Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-11 / nr. 4546

Pag. 2 In podgoriile de ta Aiud AIUD (coresp „Scînteii“).­­ Vinu­rile produse în podgoriile gospodăriei de stat Aiud, se bucură de o faimă binemeritată. An de an lucrătorii aces­tei unităţi îşi îmbogăţesc experienţa în sporirea producţiei de struguri şi fa­bricarea vinurilor de calitate. Iată de ce, şi acum , viticultorii gospodă­riei dau multă atenţie îngrijirii celor 138 ha. de vie pe rod şi celor 30 hec­tare plantaţii noi. De curînd, dat fiind temperatura şi timpul schimbător din ultimile zile, la toate secţiile gospodă­riei a început stropitul viei. Brigada condusă de Varga Géza a stropit con­tra manei 36 ha. de vie. Gospodăria are şi o pepinieră de viţă de vie, pe 5 hectare. Numai în această primăvară, din această pepi­nieră, au fost livrate gospodăriilor de stat şi unităţilor agricole cooperatiste peste 200.000 bucăţi butaşi. De aseme­nea, din pepiniera pomicolă de 95 ha. au fost livrate unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din regiunea Cluj 147.000 puieţi. Din realizările silvicultorilor • Un colectiv de tehnicieni de la Ocolul silvic Muşateşti, regiunea Pi­teşti, a realizat o maşină pentru de­­zariparea, vînturarea şi selecţiona­rea simultană a seminţelor de molid. Pînă acum, prelucrarea seminţelor de răşinoase se făcea manual, cu cheltuieli mari. Maşina are o capa­citate de prelucrare de 40 kilograme seminţe pe zi, iar numărul de mun­citori care lucrează la această ope­raţie este cu mult mai mic. In prezent, colectivul de inovatori experimentează prelucrarea, pe cale mecanică, şi a seminţelor de salcîm necesare pentru plantările ce se vor efectua pe terenurile degradate. • De curînd, la sectorul Căi ferate forestiere al I.F.E.T.-Sighet a avut loc o consfătuire în cadrul căreia au fost analizate rezultatele în produc­ţie obţinute de muncitorii acestei unităţi pe primele cinci luni ale anului. Printr-o mai bună organizare a transporturilor, economiile realizate pină în prezent depăşesc suma de 350.000 lei. Măsuri ca organizarea transporturilor pe bază de grafice de producţie, introducerea de noi linii de garaj, recondiţionarea piese­lor vechi ş.a. au fost luate încă de la începutul anului, contribuind in mare măsură la obţinerea acestor succese. In încheierea consfătui­rii, muncitorii de la I.F.E.T.-Si­ghet au chemat la Întrecere, pentru obţinerea de economii, pe toţi fero­­viarii forestieri din unităţile Depar­tamentului Silviculturii. m­i C­alitatea produselor — în atenta organizaţiilor de partid In anii puterii populare. Aradul a devenit un puternic centru indus­trial. Din miinile harnicilor munci­tori arădeni ies strunguri, vagoane de cale ferată, mobilă frumoasă şi ţesături care şi-au cîştigat renume. In faţa colectivelor de muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinde­rile oraşului nostru stă în perma­nenţă cerinţa ca aceste produse să fie realizate la un nivel tehnic cit mai înalt, să fie tot mai frumoase şi de calitate tot mai bună. Comitetul orăşenesc de partid Arad acordă o atenţie deosebită pro­blemelor legate de îmbunătăţirea ca­lităţii produselor în întreprinderile industriale şi ajută organizaţiile de partid să desfăşoare o susţinută bătălie în această direcţie. S-au ţinut instructaje cu toţi secre­tarii organizaţiilor de bază de la fabricile şi uzinele din oraş în care s-a subliniat cu tărie nece­sitatea analizării periodice a indi­cilor de calitate. Secretarii comite­tului orăşenesc de partid se depla­sează adesea în fabrici şi uzine şi, împreună cu membrii organizaţiilor de bază şi conducerile fabricilor respective, analizează cauzele care fac ca la unele produse calitatea să fie nesatisfăcătoare. La uzinele ,,Gh. Dimitrov“, în pri­mul semestru al anului trecut s-au fabricat cîteva vagoane de calitate slabă şi s-au înregistrat multe re­buturi. Comitetul orăşenesc de par­tid a iniţiat organizarea unei ple­nare a comuniştilor care să anali­zeze cauzele lipsurilor. Discutînd cu competenţă despre problemele pro­cesului de producţie, membrii şi candidaţii de partid au arătat în a­­ceastă plenară că lipsurile se dato­­resc calificării slabe a unor munci­tori, superficialităţii cu care se face controlul tehnic. Una din cauzele principale ale dificienţelor în pro­ducţie a fost şi slaba muncă poli­tică desfăşurată de comitetul de partid al uzinei. Plenara comuniştilor de la uzina „Gh. Dimitrov­" a adoptat un plan de măsuri,­­ plan care a prins viaţă. La fiecare loc de muncă, comuniştii sunt acum în fruntea luptei pentru o calitate din ce în ce mai bună a produselor, pentru reducerea şi eli­minarea rebuturilor. In acea perioa­dă, de pildă, procentul de rebuturi pe întreaga uzină a fost redus de la 5 la 2 la sută. La fabrica de maşini-unelte „Io­­sif P­angheţ“ se impunea de aseme­nea îmbunătăţirea calităţii unor pro­duse. Trebuia mai ales luptat pen­tru reducerea procentului de rebu­turi la secţia turnătorie. In acest scop biroul organizaţiei de bază a convocat adunări generale deschise pe secţii, în cadrul cărora s-a ana­lizat cauzele deficienţelor, stabilin­­du-se şi măsurile ce trebuie luate. ION BABA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Arad Organizaţia de partid a desfăşu­rat o susţinută muncă politică de masă, antrenînd pe toţi agitatorii, pe toţi membrii şi candidaţii de partid. La secţia turnătorie, de pildă, to­varăşul Ştefan Makkos a vorbit a­­gitatorilor despre importanţa muncii politice în întrecerea socialistă, pen­tru îmbunătăţirea calităţii produse­lor. Agitatorii au stat apoi de vorbă cu cei care lucrau slab. — şi, în a­­celaşi timp, au dat ei înşişi exemplu personal. Agitatorii An­drei Bakos, Alexandru Nagy şi alţii au redus aproape în între­gime rebuturile, tov. Alexandru Nagy, de pildă, n-a dat în mar­tie niciun rebut. Exemplul comuniş­tilor a fost urmat şi de ceilalţi mun­citori din secţie. Fiecare s-a stră­duit să toarne piese de calitate mai bună. Spre a asigura îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii produselor, organi­zaţiile de bază din fabricile şi uzi­nele arădene folosesc diferite meto­de ale muncii politice de masă. Din iniţiativa comitetului orăşenesc de partid, organizaţiile de bază fac periodic instructaje cu agitatorii în decursul cărora se discută în mod deosebit despre indicii de calitate. Este folosită cu succes agitaţia vi­zuală. Astfel, în gazetele de perete apar regulat articole care vorbesc despre însemnătatea îmbunătăţirii calităţii produselor, critică pe cei care dau rebuturi sau care muncesc neglijent. Colectivul gazetelor de pe­rete de la secţiile ţesătoriilor III şi IV de la uzinele „30 Decembrie“ a publicat mai multe caricaturi prin care au fost satirizaţi acei muncitori care mai încalcă disciplina so­cialistă a muncii sau care neglijează calitatea produselor. La locuri vizi­bile din ateliere şi pe coridoarele din majoritatea fabricilor sunt expuse chemări mobilizatoare in acest sens. Organizaţiile U.T.M., sindicale, A.S.I.T.-ul, întreprind acţiuni impor­tante în vederea îmbunătăţirii ca­lităţii produselor. La fabrica „Iosif Rangheţ“, de pildă, din iniţiativa comitetului de întreprindere a fost amenajată o vitrină cu rebuturi. In faţa acestei vitrine, agitatorii or­ganizează convorbiri, criticîndu-i pe codaşi şi popularizînd metodele cele mai avansate de muncă. Organizaţia de bază de la fabrica „Teba“ are şi ea o bună experienţă în organizarea muncii politice de masă. Tovarăşa Maria Nistor, secre­tară a organizaţiei de bază, orga­nizează periodic instructaje cu se­cretarii organizaţiilor de atelier, cu agitatorii, cu tovarăşii din activul fără de partid şi cu colectivul de redacţie al gazetei de perete. Fie­care agitator cunoaşte astfel sarci­nile care stau în faţa fabricii şi mo­bilizează muncitorii la îndeplinirea lor. Organizaţia de atelier de la fi­nisaj analizează lunar, în cadrul a­­dunărilor generale, cite o problemă legată direct de calitatea produselor. Comuniştii sezisează din timp bi­roului organizaţiei de bază lipsu­rile existente, le ridică şi in con­sfătuirile de producţie, fac pro­puneri pentru înlăturarea lor. A­­cum cîteva luni, cînd s-a con­statat o creştere a cupoanelor şi a rebuturilor, biroul organizaţiei de bază a convocat o adunare generală deschisă la care au fost invitaţi to­varăşi din activul fără de partid, maiştri şi muncitori fruntaşi în pro­ducţie. Inginerul Ion Capotă a ex­pus cauzele care fac ca la unele produse calitatea să fie nesatisfă­cătoare. Mulţi muncitori, printre care Gherasim Tarcea, Mihai Kris­­tofi, Iosif Kocsis, Elena Bota, Iosif Megheleş şi alţii au arătat că, din cauza superficialităţii cu care s-a lucrat la imprimerie, 1.200 m. ţesături aveau culori neuniforme, controlul fiind de multe ori nesatisfăcător, nu se respectau normele tehnice. întrea­ga muncă politică a fost îndreptată în direcţia înlăturării acestor lipsuri Agitatorii, toţi comuniştii au discu­tat de la om la om sau în convor­biri cu muncitorii. Acum, la impri­merie munca s-a îndreptat simţitor. Cu toate succesele obţinute, cali­tatea produselor la unele întreprin­deri arădene, printre care „Fiera­rul“, „Libertatea“, întreprinderea 4 Construcţii, „Muncitorul pielar“ şi altele nu se ridică la nivelul exi­genţelor oamenilor muncii. Mai sunt conducători de întreprinderi, ingi­neri, tehnicieni şi chiar unii secre­tari ai organizaţiilor de bază care nu duc o luptă susţinută pentru ca procentul de rebuturi nu numai să nu depăşească indicii stabiliţi de departamente, ci să scadă chiar sub aceşti indici. Comitetul orăşenesc de partid a luat măsuri de întărire a controlu­lui de partid, asupra activităţii eco­nomice, mai ales în acele întreprin­deri unde nu există suficientă expe­rienţă din acest punct de vedere. Comitetul orăşenesc pune în cen­trul atenţiei organizaţiilor de bază munca politică pentru calificarea tot mai înaltă a muncitorilor, pen­tru popularizarea pe scară mai largă a realizărilor fruntaşilor in produc­ţie, a metodelor de muncă folosite de ei,­­ deoarece acestea sunt con­diţii de cea mai mare însemnătate în ce priveşte îmbunătățirea conti­nuă a calității produselor. 1000 tone de furaje însilozate Colectiviştii din comuna Rast, ra­ionul Băileşti, s-au convins din pro­prie experienţă că datorită hrănirii animalelor cu nutreţuri însilozate au obţinut producţii mari de carne, lapte etc. De aceea ei şi-au planifi­cat să însilozeze în acest an 3500 tone furaje. Măsurile luate pînă acum arată că această cifră va fi cu mult depă­şită. Colectiviştii au şi însilozat 1000 tone de furaje — amestec de ier­buri, lucernă şi stuf. Datorită însi­­lozării stufului, care înainte vreme rămînea nefolosit, se obţin cantităţi suplimentare de furaje foarte ief­tine. în felul acesta, colectiviştii asigură una din condiţiile principale pentru sporirea producţiei şi pro­ductivităţii animalelor. S­C­Î­N­T­E­I­A Peste 150 copii din oraşul Bacău frecventează Şcoala de muzică din localitate. Elevii fac progrese la învăţătură şi la disciplina muzi­­­cală de specialitate. Fotografia înfăţişează un grup de elevi de la clasa de vioară ascultînd pe eleva Mariana Meliş în timpul unui exer­ciţiu la pian. (Fotó: Gh. Vintilă) Un bun exemplu care merita mai mult interes (Urmare din pag. 1­ a) să-ţi dai seama . Dacă noi, membrii şi candidaţii de partid, o să dăm re­buturi, apoi ce-or să zică ceilalţi de noi ? Cu ce ochi or să ne privească ? Ce poţi să mai răspunzi la un ast­fel de argument ? Cu dinţii încleştaţi a pornit Răduţ lupta cu pripeala. N-a mers lesne. Nici acum nu-i e uşor. Dar rebuturi nu mai dă. „Toţi ochii mut pe noi“... ...Cu Ion Ifrim lucrurile stăteau altfel. Omul era dornic să facă trea­bă, dar nu se prea pricepea. O vre­me fusese scos din producţie şi lu­crase un alt domeniu, iar în acest timp pierduse îndemânarea. Nu iz­butea să-şi îndeplinească norma. Au stat membrii biroului de vor­bă cu el, l-au ajutat să se pună la curent cu noutăţile tehnice, i-au re­­dat încrederea în forţele lui, arătîn­­du-i că, cu oarecare silinţă, poate să mînuiască maşina nu mai rău decit oricare alt muncitor calificat din secţie. Ion Ifrim e şi el astăzi printre frun­taşi. ...Spre inima fiecărui om s-a găsit un alt drum — cel mai potrivit. Şi chemarea a dat roade. Roadele de aur aşteptate. Organizaţia de bază numărul 5 de la „tras la rece cu­prinde azi în rindurile ei numai fruntaşi in producţie ! Cu o singură excepţie: Petre Anghel. Asta-i singura umbră care întunecă bucu­ria tovarăşilor de acolo. Are un obicei Petre Anghel: la fiecare chenzină dispare o zi, iar în zilele de după aceea e mahmur şi cu ochii împăienjeniţi. De cite ori n-au stat de vorbă comuniştii cu el, de cite ori nu l-au criticat în a­­dunările organizaţiei ! Degeaba. Nu peste multă vreme adunarea va dis­cuta iar „cazul Petre Anghel“. N-ar fi oare timpul, tovarăşe Anghel, — ştim că eşti muncitor bun, cu dragoste de meserie — să pui oda­tă pentru totdeauna frîul pe dum­neata însuţi şi să lichidezi cu hotă­­rire „cazul Petre Anghel“ ? Căci organizaţia nu poate tolera la nesfîrşit asemenea deprinderi. Avea dreptate tovarăşul Aldea: i.Toţi ochii sînt pe noi". ...De cînd toţi — cu singura excep­ţie amintită — au devenit fruntaşi în producţie, comuniştii se bucură de un şi mai mare prestigiu în rân­durile muncitorilor din secţie. Pilda lor i-a „molipsit“ şi pe ceilalţi. Nu­mărul fruntaşilor în producţie aproa­pe s-a dublat în ultimul an. Şi cei mai buni dintre cei mai buni cer să fie primiţi în rândurile partidului. Iar secţia e, cam tot de-atuncea, printre secţiile fruntaşe ale uzinei. Pe ultimul trimestru al anului tre­cut a şi cucerit, în întrecere, steagul pe uzină. Precum se vede, roadele sunt de aur nu numai la figurat. Ele se concretizează in înteţirea întrecerii socialiste, în depăşirile regulate ale planului, în îmbunătăţirea radicală a calităţii, în economii de sute de mii de lei. Sunt, deci, de aur şi la propriu. Ce face însă raionul de partid ? Organizaţia de bază nr. 5 de la „Republica“ este leagănul acestei preţioase iniţiative , dar ne putem mulţumi numai cu leagănul ? Dacă iniţiativa nu-şi ia zborul mai de­parte, dacă ramuri din acest pom minunat nu sunt altoite şi pe alţi pomi, atunci cum vom putea căpă­ta roade asemănătoare pretutin­deni ? Nu s-ar putea spune că tovarăşii din biroul comitetului raional de partid „23 August“ nu cunoşteau ini­ţiativa organizaţiei de bază nr. 5 de la „Republica“. Tovarăşii Matei prim secretar şi Dan, secretar, (care răspunde în cadrul biroului pentru organizaţia de la „Republica“) au fost deseori în uzină, au discutat nu odată cu comuniştii de acolo, i-au lăudat pentru această iniţiativă. Ba au făcut şi mai mult: şi-au pus un plan de cîteva ori să discute în ca­drul biroului problema extinderii a­­cestei iniţiative în întreg raionul. Dar, din păcate, extinderea a ră­mas doar ca un punct în plan. De discutat în birou nu s-a discutat iar măsuri practice, bine­înţeles, nici atit. La conferinţa orăşenească de par­tid comitetul raional a fost criticat pentru aceasta. De atunci au trecut aproape patru luni. Dar nici pînă acum, mare lucru nu s-a făcut în această direcţie, deşi în cadrul unor şedinţe de instructaj cu birourile organizaţiilor de bază din raion ş­i a vorbit despre iniţiativă. La întreba­rea dacă biroul raional cunoaşte vreo organizaţie unde acţiunea să fi fost aplicată cu succes, tovarăşul Dan ne-a răspuns cu­­sinceritate : — Nu ştim... N-am controlat... Să ne gîndim puţin : dacă aceas­tă iniţiativă ar fi fost larg popu­larizată de comitetul raional, dacă s-ar fi răspîndit şi în alte organiza­ţii de bază din raion. In cite alte fa­brici oare n-ar fi apărut aseme­nea pomi minunaţi cu roade de aur ? Că doar cultivarea lor nu cere cine ştie ce vrăji. Cere doar energie, perseverenţă, entuziasm. Ce sporuri de producţie, şi cite economii nu s-ar fi putut astfel realiza ? In via­ţa noastră fiecare iniţiativă, pe lin­gă marea ei valoare morală, îşi are echivalentul ei concret, material, iar nerăspîndirea ei — la fel, dar în direcţie opusă. Şi ce muncă poate fi mai impor­tantă pentru un comitet raional de partid decit extinderea iniţiativelor valoroase ale comuniştilor, ale or­ganizaţiilor de partid ? In planul de măsuri pentru întim­­pinarea celei de-a 15 aniversări a eliberării, tovarăşii de la comitetul raional 23 August au prevăzut răs­­pîndirea largă a acestei iniţiative (şi a altora) în întreg raionul. Sperăm însă că de data aceasta nu va ră­­mîne doar pe hârtie. ★ Morala 7 Nici un pom nu e în stare să se transforme singur în grădină. Să nu ne mulţumim cu existenţa, iniţiativelor preţioase născute din­­ mase, ci să facem din fiecare sem­- ] tere o flacără, din fiecare fruct de­­ aur ,o grădină minunată­­ 1 -DeO­ Pe scurt de la corespondenţii voluntari • La parterul blocurilor muncito­reşti situate pe B-dul Muncii din Ca­pitală au fost deschise, de curînd, trei noi magazine mari : unul de încăl­ţăminte, altul cu produse textile şi al­tul de parfumerie şi mercerie. (De la Nicolae Iuteş — strungar). • In comuna Zimbru, raionul Gura G­honţ, a fost creată o pepinieră. Puie­­ţii (de salcîm, ulm, frasin etc.) vor fi plantaţi în pădurea comunei. Lu­crările în pepinieră sînt executate prin muncă voluntară de către locui­torii comunei, sub îndrumarea pădu­rarului Pavel Faur. (De la Alexan­dru Hârlău, referent — sfatul popular comunal). • Tinerii din oraşul şi raionul Rîm­­nicu Vîlcea au pregătit diferite ca­douri pentru Festivalul mondial al ti­neretului şi studenţilor de la Viena. Utemiştii de la cooperativa „Unirea“ au confecţionat un butoiaş şi o ploscă de vin frumos sculptate. Tinerii de la cooperativa „Solidaritatea“ au lucrat o carpetă cu insigna festivalului. S-au mai pregătit un album cu vederi din orașul Rîmnicu Vîlcea, o casetă, port­­reuri, portchei etc. (De la Ion Te­­nea, merceolog, O.C.L. Prod. Ind. Rm. Vîlcea). • In comuna Nimigea, raionul Nă­­săud, s-au făcut în ultima vreme, prin muncă voluntară, o seamă de lucrări: s-au executat peste 6.000 m, trotuare, au fost lărgite străzile Principală, Florești, Gării, Vele ș.a., s-a deschis o nouă stradă spre gară, pe o lun­gime de aproape 1.000 m. Astfel de lucrări au fost executate şi în satele Mocod şi Floreşti. (De la Clement Spermezan — preşedintele Sfatului popular comunal Nimigea). la--------------­ IAŞI (coresp. „Scînteii“). In vede­rea executării unor construcţii agri­cole ieftine şi intr-un timp scurt, lucrătorii trustului regional de con­strucţii locale­ Iaşi au început să experimenteze la gospodăria de stat Cristeşti, raionul Iaşi, metoda folo­sirii pământului stabilizat la fundaţii şi zidărie. Aici s-a început construc­ţia unui mare grajd căruia i s-a exe­cutat fundaţia şi s-au început lucră­rile de zidărie cu pământ stabilizat. Aplicîndu-se această metodă, nu se mai foloseşte cărămidă, balast, nisip etc. Valoarea economiilor ce se reali­zează pe acest şantier va fi de cca. 25.000 lei faţă de devizul iniţial. Construcţii agricole din pămînt stabilizat -0*0-Rumeguş în loc de lignit La fabricile de cherestea rume­guşul se strânge în mormane mari pentru a căror evacuare sau ardere se cheltuiesc sume importante. Nu­mai o mică parte îşi găseşte utili­zarea drept combustibil la centra­lele termice din unităţile respective. In 1958, un colectiv de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de cără­mizi din Satu Mare a folosit rume­guşul în locul lignitului, la arderea cărămizilor şi ţiglelor. Experienţa a arătat că puterea calorică a rume­guşului este superioară lignitului, în 1959. 6 mari fabrici de cărămizi şi ţigle au început să ardă rumeguş în loc de lignit. Cele 50.000 tone de rumeguş care vor fi folosite vor în­locui 58.500 tone de lignit, aducînd o însemnată economie de cărbuni şi o economie la preţul de cost de aproape 2 milioane lei. Direcţia materialelor de zidărie din cadrul Ministerului Construcţii­lor, Industriei Materialelor de Con­strucţii şi Industriei Lemnului a luat măsurile necesare pentru ex­tinderea acestei metode chiar în cursul anului 1959 şi la alte fabrici din ţară. Lumină electrică în satele raionului Tulcea Zilele acestea a fost inaugurată uzina electrică din comuna Niculi­­ţel, construită prin contribuţia vo­luntară a cetăţenilor. Prin grija sfatului popular regio­nal Constanţa, în raionul Tulcea s-au trimis recent motoarele nece­sare electrificării altor 9 sate, prin­tre care C.A. Rosetti, Poşta, Valea Nucarilor şi Filimon Sîrbu. Colectiviştii din aceste sate au şi început lucrările de instalare a stîl­­pilor. Ei s-au angajat ca prin con­tribuţie şi muncă voluntară să ter­mine pînă la 23 August electrifi­carea acestor sate. (Agerpres) Nr. 4548 Noile planuri de invâțâment pentru anul şcolar 1959—1960 Recenta hotărâre a partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţi­rea învăţământului seral şi fără frec­venţă de cultură generală şi supe­rior a deschis noi perspective pentru legarea şi mai strânsă a şcolii de via­ţă, de practică, pentru îmbinarea în­văţământului cu munca productivă, în ultimii ani şcoala de cultură generală a realizat unele progrese în această direcţie, acumulând o bună experienţă, care trebuie însă dezvol­tată, extinsă. Ţinînd seama de faptul că şcoala de 7 ani a devenit o şcoală de masă şi că marea majoritate a absolven­ţilor ei vor trebui să intre în pro­ducţia industrială şi agricolă, se im­pune ca această şcoală să asigure elevilor o pregătire cerută de viaţă, de viitoarea lor activitate practică. Pentru a realiza această­­ pregătire este necesară înlăturarea fenomene­lor de supraîncărcare a elevilor, care se mai manifestă în şcoala noastră de cultură generală. In acest scop Ministerul învăţă­mântului şi Culturii a reexaminat planurile de învăţămînt existente pentru clasele I—VII şi a efectuat modificări ce se vor aplica începând cu anul şcolar 1959 1960 în toate clasele şcolii de 7 ani. Noile planuri de învăţământ oferă posibilităţi mult mai mari pentru aplicarea cunoştinţelor teoretice în practică, pentru formarea deprinde­rilor de muncă la elevii şcolii de 7 ani. Pregătirea practică a elevilor se realizează în funcţie de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară acti­vitatea şcolile. Astfel, în şcolile de la sate se vor preda cunoştinţe agri­cole şi se vor organiza lucrări prac­tice agricole, iar în cele de la oraşe elevii vor primi cunoştinţe elemen­tare despre producţia industrială şi vor face lucrări practice de atelier. Ţinîndu-se seama de orientarea mai accentuată a şcolii spre produc­ţie, pe baza noilor programe de în­văţă­mint, predarea cunoştinţelor de ştiinţe naturale, fizică, chimie, mate­matică în şcoala de 7 ani se va face in strinsă legătură cu procesele de producţie din industrie şi agricul­tură. Astfel, în şcolile de la oraşe, elevii vor primi cunoştinţe elemen­tare despre producţia industrială şi vor efectua lucrări practice de ate­lier 4 ore pe săptămînă la clasele VI—VII, iar în clasa V vor efectua numai lucrări simple de atelier în 3 ore pe săptămînă. In şcolile săteşti se va continua predarea cunoştinţe­lor agricole şi a lucrărilor practice agricole la clasele V, VI, VII, în cite 4 ore pe săptămână. Menţinînd ceea ce este necesar pregătirii de cultură generală a ele­vilor şi activităţii lor practice, pla­nurile de învăţământ au fost uşu­rate prin reducerea numărului de ore la anumite obiecte, evitîndu-se astfel cauza principală a supra­încărcării elevilor. S-au inclus în programele de în­văţământ ore de dirigenţie, cercul sportiv şi ansamblul coral. In felul acesta numărul săptămâ­nal de ore s-a redus de la 36—37, la 28 pentru clasa a V-a și la 30 pentru clasele a Vl-a și a Vll-a. Astfel, în loc de 6—7 ore de curs pe zi, elevii claselor V—VII vor face 5­ ore de clasă (sau chiar 4 ore la clasa V-a, in unele zile). In acest număr de ore sunt incluse toate activităţile didactice şi edu­­­cative ce se desfăşoară în şcoală. Se creează astfel posibilitatea pen­tru ca elevii să aibă mai mult timp necesar executării temelor pentru acasă şi studiului individual, rămî­­nîndu-le totodată timp suficient pentru odihnă şi joc în scopul asi­gurării unei armonioase dezvoltări. In acelaşi sens a fost redus şi numărul săptăminal de ore la cla­sele I—IV, acesta ajungînd la 23 de ore în clasele I şi a Il-a, la 24 de ore în clasa a IlI-a şi la 26 de ore în clasa a IV-a. Ca urmare a acestor modificări vor interveni unele schimbări în sistematizarea şi predarea lecţiilor. Astfel, la istorie, vor fi lăsate in afară unele lecţii de istorie antică şi medievală, dezvoltîndu-se în schimb lecţiile privind istoria dez­voltării societăţii şi istoria patriei noastre. La matematică se va acor­da mai multă atenţie aplicării cu­noştinţelor de matematică şi geo­metrie în viaţă, în munca agricolă şi industrială. La fizică şi chimie se va insista asupra aplicaţiilor prac­tice ale noţiunilor şi legilor studiate. La geografie se va insista mai pu­ţin pe lecţiile de geografie fizică, dezvoltîndu-se în schimb d efecţiile de geografie economică şi politică şi cele de geografie a R.P. Române. In urma hotărîrii CC. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură gene­rală şi superior, Ministerul Invă­­ţământului şi Culturii a elaborat, de asemenea, planul de învăţământ pentru cursurile serale şi fără frec­venţă, care va asigura muncitorilor din producţie condiţiile necesare în vederea ridicării cunoştinţelor lor tehnico-ştiinţifice la nivelul cerut de dezvoltarea economiei şi culturii noastre socialiste. Aceste planuri de învăţământ au la bază pe cele de la, cursurile de zi. La alcătuirea lor s-a ţinut seama de nivelul cunoş­tinţelor primite de elevi în şcolile profesionale şi la cursurile de pre­gătire, de experienţa lor practică şi de condiţiile specifice de studiu pentru această categorie de elevi. Numărul săptăminal de ore a fost redus, faţă de vechile planuri de învăţămînt ale cursurilor serale, de la 24—27 ore, la 20 ore în medie pe clasă, creîndu-se condiţiile nece­sare pentru ca muncitorii din pro­ducţie să poată frecventa acest În­văţământ şi să se pregătească te­­meinic. Cu acest număr de ore pro­cesul de învăţământ se va putea desfăşura în 5 zile pe săptămână, cu maximum 4 ore pe zi. ­oto- Lb întreprinderea „Tehnica nouă“ din Capitală se fabrică o serie de bunuri de larg consum din materiale cauciucate şi cauciuc ca : sal­tele pneumatice pentru plajă, corturi, bărci pneumatice etc. In fotografie: Ing. Maria Theodoru, şeful de sector Alexandru Voicu şi muncitorul Valeriu Nădrag făcînd controlul de calitate a noi­lor produse. (Foto R. Costin) -0­0- La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie Fiecare seară cu s­a­r­ei Sala de festivităţi este plină. Con­cursul „Cine ştie, cîştigă“ pe tema „Raionul Griviţa Roşie ieri şi azi“, a reunit în faţa juriului tineri mun­citori de la Complexul C.F.R.-,,Gri­­viţa Roşie’’, „Boleslaw Bierut“, „Da­cia“... Concurenţii se întrec în răs­punsuri frumoase, bine documen­­tate. Ca într-un film se succed prin faţa celor 800 de tineri prezenţi în sală imagini din trecutul glorios al muncitorilor ceferişti. Concurenţii vorbesc apoi despre viaţa de astăzi, despre condiţiile noi de muncă , clă­dirile industriale moderne şi spa­ţioase, maşini de înaltă tehnicitate. Se citează nume de inovatori, de ra­­ţionalizatori. Se dau cifre şi fapte, care ilustrează grăitor contrastul dintre Griviţa de ieri şi cea de astăzi. Concursul s-a terminat începe reuniunea tovărăşească. La „dansul inimioarelor“ pere­chile nu se formează după nume­rele înscrise pe cartonaşele în for­mă de inimă ca altă dată—ci după... nume. Da, după numele unor eroi literari, din romane, filme, piese de teatru. Fiecare a primit pe bileţe­lul său un nume. Acum, Răzvan o caută pe Vidra, Mitrea Cocor pe Nastasia, Melehov pe Axinia. Pentru muncitorii, elevii, studen­ţii din raionul Griviţa Roşie, Casa de cultură a tineretului pregăteşte mai în fiecare seară cite o surpriză — o acţiune cultural-educativă sau o manifestare artistică interesantă. Consiliul de conducere — format din utemişti fruntaşi în producţie, ac­tivişti U.T.M. — a întocmit un plan de activitate bogat. — Ne-am străduit să evităm ru­tina, spune tov. Gh. Munteanu, directorul casei de cultură. Cău­tăm întotdeauna să prezentăm lu­cruri noi, deosebite, aspecte din viaţa organizaţiilor U.T.M. cit şi probleme de morală — despre prie­tenie, comportare civilizată, — îngri­­jindu-ne să concretizăm fiecare dez­batere sau program educativ cu exemple vii, ale tinerilor care ne fac cinste sau dimpotrivă. foile tineretului sunt organizate prin rotaţie de către comitetele U.T.M. din întreprinderi, care alcă­tuiesc programul, fac invitaţii, pro­puneri, se fac comparaţii între pro­grame dintr-o săptămînă cu cele din săptămînile anterioare. In acest fel se naşte un fel de întrecere în or­ganizarea acestor întîlniri tinereşti, o stimulare reciprocă, tovărăşească. De exemplu, utemiştii de la I­ R.E.R. au organizat un proces literar pe o temă de educaţie. Fetele de la „Da­cia“ s-au întîlnit cu scriitori, iar comitetul U.T.M. din cadrul Minis­terului Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor a invitat pe tinerii din ce­lelalte organizaţii U.T.M. să înveţe laolaltă cîntece de masă. Cele mai multe după-amieze, tinerii şi le petrec cu diversă acti­vităţi educative’. Echipa de tea­tru pregăteşte piesa „Cei ce caută fericirea“, pasionaţii de jocuri popu­lare repetă dansul cu temă : „Cio­banul şi flăcăii“; pictorii amatori au trecut de la schiţele în creion şi acuarelă la transpunerea în ulei a imaginilor de la Muzeul satului; elevii, pionierii vin la biblioteca lor, cer cărţi sau participă la serile de basme, urmate de diafilme. Cu un viu interes aşteaptă artiştii amatori ai Casei de cultură a tineretului Festivalul de la Viena în cinstea că­ruia ei pregătesc spectacolul „Album pentru festival“... In programul casei de cultură sunt cuprinse şi alte activităţi: re­cenzii, conferinţe ştiinţifice, sportive, zile ale elevilor din şcolile profesio­nale, duminici ale pionierilor, itine­­rarii despre frumuseţile şi bogăţiile patriei etc. Un program instructiv, variat , care într-adevăr evită rutina,. V. VIĂMNESCU

Next