Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-11 / nr. 4546
Pag. 2 In podgoriile de ta Aiud AIUD (coresp „Scînteii“). Vinurile produse în podgoriile gospodăriei de stat Aiud, se bucură de o faimă binemeritată. An de an lucrătorii acestei unităţi îşi îmbogăţesc experienţa în sporirea producţiei de struguri şi fabricarea vinurilor de calitate. Iată de ce, şi acum , viticultorii gospodăriei dau multă atenţie îngrijirii celor 138 ha. de vie pe rod şi celor 30 hectare plantaţii noi. De curînd, dat fiind temperatura şi timpul schimbător din ultimile zile, la toate secţiile gospodăriei a început stropitul viei. Brigada condusă de Varga Géza a stropit contra manei 36 ha. de vie. Gospodăria are şi o pepinieră de viţă de vie, pe 5 hectare. Numai în această primăvară, din această pepinieră, au fost livrate gospodăriilor de stat şi unităţilor agricole cooperatiste peste 200.000 bucăţi butaşi. De asemenea, din pepiniera pomicolă de 95 ha. au fost livrate unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din regiunea Cluj 147.000 puieţi. Din realizările silvicultorilor • Un colectiv de tehnicieni de la Ocolul silvic Muşateşti, regiunea Piteşti, a realizat o maşină pentru dezariparea, vînturarea şi selecţionarea simultană a seminţelor de molid. Pînă acum, prelucrarea seminţelor de răşinoase se făcea manual, cu cheltuieli mari. Maşina are o capacitate de prelucrare de 40 kilograme seminţe pe zi, iar numărul de muncitori care lucrează la această operaţie este cu mult mai mic. In prezent, colectivul de inovatori experimentează prelucrarea, pe cale mecanică, şi a seminţelor de salcîm necesare pentru plantările ce se vor efectua pe terenurile degradate. • De curînd, la sectorul Căi ferate forestiere al I.F.E.T.-Sighet a avut loc o consfătuire în cadrul căreia au fost analizate rezultatele în producţie obţinute de muncitorii acestei unităţi pe primele cinci luni ale anului. Printr-o mai bună organizare a transporturilor, economiile realizate pină în prezent depăşesc suma de 350.000 lei. Măsuri ca organizarea transporturilor pe bază de grafice de producţie, introducerea de noi linii de garaj, recondiţionarea pieselor vechi ş.a. au fost luate încă de la începutul anului, contribuind in mare măsură la obţinerea acestor succese. In încheierea consfătuirii, muncitorii de la I.F.E.T.-Sighet au chemat la Întrecere, pentru obţinerea de economii, pe toţi feroviarii forestieri din unităţile Departamentului Silviculturii. mi Calitatea produselor — în atenta organizaţiilor de partid In anii puterii populare. Aradul a devenit un puternic centru industrial. Din miinile harnicilor muncitori arădeni ies strunguri, vagoane de cale ferată, mobilă frumoasă şi ţesături care şi-au cîştigat renume. In faţa colectivelor de muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile oraşului nostru stă în permanenţă cerinţa ca aceste produse să fie realizate la un nivel tehnic cit mai înalt, să fie tot mai frumoase şi de calitate tot mai bună. Comitetul orăşenesc de partid Arad acordă o atenţie deosebită problemelor legate de îmbunătăţirea calităţii produselor în întreprinderile industriale şi ajută organizaţiile de partid să desfăşoare o susţinută bătălie în această direcţie. S-au ţinut instructaje cu toţi secretarii organizaţiilor de bază de la fabricile şi uzinele din oraş în care s-a subliniat cu tărie necesitatea analizării periodice a indicilor de calitate. Secretarii comitetului orăşenesc de partid se deplasează adesea în fabrici şi uzine şi, împreună cu membrii organizaţiilor de bază şi conducerile fabricilor respective, analizează cauzele care fac ca la unele produse calitatea să fie nesatisfăcătoare. La uzinele ,,Gh. Dimitrov“, în primul semestru al anului trecut s-au fabricat cîteva vagoane de calitate slabă şi s-au înregistrat multe rebuturi. Comitetul orăşenesc de partid a iniţiat organizarea unei plenare a comuniştilor care să analizeze cauzele lipsurilor. Discutînd cu competenţă despre problemele procesului de producţie, membrii şi candidaţii de partid au arătat în această plenară că lipsurile se datoresc calificării slabe a unor muncitori, superficialităţii cu care se face controlul tehnic. Una din cauzele principale ale dificienţelor în producţie a fost şi slaba muncă politică desfăşurată de comitetul de partid al uzinei. Plenara comuniştilor de la uzina „Gh. Dimitrov" a adoptat un plan de măsuri, plan care a prins viaţă. La fiecare loc de muncă, comuniştii sunt acum în fruntea luptei pentru o calitate din ce în ce mai bună a produselor, pentru reducerea şi eliminarea rebuturilor. In acea perioadă, de pildă, procentul de rebuturi pe întreaga uzină a fost redus de la 5 la 2 la sută. La fabrica de maşini-unelte „Iosif Pangheţ“ se impunea de asemenea îmbunătăţirea calităţii unor produse. Trebuia mai ales luptat pentru reducerea procentului de rebuturi la secţia turnătorie. In acest scop biroul organizaţiei de bază a convocat adunări generale deschise pe secţii, în cadrul cărora s-a analizat cauzele deficienţelor, stabilindu-se şi măsurile ce trebuie luate. ION BABA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Arad Organizaţia de partid a desfăşurat o susţinută muncă politică de masă, antrenînd pe toţi agitatorii, pe toţi membrii şi candidaţii de partid. La secţia turnătorie, de pildă, tovarăşul Ştefan Makkos a vorbit agitatorilor despre importanţa muncii politice în întrecerea socialistă, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Agitatorii au stat apoi de vorbă cu cei care lucrau slab. — şi, în acelaşi timp, au dat ei înşişi exemplu personal. Agitatorii Andrei Bakos, Alexandru Nagy şi alţii au redus aproape în întregime rebuturile, tov. Alexandru Nagy, de pildă, n-a dat în martie niciun rebut. Exemplul comuniştilor a fost urmat şi de ceilalţi muncitori din secţie. Fiecare s-a străduit să toarne piese de calitate mai bună. Spre a asigura îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, organizaţiile de bază din fabricile şi uzinele arădene folosesc diferite metode ale muncii politice de masă. Din iniţiativa comitetului orăşenesc de partid, organizaţiile de bază fac periodic instructaje cu agitatorii în decursul cărora se discută în mod deosebit despre indicii de calitate. Este folosită cu succes agitaţia vizuală. Astfel, în gazetele de perete apar regulat articole care vorbesc despre însemnătatea îmbunătăţirii calităţii produselor, critică pe cei care dau rebuturi sau care muncesc neglijent. Colectivul gazetelor de perete de la secţiile ţesătoriilor III şi IV de la uzinele „30 Decembrie“ a publicat mai multe caricaturi prin care au fost satirizaţi acei muncitori care mai încalcă disciplina socialistă a muncii sau care neglijează calitatea produselor. La locuri vizibile din ateliere şi pe coridoarele din majoritatea fabricilor sunt expuse chemări mobilizatoare in acest sens. Organizaţiile U.T.M., sindicale, A.S.I.T.-ul, întreprind acţiuni importante în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. La fabrica „Iosif Rangheţ“, de pildă, din iniţiativa comitetului de întreprindere a fost amenajată o vitrină cu rebuturi. In faţa acestei vitrine, agitatorii organizează convorbiri, criticîndu-i pe codaşi şi popularizînd metodele cele mai avansate de muncă. Organizaţia de bază de la fabrica „Teba“ are şi ea o bună experienţă în organizarea muncii politice de masă. Tovarăşa Maria Nistor, secretară a organizaţiei de bază, organizează periodic instructaje cu secretarii organizaţiilor de atelier, cu agitatorii, cu tovarăşii din activul fără de partid şi cu colectivul de redacţie al gazetei de perete. Fiecare agitator cunoaşte astfel sarcinile care stau în faţa fabricii şi mobilizează muncitorii la îndeplinirea lor. Organizaţia de atelier de la finisaj analizează lunar, în cadrul adunărilor generale, cite o problemă legată direct de calitatea produselor. Comuniştii sezisează din timp biroului organizaţiei de bază lipsurile existente, le ridică şi in consfătuirile de producţie, fac propuneri pentru înlăturarea lor. Acum cîteva luni, cînd s-a constatat o creştere a cupoanelor şi a rebuturilor, biroul organizaţiei de bază a convocat o adunare generală deschisă la care au fost invitaţi tovarăşi din activul fără de partid, maiştri şi muncitori fruntaşi în producţie. Inginerul Ion Capotă a expus cauzele care fac ca la unele produse calitatea să fie nesatisfăcătoare. Mulţi muncitori, printre care Gherasim Tarcea, Mihai Kristofi, Iosif Kocsis, Elena Bota, Iosif Megheleş şi alţii au arătat că, din cauza superficialităţii cu care s-a lucrat la imprimerie, 1.200 m. ţesături aveau culori neuniforme, controlul fiind de multe ori nesatisfăcător, nu se respectau normele tehnice. întreaga muncă politică a fost îndreptată în direcţia înlăturării acestor lipsuri Agitatorii, toţi comuniştii au discutat de la om la om sau în convorbiri cu muncitorii. Acum, la imprimerie munca s-a îndreptat simţitor. Cu toate succesele obţinute, calitatea produselor la unele întreprinderi arădene, printre care „Fierarul“, „Libertatea“, întreprinderea 4 Construcţii, „Muncitorul pielar“ şi altele nu se ridică la nivelul exigenţelor oamenilor muncii. Mai sunt conducători de întreprinderi, ingineri, tehnicieni şi chiar unii secretari ai organizaţiilor de bază care nu duc o luptă susţinută pentru ca procentul de rebuturi nu numai să nu depăşească indicii stabiliţi de departamente, ci să scadă chiar sub aceşti indici. Comitetul orăşenesc de partid a luat măsuri de întărire a controlului de partid, asupra activităţii economice, mai ales în acele întreprinderi unde nu există suficientă experienţă din acest punct de vedere. Comitetul orăşenesc pune în centrul atenţiei organizaţiilor de bază munca politică pentru calificarea tot mai înaltă a muncitorilor, pentru popularizarea pe scară mai largă a realizărilor fruntaşilor in producţie, a metodelor de muncă folosite de ei, deoarece acestea sunt condiţii de cea mai mare însemnătate în ce priveşte îmbunătățirea continuă a calității produselor. 1000 tone de furaje însilozate Colectiviştii din comuna Rast, raionul Băileşti, s-au convins din proprie experienţă că datorită hrănirii animalelor cu nutreţuri însilozate au obţinut producţii mari de carne, lapte etc. De aceea ei şi-au planificat să însilozeze în acest an 3500 tone furaje. Măsurile luate pînă acum arată că această cifră va fi cu mult depăşită. Colectiviştii au şi însilozat 1000 tone de furaje — amestec de ierburi, lucernă şi stuf. Datorită însilozării stufului, care înainte vreme rămînea nefolosit, se obţin cantităţi suplimentare de furaje foarte ieftine. în felul acesta, colectiviştii asigură una din condiţiile principale pentru sporirea producţiei şi productivităţii animalelor. SCÎNTEIA Peste 150 copii din oraşul Bacău frecventează Şcoala de muzică din localitate. Elevii fac progrese la învăţătură şi la disciplina muzicală de specialitate. Fotografia înfăţişează un grup de elevi de la clasa de vioară ascultînd pe eleva Mariana Meliş în timpul unui exerciţiu la pian. (Fotó: Gh. Vintilă) Un bun exemplu care merita mai mult interes (Urmare din pag. 1 a) să-ţi dai seama . Dacă noi, membrii şi candidaţii de partid, o să dăm rebuturi, apoi ce-or să zică ceilalţi de noi ? Cu ce ochi or să ne privească ? Ce poţi să mai răspunzi la un astfel de argument ? Cu dinţii încleştaţi a pornit Răduţ lupta cu pripeala. N-a mers lesne. Nici acum nu-i e uşor. Dar rebuturi nu mai dă. „Toţi ochii mut pe noi“... ...Cu Ion Ifrim lucrurile stăteau altfel. Omul era dornic să facă treabă, dar nu se prea pricepea. O vreme fusese scos din producţie şi lucrase un alt domeniu, iar în acest timp pierduse îndemânarea. Nu izbutea să-şi îndeplinească norma. Au stat membrii biroului de vorbă cu el, l-au ajutat să se pună la curent cu noutăţile tehnice, i-au redat încrederea în forţele lui, arătîndu-i că, cu oarecare silinţă, poate să mînuiască maşina nu mai rău decit oricare alt muncitor calificat din secţie. Ion Ifrim e şi el astăzi printre fruntaşi. ...Spre inima fiecărui om s-a găsit un alt drum — cel mai potrivit. Şi chemarea a dat roade. Roadele de aur aşteptate. Organizaţia de bază numărul 5 de la „tras la rece cuprinde azi în rindurile ei numai fruntaşi in producţie ! Cu o singură excepţie: Petre Anghel. Asta-i singura umbră care întunecă bucuria tovarăşilor de acolo. Are un obicei Petre Anghel: la fiecare chenzină dispare o zi, iar în zilele de după aceea e mahmur şi cu ochii împăienjeniţi. De cite ori n-au stat de vorbă comuniştii cu el, de cite ori nu l-au criticat în adunările organizaţiei ! Degeaba. Nu peste multă vreme adunarea va discuta iar „cazul Petre Anghel“. N-ar fi oare timpul, tovarăşe Anghel, — ştim că eşti muncitor bun, cu dragoste de meserie — să pui odată pentru totdeauna frîul pe dumneata însuţi şi să lichidezi cu hotărire „cazul Petre Anghel“ ? Căci organizaţia nu poate tolera la nesfîrşit asemenea deprinderi. Avea dreptate tovarăşul Aldea: i.Toţi ochii sînt pe noi". ...De cînd toţi — cu singura excepţie amintită — au devenit fruntaşi în producţie, comuniştii se bucură de un şi mai mare prestigiu în rândurile muncitorilor din secţie. Pilda lor i-a „molipsit“ şi pe ceilalţi. Numărul fruntaşilor în producţie aproape s-a dublat în ultimul an. Şi cei mai buni dintre cei mai buni cer să fie primiţi în rândurile partidului. Iar secţia e, cam tot de-atuncea, printre secţiile fruntaşe ale uzinei. Pe ultimul trimestru al anului trecut a şi cucerit, în întrecere, steagul pe uzină. Precum se vede, roadele sunt de aur nu numai la figurat. Ele se concretizează in înteţirea întrecerii socialiste, în depăşirile regulate ale planului, în îmbunătăţirea radicală a calităţii, în economii de sute de mii de lei. Sunt, deci, de aur şi la propriu. Ce face însă raionul de partid ? Organizaţia de bază nr. 5 de la „Republica“ este leagănul acestei preţioase iniţiative , dar ne putem mulţumi numai cu leagănul ? Dacă iniţiativa nu-şi ia zborul mai departe, dacă ramuri din acest pom minunat nu sunt altoite şi pe alţi pomi, atunci cum vom putea căpăta roade asemănătoare pretutindeni ? Nu s-ar putea spune că tovarăşii din biroul comitetului raional de partid „23 August“ nu cunoşteau iniţiativa organizaţiei de bază nr. 5 de la „Republica“. Tovarăşii Matei prim secretar şi Dan, secretar, (care răspunde în cadrul biroului pentru organizaţia de la „Republica“) au fost deseori în uzină, au discutat nu odată cu comuniştii de acolo, i-au lăudat pentru această iniţiativă. Ba au făcut şi mai mult: şi-au pus un plan de cîteva ori să discute în cadrul biroului problema extinderii acestei iniţiative în întreg raionul. Dar, din păcate, extinderea a rămas doar ca un punct în plan. De discutat în birou nu s-a discutat iar măsuri practice, bineînţeles, nici atit. La conferinţa orăşenească de partid comitetul raional a fost criticat pentru aceasta. De atunci au trecut aproape patru luni. Dar nici pînă acum, mare lucru nu s-a făcut în această direcţie, deşi în cadrul unor şedinţe de instructaj cu birourile organizaţiilor de bază din raion şi a vorbit despre iniţiativă. La întrebarea dacă biroul raional cunoaşte vreo organizaţie unde acţiunea să fi fost aplicată cu succes, tovarăşul Dan ne-a răspuns cusinceritate : — Nu ştim... N-am controlat... Să ne gîndim puţin : dacă această iniţiativă ar fi fost larg popularizată de comitetul raional, dacă s-ar fi răspîndit şi în alte organizaţii de bază din raion. In cite alte fabrici oare n-ar fi apărut asemenea pomi minunaţi cu roade de aur ? Că doar cultivarea lor nu cere cine ştie ce vrăji. Cere doar energie, perseverenţă, entuziasm. Ce sporuri de producţie, şi cite economii nu s-ar fi putut astfel realiza ? In viaţa noastră fiecare iniţiativă, pe lingă marea ei valoare morală, îşi are echivalentul ei concret, material, iar nerăspîndirea ei — la fel, dar în direcţie opusă. Şi ce muncă poate fi mai importantă pentru un comitet raional de partid decit extinderea iniţiativelor valoroase ale comuniştilor, ale organizaţiilor de partid ? In planul de măsuri pentru întimpinarea celei de-a 15 aniversări a eliberării, tovarăşii de la comitetul raional 23 August au prevăzut răspîndirea largă a acestei iniţiative (şi a altora) în întreg raionul. Sperăm însă că de data aceasta nu va rămîne doar pe hârtie. ★ Morala 7 Nici un pom nu e în stare să se transforme singur în grădină. Să nu ne mulţumim cu existenţa, iniţiativelor preţioase născute din mase, ci să facem din fiecare sem- ] tere o flacără, din fiecare fruct de aur ,o grădină minunată 1 -DeO Pe scurt de la corespondenţii voluntari • La parterul blocurilor muncitoreşti situate pe B-dul Muncii din Capitală au fost deschise, de curînd, trei noi magazine mari : unul de încălţăminte, altul cu produse textile şi altul de parfumerie şi mercerie. (De la Nicolae Iuteş — strungar). • In comuna Zimbru, raionul Gura Ghonţ, a fost creată o pepinieră. Puieţii (de salcîm, ulm, frasin etc.) vor fi plantaţi în pădurea comunei. Lucrările în pepinieră sînt executate prin muncă voluntară de către locuitorii comunei, sub îndrumarea pădurarului Pavel Faur. (De la Alexandru Hârlău, referent — sfatul popular comunal). • Tinerii din oraşul şi raionul Rîmnicu Vîlcea au pregătit diferite cadouri pentru Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Viena. Utemiştii de la cooperativa „Unirea“ au confecţionat un butoiaş şi o ploscă de vin frumos sculptate. Tinerii de la cooperativa „Solidaritatea“ au lucrat o carpetă cu insigna festivalului. S-au mai pregătit un album cu vederi din orașul Rîmnicu Vîlcea, o casetă, portreuri, portchei etc. (De la Ion Tenea, merceolog, O.C.L. Prod. Ind. Rm. Vîlcea). • In comuna Nimigea, raionul Năsăud, s-au făcut în ultima vreme, prin muncă voluntară, o seamă de lucrări: s-au executat peste 6.000 m, trotuare, au fost lărgite străzile Principală, Florești, Gării, Vele ș.a., s-a deschis o nouă stradă spre gară, pe o lungime de aproape 1.000 m. Astfel de lucrări au fost executate şi în satele Mocod şi Floreşti. (De la Clement Spermezan — preşedintele Sfatului popular comunal Nimigea). la-------------- IAŞI (coresp. „Scînteii“). In vederea executării unor construcţii agricole ieftine şi intr-un timp scurt, lucrătorii trustului regional de construcţii locale Iaşi au început să experimenteze la gospodăria de stat Cristeşti, raionul Iaşi, metoda folosirii pământului stabilizat la fundaţii şi zidărie. Aici s-a început construcţia unui mare grajd căruia i s-a executat fundaţia şi s-au început lucrările de zidărie cu pământ stabilizat. Aplicîndu-se această metodă, nu se mai foloseşte cărămidă, balast, nisip etc. Valoarea economiilor ce se realizează pe acest şantier va fi de cca. 25.000 lei faţă de devizul iniţial. Construcţii agricole din pămînt stabilizat -0*0-Rumeguş în loc de lignit La fabricile de cherestea rumeguşul se strânge în mormane mari pentru a căror evacuare sau ardere se cheltuiesc sume importante. Numai o mică parte îşi găseşte utilizarea drept combustibil la centralele termice din unităţile respective. In 1958, un colectiv de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de cărămizi din Satu Mare a folosit rumeguşul în locul lignitului, la arderea cărămizilor şi ţiglelor. Experienţa a arătat că puterea calorică a rumeguşului este superioară lignitului, în 1959. 6 mari fabrici de cărămizi şi ţigle au început să ardă rumeguş în loc de lignit. Cele 50.000 tone de rumeguş care vor fi folosite vor înlocui 58.500 tone de lignit, aducînd o însemnată economie de cărbuni şi o economie la preţul de cost de aproape 2 milioane lei. Direcţia materialelor de zidărie din cadrul Ministerului Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului a luat măsurile necesare pentru extinderea acestei metode chiar în cursul anului 1959 şi la alte fabrici din ţară. Lumină electrică în satele raionului Tulcea Zilele acestea a fost inaugurată uzina electrică din comuna Niculiţel, construită prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Prin grija sfatului popular regional Constanţa, în raionul Tulcea s-au trimis recent motoarele necesare electrificării altor 9 sate, printre care C.A. Rosetti, Poşta, Valea Nucarilor şi Filimon Sîrbu. Colectiviştii din aceste sate au şi început lucrările de instalare a stîlpilor. Ei s-au angajat ca prin contribuţie şi muncă voluntară să termine pînă la 23 August electrificarea acestor sate. (Agerpres) Nr. 4548 Noile planuri de invâțâment pentru anul şcolar 1959—1960 Recenta hotărâre a partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea învăţământului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior a deschis noi perspective pentru legarea şi mai strânsă a şcolii de viaţă, de practică, pentru îmbinarea învăţământului cu munca productivă, în ultimii ani şcoala de cultură generală a realizat unele progrese în această direcţie, acumulând o bună experienţă, care trebuie însă dezvoltată, extinsă. Ţinînd seama de faptul că şcoala de 7 ani a devenit o şcoală de masă şi că marea majoritate a absolvenţilor ei vor trebui să intre în producţia industrială şi agricolă, se impune ca această şcoală să asigure elevilor o pregătire cerută de viaţă, de viitoarea lor activitate practică. Pentru a realiza această pregătire este necesară înlăturarea fenomenelor de supraîncărcare a elevilor, care se mai manifestă în şcoala noastră de cultură generală. In acest scop Ministerul învăţământului şi Culturii a reexaminat planurile de învăţămînt existente pentru clasele I—VII şi a efectuat modificări ce se vor aplica începând cu anul şcolar 1959 1960 în toate clasele şcolii de 7 ani. Noile planuri de învăţământ oferă posibilităţi mult mai mari pentru aplicarea cunoştinţelor teoretice în practică, pentru formarea deprinderilor de muncă la elevii şcolii de 7 ani. Pregătirea practică a elevilor se realizează în funcţie de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea şcolile. Astfel, în şcolile de la sate se vor preda cunoştinţe agricole şi se vor organiza lucrări practice agricole, iar în cele de la oraşe elevii vor primi cunoştinţe elementare despre producţia industrială şi vor face lucrări practice de atelier. Ţinîndu-se seama de orientarea mai accentuată a şcolii spre producţie, pe baza noilor programe de învăţămint, predarea cunoştinţelor de ştiinţe naturale, fizică, chimie, matematică în şcoala de 7 ani se va face in strinsă legătură cu procesele de producţie din industrie şi agricultură. Astfel, în şcolile de la oraşe, elevii vor primi cunoştinţe elementare despre producţia industrială şi vor efectua lucrări practice de atelier 4 ore pe săptămînă la clasele VI—VII, iar în clasa V vor efectua numai lucrări simple de atelier în 3 ore pe săptămînă. In şcolile săteşti se va continua predarea cunoştinţelor agricole şi a lucrărilor practice agricole la clasele V, VI, VII, în cite 4 ore pe săptămână. Menţinînd ceea ce este necesar pregătirii de cultură generală a elevilor şi activităţii lor practice, planurile de învăţământ au fost uşurate prin reducerea numărului de ore la anumite obiecte, evitîndu-se astfel cauza principală a supraîncărcării elevilor. S-au inclus în programele de învăţământ ore de dirigenţie, cercul sportiv şi ansamblul coral. In felul acesta numărul săptămânal de ore s-a redus de la 36—37, la 28 pentru clasa a V-a și la 30 pentru clasele a Vl-a și a Vll-a. Astfel, în loc de 6—7 ore de curs pe zi, elevii claselor V—VII vor face 5 ore de clasă (sau chiar 4 ore la clasa V-a, in unele zile). In acest număr de ore sunt incluse toate activităţile didactice şi educative ce se desfăşoară în şcoală. Se creează astfel posibilitatea pentru ca elevii să aibă mai mult timp necesar executării temelor pentru acasă şi studiului individual, rămînîndu-le totodată timp suficient pentru odihnă şi joc în scopul asigurării unei armonioase dezvoltări. In acelaşi sens a fost redus şi numărul săptăminal de ore la clasele I—IV, acesta ajungînd la 23 de ore în clasele I şi a Il-a, la 24 de ore în clasa a IlI-a şi la 26 de ore în clasa a IV-a. Ca urmare a acestor modificări vor interveni unele schimbări în sistematizarea şi predarea lecţiilor. Astfel, la istorie, vor fi lăsate in afară unele lecţii de istorie antică şi medievală, dezvoltîndu-se în schimb lecţiile privind istoria dezvoltării societăţii şi istoria patriei noastre. La matematică se va acorda mai multă atenţie aplicării cunoştinţelor de matematică şi geometrie în viaţă, în munca agricolă şi industrială. La fizică şi chimie se va insista asupra aplicaţiilor practice ale noţiunilor şi legilor studiate. La geografie se va insista mai puţin pe lecţiile de geografie fizică, dezvoltîndu-se în schimb d efecţiile de geografie economică şi politică şi cele de geografie a R.P. Române. In urma hotărîrii CC. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, Ministerul Invăţământului şi Culturii a elaborat, de asemenea, planul de învăţământ pentru cursurile serale şi fără frecvenţă, care va asigura muncitorilor din producţie condiţiile necesare în vederea ridicării cunoştinţelor lor tehnico-ştiinţifice la nivelul cerut de dezvoltarea economiei şi culturii noastre socialiste. Aceste planuri de învăţământ au la bază pe cele de la, cursurile de zi. La alcătuirea lor s-a ţinut seama de nivelul cunoştinţelor primite de elevi în şcolile profesionale şi la cursurile de pregătire, de experienţa lor practică şi de condiţiile specifice de studiu pentru această categorie de elevi. Numărul săptăminal de ore a fost redus, faţă de vechile planuri de învăţămînt ale cursurilor serale, de la 24—27 ore, la 20 ore în medie pe clasă, creîndu-se condiţiile necesare pentru ca muncitorii din producţie să poată frecventa acest Învăţământ şi să se pregătească temeinic. Cu acest număr de ore procesul de învăţământ se va putea desfăşura în 5 zile pe săptămână, cu maximum 4 ore pe zi. oto- Lb întreprinderea „Tehnica nouă“ din Capitală se fabrică o serie de bunuri de larg consum din materiale cauciucate şi cauciuc ca : saltele pneumatice pentru plajă, corturi, bărci pneumatice etc. In fotografie: Ing. Maria Theodoru, şeful de sector Alexandru Voicu şi muncitorul Valeriu Nădrag făcînd controlul de calitate a noilor produse. (Foto R. Costin) -00- La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie Fiecare seară cu sarei Sala de festivităţi este plină. Concursul „Cine ştie, cîştigă“ pe tema „Raionul Griviţa Roşie ieri şi azi“, a reunit în faţa juriului tineri muncitori de la Complexul C.F.R.-,,Griviţa Roşie’’, „Boleslaw Bierut“, „Dacia“... Concurenţii se întrec în răspunsuri frumoase, bine documentate. Ca într-un film se succed prin faţa celor 800 de tineri prezenţi în sală imagini din trecutul glorios al muncitorilor ceferişti. Concurenţii vorbesc apoi despre viaţa de astăzi, despre condiţiile noi de muncă , clădirile industriale moderne şi spaţioase, maşini de înaltă tehnicitate. Se citează nume de inovatori, de raţionalizatori. Se dau cifre şi fapte, care ilustrează grăitor contrastul dintre Griviţa de ieri şi cea de astăzi. Concursul s-a terminat începe reuniunea tovărăşească. La „dansul inimioarelor“ perechile nu se formează după numerele înscrise pe cartonaşele în formă de inimă ca altă dată—ci după... nume. Da, după numele unor eroi literari, din romane, filme, piese de teatru. Fiecare a primit pe bileţelul său un nume. Acum, Răzvan o caută pe Vidra, Mitrea Cocor pe Nastasia, Melehov pe Axinia. Pentru muncitorii, elevii, studenţii din raionul Griviţa Roşie, Casa de cultură a tineretului pregăteşte mai în fiecare seară cite o surpriză — o acţiune cultural-educativă sau o manifestare artistică interesantă. Consiliul de conducere — format din utemişti fruntaşi în producţie, activişti U.T.M. — a întocmit un plan de activitate bogat. — Ne-am străduit să evităm rutina, spune tov. Gh. Munteanu, directorul casei de cultură. Căutăm întotdeauna să prezentăm lucruri noi, deosebite, aspecte din viaţa organizaţiilor U.T.M. cit şi probleme de morală — despre prietenie, comportare civilizată, — îngrijindu-ne să concretizăm fiecare dezbatere sau program educativ cu exemple vii, ale tinerilor care ne fac cinste sau dimpotrivă. foile tineretului sunt organizate prin rotaţie de către comitetele U.T.M. din întreprinderi, care alcătuiesc programul, fac invitaţii, propuneri, se fac comparaţii între programe dintr-o săptămînă cu cele din săptămînile anterioare. In acest fel se naşte un fel de întrecere în organizarea acestor întîlniri tinereşti, o stimulare reciprocă, tovărăşească. De exemplu, utemiştii de la I R.E.R. au organizat un proces literar pe o temă de educaţie. Fetele de la „Dacia“ s-au întîlnit cu scriitori, iar comitetul U.T.M. din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a invitat pe tinerii din celelalte organizaţii U.T.M. să înveţe laolaltă cîntece de masă. Cele mai multe după-amieze, tinerii şi le petrec cu diversă activităţi educative’. Echipa de teatru pregăteşte piesa „Cei ce caută fericirea“, pasionaţii de jocuri populare repetă dansul cu temă : „Ciobanul şi flăcăii“; pictorii amatori au trecut de la schiţele în creion şi acuarelă la transpunerea în ulei a imaginilor de la Muzeul satului; elevii, pionierii vin la biblioteca lor, cer cărţi sau participă la serile de basme, urmate de diafilme. Cu un viu interes aşteaptă artiştii amatori ai Casei de cultură a tineretului Festivalul de la Viena în cinstea căruia ei pregătesc spectacolul „Album pentru festival“... In programul casei de cultură sunt cuprinse şi alte activităţi: recenzii, conferinţe ştiinţifice, sportive, zile ale elevilor din şcolile profesionale, duminici ale pionierilor, itinerarii despre frumuseţile şi bogăţiile patriei etc. Un program instructiv, variat , care într-adevăr evită rutina,. V. VIĂMNESCU