Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)
1959-10-14 / nr. 4653
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4653 Miercuri 14 octombrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Controlul de partid asigură îndeplinirea sarcinilor Statutul partidului nostru consfin ţeşte dreptul de control al organizaţiilor de partid din unităţile productive asupra conducerii administrative. Folosind acest drept, organizaţiile de partid exercită o puternică influenţă asupra înfăptuirii politicii partidului şi guvernului, descoperă operativ lipsurile în activitatea de producţie şi ajută conducerii administrative să ia măsuri pentru înlăturarea lor. Comitetul de partid de la uzinele „Republica“ din Capitală foloseşte cu bune rezultate în activitatea sa dreptul de control. In centrul atenţiei organizaţiei de partid de la „Republica“ stau, cum e şi firesc, sarcinile puse pe plenarele C C. al P.N.I.R. din noiembrie anul trecut şi iulie anul acesta cu privire la creşterea continuă a productivităţii muncii, scăderea preţului de cost, realizarea de economii etc., lupta pentru realizarea angajamentelor luate de colectivul întreprinderii. Pentru a cunoaşte mai bine numeroasele probleme ce se pun zi de zi într-o asemenea mare uzină şi a putea interveni, comitetul de partid primeşte zilnic o situaţie despre felul cum se realizează planul de producţie de către toate secţiile, cum se îndeplineşte indicele de calitate, planul de livrări etc. Tot ca o formă a controlului de partid comitetul de partid primeşte lunar un raport global care oglindeşte întreaga activitate a uzinei. Situaţiile zilnice, ca şi raportul lunar sunt puse la dispoziţia tuturor membrilor comitetului ca să fie studiate şi fiecare să urmărească la locul său de muncă problemele sezisate. Totodată comitetul de partid ascultă referate pe diferite probleme prezentate de factorii administrativi de răspundere. De la începutul anului şi pînă în prezent, de pildă, comitetul de partid a analizat asemenea probleme de mare însemnătate pentru activitatea uzinei, cum sunt introducerea tehnicii noi, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, creşterea şi promovarea cadrelor. Comitetul de partid nu se rezumă însă la controlul pe care îl exercită el însuşi. Controlul efectuat numai la nivelul comitetului de partid n ar putea să pătrundă în toate amănuntele activităţii complexe a uzinei, n-ar fi îndeajuns de eficace- In înfăptuirea controlului de partid sunt atrase în măsură tot mai mare organizaţiile de bază. Membrii comitetului, repartizaţi pe organizaţii de bază, ajută acestora să pătrundă în problemele producţiei, să seziseze anumite rămîneri în urmă, şi să ia măsurile cuvenite-O bună experienţă în exercitarea permanentă a dreptului de control a dobîndit organizaţia de bază nr. 2, al cărei secretar este tov. Gheorghe Vancu. Şedinţele de partid în care se analizează diferite laturi din activitatea conducerii secţiei sunt bine pregătite, iar măsurile propuse sunt gîndite, dovedind competentă. După plenara din iulie a CC. al P.M.R., în secţie, ca dealtfel în întreaga uzină, a fost întocmit un plan de măsuri tehnicoorganizatorice care trebuia să asigure punerea în valoare a unor importante rezerve interne. Nu mult după aceasta, biroul organizaţiei de bază a cerut şefului de secţie, tov. Traian Coşlea, un referat despre felul cum se îndeplineşte planul de măsuri tehnico-organizatorice, cum sunt traduse în viaţă propunerile făcute de muncitori şi tehnicieni. Faptul că organizaţia de partid s-a ocupat de acest lucru a contribuit ca planul de măsuri să fie înfăptuit, a stimulat iniţiativa muncitorilor şi tehnicienilor, care au făcut noi propuneri ; astfel, pe baza acestora s-a mecanizat gresarea fibrelor şi la bancul de laminare, măsură care are ca rezultat economisirea unui mare număr de lagăre şi gresoare. Ascultarea de referate prezentate de conducătorii economici in şedinţe sau adunări de partid constituie una din formele importante ale dreptului de control. Organizaţiile de partid nu aşteaptă însă numai prilejul şedinţelor pentru a exercita controlul de partid. Birourile organizaţiilor de bază, grupele de partid sezisează operativ lipsurile, le pun în discuţia comuniştilor, dau membrilor şi candidaţilor de partid sarcini pentru a descoperi cauzele, propun conducerilor administrative măsuri judicioase. Iată, de pildă, cum a procedat organizaţia de bază nr. 2 cînd a constatat că una din cele trei brigăzi din secţie, şi anume cea condusă de Ilie Truică, rămînea în urma celorlalte în privinţa îndeplinirii sarcinilor de plan. Ea a dat sarcină membrilor de partid Dumitru Broască şi Constantin Stoica să controleze şi să analizeze cauzele acestei situaţiiDupă ce au cunoscut concret situaţia, aceştia au propus grupei sindicale să organizeze consfătuiri de producţie la care au participat toţi muncitorii din schimb. Tov. Ilie Truică a prezentat o informare despre felul cum se desfăşoară munca în brigadă. Din discuţii a reieşit că nu exista o legătură strînsă între maistru şi şeful de echipă in organizarea muncii. Unii muncitori care lucrau în posturile cheie se credeau de neînlocuit şi nu ţineau seama de dispoziţiile maistrului, care, după cum se ştie, sunt obligatorii. Şeful de echipă Emil Manolache folosea un ton de comandă în discuţiile cu oamenii, nu le asculta părerea. S-au lămurit atunci multe lucruri. Apoi, la propunerea organizaţiei de partid, conducerea atelierului a luat măsuri de repartizare în locurile principale de muncă a unor muncitori cu experienţă, membri de partid. Astfel, la postul de comandă al cremalierei a fost trecut tov. B. Dumitru, la expanzitor, Tănase Marin, la presa de perforat, Vasile Constantin Si I- Bordei. Atenţia acordată de organizaţia de bază acestei brigăzi a dat rezultate. In prezent brigada condusă de Iov. Truică este la nivelul celorlalte. Ea îşi depăşeşte lunar planul cu peste 5 la sută. NICOLAE ROŞCA (Continuare în pag. III-a, col. 3-4) Din experienţa organizaţiei de partid de la uzinele „Republica“ '<l!IIIIIIIIUl!lllllllllilIllli:illllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll|' In vizita la prieteni ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). La agenţia O.N.T. din Oraşul Stalin s-au înscris să plece la sfîrşitul acestei luni în R. P. Bulgaria 38 de pădurari, brigadieri şi ingineri fruntaşi din cadrul Direcţiei regionale silvice Stalin. Ei vor vizita timp de 7 zile Sofia şi alte oraşe şi se vor întîlni cu cadre silvice din ţara prietenă. Tot prin agenţia O.N.T.-Stalin a plecat recent în Republica Cehoslovacă un mare grup de ceferişti fruntaşi, cu soţiile, din cadrul Direcţiei regionale C.F.R.-Stalin. Toată atenţia muncilor agricole de toamnă! S. M. T. - Vlaici şi-a îndeplinit planul anual PITEŞTI (red. ziarului „Secera şi Ciocanul“). Mecanizatorii de la S.M.T.-Vlaici, regiunea Piteşti, s-au angajat ca pînă la 20 octombrie să realizeze în întregime sarcinile de plan pe anul 1959. Muncind cu însufleţire la lucrările agricole de toamnă, ei şi-au realizat angajamentul incă din seara zilei de 12 octombrie. Prin folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor şi tractoarelor, s-au obţinut economii în valoare de 293.515 lei, faţă de 110.000 lei cit prevedea angajamentul. Preţul de cost pe hantru a fost redus cu 23,98 lei. Pînă acum cele mai bune rezultate în întrecere au fost obţinute de brigada condusă de utemistul Badea Cosea, care şi-a depăşit planul anual cu 131 hantri. Mecanizatorii Ion Avram, Alexe Vasile şi Ion Constantin au depășit sarcinile planului anual cu 25—37 la sută. Rămaşi în urmă la însămînţări TIMIŞOARA. (coresp. „Scînteii“). — Cu toate că pînă acum timpul a fost deosebit de favorabil muncilor agricole, la gospodăria de stat şi la gospodăria colectivă din comuna Săcălaz, raionul Timişoara, aratul şi semănatul sînt mult rămase în urmă. — Nu stăm nici mai bine, nici mai rău decit alţii — se justifică tov. Iosif Müller, directorul gospodăriei şi inginerul şef Nicolae Sangheli. Dar care e situaţia de fapt ? Gospodăria are 27 tractoare bune de lucru, cu ajutorul cărora insămînţările de toamnă puteau fi terminate pe cele 1.000 ha. planificate. Dar pînă la 13 octombrie nu au fost arate decit 703 ha. şi nu au fost însăminţate cu griu decit 280 ha. din cele 600 ha. planificate. Conducătorii gospodăriei nu au făcut cunoscut tractoriştilor nici măcar planul de însămînţări pe gospodărie şi nici producţia ce trebuie obţinută în anul viitor la principalele culturi. Şi la gospodăria colectivă din comună muncile agricole sint mult rămase in urmă. Aici arăturile şi însăminţările întîrzie deoarece din cele 355 ha. cultivate cu porumb, recolta a fost strînsă numai de pe 100 ha. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Timişoara trebuie să acorde un sprijin mai concret pentru ca şi în această comună, atît la G.A.S., cit şi la gospodăria colectivă, să se intensifice lucrările de eliberare a terenurilor, aratul şi însăminţatul culturilor de toamnă. Timp de trei zile la Câmpulung Moldovenesc s-au desfăşurat finalele celei de-a doua ediţii a „Cupei Moldovei“. In fotografie: Un aspect de la festivitatea de Închidere a competiţiei. (Foto: N. Tufea) Regiunea Bucureşti 2.000.000 de abonaţi la ziare şi reviste In regiunea Bucureşti există pînă la această dată 2.037.736 de abonaţi la ziare şi reviste. Cele mai numeroase cereri de abonamente au fost înregistrate mai ales în localităţile în care există agenţii procentuale P.T.T.R., adică posturi fixe unde toate operațiile se execută de către un agent poștal. Noi blocuri de locuințe pentru muncitorii combinatului alimentar de la Podari, regiunea Craiova. Vederedin avion. In Interiorul ziarului • Însemnări: Damian Hurezeanu — Unele observaţii despre lucrarea „Contemporanul şi vremea lui“ (pag. 2-a). • Petru Vintilă — Ceea ce nu afli în marile anuare (pag. 2-a). • H. Grosu — S.O.S. 1 Fructe 1 (pag. 2-a). • Acad. C. I. Parhon — Prietenie rodnică (pag. 3-a). De pe un hectar cultivat cu porumb pe care l-a îngrijit colectivistul Gheorghe Hoţopan, la gospodăria colectivă Mădăraş, regiunea Oradea, s-au obţinut 12.240 kg. porumb. Această producţie a fost obţinută datorită aplicării mai multor metode agrotehnice — arătura adîncă, îngrăşarea terenului cu mari cantităţi de îngrăşăminte, folosirea de seminţe hibride, praştie executate la vreme etc. Producţiamedie pe întreaga gospodărie este de peste 4.800 kg. porumb la ha.lată-l în fotografie pe eroul acestei realizări. (Foto: M. Cioc) CLUJ O secţie de medicină nucleară I Im Cluj şi-a început recent activitatea în cadrul clinicii de \ radiologie a Institutului medi- j | co-farmaceutic o secţie de me- \ J dicină nucleară. I Secţia este dotată cu apara j j tură electronică şi instrumente j I speciale fabricate in Uniunea I Sovietică, R. D. Germană, R. P. Ungară şi in ţara noastră. Unele din ele au fost confecţionate in atelierele de mecanică fină ale Institutului medicofarmaceutic din Cluj. Secţia de medicină nucleară are posibilitatea să asigure aplicarea clinică a izotopilor radioactivi şi să facă studii radiobiologice. Aci se vor face tra- j tamente pentru vindecarea unor boli ca Bazedov, leucemii, tu- mori ale pielii şi vor fi de- j pietate bolile canceroase; se vor face, de asemenea, deter- minări de metabolism ale unor substanţe în organisme vii. Prin grija sfatului popular orăşenesc s-au alocat importan- j te fonduri în vederea transformării secţiei intr-un centru modern de aplicări clinice şi cercetări medicale. Clădirea, care va fi ridicată în acest scop şi care va avea 8 laboratoare, va fi terminată şi dată în folosință in cursul anului viitor. Deschiderea pavilionului de mostre de mărfuri Marţi după-amiază s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă I. V. Stalin din Capitală Pavilionul de mostre de mărfuri, organizat de Ministerul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti. La deschidere au luat parte tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu caracter economic, directori ai Întreprinderilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, numeroşi invitaţi, în cuvîntul de deschidere tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, a arătat că pavilionul va înlesni cunoaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor maselor largi de consumatori cu privire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare etc. a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazine in prima jumătate a anului viitor. Pavilionul cu mostre, cu numărul său mare şi variat de produse, arată progresele însemnate realizate de industria noastră, grija pe care o poartă partidul şi guvernul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, arată atenţia pe care o acordă lucrătorii din comerţul socialist şi din industria producătoare de bunuri de larg consum studierii cerinţelor populaţiei. Pavilionul, care începînd de miercuri 14 octombrie va fi deschis timmp de două săptămîni, poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 și 16—29, iar duminica intre orele 10—20. Pentru îndeplinirea angajamentelor, pentru economii cit mai mari în producţie Marţi a avut loc la Casa de cultură a Sindicatelor din Capitală o şedinţă de lucru organizată de Consiliul Central al Sindicatelor în scopul analizării felului in care organele sindicale sprijină acţiunea patriotică a oamenilor muncii de a realiza economii cit mai mari în producţie. Au luat parte reprezentanţi ai C.C.S. activul Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti şi al consiliilor sindicale regionale şi raionale din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, preşedinţi de comitete de întreprindere şi conducători ai unor uzine şi fabrici bucureştene. Informările prezentate în cursul şedinţei au scos în evidenţă rolul activ pe care organizaţiile sindicale îl au în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii în producţie. Extinderea unor iniţiative valoroase pornite din rîndul muncitorilor de la Uzinele „Vasile Roaită“ şi „Tudor Vladimirescu“, fabricile de încălţăminte „Kirov“ şi „Nicolae Bălcescu“ şi altele a contribuit în mare măsură ca întreprinderile bucureştene să economisească in primele 8 luni ale anului, peste plan, circa 270.000.000 lei din cei 380.000.000 cit s-au angajat să se realizeze pînă la sfîrşitul anului cu prilejul dezbaterii documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c. Numai colectivul de muncă de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, unde comitetul de întreprindere a dus o muncă susţinută pentru combaterea risipei de materiale şi îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a ţesăturilor, a economisit în acest timp aproape 13.000.000 lei. O experienţă bună in această direcţie a dobîndit şi Consiliul sindical regional Constanţa, cu al cărui sprijin au luat o mare extindere iniţiativele pornite de mecanizatorii de la S.M.T. Băneasa şi Cobadin. In primele 8 luni, S.M.T.urile din regiunea Constanţa au economisit 27 400 000 lei. In colaborare cu cercurile A.S. T. şi cu cabinetele tehnice, organizaţiile sindicale din intreprijjjdşile raionului Sibiu au antrenat tiv mişcarea de inovaţii un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni care anul acesta au realizat şi aplicat 1047 de inovaţii şi raţionalizări. Acestea aduc economii antecalculate în valoare de peste 9.400.000 lei. Informările prezentate, precum şi discuţiile pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de experienţă în munca sindicală. Ele au arătat că in cea mai mare parte a întreprinderilor din cele 7 regiuni reprezentate la şedinţa de lucru, angajamentele sporite privind realizarea de economii peste plan vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. Totodată, au fost scoase la iveală unele lipsuri în activitatea organelor sindicale, în ce priveşte organizarea acţiunii de descoperire şi folosire a rezervelor interne şi în desfăşurarea întrecerii socialiste, lipsuri prin a căror înlăturare s-ar putea obţine economii şi mai mari. Participanţii la şedinţa de lucru au stabilit măsurile ce trebuie luate în vederea intensificării sprijinului pe care organele sindicale au datoria să-l dea colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Intre altele, aceste măsuri prevăd îndrumarea mai eficace a colectivelor constituite în întreprinderi pentru descoperirea şi folosirea de noi rezerve interne, care să ducă la reducerea consumurilor de materie primă şi materiale, la folosirea mai bună a capacităţii de producţie a maşinilor şi utilajelor. In scopul îmbunătăţirii continue a calităţii producţiei şi ridicării productivităţii muncii au fost luate măsuri pentru sprijinirea ridicării calificării profesionale a cadrelor şi intensificarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări. (Agerpres) Consfătuirea organizată de Consiliul Central al Sindicatelor ------o«o----- Un vast plan de irigare a regiunii Constanţa in viitorii ani vor fi irigate circa 200.000 ha. mii de hectare ferite de inundaţii • Puternice a apelor Dunării Ţară de foc şi de piatră, pămint ars de soare şi bătut de vinturi, împărăţie a ciurlanilor şi a holdelor sărace, cea mai înapoiată regiune a ţării — aceasta era Dobrogea cu 10—15 ani in urmă. Ea a fost chemată la viaţă nouă odată cu colectivizarea agriculturii. Acum, Dobrogea trăieşte un alt eveniment — marile lucrări de îmbunătăţiri funciare. Începutul a fost făcut cu cîţiva ani in urmă. Intii au fost plantate numeroase perdele forestiere de protecţie — obstacole verzi in calea vînturilor fierbinţi şi uscate. A urmat apoi acţiunea de aprovizionare cu apă a aşezărilor noi din stepă. Concomitent cu aceasta s-au efectuat lucrări de asanare şi de irigare a văii Carasu şi a terenurilor din apropierea lacurilor cu apă dulce, unde s-au creat şi continuă să se lărgească zonele legumicole. Colectivizarea agriculturii din regiune a descătuşat iniţiativa creatoare a maselor de zeci de mii de ţărani colectivişti. Oamenii au început să privească departe, cu îndrăzneală, să gîndească intr-un fel cu totul nou şi să se ocupe de probleme la care altădată nici nu visau. Unirea in mari gospodării colective înseamnă acum forţă şi tărie pentru ţăranii dobrogeni. De la folosirea puţinelor resurse de apă prin construirea unor baraje mici, ţăranii noii Dobroge au trecut la mari lucrări de hidroamelioraţii. Munca însufleţită, patriotică de pe şantierele de la Luciu Giurgeni, Gîrliciu, Dăeni, Ezer, Borduşani etc., prin care au fost ameliorate şi redate agriculturii zeci de mii de ha. de pămint, a fost continuată anul acesta cu o mai mare amploare pe alte şantiere. Pe cursul inferior al Ialomiţei mii de colectivişti din Sudiţi, Săveni, Platoneşti, Chioara lucrează de zor. La fel şi pe şantierul tineretului de pe terenul gospodăriei de stat Feteşti, pe cele de la Limanu, Isaccea, Toporu, Mahmudia etc. Pe cel mai mare şantier de inviguire, de la Ciobanu-Girliciu, care va apăra de inundaţii peste 3.600 ha. teren, lucrează zilnic 37 de screpere, 44 de tractoare, o dragă refulantă, 11 tractoare defrişează pădurea. Mai lucrează aci 600—700 căruţe şi peste 3000 de oameni. S-a prevăzut ca în fiecare zi pe acest şantier să se sape 18.000 metri cubi de pămînt, care să fie aşezat pe dig şi tasat. Această cifră este insă cu mult depăşită. La 14 septembrie a.c. intre comunele Mircea Vodă şi Satul Nou s-a deschis un mare şantier de irigaţii. Cîteva mii de colectivişti din raionul Medgidia participă aici la muncă patriotică. Este una din marile lucrări de irigare a stepei dobrogene. Pătrunzînd pe canalul ce merge de-a lungul văii Carasu, apa din Dunăre va fi ridicată de către puternice staţii de pompare la înălţimi de 60—90 m. in bazine mari, de unde va pleca pe canale pentru a uda mii de hectare de pămînt. In aceeaşi zi s-a deschis al doilea mare şantier de irigaţii în raionul Feteşti, între Jegălia Şi Gildău. Aici, unde marginea Bărăganului începe să coboare spre Borcea, cîteva mii de colectivişti din raionul Feteşti, cu sute de căruţe, lucrează de zor la săparea unui canal magistral, care se înfige ca o săgeată, adine, spre inima nesfîrşitei cîmpii. Rdicată de puternice staţii de pompare, apa din Borcea va uda mănoasele ogoare ale Bărăganului. Începînd din anul viitor peste 3.000 ha din Bărăgan vor primi din belşug apa necesară irigaţilor. Încă in anul 1960 vor fi irigate primele 13 000 ha., iar in următorii ciţiva ani suprafaţa irigată a regiunii Constanţa va fi de circa 200.000 hectare. Mari canale magistrale şi un păienjeniş de alte canale mai mici vor străbate stepa de lingă Medgidia, pînă departe, spre Mangalia, şi înspre comunele Nicolae Bălcescu şi M. Kogălniceanu. Grădini şi livezi, lanuri nesfîrşite da r La Ciobanu-Gîrliciu, staţii de pompare porumb, griu, tfeclă de zahăr şi alte culturi irigate din plină stepă. Apa — izvorul de viaţă şi de rodnicie a pămintului însetat al Dobrogei — va mări nebănuit de mult producţiile şi, odată cu aceasta, şi veniturile gospodăriilor colective şi ale colectiviştilor. Uriaşele instalaţii de pompare, unice pînă acum in ţara noastră, milioanele de metri cubi de pămînt ce vor trebui excavaţi cer un mare volum de muncă şi mari sume de bani. Dacă asemenea lucrări ar fi executate numai de către gospodăriile colective sau numai de către stat ele ar dura foarte mult. De aceea, aceste lucrări se realizează cu ajutorul fondurilor şi mijloacelor alocate de stat, al creditelor recuperabile şi prin munca patriotică a zeci şi zeci de mii de colectivişti. Veselia şi buna dispoziţie, întrecerea pentru cucerirea steagului de echipă sau brigadă fruntaşă caracterizează munca de pe aceste mari şantiere. La Ciobanu Girlicu, steagul de fruntaşi pe şantier l-au câştigat colectiviştii din Calfa, care au săpat fiecare cîte 15 m.c. de pamint Felul in care se munceşte pe şantierele de hidroamelioraţi din regiunea Constanţa dovedeşte conştiinţa nouă, socialită a colectiviştilor, relaţiile noi de întrajutorare care au luat naştere şi se dezvoltă tot mai mult în satele regiuni. Pe şantierul de la Ciobanu iau parte la muncă patriotică colectivişti din 36 de gospodării. De terenurile scoase de sub apă vor benefica însă numai gospodăriile colective din Ciobanu şi Girioiu. Cînd sunt întrebaţi despre acest lucru, colectivişti răspund : .Acum îi ajutăm noi, pe urmă au să ne ajute ei. Un lucru mare nu poţi face singur, dar dacă punem toţi umărul treaba merge mai cu spor“ Aşa se transformă stepa aridă a Dobrogei şi însetata cimpie a Bărăganului in grădini rodnice. M.ROTARU coresp. „Scînteii" Cărbune peste pian LUPENI (coresp. „Scînteii“). Minerii din Petrila au extras de la începutul anului şi pînă acum mai mult de 30 000 tone de cărbune peste pian, micşorînd în acelaşi timp consumul specific de materiale pe fiecare mie tone de cărbune extras. în primele 10 zile lucrătoare din această lună. 6 brigăzi de mineri fruntași din sectorul II al minei, condus de ing. Liviu Felea, membru de partid, au extras aproape 1000 tone de cărbune peste plan. Acest succes este rodul unei mai bune folosiri a utlajelor cu care în ultimii ani au fost înzestrate abatajele minei, al ridicării calificării muncitorilor la locurile de muncă şi al folosirii pe scară largă a iniţiativei minerilor din Aninoasa de a da pe fiecare schimb, pe fiecare miner, cel puţin o tonă de cărbune peste plan. In primele 10 zile lucrătoare, brigăzile conduse de comuniştii Gheorghe Michiev, Ion Firoiu și Iuliu Borca din sectorul II al minei Petrila au extras din abatajele lor între 67—250 tone cărbune peste plan.