Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-10 / nr. 4545

Pag. 4 ULTIMELE ŞTIRI­­ * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIR Vizita delegaţiei de partid ş­ guvernamentale a R.D.G. în U.R.S.S.Noi divergenţe în sînul N.A.T.O. Coeziunea ţărilor lagărului socialist trebuie păstrată ca lumina ochilor Cuvîntarea­ lui N. S. Hruşciov ! MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite: Luînd cuvîntul la prînzul oferit la 8 iunie la Kremlin în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamenta­le a R.D. Germane, N.S. Hruşciov a spus printre altele : Actuala dv. vizită va sluji la întărirea continuă a cola­borării dintre U.R.S.S. şi R. D. Ger­mană.­­ Subliniind că de zece ani U.R.S.S.­ şi R.D.G. păşesc mînă în mînă pe ca­lea construcţiei paşnice şi a luptei pentru pace N.S. Hruşciov a declarat: „Putem spune cu mîndrie: prietenia noastră a fost verificată de timp. Ea a adus bune servicii popoarelor ţări­lor noastre atît în obţinerea succese­lor, cit şi in înfrîngerea dificultăţilor pe calea dezvoltării statelor noastre“. In ultimii ani, a continuat N. S. Hruşciov, se dezvoltă tot mai mult forme noi, superioare, de colaborare între U.R.S.S. şi R. D. Germană — cooperarea in producţie, legături di­recte între întreprinderile de acelaşi tip, între instituţiile ştiinţifice, rezol­varea în comun a unor sarcini ştiin­ţifice şi de producţie. Unitatea de monolit, coeziunea ţă­rilor lagărului socialist este o reali­zare dintre cele mai importante ale noastre şi trebuie să o păstrăm ca lu­mina ochilor, a subliniat N.S. Hruş­ciov. Adversarii noştri, a subliniat el, înţeleg bine acest lucru şi mizează în­deosebi pe scindarea rîndurilor lagă­rului socialist. In aceste condiţii capă­tă o însemnătate deosebit de mare u­­nitatea tuturor forţelor democratice din ţările lagărului socialist. Ne bu­cură foarte mult că în Republica De­mocrată Germană această sarcină este înfăptuită cu succes de Frontul Națio­nal al Germaniei Democrate, în cadrul căruia, sub conducerea Partidului So­cialist Unit din Germania, colaborează toate partidele democratice din Repu­­blică. Cuvîntarea lui W. Ulbricht ! Luînd cuvîntul la 8 Iunie în ca­­d­rul prînzului oferit la Kremlin Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., a arătat că vizita delega­ț­iei de partid si guvernamentale a I.D. Germane in Uniunea Sovietică constituie un mare eveniment politic pentru toate forţele iubitoare de pace şi patriotice ale poporului german. Suntem­ recunoscători Uniunii Sovie­tice, a spus W. Ulbricht, pentru că a insistat cu perseverenţă asupra parti­cipării la Conferinţa de la Geneva pe picior de egalitate a celor două stata germane. Această participare are o importanţă principială pentru că prin aceasta cele două state germane sunt recunoscute de fapt de marile puteri şi pentru că s-a făcut un prim pas pentru pregătirea tratativelor­ între cele două state germane. Walter Ulbrich­t a subliniat că nu­mai atunci cinci la Conferinţa de la Geneva a celor şase miniştri ai Afa­cerilor Externe şi la conferinţa la ni­velul cel mai înalt se va obţine un a­­cord privind renunţarea la folosirea forţei, renunţarea la amplasarea în Germania a armei atomice şi a armei rachetă, limitarea armamentelor, pre­gătirea Tratatului de pace, va putea exista speranţa că se vor întreprinde acţiuni serioase pentru pregătirea reu­­nificării Germaniei. O Germanie reu­­nificată, a subliniat totodată W. Ul­bricht, poate fi numai un stat paşnic şi democrat. De aceea încheierea unui Tratat de pace, care va fi semnat de cele două state germane, va constitui acea temelie a păcii care va permite înfăptuirea reunificării. ★ La 9 iunie, membrii delegaţiei R.D. Germane au vizitat mausoleul lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin, unde au depus o coroană de flori. Tot la 9 iunie, delegaţia de partid şi guvernamentală a R.D. Germane a plecat la Riga, împreună cu oaspe­ţii germani, a plecat Nikita Hruşciov. In seara aceleiaşi zile, delegaţia R.D.G., precum şi N. S. Hruşciov au sosit la Riga. GENEVA: O nouă întrevedere neoficială I GENEVA 9 (Agerpres).­­ La 9 iu­­mie a avut loc la reşedinţa delegaţiei S.U.A. o nouă întrevedere neoficială a miniştrilor Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei. S-a hotărît ca miniştrii Afacerilor Externe să se întrunească într-o şe­dinţă oficială la 10 iunie ora 15,30. -------------r, ■ - - =r»»»r -.............• --------. Intrarea în cea de-a cincea săp­­tămînă a conferinţei coincide cu a­­pariţia unor indici din ce în ce mai conturaţi care arată că întrunirea miniştrilor de Externe se apropie de sfirşit. Aproape toate ziarele occi­dentale îşi exprimă părerea că a­­ceastă săptămână este „decisivă şi ultima“. Şi mai semnificativ este însă faptul că atît principalele coti­diene cît şi marile agenţii de presă din Apus tratează acum mult mai pe larg tema viitoarei conferinţe la nivel înalt. După trecerea unei luni întregi de întâlniri oficiale şi neoficiale, a de­venit clar că evitarea unui acord a fost până acum ţelul urmărit de oc­cidentali. Tactica folosită a fost a­­ceea a tergiversării, a sterilităţii dis­cuţiilor, a jocului de­ a „uite concesia, nu e concesia“. Săptămînalul „France Observateur“ o spune pe şleau, a­­rătînd că occidentalii „fac să se răspindească, la scara ziariştilor, ex­perţilor, şi chiar a purtătorilor de cuvint, concesiile care ar putea fi făcute eventual faţă de dorinţele so­vietice. Nu este vorba însă decît de baloane de încercare, dezminţite imediat ce ele şi-au îndeplinit ro­lul de a atrage atenţia delegaţiei sovietice şi de a fi difuzate prin presă“. Această echilibristică nedibace s-a întors insă împotriva autorilor ei. La Casa presei a devenit uzuală expresia conform căreia îndeletnici­rea unor persoane din Apus constă în aceea că „sapă la Geneva tran­şeele războiului rece“. Aşa, de pildă, s-au remarcat interpretările cate­gorice şi pesimiste făcute în legătură cu recenta declaraţie a lui Eisenhower, în sensul că dacă la Ge­neva nu se realizează suficiente pro­grese nu va mai avea loc conferinţa la nivel înalt. Un înverşunat adept al acestui punct de ve­dere este ziaristul american Da­vid Lawrence. încă de la începu­tul conferinţei el a prezis eşecul tratativelor de la Geneva şi s-a pro­nunţat tot timpul împotriva întîlni­rii şefilor de guverne. Declarând că are certitudinea acestui eşec (se poate uşor închipui ce fel de cercuri i-au dat asemenea asigurări), el a şi anunţat că nu va sta decît cel mult trei săptămîni la Geneva. Şi s-a ţinut de cuvînt. Acum se află la Londra unde continuă să tune şi să fulgere împotriva tratativelor la nivel înalt. Există însă alţi numeroşi comen­tatori occidentali, poate mai puţin cunoscuţi decît Lawrence, dar mai realişti decît el. Astfel, de pildă, René Baume scrie: „Eisenhower vine puţin cîte puţin la ideea că numai un şir de conferinţe succesive la nivel înalt vor putea să ajungă cu timpul la un rezultat, atît în problema ger­mană cît şi în alte probleme. Zia­rul „La Suisse“ este de părere că . ..un eşec total este exclus, acesta ar fi prea grav şi nimeni nu-l do­reşte“. Cei mai aprigi „săpători ai tranşee­­lor“ de care vorbeam mai sus s-au dovedit însă a fi cercurile de la Bonn. Acestea l-au luat pe NU în braţe şi şi-au pus apoi pîslă in urechi. Adenauer care a anunţat că va ră­mîne în fruntea guvernului vest­­german şi nu va mai candida la pre­şedinţia RF­ G., trece chiar peste hotărîrea propriului său partid pen­tru a-şi atinge ţelul, să asigure prin prezenţa sa la conducere continua­rea unei politici cît mai rigide a Bonn-ului în perioada apropiatelor tratative între şefii de guver­ne. Ziarul englez „News Chro­nicle“ crede că „hotărîrea ne­aşteptată a lui Adenauer va a­­vea un efect defavorabil asupra po­liticii vest-germane la Conferinţa de la Geneva“. Dar poate fi oare ceva mai defavorabil decât politica pe care o duc Brentano şi delegaţia sa la conferinţă ? De aceea nu mai miră pe nimeni faptul că un val întreg de critici s-au ridicat în Occident la adresa manevrei lui Adenauer. Sub titlul: „Adenauer dă ordine“, ziarul londo­nez „Sunday Express“ scrie: „Ieri era Adolf Hitler, astăzi Adenauer. Ce va fi mîine ?“. Şi în ziarele vest­­germane abundă criticile la adre­sa cancelarului. „Bild am Sontag” scrie: „Patriarhul Adenauer nu va lăsa din mîini puterea. El nu vede şi nu înţelege că fiii săi au crescut şi că au chiar şi nepoţi. Vîrsta l-a făcut orb, situaţia este gravă din cauza lui“. Şi totuşi, aci la Geneva părerea dominantă printre observatori şi în cercurile ziaristice este că occiden­talii nu mai pot risca să pună noi obstacole în calea conferinţei la ni­vel înalt, de teama reacţiei opiniei publice. Se vorbeşte intens că delegaţia engleză ar pregăti propu­neri în legătură cu redactarea co­municatului final al conferinţei care să cuprindă şi o serie de puncte de pe ordinea­ de zi a întîlnirii şefilor de guverne. „New York Herald Tri­bune“ într-o corespondenţă din Ge­neva a lui McGunn, care contrasta flagrant cu articolul lui Lawrence din acelaşi număr, este de un sur­prinzător optimism. „Negociatorii — scrie el — văd acum pentru prima dată în patru săptămîni de dezbateri posibilitatea unui acord rapid asu­pra Berlinului, care să ducă la o imediată conferinţă la nivel înalt, posibil chiar înainte de sfîrşitul lu­nii viitoare“. Să fie oare McGunn mai infor­mat decit Lawrence? Aiţi întîlnit aici numeroşi ziarişti care au şi început să-şi facă pla­nuri pentru viitoarea conferinţă la nivel înalt pe care unii o văd la Geneva, alţii la Viena, unii la sfîr­şitul lui iulie, iar alţii la începu­tul lui august. După cum spunea ci­neva azi pe bună dreptate, Geneva este un preludiu pregătitor al tratativelor la nivel înalt care interesează deopotrivă toate guver­nele şi popoarele lumii. Să sperăm că cei care s-au apucat să sape tranşeele războiului rece la Geneva vor fi nevoiţi să le astupe cît mai grabnic. L. RODESCU .» » De la trimisul nostru la Geneva C­onferința în fazele finale PARIS 9 (Agerpres).­­ In timp ce la Londra se desfăşoară în mo­mentul de faţă lucrările „Congresu­lui atlantic“, agenţiile de presă oc­cidentale relatează din Paris că în­tre Franţa, pe de o parte, şi ceilalţi parteneri atlantici, pe de altă parte, au izbucnit noi divergenţe. „Preşedintele De Gaulle, relatea­ză corespondentul din Paris al a­­genţiei United Press International, a avertizat pe aliaţii săi că Franţa nu-­i va mai asuma noi angajamen­te în cadrul pactului atlantic decît dacă şi după ce S.U.A. şi Marea Britanie îi vor comunica informaţii­le secrete privind armele lor nuclea­re“. Amintind că în cursul acestui an Franţa a anunţat că-şi va retrage forţele sale navale din Mediterana de sub comandamentul N.A.T.O., în cazul unui război, corespondentul subliniază că noile neînţelegeri „fă­ţişe şi oficiale“ vor provoca o „mare tulburare“ în rândurile membrilor N.A.T.O. De asemenea guvernul francez a adus la cunoştinţa S.U.A. şi celor­lalţi parteneri N.A.T.O. că atit timp cît armamentul atomic pentru avioa­nele americane de pe teritoriul Franţei nu va fi încredinţat guver­nului francez, avioanelor militare a­­mericane nu li se va îngădui să ia la bord acest armament de pe teri­toriul Franţei. ,, Situaţia actuală, explică As­sociated Press, este determinată de hotărîrea preşedintelui Franţei, De Gaulle, de a obţine un rol mai mare pentru ţara sa în cadrul Consiliului N.A.T.O.“. 0*0 -----».........■ '■ = Barometrul politic prevesteşte furtună la Bonn • Erhard $i-a întrerupt călătoria în S.U.A. Incident violent între Adenauer şi Gerstenmeier BONN 9. (Agerpres). — „Barome­trul politic de la Bonn prevesteşte fur­tună" — astfel caracterizează influen­tul ziar vest-german „Die Welt“ situa­ţia care s-a creat la Bonn în urma re­fuzului lui Adenauer de a candida la postul de preşedinte al R. F. Germane şi în urma intenţiei sale de a rămîne în postul de cancelar. Caracterizînd situaţia politică internă care s -a creat în prezent­ la Bonn drept o „acalmie înaintea furtunii“, un alt ziar vest-german, „Neue Rhein-Zeitung“, subliniază că lupta din sînul Uniunii creştin-democrate poate reîncepe cu o nouă forţă după înapoierea din S.U.A. a ministrului Economiei Erhard. După cum anunţă agenţia Reuter, dr. Erhard, vicecancelarul şi ministrul Eco­nomiei al R. F. Germane, a hotărît luni să-şi întrerupă vizita pe care o făcea zilele acestea în Statele Unite, pentru a se reîntoarce la Bonn. France Presse relatează că în după­­amiaza zilei de 8 iunie, cu ocazia reuniunii Comitetului de conducere al grupului parlamentar creştin-democrat, între cancelarul Adenauer şi preşedinte­le Bundestagului, Gerstenmeier, a iz­bucnit un violent conflict. Adenauer a întrerupt de cîteva ori pe Gerstenmeier în timpul expunerii sale, lucru ce a produs un violent con­flict între cancelar şi preşedintele Bun­destagului care, ofensat de atitudinea lui Adenauer, a părăsit sala de şedin­ţe, trîntind uşa. i^,. --------------- | S­C­Î­N­T­E­I­A Aspect de la tratativele dintre delegaţiile de partid şi guverna­mentale ale U.R.S.S. şi R.D.G. (Teletőto : TASS-AGERPRES) Irakul s-a retras din 2ona lirei sterline BAGDAD 9 (Agerpres). — Minis­trul de Finanţe al Irakului, Mo­hammed Hadid, a făcut o declaraţie în legătură cu retragerea Irakului din zona lirei sterline, în ca­re a arătat că această măsură nu va a­­fecta comerţul exterior al Irakului şi nici valuta sa. Dimpotrivă, a subliniat el, această măsură va a­­corda Irakului libertate mult mai largă pentru a folosi valuta străină pe care o obţine, ceea ce va duce la consolidarea fondului său valu­tar. Mohammed Hadid a arătat că apartenenţa Irakului la zona lirei sterline a fost unul din factorii care au dus la slăbirea independentei sale economice. ------0*0-----­SCURTE ŞTIRI GENEVA. In şedinţa din 9 iunie a conferinţei celor trei puteri în proble­ma încetării experienţelor cu arma nu­cleară a continuat discutarea documen­telor prezentate anterior. Următoarea şedinţă va avea loc la 10 iunie. LA PRAGA s-a deschis Congresul culturii socialiste în prezenţa reprezen­tanţilor C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi a conducătorilor Frontului Naţional, precum şi a numeroşi oaspeţi din străi­nătate, printre care şi din R.P. Ro­­mînă, BUENOS AIRES. După cum rela­tează agenţia United­­Press Interna­tional, la 7 iunie, la Buenos Aires a avut loc un miting la care au parti­cipat peste 500 de funcţionari bancari care sunt de mai multă vreme în gre­vă. Poliţia din Buenos Aires a atacat pe grevişti folosind gaze lacrimogene ; au fost arestaţi aproape 100 de func­ţionari participanţi la miting. AGENŢIA FRANCE PRESSE rela­tează că la 8 iunie în oraşul Hiroşima a explodat un depozit de dinamită. Au fost rănite 41 de persoane şi dis­truse 30 de case. PE NOUL STADION CENTRAL DIN ULAN BATOR s-a deschis Festivalul orăşenesc al tineretului şi studenţilor. La deschidere au participat I. Teden­­bal, preşedintele Consiliului de Miniş­tri, şi J. Sambu, preşedintele Prezi­diului Marelui Hural Popular. La fes­tival iau parte 1.200 sportivi şi 100 de artişti. P­resa internaţională despre declaraţia guvernului R. P. Romíné Declaraţia guvernului romín cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor te­leghidate şi problema păcii şi secu­rităţii în Balcani continuă să fie comentată de presa internaţională. R. P. ALBANIA în articolul intitulat „Pentru a transforma Balcanii într-o peninsul­­ă a păcii“, ziarul „Zeri i Populii“ scrie la 9 iunie: „Poporul al­banez şi guvernul său au sa­lutat şi aprobat mesajul din 1957 al tovarăşului Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, care făcea apel la con­vocarea unei conferinţe a şefilor guvernelor ţărilor balcanice. In noile condiţii care s-au creat, aceas­tă propunere are o importanţă şi mai mare şi devine şi mai presantă. Dacă cercurile guvernamentale din toate ţările din regiunea Balcanilor ar aprecia gravitatea situaţiei crea­te, dacă ele ar da dovadă de bun simţ şi de dorinţa de a purta dis­cuţii în spirit de egalitate şi înţe­legere reciprocă, atunci s-ar putea găsi un limbaj comun în scopul menţinerii păcii, pentru ca popoa­rele bătrânei Peninsule Balcanice să nu mai cunoască ororile unui nou război“. ANGLIA Sub titlul „Convorbiri asupra unei zone de pace în Balcani. Romînii propun o conferinţă“ ziarul londo­nez „Times“ publică o amplă co­respondenţă datată din Bucureşti. Ziarul scrie că „guvernul român şi-a reînnoit propunerea sa privind o în­­tilnire a şefilor de guverne din Bal­cani, adăugind la ideea stabilirii în Balcani a unei zone de pace fără arme nucleare, semnarea unui tratat de securitate colectivă între cele şase naţiuni interesate“. Expunînd în detaliu propunerea guvernului român şi ecoul avut în 1957 în ţările balcanice de mesa­jul preşedintelui Consiliului de Mi­­niştri al R. P. Romín”, Chivu Stoica, ziarul scrie că în intenţia guvernu­lui român este să aducă „o contribu­ţie practică la organizarea unor pac­te regionale care pot duce spre sta­bilirea unui sistem general de secu­ritate europeană. In cadrul unui a­­cord ca acela propus, ţările mici îşi pot aduce propria lor contribuţie şi propriul lor efort, în loc să aştepte numai un acord al marilor puteri“. ELVEŢIA Cotidianele „Der Bund“, „Die Tat“, „Neue Berner Zeitung“, „Na­­zional Zeitung“, apărute la 8 iunie, anunţă pe prima pagină cu titluri mari noua iniţiativă a guvernului român şi propunerile sale privind convocarea unei conferinţe balca­nice. FRANŢA Ziarele din Paris continuă să se ocupe de Declaraţia guvernului ro­mân. Referindu-se la această pro­blemă, ziarul „Figaro“ din 8 iunie publică sub titlul: „Bucureştiul sus­ţine propunerea sovietică“ o ştire prin care arată că guvernul român sprijină propunerea de creare a unei zone denuclearizate în Balcani. Zia­rul „Combat“ subliniază că planul guvernului român privitor la crearea unei zone denuclearizate în Balcani ar putea uşura o înţelegere in acea­stă regiune a Europei. Sub titlul: „Romînia propune din nou o întîlnire a şefilor de state bal­canice“ ziarul „Le Monde“ scrie că guvernul român „reînnoieşte propu­nerea sa din 1957 pentru o întîlnire a şefilor de guverne din ţările bal­canice“. „O asemenea conferinţă, a­­rată ziarul, ar putea discuta şi adopta hotărîri asupra problemelor privind cooperarea şi raporturile de bună vecinătate între statele balca­nice“. Ziarul scrie în continuarea co­respondenţei ca „o asemenea confer­­inţă ar putea încheia un acord in­­terzicînd instalarea în Balcani de depozite de arme nucleare sau forţe militare care posedă armament nu­clear". GRECIA Cercurile democratice din Grecia sprijină propunerile cuprinse în de­claraţia guvernului român cu privire la convocarea, neîntârziată a unei conferinţe a ţărilor balcanice in ve­derea rezolvării problemelor litigi­oase şi a creării unei zone denucle­arizate în Balcani. Greciei i-a fost făcută o nouă pro­­punere concretă care urmăreşte asi­gurarea păcii în Balcani, scrie la 9 iunie ziarul „Avghi“. Această propu­nere dă posibilitate guvernelor ţări­lor interesate să-şi manifeste bună­voinţa şi să procedeze la un schimb de păreri pe o bază concretă. Res­pingerea acestei propuneri, sublinia­ză ziarul „Avghi“, ar arăta clar că guvernul Greciei­­intenţionează să creeze baze pentru rachete pe terito­riul ţării şi că refuză să colaboreze pentru consolidarea păcii şi securi­tăţii în Balcani. „Eleftheria“, unul din cele mai mari ziare burgheze din Grecia, a­­vertizează de asemenea guvernul împotriva unei „respingeri uşuratice a propunerii cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani“. La 8 iunie, ziarele de seară au pu­blicat fie textul integral al declara­ţiei, fie largi extrase. Ziarul „Ane­­xartitos Tipos“ a publicat textul com­plect al declaraţiei. Ziarul „Athinai­­ki“ publică extrase largi din Declara­ţie sub titlul: „La Atena­­ a primit Declaraţia guvernului român în legă­tură cu crearea unei zone dezatomi­­zate în Peninsula Balcanică“. Ziarul „Vladini“ publică de asemenea am­ple extrase din Declaraţie sub titlul: „România cere printr-o Declaraţie întrunirea într-o conferinţă balcani­că pentru a se lua măsuri de asi­gurare a păcii in această regiune. Grecia a primit invitaţia si va răs­punde pe cale diplomatică“. INDIA La 7 iunie statia de radiodifuziune indiană — ANL India Radio — a re­produs în rezumat Declaraţia gu­­vernului român. In materialul trans­mis s-a subliniat că guvernul ro­mân sprijină propunerea cu privire la o zonă denuclearizată în Balcani şi că reînnoieşte propunerea sa din anul 1957 pentru o conferinţă a şefi­lor guvernelor ţărilor balcanice. Ziarul „Times of India“ din 8 iu­nie publică extrase din Declarat­e sub titlul: „România propune o con­ferinţă la nivel înalt a statelor bal­canice“. Sub titlul „Propunerea ro­­mînă pentru convocarea unei confe­rinţe balcanice la nivel înalt“ ziarul „Hindustan Times“ citează din De­claraţie că Romînia nu poate ignora faptul că Grecia se pregăteşte să în­cheie un acord pentru instalarea de rampe pentru rachete şi proiectile teleghidate americane pe teritoriul său şi speră că propunerea lui N. S. Hruşciov pentru crearea unei zone denuclearizate în Balcani va fi spri­­jinită de toate guvernele interesate. Ziarul relevă de asemenea că guver­nul român reînnoieşte propunerea sa din 1957 privitoare la colaborarea dintre ţările balcanice. REPUBLICA ARABA UNITA Ziarele din Cairo publică un re­zumat al Declaraţiei guvernului ro­mân. Presa acordă o deosebită aten­ţie acelei părţi a Declaraţiei în care se exprimă speranţa că în cadrul conferinţei propuse s-ar putea ajun­ge la un acord în ce priveşte pro­bleme importante ca interzicerea ba­zelor pentru arma atomică în Pe­ninsula Balcanică, reglementarea de­finitivă a problemelor litigioase din­tre ţări şi asigurarea respectării de către marile puteri a hotărârilor a­­doptate. într-un comentariu pe această temă, ziarul „Al-Gumhuria“ salută iniţiativa guvernului român, califi­­cînd-o drept o acţiune pozitivă, in interesul păcii în întreaga lume. R. P. UNGARA Toate ziarele centrale apărute la 9 iunie publică declaraţia guver­nului român. Ziarul „Ne­pszabadsag“ publică un amplu rezumat al declaraţiei. Zia­rul subliniază că guvernul român este adine interesat in menţinerea păcii în Balcani, în dezvoltarea co­laborării generale a statelor bal­canice. Ziarul „Nepszabadsag“ subliniază că propunerea preşedintelui Consi­liului de Miniştri al R.P. Române din 10 septembrie 1957 cu privire la întîlnirea şefilor guvernelor ţări­lor balcanice continuă să fie actuală şi constituie cea mai bună cale spre asigurarea păcii, securităţii şi co­laborării statelor balcanice. . Ziarul arată că la întîlnirea şefi­lor guvernelor statelor din Balcani s-ar putea discuta colaborarea gene­rală dintre statele balcanice. Tot­odată, s-ar putea discuta şi încheia un tratat de înţelegere şi securitate colectivă balcanică ai cărui semna­tari s-ar angaja să nu-şi dea con­­simţămîntul la amenajarea de de­pozite de arme atomice, la stabilirea de unităţi militare străine, dotate cu arme atomice şi rachete pe teri­toriul lor. Ziarul „Magyar Nemzet“ publică declaraţia guvernului român sub ti­tlul : „Să se încheie un tratat bal­canic de securitate colectivă“. (Agerpres) ­ ---------------0*0----------------1 In Nicaragua se intensifică luptele între răsculaţi şi armată MANAGUA 9 (Agerpres). Ştirile din Nicaragua oglindesc lărgirea mişcării insurecţionale împotriva dictatorului Somoza. După ciocnirile răzleţe dintre grupuri de răsculaţi înarmaţi şi unităţi ale forţelor gu­vernamentale, în telegramele cores­pondenţilor de presă se vorbeşte a­­cum de lupte violente care s-au des­făşurat la 8 iunie la Cerro de la La­guna (provincia Crentales) la o dis­­tanţă de aproximativ 180 km. de Managua. Creşterea forţei insurgen­ţilor rezultă şi din faptul că împo­triva lor a fost trimisă garda naţio­nală sub conducerea generalului A­­nastasie Somoza (fratele preşedinte­lui şi comandantul suprem al arma­tei) care a dezlănţuit atacul fiind sprijinit de aviaţie. Această bătălie, „cea mai puternică de la începutul răscoalei“ după cum o caracterizea­ză agenţia France Presse nu a fost cîştigată de trupele lui Somoza în ciuda superiorităţii numerice, a ar­mamentului şi experienţei de luptă. Situaţia în ţară se menţine încor­dată şi la 8 iunie a mai intervenit un eveniment semnificativ în ce priveşte caracterul larg al mişcării împotriva regimului dictatorial; pri­mul secretar al ambasadei nicara­­gueze din Washington, Augustin Torrez Lazo şi-a dat demisia trecînd de partea forţelor insurecţionale. ---------------0*0---------------­In scopul creării unei zone denuclearizate în Balcani Un comentariu al agenţiei TASS MOSCOVĂ 9 (Agerpres).­­ Sub titlul „Marea Mediterană trebuie să devină o mare a păcii“ comentato­rul agenţiei TASS scrie : Rezultatele vizitei de prietenie a delegaţiei sovietice în Albania, ex­puse în Declaraţia comună sovieto­­albaneză, în cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la mitingul oameni­lor muncii din Moscova, în cuvân­tările conducătorilor Albaniei, fac obiectul unei largi dezbateri în toa­te ţările. Comentînd cu însufleţire vizita de­legaţiei sovietice în Albania, presa străină de toate orientările scoate îndeosebi în relief hotărîrea guver­nelor U.R.S.S. şi Albaniei de a con­tribui prin toate mijloacele la crea­rea în regiunea Balcanilor şi Adria­­ticii a unei zone denuclearizate. în acelaşi timp, faptul că guver­nul italian acceptă să instaleze pe teritoriul Italiei baze pentru rache­te atomice şi intenţia cercurilor gu­vernante din Grecia de a permite S.U.A. să creeze baze similare pe te­ritoriul Greciei, duc la înrăutăţirea simţitoare a situaţiei în regiunea Balcanilor şi Mării Mediterane. Este cu totul evident că popoarele iubi­toare de pace nu pot trece cu ve­derea aceste fapte. Numeroase ziare din străinătate subliniază importan­ţa excepţională a avertismentului cuprins în Declaraţia comună sovie­­to-albaneză şi adresat­­ Italiei şi Greciei în legătură cu stocarea în aceste ţări de arme atomice şi ra­chete americane. Influentul ziar grec „Estia“, subliniind tonul calm animat de dragoste de pace al de­claraţiei, ajunge la concluzia că Grecia, în interesele păcii şi securităţii „trebuie să renunţe la am­plasarea bazelor de rachete pe teri­toriul său“. Transformarea Peninsulei Balcani­ce şi a Mării Mediterane într-o zonă a păcii ar avea o importanţă excepţională pentru destinderea con­tinuă a încordării internaţionale. In Balcani şi în bazinul Mediteranei nu trebuie să existe nici rachete, nici arme nucleare. In continuare, comentatorul agen­ţiei TASS arată că la transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi li­niştii ar putea contribui convocarea conferinţei propuse de guvernul ro­mân, pentru discutarea problemelor arzătoare ale colaborării dintre ţări­le Peninsulei Balcanice. Propune­rea guvernului R. P. Române făcută încă în septembrie 1957 cu privire la întîlnirea şefilor guvernelor ţări­lor balcanice este pe deplin actuală şi în momentul de faţă. Astăzi, cind s-a întrunit Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe la Geneva, căreia trebuie să-i urmeze conferinţa şefilor guvernelor, nu există nici un motiv să se renunţe la conferinţa conducă­torilor ţărilor din Peninsula Balca­nică. Guvernele U.R.S.S. şi Albaniei nu pot rămîne indiferente la primejdia care ameninţă pacea în regiunea Mării Mediterane. Ele au propus un plan constructiv de înlăturare a a­­cestei ameninţări, pe care opinia pu­blică mondială­ îl apreciază ca pe o mare contribuţie la lichidarea „răz­boiului rece“. ★ Ziarul „Pravda“ din 9 iunie a pu­blicat sub semnătura lui N. Braghin, corespondentul său la Atena, un ar­ticol intitulat „Naţiunea spune „NU“ bazelor pentru arme atomice şi ra­chetă ale S.U.A.“. In articol se a­­rată că în pofida majorităţii covârşi­­toare a poporului, cercurile guver­nante ale Greciei continuă politica de concesii faţă de presiunile cercu­rilor imperialiste americane, care cer să li se permită să creeze pe te­ritoriul Greciei baze pentru arme atomice şi rachete. Poziţia cercurilor guvernante ale Greciei în problema creării de baze pentru rachete — scrie ziarul — a stîrnit un nou val de indignare şi proteste în rîndurile cercurilor largi ale opiniei publice. Nr. 4545 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucu­reşti. Piaţa ..Scânteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor« voluntari din întreprinderi şi institut». Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin1 H SPECTACOL CINEMATOGRAFE: Fata din Kiev (seria I­«­ — Patria. Bucureşti. Gră­dina 13 Septembrie. 8 Martie. Alex. S­ahia, 1 Mai . Fata din Kiev (seria II«) — Republica. înfrăţirea între popoare. Libertăţii: Umbrela sfîntului Petru — Magheru, I. C. Frimu, Gh. Doia. Grădina Dinamo (Cal. Floreasca 20) ; Alarmă la graniţă — V. Alec­­sandri. Lumina. N. Bălcescu, T. Vla­­dimirescu : Ciclu de filme in cadrul Zilelor culturii şi artei R.S.S. Bielo­ruse — Central, 23 August . Giuseppe Verdi — Victoria : Doi vecini — Prima melodie — 13 Septembrie. Maxim Gorki, Volga. G. Coşbuc : Program de filme documentare şi de desene ani­mate — Timpuri Noi: Lumea tăcerii — Alex. Popov : Bravul soldat Svejk — Tineretului : O slujbă importantă — Griviţa. Clubul Boleslaw Bierut: Grădinarul spaniol — Vasile Roaită : Cei 44 — Cultural. 8 Mai : Trenul prie­teniei — Unirea Flacăra : Visul spui­ ELE DE AZI berat — C. David : Favoritul 13 — Arta. Aurel Vlaicu : Ivan cel Groaznic (seri­a l-a) — Munca : Burghezul gen­tilom — Mioriţa : Urmaşii lui Rao — Donca Simo. Olga Bancic • Capcana lupilor — Ilie Pintilie: Oleko Dundici — Popular. Drumul Serii : Ivan cel Groaznic (seria II-a) — M. Eminescu : Steaguri pe turnuri — G. Bacovia : Articolul 420 — 30 Decembrie: Tatăl meu actorul — B. Delavrancea : De partea cealaltă — 16 Februarie: Do­rinţa — Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile în­­ţară , vreme uşor nestabilă şi favorabilă ploilor temporare si sub formă de a­­verse cu caracter partial. Vânt potri­vit cu intensificări trecătoare. Tempe­ratura in creştere, exceptind nord-ves­­tul tării, unde va scădea uşor. Mini­mele vor oscila între 8 si 18 grade, iar maximele între 20 și 32 grade.

Next