut loc la reşedinţa delegaţiei S.U.A. o nouă întrevedere neoficială a miniştrilor Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei. S-a hotărît ca miniştrii Afacerilor Externe să se întrunească într-o şedinţă oficială la 10 iunie ora 15,30. -------------r, ■ - - =r»»»r -.............• --------. Intrarea în cea de-a cincea săptămînă a conferinţei coincide cu apariţia unor indici din ce în ce mai conturaţi care arată că întrunirea miniştrilor de Externe se apropie de sfirşit. Aproape toate ziarele occidentale îşi exprimă părerea că această săptămână este „decisivă şi ultima“. Şi mai semnificativ este însă faptul că atît principalele cotidiene cît şi marile agenţii de presă din Apus tratează acum mult mai pe larg tema viitoarei conferinţe la nivel înalt. După trecerea unei luni întregi de întâlniri oficiale şi neoficiale, a devenit clar că evitarea unui acord a fost până acum ţelul urmărit de occidentali. Tactica folosită a fost aceea a tergiversării, a sterilităţii discuţiilor, a jocului de a „uite concesia, nu e concesia“. Săptămînalul „France Observateur“ o spune pe şleau, arătînd că occidentalii „fac să se răspindească, la scara ziariştilor, experţilor, şi chiar a purtătorilor de cuvint, concesiile care ar putea fi făcute eventual faţă de dorinţele sovietice. Nu este vorba însă decît de baloane de încercare, dezminţite imediat ce ele şi-au îndeplinit rolul de a atrage atenţia delegaţiei sovietice şi de a fi difuzate prin presă“. Această echilibristică nedibace s-a întors insă împotriva autorilor ei. La Casa presei a devenit uzuală expresia conform căreia îndeletnicirea unor persoane din Apus constă în aceea că „sapă la Geneva tranşeele războiului rece“. Aşa, de pildă, s-au remarcat interpretările categorice şi pesimiste făcute în legătură cu recenta declaraţie a lui Eisenhower, în sensul că dacă la Geneva nu se realizează suficiente progrese nu va mai avea loc conferinţa la nivel înalt. Un înverşunat adept al acestui punct de vedere este ziaristul american David Lawrence. încă de la începutul conferinţei el a prezis eşecul tratativelor de la Geneva şi s-a pronunţat tot timpul împotriva întîlnirii şefilor de guverne. Declarând că are certitudinea acestui eşec (se poate uşor închipui ce fel de cercuri i-au dat asemenea asigurări), el a şi anunţat că nu va sta decît cel mult trei săptămîni la Geneva. Şi s-a ţinut de cuvînt. Acum se află la Londra unde continuă să tune şi să fulgere împotriva tratativelor la nivel înalt. Există însă alţi numeroşi comentatori occidentali, poate mai puţin cunoscuţi decît Lawrence, dar mai realişti decît el. Astfel, de pildă, René Baume scrie: „Eisenhower vine puţin cîte puţin la ideea că numai un şir de conferinţe succesive la nivel înalt vor putea să ajungă cu timpul la un rezultat, atît în problema germană cît şi în alte probleme. Ziarul „La Suisse“ este de părere că . ..un eşec total este exclus, acesta ar fi prea grav şi nimeni nu-l doreşte“. Cei mai aprigi „săpători ai tranşeelor“ de care vorbeam mai sus s-au dovedit însă a fi cercurile de la Bonn. Acestea l-au luat pe NU în braţe şi şi-au pus apoi pîslă in urechi. Adenauer care a anunţat că va rămîne în fruntea guvernului vestgerman şi nu va mai candida la preşedinţia RF G., trece chiar peste hotărîrea propriului său partid pentru a-şi atinge ţelul, să asigure prin prezenţa sa la conducere continuarea unei politici cît mai rigide a Bonn-ului în perioada apropiatelor tratative între şefii de guverne. Ziarul englez „News Chronicle“ crede că „hotărîrea neaşteptată a lui Adenauer va avea un efect defavorabil asupra politicii vest-germane la Conferinţa de la Geneva“. Dar poate fi oare ceva mai defavorabil decât politica pe care o duc Brentano şi delegaţia sa la conferinţă ? De aceea nu mai miră pe nimeni faptul că un val întreg de critici s-au ridicat în Occident la adresa manevrei lui Adenauer. Sub titlul: „Adenauer dă ordine“, ziarul londonez „Sunday Express“ scrie: „Ieri era Adolf Hitler, astăzi Adenauer. Ce va fi mîine ?“. Şi în ziarele vestgermane abundă criticile la adresa cancelarului. „Bild am Sontag” scrie: „Patriarhul Adenauer nu va lăsa din mîini puterea. El nu vede şi nu înţelege că fiii săi au crescut şi că au chiar şi nepoţi. Vîrsta l-a făcut orb, situaţia este gravă din cauza lui“. Şi totuşi, aci la Geneva părerea dominantă printre observatori şi în cercurile ziaristice este că occidentalii nu mai pot risca să pună noi obstacole în calea conferinţei la nivel înalt, de teama reacţiei opiniei publice. Se vorbeşte intens că delegaţia engleză ar pregăti propuneri în legătură cu redactarea comunicatului final al conferinţei care să cuprindă şi o serie de puncte de pe ordinea de zi a întîlnirii şefilor de guverne. „New York Herald Tribune“ într-o corespondenţă din Geneva a lui McGunn, care contrasta flagrant cu articolul lui Lawrence din acelaşi număr, este de un surprinzător optimism. „Negociatorii — scrie el — văd acum pentru prima dată în patru săptămîni de dezbateri posibilitatea unui acord rapid asupra Berlinului, care să ducă la o imediată conferinţă la nivel înalt, posibil chiar înainte de sfîrşitul lunii viitoare“. Să fie oare McGunn mai informat decit Lawrence? Aiţi întîlnit aici numeroşi ziarişti care au şi început să-şi facă planuri pentru viitoarea conferinţă la nivel înalt pe care unii o văd la Geneva, alţii la Viena, unii la sfîrşitul lui iulie, iar alţii la începutul lui august. După cum spunea cineva azi pe bună dreptate, Geneva este un preludiu pregătitor al tratativelor la nivel înalt care interesează deopotrivă toate guvernele şi popoarele lumii. Să sperăm că cei care s-au apucat să sape tranşeele războiului rece la Geneva vor fi nevoiţi să le astupe cît mai grabnic. L. RODESCU .» » De la trimisul nostru la Geneva Conferința în fazele finale PARIS 9 (Agerpres). In timp ce la Londra se desfăşoară în momentul de faţă lucrările „Congresului atlantic“, agenţiile de presă occidentale relatează din Paris că între Franţa, pe de o parte, şi ceilalţi parteneri atlantici, pe de altă parte, au izbucnit noi divergenţe. „Preşedintele De Gaulle, relatează corespondentul din Paris al agenţiei United Press International, a avertizat pe aliaţii săi că Franţa nu-i va mai asuma noi angajamente în cadrul pactului atlantic decît dacă şi după ce S.U.A. şi Marea Britanie îi vor comunica informaţiile secrete privind armele lor nucleare“. Amintind că în cursul acestui an Franţa a anunţat că-şi va retrage forţele sale navale din Mediterana de sub comandamentul N.A.T.O., în cazul unui război, corespondentul subliniază că noile neînţelegeri „făţişe şi oficiale“ vor provoca o „mare tulburare“ în rândurile membrilor N.A.T.O. De asemenea guvernul francez a adus la cunoştinţa S.U.A. şi celorlalţi parteneri N.A.T.O. că atit timp cît armamentul atomic pentru avioanele americane de pe teritoriul Franţei nu va fi încredinţat guvernului francez, avioanelor militare americane nu li se va îngădui să ia la bord acest armament de pe teritoriul Franţei. ,, Situaţia actuală, explică Associated Press, este determinată de hotărîrea preşedintelui Franţei, De Gaulle, de a obţine un rol mai mare pentru ţara sa în cadrul Consiliului N.A.T.O.“. 0*0 -----».........■ '■ = Barometrul politic prevesteşte furtună la Bonn • Erhard $i-a întrerupt călătoria în S.U.A. Incident violent între Adenauer şi Gerstenmeier BONN 9. (Agerpres). — „Barometrul politic de la Bonn prevesteşte furtună" — astfel caracterizează influentul ziar vest-german „Die Welt“ situaţia care s-a creat la Bonn în urma refuzului lui Adenauer de a candida la postul de preşedinte al R. F. Germane şi în urma intenţiei sale de a rămîne în postul de cancelar. Caracterizînd situaţia politică internă care s -a creat în prezent la Bonn drept o „acalmie înaintea furtunii“, un alt ziar vest-german, „Neue Rhein-Zeitung“, subliniază că lupta din sînul Uniunii creştin-democrate poate reîncepe cu o nouă forţă după înapoierea din S.U.A. a ministrului Economiei Erhard. După cum anunţă agenţia Reuter, dr. Erhard, vicecancelarul şi ministrul Economiei al R. F. Germane, a hotărît luni să-şi întrerupă vizita pe care o făcea zilele acestea în Statele Unite, pentru a se reîntoarce la Bonn. France Presse relatează că în dupăamiaza zilei de 8 iunie, cu ocazia reuniunii Comitetului de conducere al grupului parlamentar creştin-democrat, între cancelarul Adenauer şi preşedintele Bundestagului, Gerstenmeier, a izbucnit un violent conflict. Adenauer a întrerupt de cîteva ori pe Gerstenmeier în timpul expunerii sale, lucru ce a produs un violent conflict între cancelar şi preşedintele Bundestagului care, ofensat de atitudinea lui Adenauer, a părăsit sala de şedinţe, trîntind uşa. i^,. --------------- | SCÎNTEIA Aspect de la tratativele dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale U.R.S.S. şi R.D.G. (Teletőto : TASS-AGERPRES) Irakul s-a retras din 2ona lirei sterline BAGDAD 9 (Agerpres). — Ministrul de Finanţe al Irakului, Mohammed Hadid, a făcut o declaraţie în legătură cu retragerea Irakului din zona lirei sterline, în care a arătat că această măsură nu va afecta comerţul exterior al Irakului şi nici valuta sa. Dimpotrivă, a subliniat el, această măsură va acorda Irakului libertate mult mai largă pentru a folosi valuta străină pe care o obţine, ceea ce va duce la consolidarea fondului său valutar. Mohammed Hadid a arătat că apartenenţa Irakului la zona lirei sterline a fost unul din factorii care au dus la slăbirea independentei sale economice. ------0*0-----SCURTE ŞTIRI GENEVA. In şedinţa din 9 iunie a conferinţei celor trei puteri în problema încetării experienţelor cu arma nucleară a continuat discutarea documentelor prezentate anterior. Următoarea şedinţă va avea loc la 10 iunie. LA PRAGA s-a deschis Congresul culturii socialiste în prezenţa reprezentanţilor C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi a conducătorilor Frontului Naţional, precum şi a numeroşi oaspeţi din străinătate, printre care şi din R.P. Romînă, BUENOS AIRES. După cum relatează agenţia UnitedPress International, la 7 iunie, la Buenos Aires a avut loc un miting la care au participat peste 500 de funcţionari bancari care sunt de mai multă vreme în grevă. Poliţia din Buenos Aires a atacat pe grevişti folosind gaze lacrimogene ; au fost arestaţi aproape 100 de funcţionari participanţi la miting. AGENŢIA FRANCE PRESSE relatează că la 8 iunie în oraşul Hiroşima a explodat un depozit de dinamită. Au fost rănite 41 de persoane şi distruse 30 de case. PE NOUL STADION CENTRAL DIN ULAN BATOR s-a deschis Festivalul orăşenesc al tineretului şi studenţilor. La deschidere au participat I. Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi J. Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular. La festival iau parte 1.200 sportivi şi 100 de artişti. Presa internaţională despre declaraţia guvernului R. P. Romíné Declaraţia guvernului romín cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani continuă să fie comentată de presa internaţională. R. P. ALBANIA în articolul intitulat „Pentru a transforma Balcanii într-o peninsulă a păcii“, ziarul „Zeri i Populii“ scrie la 9 iunie: „Poporul albanez şi guvernul său au salutat şi aprobat mesajul din 1957 al tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, care făcea apel la convocarea unei conferinţe a şefilor guvernelor ţărilor balcanice. In noile condiţii care s-au creat, această propunere are o importanţă şi mai mare şi devine şi mai presantă. Dacă cercurile guvernamentale din toate ţările din regiunea Balcanilor ar aprecia gravitatea situaţiei create, dacă ele ar da dovadă de bun simţ şi de dorinţa de a purta discuţii în spirit de egalitate şi înţelegere reciprocă, atunci s-ar putea găsi un limbaj comun în scopul menţinerii păcii, pentru ca popoarele bătrânei Peninsule Balcanice să nu mai cunoască ororile unui nou război“. ANGLIA Sub titlul „Convorbiri asupra unei zone de pace în Balcani. Romînii propun o conferinţă“ ziarul londonez „Times“ publică o amplă corespondenţă datată din Bucureşti. Ziarul scrie că „guvernul român şi-a reînnoit propunerea sa privind o întilnire a şefilor de guverne din Balcani, adăugind la ideea stabilirii în Balcani a unei zone de pace fără arme nucleare, semnarea unui tratat de securitate colectivă între cele şase naţiuni interesate“. Expunînd în detaliu propunerea guvernului român şi ecoul avut în 1957 în ţările balcanice de mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Romín”, Chivu Stoica, ziarul scrie că în intenţia guvernului român este să aducă „o contribuţie practică la organizarea unor pacte regionale care pot duce spre stabilirea unui sistem general de securitate europeană. In cadrul unui acord ca acela propus, ţările mici îşi pot aduce propria lor contribuţie şi propriul lor efort, în loc să aştepte numai un acord al marilor puteri“. ELVEŢIA Cotidianele „Der Bund“, „Die Tat“, „Neue Berner Zeitung“, „Nazional Zeitung“, apărute la 8 iunie, anunţă pe prima pagină cu titluri mari noua iniţiativă a guvernului român şi propunerile sale privind convocarea unei conferinţe balcanice. FRANŢA Ziarele din Paris continuă să se ocupe de Declaraţia guvernului român. Referindu-se la această problemă, ziarul „Figaro“ din 8 iunie publică sub titlul: „Bucureştiul susţine propunerea sovietică“ o ştire prin care arată că guvernul român sprijină propunerea de creare a unei zone denuclearizate în Balcani. Ziarul „Combat“ subliniază că planul guvernului român privitor la crearea unei zone denuclearizate în Balcani ar putea uşura o înţelegere in această regiune a Europei. Sub titlul: „Romînia propune din nou o întîlnire a şefilor de state balcanice“ ziarul „Le Monde“ scrie că guvernul român „reînnoieşte propunerea sa din 1957 pentru o întîlnire a şefilor de guverne din ţările balcanice“. „O asemenea conferinţă, arată ziarul, ar putea discuta şi adopta hotărîri asupra problemelor privind cooperarea şi raporturile de bună vecinătate între statele balcanice“. Ziarul scrie în continuarea corespondenţei ca „o asemenea conferinţă ar putea încheia un acord interzicînd instalarea în Balcani de depozite de arme nucleare sau forţe militare care posedă armament nuclear". GRECIA Cercurile democratice din Grecia sprijină propunerile cuprinse în declaraţia guvernului român cu privire la convocarea, neîntârziată a unei conferinţe a ţărilor balcanice in vederea rezolvării problemelor litigioase şi a creării unei zone denuclearizate în Balcani. Greciei i-a fost făcută o nouă propunere concretă care urmăreşte asigurarea păcii în Balcani, scrie la 9 iunie ziarul „Avghi“. Această propunere dă posibilitate guvernelor ţărilor interesate să-şi manifeste bunăvoinţa şi să procedeze la un schimb de păreri pe o bază concretă. Respingerea acestei propuneri, subliniază ziarul „Avghi“, ar arăta clar că guvernul Grecieiintenţionează să creeze baze pentru rachete pe teritoriul ţării şi că refuză să colaboreze pentru consolidarea păcii şi securităţii în Balcani. „Eleftheria“, unul din cele mai mari ziare burgheze din Grecia, avertizează de asemenea guvernul împotriva unei „respingeri uşuratice a propunerii cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani“. La 8 iunie, ziarele de seară au publicat fie textul integral al declaraţiei, fie largi extrase. Ziarul „Anexartitos Tipos“ a publicat textul complect al declaraţiei. Ziarul „Athinaiki“ publică extrase largi din Declaraţie sub titlul: „La Atena a primit Declaraţia guvernului român în legătură cu crearea unei zone dezatomizate în Peninsula Balcanică“. Ziarul „Vladini“ publică de asemenea ample extrase din Declaraţie sub titlul: „România cere printr-o Declaraţie întrunirea într-o conferinţă balcanică pentru a se lua măsuri de asigurare a păcii in această regiune. Grecia a primit invitaţia si va răspunde pe cale diplomatică“. INDIA La 7 iunie statia de radiodifuziune indiană — ANL India Radio — a reprodus în rezumat Declaraţia guvernului român. In materialul transmis s-a subliniat că guvernul român sprijină propunerea cu privire la o zonă denuclearizată în Balcani şi că reînnoieşte propunerea sa din anul 1957 pentru o conferinţă a şefilor guvernelor ţărilor balcanice. Ziarul „Times of India“ din 8 iunie publică extrase din Declarate sub titlul: „România propune o conferinţă la nivel înalt a statelor balcanice“. Sub titlul „Propunerea romînă pentru convocarea unei conferinţe balcanice la nivel înalt“ ziarul „Hindustan Times“ citează din Declaraţie că Romînia nu poate ignora faptul că Grecia se pregăteşte să încheie un acord pentru instalarea de rampe pentru rachete şi proiectile teleghidate americane pe teritoriul său şi speră că propunerea lui N. S. Hruşciov pentru crearea unei zone denuclearizate în Balcani va fi sprijinită de toate guvernele interesate. Ziarul relevă de asemenea că guvernul român reînnoieşte propunerea sa din 1957 privitoare la colaborarea dintre ţările balcanice. REPUBLICA ARABA UNITA Ziarele din Cairo publică un rezumat al Declaraţiei guvernului român. Presa acordă o deosebită atenţie acelei părţi a Declaraţiei în care se exprimă speranţa că în cadrul conferinţei propuse s-ar putea ajunge la un acord în ce priveşte probleme importante ca interzicerea bazelor pentru arma atomică în Peninsula Balcanică, reglementarea definitivă a problemelor litigioase dintre ţări şi asigurarea respectării de către marile puteri a hotărârilor adoptate. într-un comentariu pe această temă, ziarul „Al-Gumhuria“ salută iniţiativa guvernului român, calificînd-o drept o acţiune pozitivă, in interesul păcii în întreaga lume. R. P. UNGARA Toate ziarele centrale apărute la 9 iunie publică declaraţia guvernului român. Ziarul „Nepszabadsag“ publică un amplu rezumat al declaraţiei. Ziarul subliniază că guvernul român este adine interesat in menţinerea păcii în Balcani, în dezvoltarea colaborării generale a statelor balcanice. Ziarul „Nepszabadsag“ subliniază că propunerea preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.P. Române din 10 septembrie 1957 cu privire la întîlnirea şefilor guvernelor ţărilor balcanice continuă să fie actuală şi constituie cea mai bună cale spre asigurarea păcii, securităţii şi colaborării statelor balcanice. . Ziarul arată că la întîlnirea şefilor guvernelor statelor din Balcani s-ar putea discuta colaborarea generală dintre statele balcanice. Totodată, s-ar putea discuta şi încheia un tratat de înţelegere şi securitate colectivă balcanică ai cărui semnatari s-ar angaja să nu-şi dea consimţămîntul la amenajarea de depozite de arme atomice, la stabilirea de unităţi militare străine, dotate cu arme atomice şi rachete pe teritoriul lor. Ziarul „Magyar Nemzet“ publică declaraţia guvernului român sub titlul : „Să se încheie un tratat balcanic de securitate colectivă“. (Agerpres) ---------------0*0----------------1 In Nicaragua se intensifică luptele între răsculaţi şi armată MANAGUA 9 (Agerpres). Ştirile din Nicaragua oglindesc lărgirea mişcării insurecţionale împotriva dictatorului Somoza. După ciocnirile răzleţe dintre grupuri de răsculaţi înarmaţi şi unităţi ale forţelor guvernamentale, în telegramele corespondenţilor de presă se vorbeşte acum de lupte violente care s-au desfăşurat la 8 iunie la Cerro de la Laguna (provincia Crentales) la o distanţă de aproximativ 180 km. de Managua. Creşterea forţei insurgenţilor rezultă şi din faptul că împotriva lor a fost trimisă garda naţională sub conducerea generalului Anastasie Somoza (fratele preşedintelui şi comandantul suprem al armatei) care a dezlănţuit atacul fiind sprijinit de aviaţie. Această bătălie, „cea mai puternică de la începutul răscoalei“ după cum o caracterizează agenţia France Presse nu a fost cîştigată de trupele lui Somoza în ciuda superiorităţii numerice, a armamentului şi experienţei de luptă. Situaţia în ţară se menţine încordată şi la 8 iunie a mai intervenit un eveniment semnificativ în ce priveşte caracterul larg al mişcării împotriva regimului dictatorial; primul secretar al ambasadei nicaragueze din Washington, Augustin Torrez Lazo şi-a dat demisia trecînd de partea forţelor insurecţionale. ---------------0*0---------------In scopul creării unei zone denuclearizate în Balcani Un comentariu al agenţiei TASS MOSCOVĂ 9 (Agerpres). Sub titlul „Marea Mediterană trebuie să devină o mare a păcii“ comentatorul agenţiei TASS scrie : Rezultatele vizitei de prietenie a delegaţiei sovietice în Albania, expuse în Declaraţia comună sovietoalbaneză, în cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la mitingul oamenilor muncii din Moscova, în cuvântările conducătorilor Albaniei, fac obiectul unei largi dezbateri în toate ţările. Comentînd cu însufleţire vizita delegaţiei sovietice în Albania, presa străină de toate orientările scoate îndeosebi în relief hotărîrea guvernelor U.R.S.S. şi Albaniei de a contribui prin toate mijloacele la crearea în regiunea Balcanilor şi Adriaticii a unei zone denuclearizate. în acelaşi timp, faptul că guvernul italian acceptă să instaleze pe teritoriul Italiei baze pentru rachete atomice şi intenţia cercurilor guvernante din Grecia de a permite S.U.A. să creeze baze similare pe teritoriul Greciei, duc la înrăutăţirea simţitoare a situaţiei în regiunea Balcanilor şi Mării Mediterane. Este cu totul evident că popoarele iubitoare de pace nu pot trece cu vederea aceste fapte. Numeroase ziare din străinătate subliniază importanţa excepţională a avertismentului cuprins în Declaraţia comună sovieto-albaneză şi adresat Italiei şi Greciei în legătură cu stocarea în aceste ţări de arme atomice şi rachete americane. Influentul ziar grec „Estia“, subliniind tonul calm animat de dragoste de pace al declaraţiei, ajunge la concluzia că Grecia, în interesele păcii şi securităţii „trebuie să renunţe la amplasarea bazelor de rachete pe teritoriul său“. Transformarea Peninsulei Balcanice şi a Mării Mediterane într-o zonă a păcii ar avea o importanţă excepţională pentru destinderea continuă a încordării internaţionale. In Balcani şi în bazinul Mediteranei nu trebuie să existe nici rachete, nici arme nucleare. In continuare, comentatorul agenţiei TASS arată că la transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi liniştii ar putea contribui convocarea conferinţei propuse de guvernul român, pentru discutarea problemelor arzătoare ale colaborării dintre ţările Peninsulei Balcanice. Propunerea guvernului R. P. Române făcută încă în septembrie 1957 cu privire la întîlnirea şefilor guvernelor ţărilor balcanice este pe deplin actuală şi în momentul de faţă. Astăzi, cind s-a întrunit Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe la Geneva, căreia trebuie să-i urmeze conferinţa şefilor guvernelor, nu există nici un motiv să se renunţe la conferinţa conducătorilor ţărilor din Peninsula Balcanică. Guvernele U.R.S.S. şi Albaniei nu pot rămîne indiferente la primejdia care ameninţă pacea în regiunea Mării Mediterane. Ele au propus un plan constructiv de înlăturare a acestei ameninţări, pe care opinia publică mondială îl apreciază ca pe o mare contribuţie la lichidarea „războiului rece“. ★ Ziarul „Pravda“ din 9 iunie a publicat sub semnătura lui N. Braghin, corespondentul său la Atena, un articol intitulat „Naţiunea spune „NU“ bazelor pentru arme atomice şi rachetă ale S.U.A.“. In articol se arată că în pofida majorităţii covârşitoare a poporului, cercurile guvernante ale Greciei continuă politica de concesii faţă de presiunile cercurilor imperialiste americane, care cer să li se permită să creeze pe teritoriul Greciei baze pentru arme atomice şi rachete. Poziţia cercurilor guvernante ale Greciei în problema creării de baze pentru rachete — scrie ziarul — a stîrnit un nou val de indignare şi proteste în rîndurile cercurilor largi ale opiniei publice. Nr. 4545 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa ..Scânteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor« voluntari din întreprinderi şi institut». Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin1 H SPECTACOL CINEMATOGRAFE: Fata din Kiev (seria I« — Patria. Bucureşti. Grădina 13 Septembrie. 8 Martie. Alex. Sahia, 1 Mai . Fata din Kiev (seria II«) — Republica. înfrăţirea între popoare. Libertăţii: Umbrela sfîntului Petru — Magheru, I. C. Frimu, Gh. Doia. Grădina Dinamo (Cal. Floreasca 20) ; Alarmă la graniţă — V. Alecsandri. Lumina. N. Bălcescu, T. Vladimirescu : Ciclu de filme in cadrul Zilelor culturii şi artei R.S.S. Bieloruse — Central, 23 August . Giuseppe Verdi — Victoria : Doi vecini — Prima melodie — 13 Septembrie. Maxim Gorki, Volga. G. Coşbuc : Program de filme documentare şi de desene animate — Timpuri Noi: Lumea tăcerii — Alex. Popov : Bravul soldat Svejk — Tineretului : O slujbă importantă — Griviţa. Clubul Boleslaw Bierut: Grădinarul spaniol — Vasile Roaită : Cei 44 — Cultural. 8 Mai : Trenul prieteniei — Unirea Flacăra : Visul spui ELE DE AZI berat — C. David : Favoritul 13 — Arta. Aurel Vlaicu : Ivan cel Groaznic (seria l-a) — Munca : Burghezul gentilom — Mioriţa : Urmaşii lui Rao — Donca Simo. Olga Bancic • Capcana lupilor — Ilie Pintilie: Oleko Dundici — Popular. Drumul Serii : Ivan cel Groaznic (seria II-a) — M. Eminescu : Steaguri pe turnuri — G. Bacovia : Articolul 420 — 30 Decembrie: Tatăl meu actorul — B. Delavrancea : De partea cealaltă — 16 Februarie: Dorinţa — Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile înţară , vreme uşor nestabilă şi favorabilă ploilor temporare si sub formă de averse cu caracter partial. Vânt potrivit cu intensificări trecătoare. Temperatura in creştere, exceptind nord-vestul tării, unde va scădea uşor. Minimele vor oscila între 8 si 18 grade, iar maximele între 20 și 32 grade.