Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)

1959-10-14 / nr. 4653

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4653 Miercuri 14 octombrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Controlul de partid asigură îndeplinirea sarcinilor Statutul partidului nostru consfin­­ ţeşte dreptul de control al organi­zaţiilor de partid din unităţile pro­ductive asupra conducerii adminis­trative. Folosind acest drept, orga­nizaţiile de partid exercită o puter­nică influenţă asupra înfăptuirii po­liticii­ partidului şi guvernului, des­coperă operativ lipsurile în activi­tatea de producţie şi ajută conduce­rii administrative să ia măsuri pen­tru înlăturarea lor. Comitetul de partid de la uzinele „Republica“ din Capitală foloseşte cu bune rezultate în activitatea sa dreptul de control. In centrul aten­ţiei organizaţiei de partid de la „Republica“ stau, cum e şi firesc, sarcinile puse pe plenarele C C. al P.N.I.R. din noiembrie anul trecut şi iulie anul acesta cu privire la creş­terea continuă a productivităţii muncii, scăderea preţului de cost, realizarea de eco­nomii etc., lupta pentru realizarea angajamentelor luate de colecti­vul întreprinderii. Pentru a cunoaş­te mai bine nu­meroasele probleme ce se pun zi de zi într-o asemenea mare uzi­nă şi a putea interveni, comitetul de partid primeşte zilnic o situaţie despre felul cum se realizează pla­nul de producţie de către toate sec­ţiile, cum se îndeplineşte indicele de calitate, planul de livrări etc. Tot ca o formă a controlului de partid comitetul de partid primeşte lunar un raport global care oglindeşte în­treaga activitate a uzinei. Situaţiile zilnice, ca şi raportul lunar sunt puse la dispoziţia tuturor membrilor co­mitetului ca să fie studiate şi fie­care să urmărească la locul său de muncă problemele sezisate. Totodată comitetul de partid as­cultă referate pe diferite probleme prezentate de factorii administrativi de răspundere. De la începutul anului şi pînă în prezent, de pildă, comitetul de partid a analizat asemenea proble­me de mare însemnătate pentru ac­tivitatea uzinei, cum sunt introduce­rea tehnicii noi, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, creşterea şi promovarea cadrelor. Comitetul de partid nu se rezumă însă la controlul pe care îl exercită el însuşi. Controlul efectuat numai la nivelul comitetului de partid n ar putea să pătrundă în toate amănun­tele activităţii complexe a uzinei, n-ar fi îndeajuns de eficace- In în­făptuirea controlului de partid sunt atrase în măsură tot mai mare or­ganizaţiile de bază. Membrii comi­tetului, repartizaţi pe organizaţii de bază, ajută acestora să pătrundă în problemele producţiei, să seziseze anumite rămîneri în urmă, şi să ia măsurile cuvenite-O bună experienţă în exercitarea permanentă a dreptului de control a dobîndit organizaţia de bază nr. 2, al cărei secretar este tov. Gheor­­ghe Vancu. Şedinţele de partid în care se analizează diferite laturi din activitatea conducerii secţiei sunt bine pregătite, iar măsurile propuse sunt gîndite, dovedind competentă. După plenara din iulie a CC. al P.M.R., în secţie, ca dealtfel în în­treaga uzină, a fost întocmit un plan de măsuri tehnicoorganizato­­rice care trebuia să asigure pune­rea în valoare a unor importante re­zerve interne. Nu mult după aceas­ta, biroul organizaţiei de bază a ce­rut şefului de secţie, tov. Traian Coşlea, un referat despre felul cum se îndeplineşte planul de măsuri tehnico-organizatorice, cum sunt tra­duse în viaţă propunerile făcute de muncitori şi tehnicieni. Faptul că organizaţia de partid s-a ocupat de acest lucru a contribuit ca planul de măsuri să fie înfăptuit, a stimu­lat iniţiativa muncitorilor şi tehni­cienilor, care au făcut noi propu­neri ; astfel, pe baza acestora s-a mecanizat gresarea fib­relor şi la bancul de laminare, măsură care are ca rezultat economisirea unui mare număr de lagăre şi gresoare. Ascultarea de referate prezentate de conducătorii economici in şedin­ţe sau adunări de partid constituie una din forme­le importante ale dreptului de con­trol. Organizaţiile de partid nu aş­teaptă însă numai prilejul şedinţelor pentru a exerci­ta controlul de partid. Birourile or­ganizaţiilor de bază, grupele de par­tid sezisează operativ lipsurile, le pun în discuţia comuniştilor, dau membrilor şi candidaţilor de par­tid sarcini pentru a descoperi cau­zele, propun conducerilor adminis­trative măsuri judicioase. Iată, de pildă, cum a procedat or­ganizaţia de bază nr. 2 cînd a con­statat că una din cele trei brigăzi din secţie, şi anume cea condusă de Ilie Truică, rămînea în urma celor­lalte în privinţa îndeplinirii sarci­nilor de plan. Ea a dat sarcină membrilor de partid Dumitru Broas­că şi Constantin Stoica să controleze şi să analizeze cauzele acestei situa­ţii­­După ce au cunoscut concret si­tuaţia, aceştia au propus grupei sin­dicale să organizeze consfătuiri de producţie la care au participat toţi muncitorii din schimb. Tov. Ilie Truică a prezentat o informare des­pre felul cum se desfăşoară munca în brigadă. Din discuţii a reieşit că nu exista o legătură strînsă între maistru şi şeful de echipă in orga­nizarea muncii. Unii muncitori care lucrau în posturile cheie se credeau de neînlocuit şi nu ţineau seama de dispoziţiile maistrului, care, după cum se ştie, sunt obligatorii. Şeful de echipă Emil Manolache folosea un ton de comandă în discuţiile cu oa­menii, nu le asculta părerea. S-au lămurit atunci multe lucruri. Apoi, la propunerea organizaţiei de partid, conducerea atelierului a luat măsuri de repartizare în locurile principale de muncă a unor muncitori cu expe­rienţă, membri de partid. Astfel, la postul de comandă al cremalie­­rei a fost trecut tov. B. Dumitru, la expanzitor, Tănase Marin, la presa de perforat, Vasile Constantin Si I- Bordei. Atenţia acordată de or­ganizaţia de bază acestei brigăzi a dat rezultate. In prezent brigada condusă de Iov. Truică este la ni­velul celorlalte. Ea îşi depăşeşte lu­nar planul cu peste 5 la sută. NICOLAE ROŞCA (Continuare în pag. III-a, col. 3-4) Din experienţa organizaţiei de partid de la uzinele „Republica“ '<l!IIIIIIIIUl!lllllllllilIllli:illllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll|' In vizita la prieteni ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­­teii“).­­ La agenţia O.N.T. din Ora­şul Stalin s-au înscris să plece la sfîrşitul acestei luni în R. P. Bulga­ria 38 de pădurari, brigadieri şi in­gineri fruntaşi din cadrul Direcţiei regionale silvice Stalin. Ei vor vizita timp de 7 zile Sofia şi alte oraşe şi se vor întîlni cu cadre silvice din ţara prietenă. Tot prin agenţia O.N.T.-Stalin a plecat recent în Republica Ceho­slovacă un mare grup de ceferişti fruntaşi, cu soţiile, din cadrul Direc­ţiei regionale C.F.R.-Stalin. Toată atenţia muncilor agricole de toamnă! S. M. T. - Vlaici şi-a îndeplinit planul anual PITEŞTI (red. ziaru­lui „Secera şi Cioca­nul“).­­ Mecanizatorii de la S.M.T.-Vlaici, re­giunea Piteşti, s-au an­gajat ca pînă la 20 oc­tombrie să realizeze în întregime sarcinile de plan pe anul 1959. Mun­cind cu însufleţire la lucrările agricole de toamnă, ei şi-au realizat angajamentul incă din seara zilei de 12 octom­brie. Prin folosirea în­tregii capacităţi de lu­cru a maşinilor şi trac­toarelor, s-au obţinut economii în valoare de 293.515 lei, faţă de 110.000 lei cit prevedea angajamentul. Preţul de cost pe hantru a fost redus cu 23,98 lei. Pînă acum cele mai bune rezultate în între­cere au fost obţinute de brigada condusă de ute­­mistul Badea Cosea, care şi-a depăşit planul anual cu 131 hantri. Mecanizatorii Ion A­­vram, Alexe Vasile şi Ion Constantin au de­pășit sarcinile planului anual cu 25—37 la sută. Rămaşi în urmă la însămînţări TIMIŞOARA.­­ (co­resp. „Scînteii“). — Cu toate că pînă acum timpul a fost deosebit de favorabil muncilor agricole, la gospodăria de stat şi la gospodăria colectivă din comuna Săcălaz, raionul Timi­şoara, aratul şi semă­natul sînt mult rămase în urmă. — Nu stăm nici mai bine, nici mai rău decit alţii — se justifică tov. Iosif Müller, directorul gospodăriei şi inginerul şef Nicolae Sangheli. Dar care e situaţia de fapt ? Gospodăria are 27 tractoare bune de lucru, cu ajutorul cărora insă­­mînţările de toamnă puteau fi terminate pe cele 1.000 ha. planifi­cate. Dar pînă la 13 oc­tombrie nu au fost arate decit 703 ha. şi nu au fost însăminţate cu griu decit 280 ha. din cele 600 ha. planificate. Conducătorii gospodă­riei nu au făcut cunos­cut tractoriştilor nici măcar planul de însă­mînţări pe gospodărie şi nici producţia ce tre­buie obţinută în anul viitor la principalele culturi. Şi la gospodăria co­lectivă din comună muncile agricole sint mult rămase in urmă. Aici arăturile şi însă­­minţările întîrzie deoa­rece din cele 355 ha. cultivate cu porumb, recolta a fost strînsă numai de pe 100 ha. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Timişoara tre­buie să acorde un spri­jin mai concret pentru ca şi în această comu­nă, atît la G.A.S., cit şi la gospodăria colectivă, să se intensifice lucră­rile de eliberare a te­renurilor, aratul şi în­­săminţatul culturilor de toamnă. Timp de trei zile la Câmpulung Moldovenesc s-au desfăşurat fi­nalele celei de-a doua ediţii a „Cupei Moldovei“. In fotografie: Un aspect de la festivitatea de Închidere a competiţiei. (Foto: N. Tufea) Regiunea Bucureşti 2.000.000 de abonaţi­­ la ziare şi reviste In regiunea Bucureşti există pînă la această dată 2.037.736 de abonaţi la ziare şi reviste. Cele mai nume­roase cereri de abonamente au fost înregistrate mai ales în locali­tăţile în care există agenţii procen­tuale P.T.T.R., adică posturi fixe unde toate operațiile se execută de către un agent poștal. Noi blocuri de locuințe pentru muncitorii combinatului alimentar de la Podari, regiunea Craiova. Vedere­­din avion. In Interiorul ziarului­­ • Însemnări: Damian Hure­zeanu — Unele observaţii despre lucrarea „Contemporanul şi vre­mea lui“ (pag. 2-a). • Petru Vintilă — Ceea ce nu afli în marile anuare (pag. 2-a). • H. Grosu — S.O.S. 1 Fructe 1 (pag. 2-a). • Acad. C. I. Parhon — Prie­tenie rodnică (pag. 3-a). De pe un hectar cultivat cu porumb pe care l-a îngrijit colectivistul Gheorghe Hoţopan, la gospodăria colectivă Mădăraş, regiunea Ora­dea, s-au obţinut 12.240 kg. porumb. Această producţie a fost obţinută datorită aplicării mai multor metode agrotehnice — arătura adîncă, îngrăşarea terenului cu mari cantităţi de îngrăşăminte, folosirea de se­minţe hibride, praştie executate la vreme etc. Producţia­­medie pe în­treaga gospodărie este de peste 4.800 kg. porumb la ha.­lată-l în fotografie pe eroul acestei realizări. (Foto: M. Cioc) CLUJ O secţie de medicină nucleară I Im Cluj şi-a început recent­­­­ activitatea în cadrul clinicii de \­­ radiologie a Institutului medi- j | co-farmaceutic o secţie de me- \ J dicină nucleară. I Secţia este dotată cu apara­ j j tură electronică şi instrumente j I speciale fabricate in Uniunea I Sovietică, R. D. Germană, R. P.­­ Ungară şi in ţara noastră. U­­nele din ele au fost confecţio­nate in atelierele de mecanică fină ale Institutului medico­­farmaceutic din Cluj. Secţia de medicină nucleară are posibilitatea să asigure a­­plicarea clinică a izotopilor ra­dioactivi şi să facă studii ra­­diobiologice. Aci se vor face tra- j tamente pentru vindecarea unor­­ boli ca Bazedov, leucemii, tu-­­ mori ale pielii şi vor fi de- j pietate bolile canceroase; se­­ vor face, de asemenea, deter-­­ minări de metabolism ale unor­­ substanţe în organisme vii. Prin grija sfatului popular­­ orăşenesc s-au alocat importan- j te fonduri în vederea transfor­mării secţiei intr-un centru mo­­­­dern de aplicări clinice şi cer­­­cetări medicale. Clădirea, care­­ va fi ridicată în acest scop şi­­ care va avea 8 laboratoare, va­­ fi terminată şi dată în folosință in cursul anului viitor.­­ Deschiderea pavilionului de mostre de mărfuri Marţi după-amiază s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă I. V. Stalin din Capitală Pavilionul de mostre de mărfuri, organizat de Mi­nisterul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petro­lului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti. La deschidere au luat parte tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu caracter economic, directori ai Între­prinderilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, nume­roşi invitaţi, în cuvîntul de deschidere tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţu­lui, a arătat că pavilionul va înlesni cunoaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi su­gestiilor maselor largi de consuma­tori cu privire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare etc. a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazine in prima jumătate a anului viitor. Pavilionul cu mostre, cu numărul său mare şi variat de produse, arată progresele însemnate realizate de industria noastră, grija pe care o poartă partidul şi guvernul ridicării continue a nivelului de trai al oa­menilor muncii, arată atenţia pe care o acordă lucrătorii din comer­ţul socialist şi din industria produ­cătoare de bunuri de larg consum studierii cerinţelor populaţiei. Pavilionul, care începînd de miercuri 14 octombrie va fi deschis timmp de două săptămîni, poate fi vi­zitat zilnic între orele 10—14 și 16—29, iar duminica intre orele 10—20. Pentru îndeplinirea angajamentelor, pentru economii cit mai mari în producţie Marţi a avut loc la Casa de cul­tură a Sindicate­lor din Capitală o şedinţă de­ lucru organizată de Con­siliul Central al­­ Sindicatelor în scopul analizării felului in care or­ganele sindicale sprijină acţiunea patriotică a oamenilor muncii de a realiza economii cit mai mari în producţie. Au luat parte reprezen­tanţi ai C.C.S. activul Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti şi al consiliilor sindicale regionale şi ra­ionale din regiunile Bucureşti, Con­stanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, preşedinţi de comi­tete de întreprindere şi conducători ai unor uzine şi fabrici bucureştene. Informările prezentate în cursul şedinţei au scos în evidenţă rolul activ pe care organizaţiile sindicale îl au în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivită­ţii muncii, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii în producţie. Extinderea unor iniţiati­ve valoroase pornite din rîndul muncitorilor de la Uzinele „Vasile Roaită“ şi „Tudor Vladimirescu“, fabricile de încălţăminte „Kirov“ şi „Nicolae Bălcescu“ şi altele a con­tribuit în mare măsură ca între­prinderile bucureştene să economi­sească in primele 8 luni ale anului, peste plan, circa 270.000.000 lei din cei 380.000.000 cit s-au angajat să se realizeze pînă la sfîrşitu­l anului cu prilejul dezbaterii documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c. Numai colectivul de muncă de la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“, unde comitetul de între­prindere a dus o muncă susţinută pentru combaterea risipei de mate­riale şi îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a ţesăturilor, a eco­nomisit în acest timp aproape 13.000.000 lei. O experienţă bună in această di­recţie a dobîndit şi Consiliul sin­dical regional Constanţa, cu al cărui sprijin au luat o mare extin­dere iniţiativele pornite de mecani­zatorii de la S.M.T. Băneasa şi Co­­badin. In primele 8 luni, S.M.T.­­urile din regiunea Constanţa au e­­conomisit 27 400 000 lei. In colaborare cu cercurile A.S.­ T. şi cu cabinetele tehnice, organiza­ţiile sindicale din intreprijjjdşi­le raionului Sibiu au antrenat tiv miş­carea de inovaţii un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni care anul acesta au realizat şi apli­cat 1047 de inovaţii şi raţionalizări. Acestea aduc economii antecalculate în valoare de peste 9.400.000 lei. Informările prezentate, precum şi discuţiile pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de ex­perienţă în munca sindicală. Ele au arătat că in cea mai mare parte a întreprinderilor din cele 7 re­giuni reprezentate la şedinţa de lu­cru, angajamentele sporite privind realizarea de economii peste plan vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. Totodată, au fost scoase la iveală unele lipsuri în activitatea organe­lor sindicale, în ce priveşte organi­zarea acţiunii de descoperire şi fo­losire a rezervelor interne şi în desfăşurarea întrecerii socialiste, lipsuri prin a căror înlăturare s-ar putea obţine economii şi mai mari. Participanţii la şedinţa de lucru au stabilit măsurile ce trebuie luate în vederea intensificării sprijinului pe care organele sindicale au dato­ria să-l dea colectivelor de munci­tori, ingineri şi tehnicieni. Intre al­tele, aceste măsuri prevăd îndruma­rea mai eficace a colectivelor con­stituite în întreprinderi pentru des­coperirea şi folosirea de noi rezerve interne, care să ducă la reducerea consumurilor de materie primă şi materiale, la folosirea mai bună a capacităţii de producţie a maşini­lor şi utilajelor. In scopul îmbună­tăţirii continue a calităţii producţiei şi ridicării productivităţii muncii au fost luate măsuri pentru sprijinirea ridicării calificării profesionale a cadrelor şi intensificarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări. (Agerpres) Consfătuirea organizată de Consiliul Central al Sindicatelor ------o«o-----­ Un vast plan de irigare a regiunii Constanţa in viitorii ani vor fi irigate circa 200.000 ha. mii de hectare ferite de inundaţii • Puternice a apelor Dunării Ţară de foc şi de piatră, pămint ars de soare şi bătut de vinturi, îm­părăţie a ciurlanilor şi a holdelor să­race, cea mai înapoiată regiune a ţării — aceasta era Dobrogea cu 10—15 ani in urmă. Ea a fost che­mată la viaţă nouă odată cu colec­tivizarea agriculturii. Acum, Dobro­gea trăieşte un alt eveniment — marile lucrări de îmbunătăţiri fun­ciare. Începutul a fost făcut cu cîţiva ani in urmă. Intii au fost plan­tate numeroase perdele forestiere de protecţie — obstacole verzi in ca­lea vînturilor fierbinţi şi uscate. A urmat apoi acţiunea de aprovizio­nare cu apă a aşezărilor noi din ste­pă. Concomitent cu aceasta s-au e­­fectuat lucrări de asanare şi de iri­gare a văii Carasu şi a terenurilor din apropierea lacurilor cu apă dul­ce, unde s-au creat şi continuă să se lărgească zonele legumicole. Colectivizarea agriculturii din re­giune a descătuşat iniţiativa creatoa­re a maselor de zeci de mii de ţărani colectivişti. Oamenii au început să privească departe, cu îndrăzneală, să gîndească intr-un fel cu totul nou şi să se ocupe de probleme la care altădată nici nu visau. Unirea in mari gospodării colective înseamnă acum forţă şi tărie pentru ţăranii dobrogeni. De la folosirea puţinelor resurse de apă prin construirea unor baraje mici, ţăranii noii Dobroge au trecut la mari lucrări de hidroamelioraţii. Munca însufleţită, patriotică de pe şantierele de la Luciu Giurgeni, Gîrliciu, Dăeni, Ezer, Borduşani etc., prin care au fost ameliorate şi re­date agriculturii zeci de mii de ha. de pămint, a fost continuată anul a­­cesta cu o mai mare amploare pe alte şantiere. Pe cursul inferior al Ialomiţei mii de colectivişti din Su­­diţi, Săveni, Platoneşti, Chioara lu­crează de zor. La fel şi pe şantierul tineretului de pe terenul gospodă­riei de stat Feteşti, pe cele de la Limanu, Isaccea, Toporu, Mahmudia etc. Pe cel mai mare şantier de in­viguire, de la Ciobanu-Girliciu, care va apăra de inundaţii peste 3.600 ha. teren, lucrează zilnic 37 de screpere, 44 de tractoare, o dragă refulantă, 11 tractoare defrişează pădurea. Mai lucrează aci 600—700 căruţe şi peste 3­000 de oameni. S-a prevăzut ca în fiecare zi pe acest şantier să se sape 18.000 metri cubi de pămînt, care să fie aşezat pe dig şi tasat. Această cifră este insă cu mult depăşită. La 14 septembrie a.c. intre comu­nele Mircea Vodă şi Satul Nou s-a deschis un mare şantier de iri­gaţii. Cîteva mii de colectivişti din raionul Medgidia participă aici la muncă patriotică. Este una din marile lucrări de irigare a stepei dobrogene. Pătrunzînd pe canalul ce merge de-a lungul văii Carasu, apa din Dunăre va fi ridi­cată de către puternice staţii de pompare la înălţimi de 60—90 m. in bazine mari, de unde va pleca pe canale pentru a uda mii de hectare de pămînt. In aceeaşi zi s-a deschis al doilea mare şantier de irigaţii în raionul Feteşti, între Jegălia Şi Gildău. Aici, unde marginea Bărăganului începe să coboare spre Borcea, cîteva mii de colectivişti din raionul Feteşti, cu sute de căruţe, lucrează de zor la săparea unui canal magistral, care se înfige ca o săgeată, adine, spre inima nesfîrşitei cîmpii. R­dicată de puternice staţii de pompare, apa din Borcea va uda mănoasele ogoare ale Bărăganului. Începînd din anul viitor peste 3.000 ha­ din Bărăgan vor primi din belşug apa necesară irigaţilor. Încă in anul 1960 vor fi irigate primele 13 000 ha., iar in următorii ciţiva ani suprafaţa irigată a regiu­nii Constanţa va fi de circa 200.000 hectare. Mari canale magistrale şi un păienjeniş de alte canale mai mici vor străbate stepa de lingă Medgidia, pînă departe, spre Man­galia, şi înspre comunele Nicolae Bălcescu şi M. Kogălniceanu. Gră­dini şi livezi, lanuri nesfîrşite da­ r La Ciobanu-Gîrliciu, staţii de pompare porumb, griu, tfeclă de zahăr şi alte culturi irigate d­in plină stepă. Apa — izvorul de viaţă şi de rod­nicie a pămintului însetat al Dobro­­gei — va mări nebănuit de mult pro­ducţiile şi, odată cu aceasta, şi ve­niturile gospodăriilor colective şi ale colectiviştilor. Uriaşele instalaţii de pompare, unice pînă acum in ţara noastră, mi­lioanele de metri cubi de pămînt ce vor trebui excavaţi cer un mare volum de muncă şi mari sume de bani. Dacă asemenea lucrări ar fi executate numai de către gospodă­riile colective sau numai de către stat ele ar dura foarte mult. De aceea, aceste lucrări se realizează cu ajutorul fondurilor şi mijloacelor alocate de stat, al creditelor recupe­rabile şi prin munca patriotică a zeci şi zeci de mii de colectivişti. Veselia şi buna dispoziţie, între­cerea pentru cucerirea steagului de echipă sau brigadă fruntaşă caracte­rizează munca de pe aceste mari şantiere. La Ciobanu Girlic­u, stea­gul de fruntaşi pe şantier l-au câş­tigat colectiviştii din Calfa, care au săpat fiecare cîte 15 m.c. de pamint Felul in care se munceşte pe şan­tierele de hidroamelioraţ­i din regiu­nea Constanţa dovedeşte conştiinţa nouă, social­ită a colectiviştilor, rela­ţiile noi de într­ajutorare care au luat naştere şi se dezvoltă tot mai mult în satele regiun­i. Pe şantierul de la Ciobanu iau parte la muncă patriotică colectivişti din 36 de gos­podării. De terenurile scoase de sub apă vor benefica însă numai gos­podăriile colective din Ciobanu şi Giri­oiu. Cînd sunt întrebaţi despre acest lucru, colectivişt­i răspund : .Acum îi ajutăm noi, pe urmă au să ne ajute ei. Un lucru mare nu­­ poţi face singur, dar dacă punem toţi umărul treaba merge m­ai cu spor“ Aşa se transformă stepa aridă a Dobrogei şi însetata cimpie a Bără­ganului in grădini rodnice. M.ROTARU coresp. „Scînteii" Cărbune peste pian LUPENI (coresp. „Scînteii“).­­ Minerii din Petrila au extras de la începutul anului şi pînă acum mai mult de 30 000 tone de cărbune pe­ste pian, micşorînd în acelaşi timp consumul specific de materiale pe fiecare mie tone de cărbune extras. în primele 10 zile lucrătoare din această lună. 6 brigăzi de mineri fruntași din sectorul II al minei, condus de ing. Liviu Felea, membru de partid, au extras aproape 1000 tone de cărbune peste plan. Acest succes este rodul unei mai bune fo­­losiri a ut­lajelor cu care în ultimii ani au fost înzestrate abatajele mi­nei, al ridicării calificării muncito­rilor la locurile de muncă şi al fo­losirii pe scară largă a iniţiativei minerilor din Aninoasa de a da pe fiecare schimb, pe fiecare miner, cel puţin o tonă de cărbune peste plan. In primele 10 zile lucrătoare, bri­găzile conduse de comuniştii Gheor­ghe Michiev, Ion Firoiu și Iuliu Borca din sectorul II al minei Pe­trila au extras din abatajele lor între 67—250 tone cărbune peste plan.

Next