Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-11 / nr. 4546

Pag. 4______________________ Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe NOILE PROPUNERI ALE GUVERNULUI SOVIETIC GENEVA 10 (Agerpres). — In şe­­dinţa din 10 iunie a Conferinţei mi­niştrilor Afacerilor Externe, A. A. Gro­­mîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a prezentat noile propuneri ale guvernului sovietic în legătură cu problemele care sunt discutate la con­ferinţă. La începutul declaraţiei sale, şeful delegaţiei U.R.S.S. a spus că de­­legaţiile puterilor occidentale nu au manifestat dorinţa de a discuta fondul celor mai importante propuneri ale proiectului tratatului de pace propus de guvernul sovietic şi propunerea de a se acorda Berlinului occidental statu­tul de oraş liber, demilitarizat, deşi atît în cursul discutării problemei Ber­linului, cît şi în cursul discutării pro­­­­blemei Tratatului de pace, partea so­vietică a mers în întîmpinarea punctu­lui de vedere al puterilor occidentale în legătură cu o serie de chestiuni esenţiale. Subliniind mai departe că guvernul sovietic continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la o soluţie reci­proc acceptabilă atît în problema Ber­­linului occidental, cît şi în problema Tratatului de pace cu Germania, A. A. Gromîko a declarat: „Dorind să contribuie la succesul tratativelor noastre, guvernul sovietic a făcut încă un pas important în a­­ceastă direcţie. Spre­ examinarea par­ticipanţilor la conferinţă sunt supuse noile propuneri ale guvernului sovie­­tic, stabilite de comun acord cu guver­nul R. D. Germane. Iată aceste propunerii U.R.S.S., ţinînd seama de poziţia puterilor occidentale, este dispusă să nu insiste asupra lichidării imediate totale a regimului de ocupaţie din Ber­linul occidental. Uniunea Sovietică ar putea accepta menţinerea provizorie a anumitor drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale în Berlinul occidental, cu condiţia însă ca această situaţie să dureze numai o perioadă de timp strict determinată, şi anume un singur an. In cursul acestei perioade cele două state germane vor lua măsuri în legătură cu crearea unui comitet pe întreaga Germanie, alcătuit din repre­zentanţii R.D.G. şi R.F.G. pe bază de paritate (unu la unu). Acesta este menit să contribuie la lărgirea şi dezvoltarea contactelor dintre R. D. Ger­mană şi R. F. Germană, să discute şi să elaboreze măsuri concrete în ve­derea unificării Germaniei, precum şi să examineze problemele legate de pregătirea şi încheierea unui Tratat de pace cu Germania. Dacă propunerea de a se înfiinţa acest comitet se va dovedi inaccepta­bilă pentru un stat german sau altul, cele patru puteri ar putea recomanda guvernelor celor două state germane să aleagă forma de colaborare ce le convine în vederea rezolvării sarcinilor sus-menţionate. Pentru a nu se tărăgăna la infinit încheierea Tratatului de pace cu Ger­mania, pentru activitatea comitetului pe întreaga Germanie sau a unui alt organ trebuie să se fixeze un anumit termen — un an — în cursul căruia co­mitetul sau alt organ trebuie să ajungă la rezolvarea de comun acord a pro­blemelor Tratatului de pace şi unificării Germaniei. O recunoaştere temporară a unor anumite drepturi de ocupaţie ale pute­rilor occidentale în Berlinul occidental este posibilă în cazul realizării unei înţelegeri cu privire la o reglementare provizorie a problemei Berlinului oc­cidental pe baza următoarelor principii: A) Puterile occidentale reduc efectivul forţelor lor armate şi armamen­tele în Berlinul occidental pînă la contingente simbolice; B) De pe teritoriul Berlinului occidental încetează orice propagandă os­tilă împotriva R. D. Germane şi a celorlalte ţări socialiste; C) Se lichidează toate organizaţiile care se îndeletnicesc în Berlinul occidental cu activitatea cu caracter de spionaj şi subversiv împotriva R. D. Germane, U.R.S.S. şi a celorlalte ţări socialiste ; D) Puterile occidentale îşi asumă obligaţia de a nu instala în Berlinul occidental nici un fel de baze atomice şi rampe pentru rachete. In cazul încheierii acordului amintit, Uniunea Sovietică este dispusă să accepte menţinerea legăturilor Berlinului occidental cu lumea exterioară în forma în care există în prezent. In ansamblu acest acord, incluzînd problema menţinerii legăturilor Berli­nului occidental cu lumea exterioară, ar reprezenta un statut provizoriu al Berlinului occidental. Acest statut ar putea fi garantat în primul rînd de cele patru puteri (pe baza protocolu­lui cu privire la garanţii, prezentat de delegaţia sovietică) şi, în al doilea rînd, de către guvernul R. D. Germane care în principiu s-a declarat de acord să respecte un statut provizoriu al Berlinului occidental adoptat de co­mun acord. Dacă puterile occidentale consideră că acest lucru este util, pro­blema garanţiilor ar putea fi rezolvată fie printr-un acord general cu privire la statutul provizoriu al Berlinului occidental, fie printr-un document se­parat. Atît primul cît și celălalt do­cument ar putea fi înregistrate la O.N.U. Dacă s-ar realiza un acord în ce priveşte acordarea statutului de oraş liber, demilitarizat, Berlinului occiden­tal în conformitate cu propunerea pre­zentată anterior de guvernul sovietic, garanţiile în ce priveşte legăturile li­bere ale oraşului liber cu lumea exte­rioară s-ar menţine pînă ce se va rea­­liza unificarea Germaniei. Pentru supravegherea îndeplini­rii obligaţiilor care revin părţilor din acordul sus-amintit cu privire la statutul provizoriu al Berlinului occi­dental, guvernul sovietic propune crea­rea unui organ de supraveghere alcătuit din reprezentanţii S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei. Acest organ va trebui să urmărească să nu fie încăl­cate de către Berlinul occidental a­­cordurile asupra problemelor arătate mai sus şi să ia măsurile corespun­zătoare pentru asigurarea îndeplinirii acordului cu privire la statutul pro­vizoriu, fără să violeze prin aceasta drepturile suverane ale R. D. Ger­mane. Delegaţia sovietică trebuie să de­clare că dacă puterile occidentale nu vor accepta să aplice în perioada de tranziţie de un an măsurile minimale în legătură cu Berlinul occidental, Uniunea Sovietică nu va accepta să-şi confirme consimţămîntul pentru conti­nuarea regimului de ocupație din Ber­linul occidental. Dacă puterile occidentale sau gu­vernul Germaniei occidentale vor pune piedici în calea realizării în ter­menul fixat a hotărîrilor stabilite de comun acord în legătură cu în­cheierea Tratatului de pace, Uniunea Sovietică va fi nevoită, împreună cu celelalte state interesate care au par­ticipat la războiul împotriva Germa­niei, să semneze Tratatul de pace cu R. D. Germană. Aceasta va fi o măsură silită, în­­trucît se va constata imposibilitatea de a se încheia, datorită poziţiei pu­terilor occidentale şi R. F. Germane, Tratatul de pace cu cele două state germane sau cu o confederaţie a a­­cestor state, dacă aceasta va fi con­stituită de ele, precum şi cu înseşi aceste state“. Caracterizînd motivele care deter­mină delegaţia sovietică să prezinte noile sale propuneri, A. A. Gromîko a subliniat că U.R.S.S. este sincer in­teresată în realizarea unui acord cu puterile occidentale şi în găsirea unei soluţii a problemelor discutate pe baza unei înţelegeri reciproce. Uniu­nea Sovietică luptă cu consecvenţă pentru a rezolva de comun acord problema Berlinului occidental şi a re­glementării paşnice cu Germania. Şeful delegaţiei sovietice a analizat pe scurt propunerile prezentate de el, arătînd totodată ce urmări ar putea avea înfăptuirea lor pentru situaţia din Germania şi din Berlin. Arătînd că propunerea cu privire la crearea unui Comitet pe întreaga Germanie nu este ceva nou pentru guvernele puterilor occidentale care s-au pronunţat ele însele pentru crea­rea unui asemenea organ, şeful dele­gaţiei U.R.S.S. a spus că crearea u­­nui Comitet pe întreaga Germanie care să aibă ca sarcină să contribuie la lărgirea şi dezvoltarea contactelor dintre R.D. Germană şi R.F. Germană, discutarea şi elaborarea măsurilor concrete în vederea unificării Germa­niei, precum şi examinarea probleme­lor legate de pregătirea şi încheierea unui Tratat de pace ar permite să nu se întrerupă lucrările de elaborare a Tratatului de pace, începute la Ge­neva. A. A. Gromîko a subliniat că în cazul realizării de către participanţii la conferinţă a unui acord cu privire la crearea­ unui comitet pe întreaga Germanie s-ar da un impuls puter­nic eforturilor îndreptate spre apro­pierea celor două state germane. In cadrul acestui comitet, a arătat A. A. Gromîko, cele două state ger­mane ar putea ajunge la un acord cu privire la dezvoltarea și lărgirea con­tactelor reciproce, a căror necesitate este recunoscută și de puterile occi­dentale. Comitetul pe întreaga Ger­manie ar asigura toate premisele ca poporul german să poată păşi în sfîr­­şit la rezolvarea principalei lui sar­cini naţionale — restabilirea unităţii ţării. In legătură cu aceasta, a spus A. A. Gromîko, pornim de la faptul că guvernele U.R.S.S., S.U.A., An­gliei şi Franţei recunosc că cele două state germane trebuie să ajungă la un acord cu privire la căile de res­tabilire a unităţii germane. Apoi şeful delegaţiei U.R.S.S. a dat unele explicaţii în legătură cu noile propuneri sovietice în problema Ber­linului. Uniunea Sovietică a fost şi rămîne un adversar principial al menţinerii regimului de ocupaţie. Şi dacă suntem­ totuşi dispuşi, cu condiţia înlăturării unor consecinţe şi manifestări dintre cele mai periculoase pentru pace ale regimului de ocupaţie din Berlinul oc­cidental, ca cele trei puteri să men­ţină în mod provizoriu anumite drep­turi de ocupaţie facem aceasta numai în interesele realizării unui acord. Sîntem nevoiţi să ţinem seama de fap­tul că puterile occidentale nu sînt dispuse să renunţe în prezent la drep­turile lor de ocupaţie în Berlinul oc­cidental. Acceptînd însă să recunoască în mod provizoriu anumite drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale şi menţinerea legăturilor Berlinului occidental cu lumea exterioară în for­ma în care există în prezent, guver­nul U.R.S.S. are toate temeiurile să spere că, drept răspuns la aceasta, vor fi luate anumite măsuri care vor contribui încă de pe acum la însănă­toşirea situaţiei în Berlin. A. A. Gromîko a subliniat că aceste măsuri reprezintă minimul care trebuie întreprins dacă se ţine seama de si­tuaţia reală la Berlin şi în întreaga Germanie. După ce a subliniat că men­ţinerea regimului de ocupaţie în Ger­mania la 14 ani de la terminarea răz­boiului ar contraveni bunului Simţ, precum şi intereselor menţinerii păcii şi slăbirii încordării internaţionale, A. A. Gromîko a spus că sensul prin­­cipal al noilor propuneri ale guvernu­lui sovietic constă în a îndrepta situa­ţia anormală din Berlinul occidental şi din Germania în ansamblu, situaţie de natură să ducă la izbucnirea unui conflict militar şi că, propunînd o platformă realistă pentru rezolvarea problemelor referitoare la Germania, inclusiv Tratatul de pace şi Berlinul, guvernul sovietic face tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura succesul con­ferinţei miniştrilor Afacerilor­­Externe. Guvernul sovietic aşteaptă, a spus A. A. Gromîko în încheiere, că nă­zuinţa sa de a găsi o cale pentru apro­pierea poziţiilor statelor interesate în problema Tratatului de pace cu Ger­mania şi în problema Berlinului şi de a se obţine încă la prezenta conferinţă rezultate palpabile în rezolvarea lor, se va bucura de sprijinul celorlalţi participanţi la conferinţă. Şedinţa din 10 iunie GENEVA 10 (corespondenţă spe­cială). — La şedinţa din 10 iunie a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Ex­terne, primul a luat cuvîntul A. A. Gromîko, şeful delegaţiei U.R.S.S. Apoi a luat cuvîntul Chr. Herter, şeful delegaţiei S.U.A. El a declarat că noile propuneri sovietice sîm inac­ceptabile pentru delegaţia S.U.A. şi că nu ar putea, chipurile, servi drept bază pentru discuţii, deşi ele nu au fost încă studiate de delegaţia americană. Şeful delegaţiei S.U.A. a recunoscut încă o dată că situaţia din Berlinul occidental este anormală. Cu toate a­­cestea el nu a făcut nici o propunere constructivă îndreptată spre lichidarea acestei situaţii pe o bază reciproc ,ac­ceptabilă. El şi-a încheiat însă discursul decla­red că este dispus să continue trata­tivele pentru realizarea unui acord. In scurta sa declaraţie, S. Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, s-a raliat în general observa­ţiilor făcute de Chr. Herter în legătură cu noile propuneri sovietice. Totodată S. Lloyd a declarat că ,este convins ,că, dacă cele două părţi vor da dovadă de bună voinţă, există domenii pentru un eventual acord şi şi-a exprimat speranţa că tratativele vor progresa şi vor obţine un anumit succes. A luat apoi cuvîntul Lothar Bolz, ministrul Afacerilor Externe al R. D. Germane.­ El a subliniat încă o dată că reunificarea Germaniei este o pro­blemă care priveşte în primul rînd cele două state germane înseşi. Trecînd la examinarea problemei Berlinului occi­dental, Lothar Bolz a arătat că perpe­tuarea regimului de ocupaţie este total nejustificabilă. R.D. Germană consideră că propunerea privind transformarea Berlinului occidental într-un oraş li­ber, demilitarizat, ar constitui soluţia cea mai corespunzătoare pentru asigu­rarea păcii. Cu toate acestea, în cazul unui acord asupra unui statut provizo­­riu pentru Berlinul occidental, aşa cum a fost propus de ministrul de Externe al Uniunii Sovietice, guvernul R.D. Germane declară că este gata să conti­nue să respecte întocmai obligaţiile care decurg pentru el din acesta. După ce s-a solidarizat cu declara­ţia lui Chr. Herter în privinţa noilor propuneri sovietice, M. Couve de Mur­­ville care a luat cuvîntul în continuare, a declarat că delegaţia franceză va mai medita asupra acestor propuneri şi a­­supra situaţiei ce se va crea pentru­­ conferinţă în legătură cu ele. Apoi A. A. Gromîko a făcut scurte observaţii în legătură cu declaraţiile lui Chr. Herter, S. Lloyd şi M. Couve de Murville. Ultimul a luat cuvîntul la şedinţă­­V. Grewe, care în numele delegaţiei­­R. F. Germane, s-a alăturat în linii mari declaraţiilor reprezentanţilor S.U.A., Angliei şi Franţei în legătură cu noile propuneri sovietice. Următoarea şedinţă oficială va a­­vea loc la 12 iunie. UN GRUP DE LUCRĂTORI DIN INSTITUŢIILE MEDICALE DIN RO­MÂNIA condus de dr. O. Costăchel, directorul Institutului Oncologic din Bucureşti, se află de cîtev­a zile în Bulgaria pentru a face schimb de ex­perienţă şi pentru a cunoaşte­ organi­zarea şi realizările institutelor oncolo­gice din Bulgaria. Oaspeţii au parti­cipat la o conferinţă ştiinţifică organi­zată de Institutul de cercetări ştiinţi­fice oncologice din Sofia în cadrul că-ă reia ei au prezentat 16 comunicări în problema cancerului. IN JAPONIA, ca urmare a catastro­felor şi accidentelor în domeniul trans­porturilor auto, în anul 1958 s-au înre­gistrat în total 168.799 catastrofe şi accidente. Au murit 8.248 de oameni iar 145.000 de oameni au fost mutilaţi. SECRETARUL CASEI ALBE PEN­TRU PROBLEMELE PRESEI a decla­­rat că în timpul vizitei la Moscova­, vicepreşedintele Nixon va fi însoţit de fratele preşedintelui S.U.A., Milton Eisenhower, membru al Comitetului consultativ pentru problemele expozi­ţiei americane de la Moscova, PEKIN. După cum transmite agen­ţia China Nouă, la 8 iunie a fost sem­nată la Pekin o declaraţie comună cu privire la dezvoltarea legăturilor cul­­turale dintre popoarele chinez şi japo­­nez. Declaraţia a fost semnată de Ian Han­sen, vicepreşedinte al Asociaţiei populare chineze pentru relaţii cultu­rale cu străinătatea, şi de Kendzo Na­­­kadzima, director general al Asocia­ţiei pentru problemele relaţiilor cultu­rale japonezo-chineze, HAVANA. Agenţiile de presă anunţă că Institutul pentru reforma agrară din Cuba a publicat o hotărîre in baza căreia toti cetăţenii care posedă peste 1000 de acri de pămînt sînt obligaţi ca în termen de­ 90­ de zile să declare va­loarea totală a proprietăţilor lor. Pre­mierul Fidel Castro a anunţat că fal­sificarea declaraţiilor cerute de acest institut va fi pedepsită cu confiscarea averii şi va fi considerată drept o ac­ţiune criminală. IN MAREA NORDULUI au început la 9 iunie mari manevre ale flotei ma­ritime militare vest-germac­e. Agenţia D.P.A. anunţă că­­aceste manevre vor continua timp de cîteva săptămîni. SOLDAŢII DIN ARMATA COREEI DE SUD DEZERTEAZĂ IN MASA. Astfel, ziarul „Pusan Ilbo“ scrie că în prezent peste jumătate din numărul deţinuţilor din închisorile militare o formează dezertorii. Ziarul arată că soldaţii dezertează din cauza condiţii­lor extrem de grele ale serviciului mi­litar. 30.000 DE MUNCITORI de la cără­midăriile din Teheran au declarat grevă în sprijinul cererii lor de a li se spori salariile cu 35 la sută. O pro­punere de compromis a guvernului a fost respinsă de muncitori, care au hotărît să continue greva pînă ce toate condiţiile lor vor fi acceptate. IN COLUMBIA a fost descoperit un complot îndreptat împotriva­­ guvernu­lui şi la care au participat agenţi ai fostului dictator al Columbiei, Ro­­ias Pinti­la. Un mare număr de com­plotişti au fost arestaţi ; la locuinţele lor s-a găsit arm­arm­ent, muniţii şi alt echipament militar. DECLARAŢIILE PROVOCATOARE ALE LUI LI SIN MAN. La 9 iunie dictatorul sudcoreean Li Sin Man a acordat unui corespondent american un interviu în care pledează pentru „reunificarea Coreei prin­ violenţă“... adică pentru un nou război în Coreea. Potrivit agenţiei United Press Interna­tional, Li Sia Man a cerut Statelor Unite şi celorlalţi aliaţi ai săi să-i a­­corde sprijin pentru aceste planuri agresive. =♦♦♦= S­CURTE ŞTIRI S­C­I­N­T­R­I­A_________ Nota guvernului sovietic adresată Italiei MOSCOVA 10 (Agerpres).—TASS transmite: După cum s-a anunţat, la 10 iunie Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a adresat am­basadei Italiei o notă în care este expusă poziţia guvernului sovietic în problema construirii de baze americane pentru rachete pe teri­toriul Italiei. -0­0- Mareşalul R. Malinovski a plecat într-o vizită de prietenie în Austria MOSCOVA 10 (Agerpres).­­ TASS transmite : Mareşalul Rodion Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., îm­preună cu un grup de generali şi ofiţeri a plecat la 10 iunie într-o vizită de prietenie în Austria, la in­vitaţia ministrului Apărării al Aus­triei, F. Graf. In aceeaşi zi, mareşalul Rodion Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., împreună cu grupul de ge­nerali şi ofiţeri care-1 însoţesc, a so­sit la Viena. ­o»o- Proteste împotriva hotârîrii lui Adenauer BONN 10 (Agerpres). — Revista vest-germană „Der Spiegel“ a publi­cat în ultimul său număr un articol în care critică aspru hotărîrea lui Adenauer de a renunţa la candida­tura la funcţia de preşedinte al R.F.G. şi de a rămîne în funcţia de cancelar pentru a-şi continua ve­chea politică. „Era lui Adenauer — scrie „Der Spiegel — trebuie să ia sfîrşit“. ★ DÜSSELDORF 10 (Agerpres). — După cum transmite corespondentul din Düsseldorf al Agenţiei United Press International, Erhard, vicecance­lar şi ministrul Economiei al R.F.G, care şi-a întrerupt la 9 iunie vizita în S.U.A. reîntorcîndu-se la Bonn, „a ameninţat că va demisiona din cabinetul vest-german dacă partidul (Uniunea creştin-democrată — n.r.) nu va reglementa diferendul său cu cancelarul Adenauer într-un mod care să-i fie favorabil“. -0*0- Nota guvernului R. P. Bulgaria adresata guvernului grec SOFIA 10 (Agerpres). — După cum anunță B.T.A., la 10 iunie presa bul­gară a publicat nota adresată de gu­vernul R. P. Bulgaria guvernului Gre­ciei. In notă se arată că guvernul bul­gar consideră că problemele cu carac­ter financiar, nerezolvate pînă în pre­zent între Grecia şi Bulgaria, nu tre­buie să fie prezentate drept o piedică în calea îmbunătăţirii atmosferei în Peninsula Balcanică, a rezolvării pro­blemelor care au o însemnătate ex­cepţională pentru pace şi securitate în Balcani. Fără a minimaliza impor­tanţa problemei reglementării conturilor reciproce bulgaro-greceşti, guvernul bulgar consideră că în momentul de faţa situaţia în Balcani provoacă o serioasă îngrijorare tuturor acelora care sunt interesaţi în mod sincer în menţinerea şi întărirea păcii şi că toc­mai în prezent aceasta este problema cea mai esenţială care trebuie rezol­vată. Pornind de la obiectivele întă­ririi şi asigurării păcii în Balcani — se arată în notă —, guver­nul bulgar aprobă şi sprijină întru­­totul ideeta convocării unei conferin­ţe a conducătorilor ţărilor balcanice şi consideră că această idee capătă în momentul de faţă o şi mai mare actua­litate. Este timpul să se bareze calea dezastruoasă a înarmărilor, construi­rii de baze atomice şi rachete în inte­­resul cercurilor agresive imperialiste. Fiind convins că dacă există bună­voinţă şi eforturi comune acest ţel este pe deplin realizabil, guvernul bulgar declară că este gata sa participe la conferinţa conducătorilor guvernelor balcanice sau a reprezentanţilor aces­tora, conferinţă la care ar fi exami­nate problemele actuale care interesea­ză ţările balcanice, ar fi discutate toate măsurile ce pot duce la asigura­rea păcii în Balcani. Respectînd voinţa şi dorinţa de pace a poporului bulgar, guvernul R. P. Bulgaria este gata în acest scop să încheie un acord cores­punzător cu celelalte ţări balcanice. El consideră că pe primul plan în a­­ceastă privinţă se află în prezent pro­blema realizării unui acord în legătură cu declararea Peninsulei Balcanice ca zonă în care să nu existe baze pentru arme atomice şi rachete, zonă în care să nu existe arme atomice şi rachete. Transpunerea în viaţă a acestei idei ar corespunde năzuinţelor celor mai fierbinţi ale popoarelor balcanice. După cum a arătat şi N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în cuvîntările rostite în cursul vizitei sale în Albania , rea­lizarea practică a acestei iniţiative ar găsi sprijinul Uniunii Sovietice, cel mai puternic stat iubitor de pace. Propunerile premierului Hruşciov re­feritoare la Balcani fac ca argumentul imposibilităţii de a se crea o zonă de­­nuclearizată limitată să fie nefondat, întrucât aceste propuneri arată că ma­rile puteri pot da garanţii în ce pri­veşte menţinerea neutralităţii atomice în Balcani, garanţii pe care Uniunea Sovietică este gata să le dea. In afară de aceasta guvernul bulgar consideră că merită să fie discutată problema încheierii unui acord de nea­gresiune între R. P. Bulgaria şi rega­­tul Greciei. P­resa internaţională despre Declaraţia guvernului R.P.Romín. Ziarele din străinătate continuă să analizeze în comentariile lor Decla­raţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani. Sub titlul: „Guvernul român propune din nou o întîlnire a conducătorilor de guverne din ţările balcanice, ziarul bulgar „Rabotnicesko Delo“ a pu­blicat Declaraţia guvernului român aproape în întregime. De asemenea ziarul „Otecestven Front“ a publicat largi extrase din Declaraţie sub titlul: „Romînia propune să se încheie un Tratat de înţelegere şi securitate co­lectivă între statele balcanice“. In zia­rul „Zemedelsko Zname” se arată că propunerile paşnice ale Republicii Populare Române din 1957, concreti­zate potrivit situaţiei actuale în ul­tima Declaraţie a guvernului român, sunt întîmpinate de popoarele balca­nice cu o nouă nădejde. Acceptarea acestor propuneri ca bază de tratati­ve, convocarea unei întîlniri a condu­cătorilor statelor balcanice va crea fără îndoială o atmosferă favorabilă în această zonă, va contribui la con­solidarea păcii în Balcani. Intr-un comentariu consacrat Decla­raţiei guvernului R.P. Romíno, postul de radio Bagdad subliniază că „Ro­mînia populară a propus ţinerea unei conferinţe la nivel înalt între ţările balcanice pentru a analiza posibilita­tea încheierii unui tratat de securitate colectivă între aceste ţări, prin care s-ar interzice crearea de baze atomice şi baze pentru rachete pe teritoriul lor“. Întreaga presă din Cairo a publicat sub titluri mari Declaraţia guvernului român. „România invită ţările balca­nice să ţină o conferinţă balcanică la nivelul cel mai înalt“, scrie în titlu ziarul „Al Missa“, subliniind necesi­tatea ţinerii unei astfel de conferinţe la care să se discute crearea unei zone denuclearizate în sud-estul Eu­ropei, precum şi neadmiterea staţio­nării de unităţi militare dotate cu ar­mament atomic şi nuclear apartinînd unor state străine de regiunea balca­nică. In ziarul „Al Ahbar“ iniţiativa gu­vernului R. P. Române este prezen­tată împreună cu declaraţiile referi­­toare la situaţia în Balcani făcute re­cent de N. S. Hruşciov. Extrase din declaraţie au apărut şi în ziarul „The Egyptian Gazete". La rîndul său ziarul „Al Saab“ re­levă ideea din Declaraţie că acţiunile militare ce se desfăşoară în Grecia angajează această ţară pe o cale pe­riculoasă, care contravine intereselor păcii şi securităţii tuturor statelor din Balcani. Ziarul „La Bourse Egyptien­­ne“ consemnează Declaraţia guvernu­lui român sub titlul „într-o notă adre­sată guvernului de la Atena, România propune în mod oficial o conferinţă de pace balcanică la nivelul cel mai înalt“. Ziarul de limbă greacă „Fos“ care apare la Cairo publică ştirea referi­toare la Declaraţia guvernului român sub următorul titlu, care ocupă întrea­ga pagină întîia a ziarului: „Romînia propune din nou Greciei o conferinţă balcanică“. Un alt ziar de limba grea­că, „Parikos“, publică de asemenea ştirea privitoare la Declaraţie sub tit­lul „Printr-o notă a domnului Chivu Stoica, Romînia îşi reînnoieşte propu­nerea în legătură cu conferinţa pri­milor miniştri din Balcani“. Ştirea este însoţită de următoarele subtitluri: „Ţările din Balcani să fie transfor­mate într-o zonă a păcii", „Relaţii de bună vecinătate şi securitate colec­tivă“. Intr-un comentariu în care este vor­ba de recentele declaraţii ale tov. N. S. Hruşciov cu privire la problemele bal­canice, „Journal d’Egypte“ subliniază totodată că „Romînia face propuneri pentru o conferinţă balcanică la cel mai înalt nivel spre a se asigura neu­­tralitatea şi securitatea zonei“. In în­­cheiere ziarul arată că „Balcanii au trecut in prima linie a actualităţii“. In Turcia opinia publică a luat cunoştinţă de Declaraţia guvernului R. P. Romíné din ştirea referitoare la acest document transmisă de agen­­ţia Anatolia şi reluată de ziarul gu­vernamental „Zafer Akşam Poştaşi“ din Ankara şi de ziarul „Akşam“ din­ Istambul, care scoate în evidenţă in­teresul pe care l-a trezit iniţiativa gu­vernului român. Ştirea referitoare la Declaraţia guvernului R. P. Romíne figurează de asemenea în paginile ziarului „Milliyet“ şi ale ziarului „Veni Sabah“, care o prezintă sub tit­lul „Romînia a chemat Turcia la o conferinţă“. In Birmania cititorii au fost infor­maţi despre iniţiativa guvernului ro­mân de ziarele „Burman“ şi „Nation“ în care extrasele din Declaraţie au a­­părut sub titlul „România propune o întîlnire balcanică la nivel înalt" şi respectiv „România despre bazele pen­tru rachete din Grecia“. -000- Ven­izelos şi Markezinis s-au pronunţat pentru adoptarea propunerii prem­ului român ATENA 10 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă, doi oameni politici de vază din Grecia — preşedin­tele Partidului liberal, Venizelos, şi preşedintele Partidului progresist, Mar­­kezinis , s-au pronunţat într-o decla­raţie comună pentru adoptarea propu­nerii guvernului român „în vederea creării unei zone denuclearizate în sud-estul Europei“, arătînd că „ar fi o greşeală să se respingă aceste propu­neri“. Subliniind că „guvernul grec ar trebui să primească invitaţia Româ­­niei“, cei doi oameni politici recoman­dă guvernului grec să-şi dea consim­ţămîntul pentru convocarea conferin­ţei şi propun ca la ea să se discuta crearea unei zone denuclearizate în Balcani. ­oto-Cercuri tot mai largi din Grecia se pronunţă pentru o zonă denuclearizată în Balcani ATENA 10 (Agerpres). — Referin­­du-se la intensa activitate politică şi diplomatică care se desfăşoară în Gre­cia ca urmare a propunerilor lui N. S. Hruşciov, primul ministru al Uniunii Sovietice, cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani, ziarul „Arghi“ publică un articol în care subliniază că se înregistrează de pe acum ca „element pozitiv“ faptul că aproape toate partidele de opoziţie au adoptat planul privind crearea unei zone denuclearizate în Balcani. Articolul trece in revistă poziţia di­feritelor partide de opoziţie. In ce priveşte poziţia E.D.A., arti­colul arată că acesta a fost primul partid care a adoptat o poziţie clară împotriva instalării de baze pentru ra­chete în Grecia. Potrivit ziarului, Co­mitetul administrativ al E.D.A, va a­­dresa zilele acestea o scrisoare către toate partidele de opoziţie şi către gu­vern în care va sublinia gravitatea pri­mejdiilor pe care le-ar provoca insta­larea de baze pentru rachete, precum şi necesitatea colaborării tuturor for­ţelor de opoziţie în legătură cu aceas­tă problemă. Uniunea democrată, arată în conti­nuare articolul, „s-a pronunţat clar împotriva bazelor“. In cadrul şedinţei grupului parlamentar al partidului, care a avut loc în urmă cu cîteva săp­tămîni, a fost dat publicităţii un co­municat împotriva amplasării de ase­menea baze. N.A.K. (Noua mişcare ţărănească)­ şi democraţii independenţi au luat în repetate rînduri poziţie împotriva in­stalării de baze pentru rachete. In ce priveşte Partidul social-popu­lar, în articol se arată că Stefanopulos, şeful acestui partid, se pronunţă de asemenea pentru crearea unei zone de­­nuclearizate. In sfirşit, în ce priveşte partidul li­, ■berăl-dem­ocrat, articolul arată că deşi liderul acestui partid, Papandreu, este împotriva planului de denuclearizare, „unii simpatizanţi ai partidului său privesc favorabil eventualitatea ca Gre­cia să nu mai constituie un focar al încordării internaţionale“. „Este clar, conchide articolul, că a­­proape toate forţele opoziţiei, cu mici excepţii, aprobă direct sau indirect pla­nul pentru crearea unei zone denuclea­rizate“. Articolul nu exclude posibili­tatea ca această politică comună în problema bazelor să ducă treptat la coordonarea activităţii partidelor de o­­poziţie, ceea ce ar contribui ca in via­ţa politică a ţării să apară un element nou, de o importanţă hotărîtoare. Ziarul prevede că această colaborare va avea o înm­urire considerabilă asu­pra vieții politice a țării. -000-Declaraţiile făcute de I. B. Tito la Smederovo BELGRAD 10 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia Tanjug, Iosip Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugosla­via, a declarat la 8 iunie în faţa a 40.000 de cetăţeni din Smederovo că, după părerea Iugoslaviei crearea unei zone denuclearizate în Balcani este un lucru bun, deşi aceasta nu rezolvă pro­­blema şi nu lichidează pe deplin peri­colul de război. El a adăugat că acea­sta înseamnă într-un anumit sens crearea unui fel de vid care ar împie­dica izbucnirea unui nou conflict. Pre­şedintele a declarat că Iugoslavia în­săşi reprezintă o zonă denuclearizată, dar că ea nu se poate considera în si­guranţă atît timp cit celelalte ţări din jurul ei creează baze atomice. Referindu-se la cuvîntarea lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, în legă­tură cu crearea unei zone denucleari­zate în Balcani, preşedintele Tito a spus că Iugoslavia se pronunţă de mult pentru aceasta. El a declarat de asemenea că în acest caz este vorba nu de o zonă care să cuprindă Iugo­slavia, Bulgaria şi Albania, ci de o zonă din care să facă parte de ase­menea Italia şi Grecia. Preşedintele Tito a spus că Balcanii trebuie să con­stituie în întregime o zonă denuclea­rizată. Preşedintele Tito a amintit că Iugo­slavia a declarat deja în repetate rîn­duri că pentru securitatea ei constituie, de pildă, un pericol faptul că în Italia se creează baze pentru rachete. Pre­şedintele a declarat că Iugoslavia nu posedă o asemenea armă şi asemenea mijloace şi nu doreşte să le aibă pen­tru că Iugoslavia este o ţară iubitoare de pace al cărei popor iubitor de pace ştie ce înseamnă războiul. Preşedintele Tito a declarat că Iu­goslavia a fost întotdeauna împotriva bazelor pentru­­ rachete, împotriva cursei înarmărilor şi a înarmării în general. In această ordine de idei, el a spus că Iugoslavilor le-ar face plă­cere să afle că se fac încercări pen­tru realizarea unei apropieri, a unui acord. Preşedintele Tito şi-a exprimat con­vingerea că întîlnirea la nivel înalt va avea loc şi că conducătorii marilor puteri, conştienţi de răspunderea lor în faţa omenirii, vor găsi metodele şi căile realizării unui acord asupra unor probleme internaţionale care atîrnă ca o sabie a lui Damocles deasupra ome­nirii. Președintele Tito a declarat de ase­menea că Iugoslavia este pentru o co­laborare cu toate popoarele, indiferent de deosebirile dintre sistemele sociale, și în primul rînd pentru colaborare cu vecinii săi. Nr. 4546 SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE: orele 19,00 - Infor­­mafiile după-amiezii; 19.05 — Emisi­une pentru pionieri si scolari : „Fru,­musetile şi bogăţiile patriei" — Regi­unea Ploeşti ; 19.30 — Transmisie de la Teatrul de operă şi Balet al R.P. Ro­míno — „Concertul în fa“ de George Gershwin, „La piaţă" de Mihail Jóra şi „Tricornul“ de Manuel de Falla, in pauze : Jurnalul televiziunii şi poşta televiziunii. Ultimele ştiri. CINEMATOGRAFE : Frunze, roşii — Patria. Bucureşti Grădina 13­ Septem­brie. Fata din Kiev (seria II-a) — Re­publica: înfrăţirea între popoare. Liber­­tăţii : Umbrela sfîntului Petru — Ma­­cheru, I. C. Frimu, Gh. Doia, Gră­dina Dinamo (Cal. Floreasca 20); Alarmă la graniţă — V. Alecsandri. Lumina N. Bârcescu, T. Vladimirescu ; Ciclu de filme în cadrul Zilelor cultu­rii şi artei R.S.S. Bieloruse — Central. 23 August; Giuseppe Verdi — Victo­ria : Doi vecini — Prima melodie — 13 Septembrie. Maxim Gorki, Volga. G. Coşbuc: Program de filme docu­­mentare şi de desene animate — Tim­puri Noi ; Lumea tăcerii — Alex. Po­­pov : Bravul soldat Svejk — Tineretu­lui ; O slujbă importantă — Griviţa. Clubul Boleslaw Bierut : Fata din Kiev (seria l a) - 8 Martie. Alex. Sa­­hia. 1 Mai : Grădinarul spaniol — Va­­sile Roaită : Cei 44 — Cultural. 8 Mai : Trenul prieteniei — Unirea Flacăra : Visul spulberat — C. David : Favoritul 13 — Arta. Aurel Vlaicu : Ivan cel Groaznic (seria l-a) — Munca : Bur­ghezul gentilom — Mioriţa : Urmaşii lui Rao — Donca Simo; Olga Bancic : Capcana lupi­or — Ilie Pintilie ; Olefea Dundici — Popular. Drumul Serii: Ivan cel Groaznic (seria II-a) — M. Eminescu : Steaguri pe turnuri — G. Bacovia . Articolul 420 — 30 Decem­brie: Tatăl meu actorul — B. Dela,­vrancea ; De partea cealaltă — 26 Fe­bruarie : Dorinţa — Clubul C.F.R. „Grivita Rosie“. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile în tară, vreme nestabilă si favorabilă ploilor temporare si sub formă de averse. Vînt potrivit si cu intensificări trecă­toare. Temperatura in scădere, mai ales în nord vestul tării, minimele vor oscila între 5 si 16 grade, iar maximele între 17 și 30 grade. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele sa fac la oficii la poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi el InstitutH. Tiparul­­ Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“

Next