Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-11 / nr. 4546

Nr. 4546 Primirea ambasadorului R. P. Chineze de către ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné Miercuri 10 iunie a.c.,­ ministrul A­­facerilor Externe al R. P. Romíné, Avram Bunaciu, a primit în audienţ­­ă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Gien-Guo, în legătu­ră cu apropiata depunere a scriso­rilor de acreditare. Schimburi turistice studenţeşti Ca şi în anii trecuţi, Consiliul U­­niunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă organizează în vara a­­ceasta, în colaborare cu O.N.T. Car­­paţi, schimburi turistice studenţeşti cu Uniunea Sovietică, R. P. Bulga­ria, Republica Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Un­gară. Cu acest prilej, 600 de studenţi romîni vor vizita aceste ţări timp de două săptămâni, în perioada lunilor iulie, august şi septembrie şi tot a­­tîţiia studenţi străini vor fi oaspeţi ai ţării noastre. (Agerpres) INFORMAŢII Marţi e părăsit Capitala, indreptîn­­du-se spre Bagdad o delegaţie a Uni­unii Tineretului Muncitor din Repu­blica Populară Romînă care va parti­cipa la primul congres a­l Federaţiei Tineretului Democrat din Irak. In cadrul aplicării convenţiei de co­laborare ştiinţifică dintre Academia de Ştiinte a Uniunii Sovietice si Aca­demia R.P. Române, marti seara a so­sit în Capitală acad. M. I. Kabaci­­nik, membru al Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice, în vederea unui schimb de experienţă cu oamenii de ştiinţă români. ★ Casa de Economii si Consemnaţiuni — C.E.C. — face cunoscut că, în mod excepţional, a prelungit cu 10 zile — de­ la 11—20 iunie inclusiv — termenul de procurare a obligaţiunilor C.E.C. fără diferenţă de preţ, pentru a se da astfel posibilitatea tutui­ număr mai mare de cetăţeni de a participa atît la tragerea la sorţi lunară din 30 iu­nie, cît şi la tragerea la sorţi supli­mentară din 31 decembrie 1959, cînd în afara numeroaselor cîştiguri între 800 şi 100.000 lei se vor acorda în plus premii în obiecte şi excursii în străi­nătate. (Agerpres) S­PORT Ultimele meciuri ale campionatului de fotbal Ieri în Capitală şi în provincie s-au disputat ultimele meciuri ale campionatului republican de fotbal categoria A. In Bucureşti s-au întil­­nit formaţia ploeşteană „Petrolul“ cu „Dinamo“-Bucureşti. Dinamoviştii au fost superiori echipei ploeştene şi au cîştigat cu 2-0. In celelalte meciuri din ţară s-au înregistrat următoarele rezultate: „U. T. A.“-„C. C. A.“ 1-1, „Steagul Roşu“-„Progresul“ 2-2, „Ştiinţa“-Cluj­­„Jiul“ 2-0, „Ştiinţa“-Timişoara-„Di­­namo“-Bacău 6-1. Finala cupei R. P. Româno, e pro­gramată duminică pe stadionul „23 August“ din Capitală. Meciul va în­cepe la ora 16.45. Finaliştii acestei competiţii sunt „Dinamo“-Bucureşti şi „C.S.M.“-Baia Mare. (Urmare din pag. 1­ a­ preşedintelui ideea amenajării unui eleşteu la Radu Vodă, pe un braţ al văii Mostiştei, unde pe zeci de hectare nu se cultivă nimic. Pentru amenajarea acestuia pe o suprafaţă de 20 de hectare trebui construit un dic puternic. In adu­narea organizatiei de bază ca si in consiliul de conducere, problema a fost discutată si pe-o fată si pe alta. S-a găsit că ideea este bună si că trebuie înfăptuită. Dar în adunarea generală lucrurile n-au mers uşor. — O să muncim degeaba! — Dacă n-o ieşi nimic, cine răs­punde 7 Preşedintele nu s-a lăsat, a stă­ruit, a explicat — și adunarea ge­nerală a aprobat începerea lucrări­lor. Aşa au pornit cele 200 de familii de colectivişti din comuna Radu Vodă construirea digului. Unii din­tre individuali — erau atunci in comună vreo 400 de familii — ii cam luau peste picior. — Lăsati-vă, mă, de prostii. De cind e lumea nu s-a pomenit peste aici. C­­nd s-a adus la gospodărie pu­ietul de peşte, — alte vorbe: — Uite pentru ce am muncit noi ! Pentru nişte viermii V-au prostit ăia de unde aţi adus lighioanele as­tea. Din ăştia să iasă peşti ? Timpul trecea. De eleşteu parcă se uitase. Dar după vreo două luni, colectiviştilor nu le venea să-şi creadă ochilor. Cînd îngrijito­rul pleca cu barca să arunce hrană, peştii săreau deasupra apei de-i puteai prinde cu mina. în octombrie s-a strîns recoltă bo­gată, 11.000 kg. peşte. În ziua a­­ceea, în curtea gospodăriei colecti­ve erau adunate nu numai cele 200 de familii de colectivişti dar şi cele 400 de familii din afara gos­r­podăriei. Bătălia pentru încrederea în pu­terea muncii unite fusese câştigată şi meritul cel mai mare l-a avut comunistul Vasile Marin, preşedin­tele. Rezultate bune a obţinut gos­podăria de toată linia în anul tre­cut.: 1835 kg. grîu de pe 260 ha., 3100 kg porumb de pe 200 de ha. La­­fiecare zi­ muncă colectiviștii au pri­mit peste 10 kg. grîu si porumb, apoi brînză, ulei, vin si 5 lei in nu­merar. Rezultatele de anul trecut au avut o influentă hotărîtoare asupra țăra­nilor muncitori din sat. S-au înscris 400 de noi familii (în prezent gospodăria are 634 familii cu 2217 ha.). Colectiviştii din comu­na Radu Vodă au fost vizitaţi in ultimul an de mulţi ţărani din Si­liştea, Dăneşi, Axintele, Dilga, Nu­­cetu şi din alte comune ale raionului I.ehliu. întorşi acasă, ei au format în comunele lor gospodării colective. Acum colectiviştii din comuna Radu Vodă muncesc cu rivnă. In primăvara asta, în frunte cu preşe­dintele, au ieşit cu mic cu mare la amenajarea a două elestee noi, fie­care pe o suprafaţă de 20 ha. Sectorul zootehnic al gospodăriei va ajunge in acest an la 150 vaci, 1200 oi, 120 scroafe; colectivistii vor construi o magazie, 2 grajduri, un saivan si cotete pentru 2000 de rate. Cit despre recoltă rodul va fi bogat deoarece și strădania a fost mare. Cu ajutorul tractoarelor si a­­telajelor ei au însămințat la timp cele 640 ha. cu porumb 146 ha. floarea­­soarelui. 90 ha. sfeclă de zahăr. 96 ha. ricin; au sădit răsaduri pe cele 20 ha. de grădină, au prăsit cultu­rile. Harnici colectivişti, priceput şi gospodar preşedintei -Ceo-Colectivist harnic — preşedinte priceput ZILELE CULTURII ŞI ARTEI BIELORUSE Ieri în Capitală Miercuri la amiază, V. A. Cernaav­­skaia, vicepreşedintă a Asociaţiei bieloruse de prietenie şi relaţii cul­turale cu ţările străine, a făcut o vizită la Ca­sa prieteniei romino­­sovietice A.R.L.U.S. După amiază, tot la Casa priete­niei romîno-sovietice A.R.L.U.S. a avut loc conferinţa lui M. A. Min­­kovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, despre „Dezvoltarea culturii bieloruse în anii puterii sovietice“. Scriitorul I. P. Şamiakin, vicepre­şedinte al conducerii Uniunii Scrii­torilor din R.S.S. Bielorusă, a avut o întîlnire cu scriitorii din Capitală la Casa Scriitorilor „Mihail Sado­­veanu“. La clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“, tov. Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planifi­cării, a vorbit despre „Industria R.S.S. Bieloruse în anii septenalu­­lui“. La casa de cultură „D. Th. Necu­­luţa“ asistertt universitar Florica Caloianu a prezentat „Pagini alese difi literatura bielorusă“. Despre „Oameni şi fapte din isto­ria R.S.S. Bieloruse" a conferenţiat prof. Gh. Velcea la Casa de cultură a tineretului din raionul 23 Au­gust. Miercuri seara, Ansamblul de Stat de cîntece și dansuri din R. S. S. Bielorusă a prezentat lui spectacol în sala „Floreasca“ din Capitală. (Agerpres) ★ Deschiderea Expoziţiei de artă plastică a R. S. S. Bieloruse Miercuri la amiază a avut loc în sala Dalles deschiderea Expoziţiei de artă plastică a R.S.S. Bieloruse, organizată de Ministerul învăţămân­tului şi Culturii şi Consiliul General A.R.L.U.S. în cadrul Zilelor culturii şi artei bieloruse care se desfăşoară în prezent în ţara noastră. La festivitatea deschiderii expo­ziţiei au participat tovarăşii: Con­stanţa Crăciun, adjunct al ministru­lui Invăţămîntului si Culturii, V. Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, acad. P. Con­­stantinescu-Iaşi şi O. Livezeanu, vi­cepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., Al. Buican, vicepreşedin­te al Institutului român pentru rela­ţiile culturale cu străinătatea, nu­meroşi oameni de artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte membrii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bie­lorusă în frunte cu M.A. Minkovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, oaspeţi ai ţării noastre. Au fost de faţă A.A. Epişov, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei, pre­cum şi şefii unor misiuni diploma­tice acredităţi la Bucureşti. Cuvântul de deschidere a fost ros­tit de artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plas­tici din R.P. Romînă. După ce a adresat un salut membrilor delega­ţiei de oameni de cultură din R.S.S Bielorusă şi artiştilor plastici P.N. Gavrilenko, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielo­rusă, şi A. O. Bembel, artist al po­porului din R.S.S. Bielorusă, vorbi­torul a arătat că „Zilele culturii şi artei bieloruse sunt o adevărată săr­bătoare a prieteniei româno-sovie­­tice. Cu acest prilej vom putea cu­noaşte mai îndeaproape una din înfloritoarele republici sovietice care, împreună cu celelalte republici sovietice-surori, construieşte comu­nismul. In acelaşi timp şi prietenii bieloruşi sosiţi în ţara noastră vor putea vedea multe din realizările obţinute de poporul nostru pe dru­mul construcţiei socialiste, sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, după exemplul fără egal în is­torie al marelui popor sovietic şi cu ajutorul permanent al Uniunii So­vietice“. A luat apoi cuvîntul pictorul P.N. Gavrilenko. „Această expoziţie, a spus vorbitorul, oglindeşte calea pe care a urmat-o şi pe care s-a dez­voltat arta plastică bielonisă. Ea ilustrează strânsa legătură a artişti­lor plastici cu poporul a cărui luptă şi muncă a însufleţit şi îndrumat întreaga activitate a creatorilor noş­tri. Opinia publică din R.S.S. Bie­lorusă, a primit cu multă satisfacţie ştirea că în Bielorusia se pregăteşte organizarea Zilelor culturii şi artei româneşti. Suntem­ încredinţaţi că le­găturile dintre creatorii de artă, schimbul de expoziţii vor întări prietenia frăţească a popoarelor noastre în slujba păcii şi a progre­sului“. Asistenta a vizitat apoi expoziţia care, prin lucrările de pictură, sculptură, grafică, schiţe de decor pentru teatru şi cinematografie pe care le cuprinde, înfăţişează dezvol­tarea artei plastice din R.S.S. Bie­,­lorusă în ultimii 15 ani. Operele ex­puse ilustrează lupta eroică a glo­rioasei Armate Sovietice şi a parti­zanilor bieloruşi în anii grei ai Ma­relui Război pentru Apărarea Pa­triei, munca paşnică constructivă care se desfăşoară astăzi cu avînt în R.S.S. Bielorusă. Membrii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă au vizi­tat miercuri dimineaţa Centrul de producţie cinematografică de la Buf­tea. Oaspeţii au fost­­întîmpinaţi de membri ai conducerii Centrului, de arhitecţi, regizori, operatori, tehnici­eni. Delegaţia bielorusă a vizitat pla­tourile de filmiare, studioul de sunet, cabinele de montaj. In timpul viza­tei, oaspeţii s-au interesat de activi­tatea pe care o desfăşoară colectivul Centrului cinematografic. (Agerpres) Farmecul unui bogat folclor Cu prilejul „Zilelor culturii şi ar­tei bieloruse“ am avut prilejul să facem cunoştinţă nemijlocită cu „Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri populare din R. S. S. Bie­lorusă“. Repertoriul şi stilul de interpreta­re a­ artiştilor, care au prezentat în faţa publicului din Capitală primul lor spectacol marţi seara, se înscrie in strălucita tradiţie a artei muzicale şi dansului popular care au căpătat o dezvoltare impresionantă în toate republicile sovietice. Vom întîlni în primul rînd acea calitate specifică şi atît de preţioasă a sudurii perfec­te dintre coriştii care cîntă fără diri­jor. Vocile se însoţesc, se despart, se complectează, dialoghează firesc — şi pentru că nimeni nu aşteaptă vreo indicaţie din exterior, fiecare interpret dă glas muzicii aşa cum o simte el. Această sensibilitate este însă colectivă şi rezultă dintr-o mun­că comună îndelungată, asupra că­reia îndrumările conducătorului an­samblului, Ghenadd Ivanovici Tito­­vici, au avut un rol hotărâtor. In mod evident grupul cel mai pu­ternic al ansamblului este corul fe­minin, care de altfel susţine şi multe numere ale spectacolului. îndeosebi femeile au acea emisiune vocală specifică, bine cunoscută publicului nostru și din programele altor mari ansambluri folclorice sovietice („Piatnițki“, „Voronej“). Interpreta­rea lor a stîrnit entuziasmul publi­cului, printre altele în acele scurte cîntece vesele, în care voioşia este animată de sensul hazliu al cuvin­telor şi dinamica antrenantă a me­lodiei („Căpriţa“, „La ferma de pă­sări“ — prelucrare de Titovici etc.) Cu totul remarcabilă este unita­tea de conţinut a întregului specta­col. Alăturate, cântecele şi dansurile înfăţişează, fiecare în mica sa po­veste, o frântură din viaţa cotidiană a poporului. De pildă, cîntecul „Bu­curie“ de A. Turenkov (versuri: I. Kolas), exprimă sentimentele unei tinere combainiere şi tractoriste; dansul însoţit de cîntec „Inişorul“ — coregrafia de Akvlionok — deapănă povestea naşterii unei ţesături, din momentul în care planta tînără se m­ai leagănă sub razele soarelui, în „Cîntecul de nuntă“ de Matin — ver­suri de M. Tank, în cîntecul popular „Serioja“, în „La nuntă“ de G. I. Titovici sau „In­ satul nostru va fi nuntă“ aflăm înfăţişate crimpeie ale acestei încununări a dragos­tei, chiar când ea este prezentată în forma alegorică a însoţirii dintre un ţînţar şi o muscă , iar sceneta vo­­cal-coregrafică „Zosia“ realizată de G.I. Titovici şi Igor Moiseev, vorbeş­te despre fericirea unei mame, care în statul socialist se poate bucura de toţi cei şapte feciori ai ei, ei şi-au ales meseriile dorite şi nevestele dragi. Lupta poporului bielorus pentru apărarea cuceririlor sale este te­ma unor cîntece ca „Neman“ de N. Sokolvski — versuri A. Astreiko (este vorba de fluviul ale cărui ape au stăvilit nă­vala duşmanilor) şi „Cintec de pă­dure" de Olevnikov — versuri de Rusak (pădurea a cărei taină a ocro­tit cetele de partizani). Dragos­tea pentru pămîntul patriei a inspi­rat cîntecele „Bielorusia mea“ de G.I. Titovici şi „Slavă Partidului“ de Kuznetov — versuri de A. Asta­­penko. Şi nu este întâmplător că a­­cest ultim cântec deschide programul ansamblului bielorus, după introdu­cerea pe care o face „Cîntecul de salut“ de P. Sidlovski, în semnul prieteniei, care ne-a prilejuit şi vizita artiştilor bieloruşi, corul ansamblului a interpretat, în limba română şi bielorusă „Doina Haşului“ — unul din cele mai im­presionante cîntece revoluţionare din trecutul de luptă al poporului nostru. ADA BRUMARU Aspect de la deschiderea expoziţiei Bieloruse, de artă plastică a R. S. S. Manifestări culturale închinate R. P. Romíno în Italia ROMA 10 (Agerpres). Asociaţia italiană pentru relaţiile culturale cu România a organizat în sala Univer­sităţii Populare din Veneţia lectura dramatizată a piesei „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian. Asociaţia a organizat de asemenea manifestări consacrate R.P. Romano şi în alte oraşe ale Italiei. Astfel, la Bologna a fost organizată conferin­ţa „Aspecte şi probleme ale Româ­niei de astăzi“, iar la San Giovanni Persiceto conferinţa „Reforma agra­ră în România". în acest din urmă oraş a fost deschisă şi expoziţia „Realizări ale R.P. Romine“. La cercul Formiggini din Modena, Asociaţia a organizat o audiţie de muzică românească în cadrul căreia au fos prezentate lucrările marelui compozitor George Enescu. Audiţia a fost precedată de o prezentare a personalităţii lui George Enescu fă­cută de prof. Ferdinand Mantino. LONDRA 10 (Agerpres),­­ TASS In cadrul şedinţelor plenare din 9 iunie ale „Congresului atlantic“ au fost adoptate o serie de rezoluţii. în rezoluţia politică aprobată de congres se recunoaşte, de pildă, că în perioada de după război „lumea comunistă a obţinut succese uriaşe“ în urma cărui fapt, se spune în re­zoluţie, „se apropie momentul ho­­tărîtor cînd va apare primejdia unei schimbări totale în actualul echili­bru de forţe“ dintre Vest şi Est. De­legaţii la congres se plîng de fap­tul că ideologia comunistă „prinde rădăcini adinei care cresc neconte­nit pretutindeni, în Asia de sud, în Orientul mijlociu, în Africa şi în America Latină“. în rezoluţia pri­vitoare la problemele economice, congresul apreciază realizările ţărilor lagărului socialist în domeniul ştiin­ţei şi în pregătirea cadrelor ştiinţi­fice drept „o provocare serioasă la adresa comunităţii atlantice“. Parti­cipanţii la congres privesc cu o mare nelinişte puterea militară a tarilor lagărului socialist, dar în loc să tragă concluzii juste şi să se pron­unţe în favoarea renunţării la „politica de forţă“, care a pierdut orice sens în condiţiile actualei si­tuaţii internaţionale, organizatorii a­­cestui „congres“ folosesc sperietoa­rea „primejdiei comuniste“ drept argument pentru „justificarea” mo­bilizării şi întăririi continue a efor­turilor militare ale ţărilor blocului agresiv al Atlanticului de nord. „Congresul atlantic“ se pronunţă pentru sporirea cit mai grabnică a efectivului forţelor armate ale blo­cului Atlanticului în Europa la ni­velul „stabilit de concepţia strate­gică a N.A.T.O.“. =♦♦♦= Telegrame externe La „Congresul Atlantic“ amare necunoaşteri a m­are declaraţii provocatoare şi declaraţii SCENTEIA Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane în U. R. S. S. 1 MOSCOVA 10 (Agerpres).­­ TASS La dejunul care a avut loc la 9 iunie la ambasada R. D. Germane din Moscova au rostit cuvîntări Otto Grotewohl, primul ministru sil R. D. Germane, şi N. S. Hruşciov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Oamenii din Uniunea Sovietică şi R.D. Germană, a spus O. GROTE­­WOHL, sunt uniţi printr-o prietenie trainică de nezdruncinat. Această prietenie, a spus el, a caracterizat convorbirile şi tratativele pe care le-am început astăzi şi care au dat mari rezultate in domeniul politic, economic şi în celelalte domenii ale colaborării noastre. Ştim de mult, a spus O. Grotewohl, că prietenia dintre popoarele noastre este o chestiune foarte importantă, foarte serioasă, o chestiune politică. Nu este de mirare că germanii nu­tresc sentimente fierbinţi de prie­tenie faţă de Uniunea Sovietică des­pre care, după eliberare, aud numai lucruri bune. Faptul că oamenii so­vietici nu au idei preconcepute faţă de poporul ţării din cauza căreia au trecut prin atitea nenorociri este un lucru mare şi important pentru noi, în cuvîntarea sa de răspuns N. S. HRUŞCIOV a spus că de obicei în rân­durile unei părţi însemnate a popu­laţiei statului care a luptat împo­triva altei ţări dăinuie multă vreme o atitudine neprietenească, chiar os­tilă, faţă de acea ţară şi este ne­voie de timp pentru ca oamenii să poată lichida aceste urmări grele ale războiului. N. S. Hruşciov a su­bliniat că între Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană au fost lichidate urmările războiului, relaţiile s-au normalizat­ mult mai curînd decit s-ar fi putut aştepta. Mai mult d­intre statele noastre, a subliniat N. S. Hruşciov, s-au sta­bilit nu numai relaţii bune ci re­laţii prieteneşti. Ne bucurăm sincer de succesele voastre, a spus N. S. Hruşciov, şi ştim că pe viitor lucrurile vor merge şi mai bine la dumneavoastră. For­ţele noastre comune, resursele ţă­rilor lagărului socialist ne dau po­sibilitatea să mergem cu încredere înainte intr-un front comun, să dez­voltăm în ritm rapid economia ţări­lor noastre, să ridicăm tot mai mult bunăstarea popoarelor ţărilor noas­tre. RIGA 10 (Agerpres). — TASS transmite: Delegaţia de partid şi guvernamentală a R. D. Germane care a sosit la Riga marţi împr­eu­­nă cu N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a vizitat la 10 iunie cîteva întreprin­deri­­ industriale din acest oraş. Un grup de membri ai delegaţiei, în frunte cu Walter Ulbricht şi N. S. Hruşciov, au vizitat Uzina de utilaj electrotehnic „Vef“, cea mai mare întreprindere din Letonia. In piaţa din fata uzinei a avut loc un miting în cadrul căruia au luat cuvîntul Ian Kam­berzin, prim-secre­­tar al­­ C.C. al P C. din Letonia, Al­lois Pisnik, prim-secretar al Co­mitetului regional Magdeburg al P. S. U. G., membru al delega­ţiei R. D. Germane, şi N. S. Hrus­­ciov, şeful guvernului sovietic. Celălalt grup al delegaţiei a vizit­­at fabrica textilă „Rigas Audums“. Şi aici a avut loc un miting la care au luat cuvîntul Anny Posselt, pre­şedintele conducerii centrale a Sin­dicatului muncitorilor din industria textilă, de confecţii şi încălţăminte a R. D. Germane, membru al dele­gaţiei, Vilis Laris, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.S.S. Letona» şi alte persoane. .**­■k Cu privirile aţintite spre Geneva Duminica trecută, cu prilejul unei excursii cu va­porul pe Sprea, spre lacul Mu­ggel, am cunoscut un tînăr german. Intrînd în vorbă cu el, am aflat că este salariat la poştă, că îi place muzica, citeşte cu mult inte­res despre realizările ştiinţei şi teh­nicii şi că este... taciturn şi „apoli­tic“. „Nu mă interesează şi nu mă ocup de politică" — mi-a spus intre altele cetăţeanul. După scurt timp însă, aflînd că sînt român, a cam revenit asupra ce­lor afirmate. — „Trebuie să vă mărturisesc ceva. Eu şi familia mea locuim în Berlinul apusean. V-am spus că nu mă amestec în problemele politice, pentru că altfel necupătat am fi ajuns să vorbim de Adenauer. Ne face un rău imens. Vedeţi, confe­rinţa de la Geneva este pentru noi mai mult decit un eveniment poli­tic. Acolo se discută despre însăşi soarta noastră, a poporului german. Iar Adenauer pune beţe-n roate, pur şi simplu parcă n-ar fi ger­man. Nici nu mai ştim — america­nii îl împing pe el sau el îi îm­pinge pe americani. Totuşi, sperăm ca tratativele de la Geneva să ajungă la un rezultat pozitiv în problemele de bază — încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea situaţiei la Berlin. Odată acest lu­cru făcut, ar fi create condiţii şi pentru înfăptuirea treptată a reuni­­ficării“. Cu prilejul unei conferinţe de presă care a avut loc la Berlin, au fost expuse în văzul tuturor scri­sorile şi telegramele semnate de 5.500.000 cetăţeni din ambele state germane. Acestea erau adresate de­legaţiei R.D. Germane la conferinţa miniştrilor de Externe, delegaţie care primise şi până atunci mesaje semnate de alte milioane de cetă­ţeni germani. Am luat în mină un vraf de scri­sori. Unele cu scrisul frumos, for­mat, de om obişnuit cu condeiul, al­tele cu slove mai stângace, obţinute cu trudă şi migală, dar exprimînd tocmai prin aceasta hotărîrea cu care au fost întocmite. — Prof. dr. Hans Schwartz, direc-­ torul clinicii­­universitare de neuro­logie din Greifswald, scrie : „Privit în întregul său, proiectul tratatului de pace este un document al uma- De la corespondeiîtul isustru la Denia­ nismului, fără precedent în istoria mondială. El înseamnă pentru mili­oane de oameni eliberarea de coş­marul pericolului de război şi ga­ranţii pentru o nouă eră a priete­niei între popoare". — „Pe noi, muncitorii vest-ger­­mani — scrie Heinz Rodewald, mem­bru în comitetul partidului social­­democrat din Kiel — nu ne intere­sează în momentul de faţă ceea ce desparte Estul și Vestul, pe noi ne interesează pacea. Noi nu putem aştepta din partea guvernului nos­tru (de­şi Bonn — N.R.) nici pace şi nici progres. De aceea, ne declarăm de acord cu majoritatea social-de­­mocraţilor de a sprijini conferinţa de la Geneva cît ne va sta în pu­tinţă". — „Fiecare om cinstit vrea pace şi are nevoie de ea — scrie Mar­garete Grieshammer, profesoară de muzică din Leipzig. Un tratat de pace cu Germania ar duce fără îndoială la realizarea acestei nă­zuinţe“. Un colectiv de mineri din Eisleben scrie printre altele : „In ultimul timp noi am discutat cet mulţi mineri vest-germani. Cu acest prilej am putut constata incăodată identitatea noastră de vederi în pro­­blema de bază — tratatul de pace cu Germania — şi nu celelalte pro­­blema de care depinde menţinerea păcii". După cum se ştie, în dorinţa de a contribui la apropierea celor două state germane şi prin aceasta la net­rezirea căii spre încheierea tratatu­lui de pace, guvernul R.D. Germane a venit de asemenea cu numeroase iniţiative proprii. Recenta propu­nere ca cele două state germane si încheie un pact de neagresiu­ne, s-a bucurat de un larg ecou internaţional, fiind sprijinită cu căldură de oamenii muncii din R. D. Germană, ca şi de cercuri largi ale opiniei publice din R.F. Germană. „Eu consider propunerea de a se încheia un pact de neagre­siune­ între cele două state germane ca o foarte bună Contribuţie pentru destindere, pentru ca sabia lui Da­mocles a unui război nimicitor să nu atîrne permanent deasupra ca­petelor noastre...“ — a declarat fos­tul ministru al muncii din landul Hessen (R.F.G.). Poporul german ca şi toate popoa­rele iubitoare de pace are privirile aţintite cu nerăbdare spre Geneva. Aceasta cu atât mai mult cu cit se aşteaptă ca în zilele următoare lu­crările conferinţei să se încheie. Pe bună dreptate observa publicaţia vest-germană „Freie Meinung" difi Düsseldorf: „Tratativele de la Ge­neva se află sub influenţa crescîndă a voinţei de pace a popoarelor tutu­ror ţărilor care cer securitate, îmi potriva primejdiei nimicirii atomi­ce". Această voinţă trebuie să fie ascultată de delegaţiile occidentale. ST. DEJU Ciocnire între poliţie şi grevişti la New York NEW YORK 10 (Agerpres).­­ La 9 iunie pe străzile oraşului New York au avut loc violente ciocniri între po­liţie şi pichetele personalului de la spi­talele din New York, care se află în grevă de şase săptămîni pentru reven­dicările lor privind mărirea salariilor. Mai mulţi grevişti au fost răniţi şi alţi şase au fost arestaţi. ------0*0-----­ încheierea conferinţei Internaţionale a redactorilor de politică externă PRAGA 10 (Agerpres). — Cetera transmite: La 10 iunie s-au Încheiat la Praga lucrările Conferinţei in­ternaţionale a redactorilor de poli­tică externă convocată din iniţiati­va Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. La această conferinţă au participat numeroşi ziarişti de diferite vederi politice din ţările Europei, Asiei şi Americii. La încheierea lucrărilor conferin­ţei a fost adresat un mesaj confe­rinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe în care se cere destinderea încordării internaționa­le şi stabilirea unor relații de prie­tenie între toate popoarele lumii. ra«. Situaţia grea a oamenilor muncii din Israel De curînd au avut loc în Israel ale­geri pentru „Histadrut“ („Confedera­ţia generală a muncitorilor evrei“). In legătură cu aceasta, săptămînalul israelian „Glasul Poporului“ a publi­cat „Platforma Partidului Comunist din Israel şi a celor fără de partid“ cu privire la alegeri. Subliniind că de­pinde de oamenii muncii ca Histadru­­tul să-şi îndeplinească sarcina de cla­­să, de apărător al intereselor poporu­lui muncitor — şi nu să rămînă şi pe viitor o unealtă a guvernului, — Plat­forma P.C. din Israel face o analiză a situaţiei grele în care se află oamenii muncii din Israel, dezvăluie, cauzele acestei stări de lucruri şi cheamă ma­­sele muncitoare la luptă împotriva ex­ploatării capitaliste, pentru pâine, pace, democraţie şi progres social. Documentul cuprinde numeroase fapte şi cifre privitoare la situaţia oameni­lor muncii din Israel. După cum se arată în Platforma P. C. din Israel, datorită scumpirii neîntreru­pte a costului vieţii, creşterii impozitelor şi îngheţării salariilor de bază, valoarea reală a salariilor se reduce continuu. Potrivit înseşi datelor furnizate de pu­blicaţia economică a „Histadrutului“, salariul mijlociu al muncitorului indus­trial a scăzut în perioada 1949—1956 cu 50%. Dar în realitate — ara­tă Platforma — micşorarea salariu­lui este şi mai mare. Această si­tuaţie este cu atît mai grea, cu cît nu toţi muncitorii primesc salariu în con­formitate cu tariful oficial. „Pentru zeci de mii de muncitori folosiţi în agricultură, la lucrări publice... sau în alte ramuri s-a introdus salariul „da­liak" (salariu scăzut, de mizerie)”. Neplata la timp a salariilor acestor categorii de muncitori a devenit o ade­vărată plagă. In acelaşi timp femeile muncitoare, tineretul muncitor, ca şi muncitorii arabi primesc salarii şi mai mici, această scădere ajungînd la zeci de procente. După cum reiese chiar din datele oficiale ale Ministerului de Fi­nanţe şi din calculele unor specialişti americani „două treimi din totalul muncitorilor salariaţi trăiesc dintr-un venit aflat sub minimul necesar exis­tenţei". La cele arătate se adaugă sporirea necontenită a preţurilor îndeosebi la produsele alimentare şi povara tot mai­­ apăsătoare a impozitelor. Astfel, în ce­­ priveşte impozitele pe venituri, partea­­ provenită de la muncitorii salariaţi a­ crescut în decursul ultimilor patru ani de la 38,5 la sută la 47,5 la sută din total, în timp ce partea provenită de la întreprinderile capitaliste a scăzut de la 27,4 la 19,7 la sută. Şomajul este în continuă creştere. După ultimele date oficiale, numărul şomerilor totali şi parţiali a ajuns în 1958 la 144.000. Ţinînd seama şi de membrii familiilor celor lipsiţi de lu-­ cru, plata şomajului loveşte 400 000­­ oameni, ceea ce, raportat la populaţia Israelului, reprezintă o cifră uriaşă — cam a 5-a parte! „Cât priveşte pe acei care au atins vîrs­ta de 40 de ani —­ se arată în Platforma P.C. din Israel­­— puţine sunt şansele ca ei să mai primească de lucru, mai ales dacă sunt noi veniţi în ţară“. Deosebit de grea este situaţia mun­citorilor agricoli. Caracterul sezonier al muncii şi sistemul de lucru extenuant, în condiţiile climaterice foarte grele sle­iesc puterile acestora şi-i silesc să tri-­ mită la munca cîmpului pînă şi co­pii de vîrstă fragedă. In continuare se subliniază situaţia grea în care se află şi intelectualii. „Nevoile i-au împins pe medici, ingi­neri, funcţionaţi, farmacişti, microbio­­logi, învăţători, studenţi etc., să re­curgă la urma grevei". Suferinţele noilor imigranţi — se subliniază în Platforma P.C. din Israel — nu sunt numai suferinţe provenite de pe urma lipsei de lucru, a şomajului crescînd ci ele se datoresc şi lipsei de­­ locuinţe. Potrivit statisticilor oficiale, 45 la sută, adică aproape jumătate din totalul familiilor din Isarel „locuiesc“ fiecare în 1/2 pînă la 1,1/2 camere. Nu există nici un plan care să asi­gure locuinţe măcar populaţiei „vechi“ din cartierele sărace şi periferiile ora­şelor. Acestea sunt doar cîteva din aspec-, tele vieţii chinuite pe care o duc oa-­­r­menii muncii din Israel. ----------------* Lupte înverşunate în Nicaragua SAN JOSE (Costa Rica) 10 (A­­gerpres). — Corespondenţele de presă referi­toare la situaţia din Nicaragua men­ţionează apropierea frontului de luptă de capitala Managua. La 9 iunie, după cum relatează agenţia France Presse,­­ „au avut loc lupte înverşunate între unităţile revolu­ţionare şi forţele guvernamentale în regiunea Los Mollejones (provin­cia Chantales) la 80 km. nord de Managua". Comunicatele oficiale a­­­­rată că la lupte au participat ma­joritatea forţelor terestre şi aeriene ale guvernului Somoza şi că ,,s-au înregistrat pierderi mari“.

Next