Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)
1959-07-22 / nr. 4581
Pag. 2 Din activitatea femeilor La înfrumuseţarea oraşului Femeile din Tr. Severin işi aduc contribuţia lor la înfrumuseţarea şi întreţinerea străzilor şi cartierelor oraşului in care locuiesc. O activitate vie desfăşoară, comisiile de femei din circumscripţiile conduse de tovarăşele Dogaru Anişoara, Ghermaziu Vanda, Elena Femetescu şi Alexandrina Sofican, la curăţirea rigolelor, văruirea pomilor, întreţinerea şi amenajarea parcurilor, precum şi în numeroase alte acţiuni obşteşti. In cadrul cercurilor de citit se studiază în colectiv diferite broşuri, te citesc reviste, ziare etc. Cu sprijinul comitetului orăşenesc al femeilor s-au înfiinţat 28 biblioteci de casă şi s-au organizat două cursuri de croitorie, la care iau parte peste 150 gospodine şi tinere fete. Cerc pedagogic pentru mame Colectivul pedagogic al şcolii de 7 ani nr. 1 Buhuşi, împreună cu comisia de femei, a organizat un cerc pedagogic la care participă cu regularitate un număr de 50—60 de mame ale elevilor. Lecţiile predate au fost ilustrate cu exemple concrete din viaţa şcolarilor. Ele au contribuit la creşterea spiritului de răspundere al părinţilor pentru educarea copiilor lor. Lecţiile tratează despre educarea sentimentului patriotic, a simţului estetic, despre respectul faţă de bunurile obşteşti etc. Un loc important în tematica lecţiilor l-a ocupat problema educării voinţei, a caracterului. VIRGINICA PINTILIE corespondent voluntar Gospodine harnice Femeile din Tecuci aduc o contribuţie serioasă la acţiunile de înfrumuseţare a oraşului.Muncitoarele de la fabrica de conserve, in frunte cu responsabila comisiei de femei, tovarăşa Varvara Artenie, au prestat 111 ore muncă voluntară la pavarea aleii „13 Decembrie“. In cinstea zilei de 23 August se construieşte in oraş un teatru de vară. Si aici femeile au dat o mină de ajutor, prestînd muncă voluntară. Femeile care activează in cadrul comitetelor de sprijin de pe Ungă unităţile sanitare din oraş muncesc cu însufleţire în această perioadă. La policlinica de adulţi, la căminul şcolii nr. 5, femei ca Făniţa Bostan, Alexandrina Horia, Anica Gaiş şi altele, au reparat prin muncă voluntară halatele, lenjeria de pat şi de corp a bolnavilor şi a elevilor. Membrele comitetului de sprijin de pe lângă casa de copii „Vasile Roaită“ au reparat ciorapii copiilor şi au amenajat un parc. MARIA STEINER corespondent voluntar Cinematograful „Muncitorul“ din Bacău construit în anii aceştia. (Foto: Gh. Vintilă) -O ■ o- La Galaţi Piaţa poate fi mai bine aprovizionată cu legume Anul acesta, pe piaţa oraşului Galaţi au fost vîndute populaţiei însemnate cantităţi de legume şi fructe. Aceasta se datoreşte faptului că sfatul popular şi organele comerciale s-au ocupat mai cu grijă de lărgirea bazei legumicole în regiune, au contractat cantităţi mai mari, îndeosebi cu gospodăriile de stat. Şi producţia e bună. Preţurile de desfacere au scăzut treptat. Numai în primele 10 zile ale acestei luni, populaţia oraşului Galaţi a primit, prin centrele Aprozar, 100 tone cartofi, peste 60 tone de varză, 5 tone castraveţi, mai mult de 12 tone ceapă şi însemnate cantităţi de roşii, rădâcinoase, ardei etc. Cu importante cantităţi de legume şi fructe au fost aprovizionaţi oamenii muncii din Galaţi şi prin unităţile de desfacere ale gospodăriilor de stat. In ultimele zile însă, gospodinele n-au găsit de multe ori in cantităţi suficiente unele sortimente de legume şi fructe. La centrele Aprozar există doar un sortiment redus de produse — cartofi, varză, ceapă şi, pe alocuri, ceva castraveţi şi rădăcinoase. In această perioadă, cind se caută mai mult roşiile, ardeii graşi şi în special merele, perele, caisele, a căror producţie este mare în regiune, centrele Aprozar primesc doar cantităţi neînsemnate. In ziua de 14 iulie, de pildă, centrele Aprozar din piaţa oraşului nu primiseră de loc caise ; în schimb, alături, la magazinul de desfacere al gospodăriilor de stat, existau destul de multe. Nu există oare posibilităţi în regiune ca piaţa să fie aprovizionată din abundenţă cu aceste fructe atît de căutate de populaţie ? Există. Dar conducătorii Aprozarului preferă să nu cumpere caise de teamă să nu se strice şi să aibă pierderi. In aceeaşi zi centrele Aprozar au fost slab aprovizionate şi cu ardei graşi, roşii, dovlecei, în timp ce la magazinele de desfacere Gostat oamenii puteau găsi aceste produse. Gospodăriile de stat din regiune au însă obligaţii de livrare nu numai faţă de propriile lor unităţi de desfacere, ci mai cu seamă faţă de Aprozar. Dar, întrucît aceste obligaţii nu sînt întotdeauna îndeplinite la timp, se întîmplă uneori ca populaţia din Galaţi să fie aprovizionată cu roşii aduse din regiunea Bucureşti, cu cartofi de la Roman sau =♦♦♦] din regiunea Suceava, deşi aprovizionarea pieţei se putea face din cuprinsul regiunii. G. A. S. „Dunărea“, de exemplu, din cele 100 tone roşii contractate pentru prima decadă a acestei luni n-a livrat decit 6 tone, iar G.A.S. Vădeni a livrat, din cele 50 de tone contractate, doar 1,1/2 tone. Tot la G.A.S. Vădeni au fost aduse în această perioadă doar 75 kg. de ardei graşi din cele 10.000 kg. contractate şi 600 kg. castraveţi din 6.000 kg. Mult a rămas datoare unităţilor Aprozar — şi, totodată, consumatorilor — gospodăria de stat Brateş. Sunt gospodării de stat care, pe lîngă faptul că nu livrează la timp mărfurile cerute, creează greutăţi şi prin aceea că trimit produse de calitate necorespunzătoare. De la aceeaşi gospodărie „Dunărea“, de pildă, a sosit zilele trecute o cantitate mare de cartofi. Mai mult de jumătate însă erau mărunţi şi amestecaţi cu pămînt. Curăţirea şi sortarea lor, precum şi întocmirea diferitelor acte justificative din partea gospodăriei au răpit un timp preţios şi au stînjenit aprovizionarea. Ce părere are despre , aceste lucruri conducerea trustului Gostat-Galaţi ? Piaţa oraşului Galaţi poate şi trebuie să fie mai bine aprovizionată, în regiune sunt suficiente posibilităţi ca să se pună la dispoziţia oamenilor muncii legume şi fructe mai multe şi mai bune. Pentru aceasta însă este nevoie de o îndrumare şi un control mai sistematic din partea comitetului executiv al sfatului popular al oraşului, de o muncă mai stăruitoare ,şi mai organizată a organelor comerciale care răspund de asigurarea şi aprovizionarea populaţiei. N. CUCUI GH. BALTA -0*0- SCÎNTEIA Grijă pentru sănătatea copiilor Recent s-a deschis la Techirghiol un sanatoriu al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale pentru copiii cu sechele de poliomielită. Sanatoriul are o capacitate de 100 paturi. Tot recent, la Buşteni a fost dat în funcţiune un sanatoriu pentru copiii suferinzi de tuberculoză extrapulmonară, avind o capacitate de 70 paturi. La ambele sanatorii, dotate cu aparatură medicală modernă, au fost trimişi medici de specialitate şi cadre didactice pentru educaţia copiilor. Transportul, cazarea şi tratamentul copiilor la noile sanatorii de la Techirghiol și Bușteni se fac gratuit. ÎN UMBRA ALTUIA Hon Imre e un veteran al Rafinăriei nr. 3 Teleajen, fostă „Romîno-Americană" . A ieşit la pensie, dar tot mai lucrează. Cunoaşte uzina electrică pînă la cel din urmă şurub, îl întreb: „Care a fost satisfacţia cea mai mare în viaţă ?“. Îmi răspunde : „In ziua cind am putut conduce singur uzina. Cind am rămas fără Peter Schlegel..." Şi astfel ajung la partea cea mai interesantă a biografiei lui Ion Imre. Ion Imre se aşează pe scaun — şi în loc să intre direct în subiect, o ia bătrîneşte, pe ocolite, de la începutul vieţii lui. Lucrează la rafinărie încă din 1904, cînd se turnau primele fundaţii. Pe atunci, nevîrstnicul Imre avea o meserie ciudată — „era copil", adică unul ce trebuia să aducă apă de băut betoniștilor, ca ei să nu piardă timp cu trambalările inutile. După aceea, a intrat lucrător la cazangerie, pînă în 1910 cînd l-au „poftit afară“ — şomer. Ion Imre nu s-a putut angaja apoi la rafinărie decit după foarte mulţi ani, prin 1922 sau 1923. Atunci face cunoştinţă cu Peter Schlegel, venit din Elveţia pentru montarea uzinei electrice. „Peter Schlegel ăsta, tovarăşe, a fost un vătaf al burghezilor, plătit ca să-i păzească pe muncitori. Aşa vorbesc despre el oamenii vechi din rafinărie. Primea mai multă plată decit un inginer român, şi de zece ori mai mult ca un muncitor obişnuit. Locuia in colonia americanilor, la ,,Boarding House" şi pe noi nici nu ne băga în seamă". Asemenea amintiri, deloc plăcute, a lăsat Schlegel printre oamenii rafinăriei. Poate că în ţara lui, Schlegel să fi fost un flăcău cumsecade Cind a venit la rafinărie ca simplu maistru mentor a încercat să se poarte bine cu tovarăşul său de muncă Ion Imre şi cu ceilalţi. Intr-o seară, l-a luat pe Imre şi l-a purtat din local in local, dîndu-i băuturi scumpe■ ceea ce, în felul lui, era o dovadă de prietenie. Dar cînd a fost numit şef al uzinei, s-a schimbat cu desăvârşire, devenind aspru- distant, cîinos la inimă. A încetat să fie om şi a devenit un fel de poliţist colonial fără cască şi fără baston, dar cu aceleaşi atribuţii de „om al ordinei". Tot ce era omenesc intrinsul a fost mutilat din clipa cînd a acceptat să facă parte, ca un angrenaj rece şi nemilos, din marea maşină imperialistă de subjugat oamenii. Acea maşină care pentru a funcţiona avea nevoie de zbiri de genul lui Brassier, director adjunct la „Romîno-Americană“, ce striga la oameni : „Derbedeilor! Pe toţi vă dau afară !" Acea maşină, care, pentru a produce aur, obliga pe oameni să lucreze in instalaţia de asfalt, supranumită „iadul“. Acea maşină contra căreia muncitorimea s-a revoltat în februarie 1933, neputîndu-i suporta samavolniciile. Din ziua în care Peter Schlegel a devenit, pentru bani, un angrenaj al acestei maşini, el a uitat să fie om. Umbla ţeapăn şi rece printre maşini, nu vorbea cu ceilalţi muncitori decit în interes de serviciu. Seara, cînd se întorcea de la chef, trecea pe la uzină să facă inspecţie. In ochii conducerii el era omul de neînlocuit, fără de care uzina nu putea funcţiona. Odată, cînd Ion Imre a fost propus pentru avansare, cu un spor de 50 de bani, directorul rafinăriei a ţipat scandalizat: „Ce-mi tot veniţi cu Imre ăsta ? !" — „Are greutăţi, întreţine doi părinţi bătrîni“ — căuta să justifice funcţionarul de la salarii- „Nu vreau să ştiu nimic ! Eu am acolo pe Schlegel. El conduce uzina!". Spre fapt, uzina era condusă de fiSrion Imre, care stătea lingă maşini, ceas de ceas, şi le cunoştea pînă la ultimul şurub. Schlegel era un fel de inspector, nu punea mina pe nimic. La unele operaţii practice nici nu se pricepea. Lua o mutră gravă şi dădea ordine. Ordinele erau executate de Ion Imre, omul din umbră. După evenimentele din august 1944, Peter Schlegel s-a îmblinzit.H mai scăzuse înfumurarea, ciştiga mai puţin, dar tot mai expedia clandestin valută forte pe numele său in Elveţia. Intr-o bună zi — cine ar fi spus — distantul Schlegel II vizitează locuinţa (pentru prima oară in zeci de ani) şi nu refuză nici invitaţiile la masă. Ion Imre nu i-a spus nimic, din ce ţinuse ascuns in inima lui, o viaţă întreagă. Dar oare Peter Schlegel ar fi putut să înţeleagă ? Cînd întreprinderile au trecut in stăpânirea poporului, Peter Schlegel şi Ion Imre au primit intrun mod cu totul deosebit evenimentul. Peter Schlegel, concediat, a vărsat lacrimi de necaz, fiindcă i se tăiase sursa de îmbogăţire. Pe cind, Ion Imre, omul care trăise o viaţă întreagă în umbra celuilalt, nebăgat in seamă, a putut in sfirşit să dovedească un lucru, aproape de necrezut altădată: „Uzina electrică funcţionează de fapt fără Peter Schlegel, Ion Imre conduce această uzină !" • Ziua aceea a constituit pentru Ion Imre momentul deplinei eliberări, marcînd, intr-un fapt mărunt, tot sensul unei revoluţii, a cărei valuri s-au stirnit, prima dată, in august 1944. Intr-un viitor apropiat secţiile vechi ale rafinăriei vor fi alimentate de la centrala electrică ce a fost construită acum câţiva ani. Vechea uzină, ca şi Ion Imre, va ieşi „la pensie". Motoarele ei, mutate în alte localităţi, vor produce curent electric pentru luminarea vreunui mic orăşel de munte. Menirea ei va fi continuată de noua termocentrală, ridicată odată cu instalaţiile moderne ale blocului de ulei. Aici lucrează băieţi tineri şi mai pe toate instalaţiile vezi fluturînd steaguri roşii, în semn că ele aparţin unor brigăzi de tineret. Pentru aceşti tineri, crescuţi în spiritul unei noi morale, de colaborare demnă, frăţească dintre oameni care luptă solidari pentru atingerea unui ţel inait — fericirea omenirii — relaţii ca cele dintre Peter Schlegel şi Ion Imre sunt de neconceput şi nici măcar de înţeles. Socialismul este o lume cu totul nouă. VASILE NICOROVIC! Intîlniri cu prilejul înapoierii în patrie a tinerilor coreeni Marţi au avut loc în Capitală întâlniri între pionieri, elevi, studenţi şi tineri muncitori din Bucureşti şi copiii, elevii şi studenţii coreeni care au crescut şi au învăţat în ţara noastră şi care acum se înapoiază in patrie. La aceste întîlniri au participat reprezentanţi ai C.C. al U.T.M., ai Crucii Roşii a RP. Române, ai Comitetului orăşenesc P M.R. şi Comitetului orăşenesc U.T.M., ai Sfatului popular al Capitalei, învăţători şi profesori. Au fost de asemenea prezenţi reprezentanţi ai ambasadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. La teatrul de vară al Palatului Pionierilor s-au adunat marţi dimineaţa aproape 1500 de pionieri bucureşteni pentru a-şi lua rămas buni de la colegii şi prietenii lor care se întorc în R.P.D. Coreeană. Au luat cuvîntul pionierii Andrei Moraru de la Şcoala medie nr. 7 şi Ri Zong Hi. ------omo------ ----Formaţii artistice ale pionierilor din Bucureşti au prezentat apoi un frumos program artistic. După spectacol, pionierii coreeni au vizitat împreună cu colegii lor români Palatul Pionierilor-La Casa de cultură a tineretului din raionul „Nicolae Bălcescu“, sute de tineri muncitori, elevi şi funcţionari din Capitală au primit vizita de rămas bun a unui grup de tineri coreeni care au absolvit cursurile unor şcoli medii, tehnice şi profesionale în ţara noastră. ».In numele tineretului din Capitală, a luat cuvîntul tov. Constantin Pîrvu, prim-secretar al comitetului raional U.T.M. „V. I. Lenin“, iar in numele tinerilor coreeni, a răspuns De Mion Sic, absolventă a unei şcoli medii din Iaşi. La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa" din Capitală, studenţii coreeni, care au absolvit diferite institute de învăţămînt superior din ţara noastră şi care acum se înapoiază in patrie au venit să-şi ia rămas bun de la colegii lor romîni. Au vorbit cu acest prilej preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din oraşul Bucureşti, tov. Cornel Burtică, şi Li Hen Cean, absolvent al Institutului Politehnic din Oraşul Stalin. Ca semn al prieteniei care îi leagă, studenţii români şi coreeni şi-au înmînat reciproc buchete de flori, au făcut schimb de cadouri, întâlnirile au prilejuit entuziaste şi calde manifestări ale prieteniei trainice ce s-a legat între copiii şi tinerii români şi copiii şi tinerii coreeni, în anii în care aceştia au trăit şi învăţat împreună. (Agerpres), 0*0- Ştiri sportive Marţi dimineaţă, a părăsit Capitala, plecând spre Zagreb, echipa selecţionată de tineret a R.P. Române, care va participa între 25 iulie şi 2 august, la Turul ciclist al R.P.F. Iugoslavia. Lotul cicliştilor români cuprinde pe Aurel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Constantin Moiceanu, Eugen Mihăilă și Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niculescu. Cel de-al 15-lea tur ciclist al Iugoslaviei măsoară 1.685 km., care vor fi parcurși în 9 etape cu o singură zi de repaus. Plecarea se va da la 25 iulie din orașul Zagreb. Traseul cursei este foarte accidentat, comportînd escaladarea a numeroase virfuri muntoase. La startul probei se vor alinia cei mai buni ciclişti amatori din Belgia, Olanda, Anglia, R. F. Germană, R.P. Polonă, Iugoslavia şi alte ţări. Pe stadionul Kirov din Leningrad, în faţa a peste 80.000 de spectatori, s-a desfăşurat meciul amical de fotbal dintre reprezentativa RP- Chineze şi selecţionata R.S.F.S. Ruse. Fotbaliştii chinezi au prestat un joc remarcabil, obţinînd victoria cu scorul de 1-0 (1-0). ★ In continuarea turneului pe care-l întreprind în R. Cehoslovacă echipele selecţionate de tenis de masă ale tineretului din R.P. Chineză au jucat la Karlovi Vary cu reprezentativele de tineret ale R. Cehoslovace. La băieţi, echipa chineză a terminat învingătoare cu scorul de 5-2, in timp ce la feminin au cîștigat gazdele cu 3-2. * Echipa reprezentativă de fotbal a Etiopiei, care se află în turneu în U.R.S.S., a jucat la Chişinău cu formaţia locală Moldova. Fotbaliştii din Chişinău au obţinut victoria cu scorul de 4—1. 000- Olimpiadă internaţională de matematică Elevi, absolvenţi a cel puţin 10 clase se vor întrece între 22—31 iulie la Oraşul Stalin, în cadrul primei olimpiade internaţionale de matematică. La acest concurs participă în afară de elevii ţării noastre, reprezentanţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, Ungaria şi Uniunea Sovietică. In afara concursului propriu-zis, elevii şi profesorii români şi străini vor vizita o serie de locuri din ţară, printre care lacul Sf. Ana, Tuşnad, uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, oraşele Sinaia, Ploeşti şi București. In vitrinele librăriilor VIRGIL DANCIULESCU: Prieteni de departe — însemnări dintr-o călătorie în R. D. Vietnam („In jurul lumii“) 164 pag. — 6,15 lei. Ed. tineretului. SEN ALEXANDRU: Visul lui Pestalozzi („Oameni de seamă“) 408 pag. — 9,15 lei. Ed. tineretului. JACK LONDON: Martin Eden. („Clasicii literaturii universale“) 492 pag. — 10 lei. E.S.P.L.A. A. VINOGRADOV : Viaţa romanţată a lui Stendhal (Cele trei culori ale unei epoci) 644 pag. — 14,70 lei. E.S.P.L.A. — Cartea rusă. J. F. COOPER: Preria („Cutezătorii“) 528 pag. — 9,15 lei. Ed. tineretului. Nr. 4581 Poporul grec este in favoarea propunerilor făcute de preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romín. Declaraţiile d-lui Andreas Zakkas De cîteva zile ne vizitează ţara dl. Andreas Zakkas, deputat în parlamentul grec, preşedintele Comitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru pace, membru al Consiliului Mondial al Păcii. Dl. A. Zakkas a răspuns la întrebările puse de un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Am venit în ţara dvs. la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii şi vreau să mulţumesc pentru această invitaţie şi pentru primirea călduroasă ce mi s-a făcut aici. Am vizitat mai multe localităţi. Am fost la uzinele de tractoare, la o gospodărie agricolă colectivă etc., şi am văzut că în România se fac eforturi apreciabile orientate în mod constant spre progresul poporului. Am vizitat de asemenea staţiuni de la munte şi de pe litoral, unde am admirat realizările obţinute în do- meniul asigurărilor sociale pentru cei ce muncesc. Este uşor de înţeles că opera ce I se înfăptuieşte în România nu este deloc uşoară Au fost lipsuri foarte multe şi mai aveţi incă multe de I înfăptuit. Dar ceea ce dă încredere , în viitor ,este faptul că se face totul pentru a se ajunge cît mai curînd la realizarea ţelului propus ! Referindu-se la legăturile dintre popoarele grec şi roman, oaspetele a arătat între altele : ţările noastre au tradiţionale legături de prietenie. Şi in prezent sunt multe lucruri care vor putea să ne apropie şi mai mult. Este posibil şi cred că vom putea avea relaţii tot mai strînse, pentru că românii şi grecii au fost întotdeauna prieteni. De asemenea cred că prejudecăţile care mai există între noi vor fi înlăturate. Lutsa crînd în mod intens vom asigura bunele relaţii dintre noi. Toate diferendele pot fi soluţionate prin negocieri. Trebuie spus că relaţiile dintre ţările noastre au pornit pe un drum promiţător. Depinde acum de cele două guverne ,de a face ca relaţiile dintre popoarele noastre să fie cît mai strînse şi mai sincere. Am văzut aici, din convorbirile pe care le-am avut, că guvernul român se orien-, tează spre o prietenie sinceră intre popoarele balcanice. In continuare, dl. A. Zakkas s-a referit la atitudinea poporului grec faţă de relaţiile dintre ţările balcanice şi de problemele actuale ale situaţiei internaţionale. noul Timp de ani de zile Balcanii au aufost consideraţi ca un butoi de pulbere, ca un centru de exploziuni războinice. Dar cei care făceau asemenea afirmaţii trebuie să ştie că:«* această situaţie nu se datora voinţei"' " proprii a popoarelor balcanice. Era întotdeauna vorba de o mină străină î'n* care se amesteca şi învenina relaţiile lor. Popoarele iubesc întotdea- . una pacea pentru că ea creează acel climat care le asigură bunăstarea, progresul, civilizaţia. i-s Poporul grec — a declarat oaspetele — este în favoarea propunerilor făcute de dl. Chivu Stoica, deoarece este convins că în vederea asigurării păcii statele trebuie neapărat să discute între ele. 10~* Personal sânt un vechi adept al înţelegerii balcanice şi am militat pentru aceasta încă din anul 1929, bî Slut pentru înţelegerea balcanică şi pentru conferinţa ţărilor balcanice , propusă de dl. preşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne. Am criticat energic refuzul guvernului nostru de a accepta invitaţia guvernului romín. Guvernul nostru declară că doreşte pacea. Dar pentru aceasta, pentru rezolvarea diferendelor care mai există, este clar că trebuiesă discuţi- De aceea, sânt in favoarea negocierilor între statele balcanice în jurul mesei ro- ,,h tunde. iar: Poporul grec — a spus în continuare dl. A. Zakkas — ca şi toată1 • celelalte popoare dorește pacea. Aceasta cu atît mai mult cu cît po- porul nostru a fost mult încercat da“ războaie. In Grecia avem acum multe de făcut pentru a evita insta-, larea bazelor pentru rachete. Poporul detestă instalarea acestor ,, baze. Dorinţa noastră cea mai arza^. ictoare este de a vedea progresând destinderea internaţională, iar pacea să fie de durată şi în acelaşi timp justă. Şi cînd spun că poporul grec vrea ca pacea să fie justă, aceasta înseamnă că ea nu trebuie căutată altfel decit pe calea negocierilor. ..^ Creaţii în cinstea lui 23 August Scenariul coregrafic „Marea Sărbătoare“ înainte de emoţiile inerente premierei, grupul de balet al Ansamblului „Ciocîrlia“ al M.A.I., şi orchestra sub conducerea lui Alois Honig, au prezentat într-un cadru restrîns scenariul coregrafic „Marea Sărbătoare“, care va primi verdictul marelui public din Capitală în zilele premergătoare aniversării eliberării. După muzica special scrisă de Viorel Doboş, libretistul Iacob Brummer a imaginat un poem coregrafic, care urmăreşte într-o suită strînsă de momente dramatice evocarea luptei eroice dusă de cei mai buni fii ai poporului împotriva fascismului, zugrăvirea bucuriei izbînzii dobîndite cu sprijinul frăţesc al armatei sovietice şi, în sfîrşit, a efortului entuziast al construcţiei paşnice socialiste. Mijlocul de tălmăcire al acestui conţinut atît de direct legat de o etapă de răscruce a vieţii poporului nostru, este dansul; interesantă este mai ales preocuparea de a crea un limbaj coregrafic expresiv, care să sugereze o tematică actuală, din îmbinarea elementelor dansului naţional şi întrucîtva ale celui clasic cu pantomima, care concretizează intenţiile dramatice ale libretului. Acesta este sensul scenariului coregrafic pus în scenă de Iacob Brummer şi Tamara Cap în decorurile Ofeliei Tutoveanu ; colectivul ansamblului lucrează acum la cizelarea spectacolului, în vederea premierei. Dansul cu tematică contemporană — iată o cucerire a zilelor noastre a cărei desăvîrşire va duce la realizări artistice convingătoare, tocmai prin veridicitatea şi forţa combativă a conţinutului lor. A. BR. In fotografie: O scenă interpretată de tinerii dansatori ai ansamblului „Ciocârlia“. (Foto Agerpres) ------0*0 audio INFORMAȚII * Cu prilejul zilei de luptă pentru11 reunificarea paşnică a Vietnamului, Uniunea Scriitorilor din R. P. Română a trimis Uniunii Scriitorilor din R. Dfj. Vietnam o telegramă de solidaritate cu lupta poporului vietnamez pentru reu-,.,nificarea paşnică a patriei sale. I mnov ★ In cadrul acordului de colaborare, dintre Academia R. P. Romíne Si Academia de Ştiinţe a R- Cehoslovace, a sosit în Capitală acad. Dimitri Androsov, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, in vederea unor studii de geologie. . De asemenea, a sosit în Capitală, la invitaţia Academiei R. P. Romîne, prof. Echim Boncev, geolog, membru, „ corespondent al Academiei de ştiinţe , a R. P Bulgaria, care va face un,,.ir schimb de experienţă cu oamenii noştri de ştiinţă. (Agerpres) v. Treierişul — o lucrare urgentă ! (Urmare din pag. 1a) le sunt electrificate să se lucreze şi noaptea. TRANSPORTAREA ÎNTREGII CANTITĂŢI DE CEREALE NETREIERATE LA ARII, CLĂDIREA SNOPILOR BINE USCAŢI IN STOGURI ŞI ACOPERIREA LOR CU PAIE VA FERI RECOLTA DE EVENTUALELE STRICĂCIUNI CAUZATE DE PLOI ŞI VA DA POSIBILITATEA CA TREIERIŞUL SA SE DESFĂŞOARE FARA ÎNTRERUPERI. Experienţa a numeroase gospodării colective şi întovărăşiri agricole, unde munca a fost bine organizată, a dovedit că se pot treiera zilnic mari cantităţi de cereale. Intr-un răstimp de 24 de ore brigada de colectivişti condusă de Ştefan Oprea din Segarcea, regiunea Craiova, a treierat 40.000 kg. cereale; celelalte brigăzi de la aceeaşi gospodărie au treierat 30.000 kg. cereale cu cite o batoză. Dacă la toate ariile din raionul Segarcea, din regiunea Craiova şi din alte regiuni s-ar lucra cu un astfel de randament, cu siguranţă că pînă acum s-ar fi putut treiera cu mult mai mult. In cele mai multe locuri însă, din cauza slabei organizări a muncii, batozele lucrează numai cu o mică parte din capacitatea lor, iar altele nu lucrează deloc. In comuna Corbăneşti, regiunea Suceava, de pildă, batoza nu lucrează pentru că S.M.T.-ul a trimis tractorul care să o acţioneze fără şaiba de transmisie. Este vorba de o simplă şaibă, faptul arată însă lipsa de răspundere cu care conducerea acestui S. M. T. tratează o asemenea problemă importantă cum este strîngerea recoltei, asigurarea pîinii poporului. Şi trebuie spus că asemenea manifestări de neglijenţă se întîlnesc şi în alte S.M.T.-uri DE ACEEA ESTE NECESAR CA ORGANELE DE PARTID ŞI SFATURILE POPULARE, TRIMIŢIND PE TEREN FARA INTIRZIERE CADRELE DE ACTIVIŞTI, PE SPECIALIŞTI, SA CONTROLEZE ÎNDEAPROAPE CUM SE DESFAŞOARA TREIERIŞUL, SA DEA ÎNDRUMĂRILE ŞI SPRIJINUL NECESAR ŞI IN ACELAŞI TIMP SA IA MASURI DE COMBATERE ŞI SANCŢIONARE A MANIFESTĂRILOR DE NEGLIJENŢĂ ŞI LIPSA DE RĂSPUNDERE CARE FRÂNEAZA BUNUL MERS AL LUCRĂRILOR. Batozele trebuie să lucreze neîntrerupt, cu întreaga lor capacitate , să se folosească din plin timpul bun de lucru, astfel ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. O DEOSEBITA ATENȚIE TREBUIE ACORDATĂ TRANSPORTULUI DE PE ARIE AL CEREALELOR TREIERATE. Ca întreprinderi agricole ale statului, gospodăriile de stat sunt obligate să transporte la bazele de recepţie intr-un timp cît mai scurt întreaga cantitate de cereale pe care au obţinut-o. De asemenea, este necesar ca cerealele pe care gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospodiii individuale le-au vîndut statului pe bază de contracte, ca şi uiumul şi plata muncilor S.M.T. (conform practicii aceste cereale se livrează direct de la batoză) să fie transportate neîntîrziat la bazele de recepţie. Transportul trebuie să fie făcut cu grijă, astfel ca nici un bob să nu se risipească sau să se înstrăineze, iar la baze munca să fie cît mai bine organizată pentru ca preluarea să se poată face repede. Treierişul, livrarea şi înmagazinarea cerealelor se pot face în cele mai bune condiţii dacă oamenii muncii din agricultură sunt convinşi de importanţa terminării grabnice a acesator acţiuni. De aceea, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să-şi în- ledrepte atenţia spre antrenarea tuturor muncitorilor din S.M.T.-uri, a colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, în întrecerea pentru grăbirea treierișului. Popularizînd larg metodele înaintate de lucru, care fac să sporească productivitatea muncii, sprijinind pe mecanizatori în lupta pentru traducerea in viată a lozincii „Cu mai multe tone de cereale treierate cu fiecare batoză“ organizaţiile de partid vor da o însemnată contribuţie la folosirea din plin a capacităţii de lucru a maşinilor, la înlăturarea pierderilor de recoltă. ,ir- - Oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să depună toate eforturile pentru a strînge recolta la timp, asigurînd astfel plinea poporului muncitor