Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)
1960-01-03 / nr. 4721
Pas. 2 La început de an (Urmare din p.4. l-a) Acest ţăran care „n-avea nimic*1 feste acum stăpîn “ pe pămîntul pe Care-l munceşte şi s-a eliberat pe Veci de orice exploatare, păşind pe calea agriculturii socialiste — care a ajuns în 1959 la peste 72 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Acest ţăran, care nu ştia ce-i va aduce ziua de mâine, gospodăreşte azi zeci de vagoane de cereale, sute de vite, face planuri îndrăzneţe de dezvoltare a gospodăriei colective pe mulţi ani, s-a deprins cu tractorul şi agrotehnica în care vede ceva obişnuit şi consideră drept lucru firesc construirea de case sănătoase, de cămine culturale şi dispensare, radioficarea şi electrificarea satului. Pe această cale nouă va merge satul nostru înainte şi în 1969, cînd agricultura va primi investiţii sporite, mii de maşini agricole — arme puternice în lupta pentru belşugul ogoarelor, pentru mai mult grîu şi porumb, zahăr şi ulei, carne şi lapte. în anii cînd procentul analfabeţilor se ridica la 43 la sută, X. Costăchescu, ministrul Instrucţiunii Publice, declara cu seninătate : „Ţara n-are nevoie de mai mult de 600 intelectuali“. Azi, cînd fondurile alocate pentru cercetări ştiinţifice şi tirajul cărţilor au atins proporţii fără precedent la noi, pare de necrezut că nu demult în această ţară Eminescu, Creangă, Caragiale, Luchian s-au zbătut întreaga viaţă în chinuitoare lipsuri materiale. N-a trecut mult de la acele „timpuri normale“ cînd la Cazinoul din Sinaia bancheri, miniştri şi samsari câştigau sau pierdeau „cu distincţie“ într-o singură noapte sume echivalente cu venitul unei familii de muncitori pe 10—13 ani. Şi iată s-a născut o nouă generaţie care consideră ca un lucru de la sine înţeles că tot ce creează poporul să aparţină şi să slujească poporului. Priviţi listele de locatari de la intrarea noilor blocuri din oraşele industriale. Profesiunea ? Strungar, matriţer, sudor, constructor (aşa cum înainte pe cărţi de vizită scria f rentier, angrosist, industriaş, furnizor al Curţii Regale). Dar pentru ca toate acestea să ajungă a părea fireşti a trebuit înfăptuită revoluţia socialistă.. Oamenii muncii se ştiu şi sînt adevăraţii stăpîni ai ţării. Această conştiinţă de stăpîn şi-a găsit în 1959 minunate oglindiri în avîntul întrecerii socialiste, în feluritele mişcări patriotice de masă, în contribuţiile de muncă voluntară la îndiguiri, irigaţii, construcţii de drumuri şi diferite acţiuni social-culturale, în larga acţiune cetăţenească pentru buna gospodărire a oraşelor şi satelor, în brigăzile patriotice ale tineretului. Noul an va fi, fără îndoială, anul în care nesecata forţă a iniţiativei creatoare a maselor se va manifesta şi mai din plin. Să ne amintim exemplul anului 1959 , după ce propunerile făcute de muncitori şi tehnicieni în toamna anului 1958, rectificând proiectele ministerelor, au contribuit la fixarea unor sarcini de producţie şi de reducere a preţului de cost sporite, ei şi-au luat la începutul anului trecut angajamente chiar faţă de aceste sarcini, obligîndu-se să dea peste plan economii de un miliard lei. Iar această sarcină suplimentară a fost nu numai îndeplinită, ci şi depăşită, în limbaj financiar, asta înseamnă 1,5 miliarde lei economii peste plan. Dar fenomenul are o semnificaţie mult mai adîncă. Este vorba aci de patriotismul socialist. Este vorba — o putem spune fără a exagera — de eroism de masă. Tocmai acest lucru nu-l înţeleg unii oameni de peste hotare care, deprinşi să gîndească după calapodul burghez, găsesc „normal“ ca un capitalist să se gîndească la economii, productivitate, preţ de cost, dar în nici un caz nu concep că un muncitor dintr-o ţară socialistă poate fi interesat în rentabilitatea întreprinderii unde lucrează. Ei nu sunt în stare să înţeleagă că preocupările muncitorilor noştri reflectă apariţia unui om nou, care gîndeşte şi acţionează în mod socialist, gospodăreşte maşinile, materia primă, timpul de lucru, tot ce e proprietate obştească ca pe propriul său bun şi pentru care „a munci“, „a gîndi“ şi „a crea“ sînt unul şi acelaşi lucru. Anul care s-a încheiat acum cîteva zile a arătat deosebit de grăitor cum se îmbină cele două laturi de nedespărţit ale politicii partidului — construirea bazei economice a socialismului şi ridicarea nivelului de trai al poporului. Astfel a devenit cu putinţă ca, paralel cu fondurile importante alocate dezvoltării economiei naţionale, să fie adoptate măsurile de sporire a salariilor şi pensiilor,de reducere a preţurilor la numeroase produse. Viaţa însăşi se simte „mai la largul ei“ în Republică. Nu-i doar o vorbă : durata medie a vieţii a crescut de la 42 de ani în 1932 la 63 de ani. Pentru îmbunătăţirea mai departe a vieţii oamenilor muncii în 1960 vor creşte veniturile populaţiei cu 6,5 miliarde lei, vor fi vîndute prin comerţul socialist mărfuri în valoare de aproape 6 miliarde lei mai mult, vor fi date în folosinţă cu 50 la sută mai multe apartamente decit anul trecut. Am făcut paşi mari pe calea progresului, dar mai avem încă de muncit pentru a ajunge la acel înalt nivel de trai pe care-l doreşte partidul, purtătorul năzuinţelor celor mai înalte ale poporului. Drumul este însă cunoscut, este drumul de a cărui justeţe s-a convins oricine priveşte realităţile vieţii noastre — drumul sporirii continue a avuţiei obşteşti, a venitului naţional. Pentru a continua să înainteze pe această cale, poporul nostru păşeşte în 1960 muncind cu seriozitate, hotărîre şi pricepere, răspunzînd chemării partidului de a-şi concentra eforturile spre creşterea rapidă a producţiei industriale şi agricole, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — temelia îmbunătăţirii traiului. Partidul a chemat oamenii muncii din industrie să sporească productivitatea muncii cu 11 la sută faţă de anul trecut; peste 80 la sută din creşterea producţiei urmează a fi realizată pe calea ridicării productivităţii muncii. Se prevede ca economiile în toate ramurile economiei să fie de 3 ori mai mari decit în 1958. Cu cit vom gospodări mai chibzuit resursele materiale şi băbeşti, începînd de la kilogramul de metal şi pînă la decimetrul pătrat de piele, cu cit va fi asigurată folosirea mai eficientă a investiţiilor şi punerea cît mai grabnic în funcţiune a obiectivelor construite, cu atît mai repede va fi creat belşugul de produse necesar satisfacerii cerinţelor crescînde ale oamenilor muncii. Anul 1960 este anul în care va avea loc al XII-lea Congres al partidului, primul an al planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1960—1965. Anul acesta ne va apropia de obiectivul terminării în linii mari a construirii socialismului şi de trecerea la etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Spor la muncă, dragi tovarăşi, în noul an ! Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C. cu cîştiguri La 31 decembrie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. Au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri ale căror numere au următoarele terminaţii: 999 cu 250%; 399 cu 200%; 219 cu 100%; 319 cu 100»/«); 072 cu 50%; 190 cu 50%; 215 cu 50%; 407 cu 50%/p; 502 cu 50%; 570 cu 50% ; 697 cu 50% ; 709 cu 50% ; 096 cu 25%; 184 cu 25%; 427 cu 25%; 687 cu 25%; 728 cu 25»/«); 834 cu 25%; 849 cu 25%; 988 cu 25«/d. Toate cîștigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la această tragere. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri va avea loc la 31 martie 1960. Mai urcăm o treaptă Pe oricare linie ai circula, la Copşa Mică, Teiuş sau Paşcani, la Jimbolia, Adjud sau Ciceu, în oricare gară ai de aşteptat ceva mai mult, vei întîlni fără îndoială un tren-cursă pentru muncitori. Distanţele pe care le parcurg astfel de trenuri nu sunt mari, orele de plecare şi oprire în staţii corespund orelor de intrare şi ieşire din schimb, tot aceste trenuri controlorul se adresează călătorilor pe numele lor cel mic, semn că sunt cunoştinţe vechi. Călătorind cu un astfel de tren ai oarecum impresia că deşi n-ai intrat încă în curtea uzinei sau în perimetrul unui şantier, te afli deja acolo. Frînturi de conversaţie, o glumă, relatarea unei întîmplări te familiarizează cu atmosfera proprie locului de muncă. A început instalarea agregatelor, se acoperă magazia de borhot, macaraua portal a ridicat 15 tone, cutare maistru are o limbă ascuţită şi pentru o greşeală te ia în focuri, di-n aşa fel încât maî curînd face să te minunezi decât să te superi. Afli că s-au dat în folosinţă noi apartamente, de mîine încolo unii călători devenind locatari ai orăşelului muncitoresc, în preajma şantierelor cresc, odată cu construcţiile, cartier noi. Mulţi din cei întîlniţi în astfel de trenuri se vor muta în curînd acolo. Şi iată-ne acum în primele zile ale noului an. în satele risipite sub cerul lui ianuarie, colectiviştii se string să socotească cît anume au dobîndit emisiunile de radio,* ştirile înserate în coloane de ziar cu mult înainte ca 1959 să-şi ia rămas bun de la noi au căpătat treptat caracteristici de telegrame, vestind îndepliniri de plan într-o sumedenie de întreprinderi, uzine şi fabrici, în care termenele sunt grăbite, cifrele înregistrează creşteri. Au fost zile fierbinţi de bilanţ dătător de noi forţe pentru noul anAnul care a trecut a început reS&sub semnul marii întreceri pentru maî mult metal. Furnaliştii, oţelarii, laminoriştii Reşiţei, Hunedoare!, cei din Cîmpia Turzii ori din Bucureşti au dat o amploare neîntîlnită acestei nobile dispute, de pe urma căreia au fost trimise turnătorilor, strungarilor, frezorilor, zeci de mii de tone de metal peste plan pentru a fi transformate în autocamioane, tractoare, utilaj petrolier şi vagoane. Treptele urcate în anii trecuţi impuneau încă un pas în sus, în fiecare marţi şi vineri, între Reşiţa şi Hunedoara s-a stabilit legătura telefonică. Tema : rezultate în întrecere. Pe diagrama întrecerii săgeata invariabil ascendentă oglindeşte întreaga forţă şi pricepere a oţelarilor, voinţa comuniştilor de a răspunde chemării partidului. Descifrezi în această diagramă nu numai nopţile petrecute de Aurel Stanciu ori de alţi maiştri oţelari în faţa vetrei incandescente ci şi ceasurile de gindire ale colegului său Cornel Benţea din Cîmpia Turzii, care calcula amestecul ideal pentru oţelul A3 Pe pieptul prim-topitorului Vasile Benea din Reşiţa şi al maistrului oţelar hunedorean Ştefan Tripşa, străluceşte steluţa de aur a Eroilor Muncii Socialiste încununînd parcă strădania siderurgiştilor din întreaga ţară pentru mai mult metal. Faţă de 1948, la capitolul chimie am înregistrat în anul ce s-a scurs o producţie înzecită. Vechea Romînie dispunea doar de cîteva unităţi mărunte („Solvay“, „Nitrogen", „Phoenix“ sau Uzina neagră, cum o botezaseră muncitorii). Chimia se bucură azi de consideraţia pe care o merită în concertul industriei noastre Chimia, împărţită în organică şi anorganică, era în trecut doar un calvar al memoriei studiul a fost încremenit in formule, o limbă moartă. Acum ştiinţa aceasta, care persecute eul în trecut, a devenit ceva viu şi palpabil, care se traduce în instalaţii de cracare, în păienjeniş de ţevi şi conducte, în eracade şi tobe de vară în uzinele şi combinatele care dau ţării îngrăşăminte chimice şi sodă, mase plastice şi fibre sintetice, coloranţi şi o seamă de alte produse. Pe baza hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, în anul recent încheiat s-au pus temeliile unor noi şi însemnate construcţii ale industriei chimice. La Craiova începe construcţia unuia din cele mai mari combinate de petrochimie din ţară, la Tg. Mureş a unui complex de chimizare a gazului metan. In 1959 a intrat în funcţiune la Turda o secţie de policlorura de vinil, au crescut cu încă o secţie de azotat de amoniu uzinele chimice ale Făgăraşului, dînd zeci de mii de tone îngrăşăminte chimice pe an, şi cu o secţie de fenol pentru uzinele de relon şi de volan din Săvineşti. La Roznov a început montajul combinatului de îngrăşăminte azotoase, iar pe Valea Trotuşului cresc combinatul de la Borzeşti şi noul oraş Oneşti. Şantierele combinatelor petrochimice de la Brazi, Craiova sunt destinate prelucrării superioare a „aurului negru“ care, înainte vreme era doar o sursă de profituri fabuloase pentru capitaliştii români ori pentru concernele occidentale. Ca şi tragedia pădurii ori ca alte tragedii din trecut ale economiei noastre naţionale, povestea tristă a petrolului a fost curmată la noi în ţară din rădăcină. Anul 1959 a însemnat intrarea în producţie a secţiei de placaj a combinatului de la Gălăuţaş. Lingă Tg Jiu dulgherii Becherete Mircea, Nagy Iosif, Rotaru Dumitru, artiştii teslei şi mulţi alţi asemenea lor, dau ultimul asalt pentru terminarea halelor de placaj şi cherestea a combinatului de la Preajba. Lingă Blaj topometrii şi inginerii proiectanţi au fixat, locul de aşezare a unuia din cele mai mari combinate de prelucrare superioară a lemnului. Pentru anul 1960 hărţii economice a patriei i se vor adăuga, între altele, încă trei fabrici mari de mobilă în Bucureşti-Militari, Pipera şi Iaşi. Aşadar, pădurea va fi scutită pentru totdeauna de calamităţi, va fi curăţată, îngrijită, iar stuful va da celuloză şi hîrtie. Obiceiul moştenit de a-i da foc a şi dispărut. Chiscanu va însemna oraşul nou al prelucrării stufului. El a Luduş-Cluj lingă Mureş pe 11, o întindere de cîteva zeci de hectare, întîlneşti un şantier în plină activitate. In gările prin care ai trecut ai putut vedea însă movile lungi, ca nişte spinări, de pămînt şi ai putut afla că e sfeclă de zahăr. Recolta din 1959 a făcut ca fabricile existente să-şi înceapă mai repede ca altă dată campania de fabricaţie a zahărului. Anul trecut, în primăvară, la Bucecea-Suceava, şi Luduş-Cluj a început construcţia a două mari fabrici de zahăr dotate cu utilaj modern, capabile să spele, să macine şi să transforme în zahăr tos sau cubic 400 vagoane sfeclă zilnic. S-a împlinit saltul preconizat de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Devenim exportatori de zahăr şi ulei. Una din trăsăturile care au darul să stîrnească entuziasmul oamenilor de pe şantiere este îndrăzneala. Un justificat titlu de mîndrie îşi atribuie fiecare om al şantierului, cînd are conştiinţa chemării sale, a rolului pe care-l joacă în îndeplinirea sarcinii propuse colectivului lor de către partid. La Luduş nu-i muncitor care să nu-şi arate mîndria că aici se construieşte una din cele mai mari fabrici de zahăr din ţară , pe şantierul fabricii de lapte praf din Cîmpulung Moldovenesc, constructorii nu uită să menţioneze că ei vor ridica aici o fabrică ce va produce mai mult decit cea din Remetea Ciucului, întîlnindu-i pe Inginerul Aurel Ungureanu, sau pe Andrei Anica, montator, care au lucrat la linia celui de al treilea laminor de tablă subţire a uzinelor „Nicolae Oiştea" din Galaţi, vor adăuga şi el negreşit că astăzi, faţă de fosta uzină, vor produce de cinci ori mai mult. Şi vei putea citi din rezultatele obţinute, din privirea ochilor lor, din timbrul vocii, legitima lor mîndrie. Eletrtricienii Itoafă Aurel şi Dumitru Gheorghe au lucrat pe linia de înaltă tensiune Cluj — Baia Mare, racordînd oraşul din nordul ţării la sistemul energetic naţional. Au străbătut în linie dreaptă — trecînd peste trei cursuri de apă, peste dealuri şi peste măguri muntoase — 110 km, adică o viteză de 1,1 km. zilnic. Sunt mîndri de performanţa lor. Ca şi mulţi alţi constructori de pe şantierele electrificării. La Ploeşti, termocentrala începută va îmbogăţi harta electrificării patriei. Ca şi Sîngiorgiu de Pădure, Doiceşti, Sadu, Borzeşti, Ovidiu sunt copii ai planului de electrificare elaborat de partid. In 1959 , 1,5 miliarde lei economii peste plan. Angajamentul iniţial a fost de 1 miliard. Pentru aceasta, oamenii au început să fie mai grijulii, să zicem, mai zgîrciţi cu materiile prime — îndeosebi cu metalul — şi cu sculele. „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin a anunţat nu de mult că a realizat peste 18.000.000 lei economii. Sunt cifre impresionante, cu multe zerouri. Am asistat într-o zi la un act mult, mult mai modest Am vizitat nu de mult, întovărăşit de un muncitor, magaziile de materie primă ale unei fabrici de faianţă. Vorbisem înainte, în birourile fabricii, despre economii. Cifre şi tabele, ţinute la zi, precis, pînă la leu Dar reprezentarea concretă a acestei lupte pentru a nu risipi nimic, pentru a economisi pînă şi acel leu, am avut o acolo, în magaziile de caulin Grămezi gri, în fiecare despărţitură sortate pe calităţi şi provenienţe. Coridoare curate,aripă curată Un bulgăre de argilă se rostogolise de pe o movilă Muncitorul care mă însoţea l-a ridicat la pipări şi l-a aşezat cu grijă în grămadă Bulgara şui ni s-a părut deîndată deosebit de fragil Ca o ceaşcă de porţelan ca, că aud zîcîndu le descărcaturilor să aibă grijă să nu ajungă un birisăraş ca acesta în tină. Să nu se piardă din nepăsare o ceşcuţă de porţelan alb cu incrustaţii artistice pe margini, care ar putea împodobi masa unui muncitor. Am înţeles acolo, în magazia de caolin, cîte asemenea gesturi, cită atenţie, cită grijă de fiecare clipă a trebuit pentru realizarea acelei jumătăţi de milion economisită de colectivul acelei fabrici. „Deci în 1959 , 1,5 miliarde lei economii peste plan. Anul 1960 va consemna, desigur, noi asemenea realizări. În noaptea Noului An revelionul a fost organizat nu numai în marile uzine şi fabrici, pe şantierele construcţiei socialiste, ci şi în noile case de cultură raionale, în cele 28 de cămine culturale noi ale anului 1959, în mii de locuinţe noi. In sute de şcoli, pe mozaicurile cărora e înscris 1959, şcolarii au asistat la serbarea Pomului de iarnă. Şi dacă se va găsi în asemenea momente un contabil dispus să calculeze, ar constata că în 1959 oamenii au fost mai bine îmbrăcaţi, salariile au crescut, că mii de articole de larg consum s-au plătit cu cîteva zeci de procente mai ieftin decit cu un an înainte. Şi mii de gazde au subliniat invitaţilor : — Ştiţi, e primul revelion de cînd locuim aici ! Apartamentul lor este o parte din miliardul de lei, alocat în 1959 construcţiei de locuinţe Mobila este cumpărată tot în 1959, o plătesc mai lesne deoarece mijloacele lor au crescut, iar înlesnirile pentru cumpărarea ei s au înmulţit Am înţeles că toate acestea sunt consecinţa firească a industrializării socialiste a patriei a muncii lor în uzine, a metalului economisit, a raţionalizărilor şi inovaţiilor introduse în procesul muncii, a economiilor realizate, sínt consecinţa avîntului inspirat de comunişti în fiecare unitate de muncă în fiecare colectiv Sínt consecinţa înţelepciunii, forţei, iniţiativei şi a marii puteri de organizare a îndrumătorului lor - partidul. .Şi nimenii nu si va precupeţi forţele pentru a face din noul an — 1960 - anul unor noi şi grăitoare succese. Mai urcăm o treaptă... ŞTEFAN LUCA SC 1M TEIA Din scrisorile sosite la redacţie • Ansamblul artistic de stat „N. Bălcescu" din oraşul Craiova a întreprins recent un turneu in cîteva centre muncitoreştii din ţară. Programul ansamblului craiovean a cuprins cîteva coruri din folclorul nou, o suită de dansuri populare olteneşti de la Jintu Mare, „Căluşul“, din Dobbin, dansul cu tema „Un flăcău încrezut“ etc., care s-au bucurat de mult succes în rîndul colectivelor de muncitori de la Petrila, Lupeni, Petroşani, Hunedoara, Mediaş, Sibiu. La întoarcerea din turneu, pe adresa ansamblului au sosit numeroase scrisori în care muncitorii aduc cuvinte de laudă artiştilor pentru spectacolele prezentate. In prezent ansamblul pregăteşte scenariul muzical-coregrafic „Pe la noi pe la Olteni", care redă munca eroică a petroliştilor din bazinul Olteniei, precum şi realizările obţinute în munca de transformare socialistă a agriculturii in regiunea Craiova, (de la Ariton Rogneanu, directorul ansamblului). • Mulţi tineri muncitori de la întreprinderea minieră Rovinari, raionul Tg. Jiu, urmează cursurile invăţămîntului seral de Cultură generală. Conducerea întreprinderii a asigurat muncitorilorelevi condiţii optime pentru muncă şi studiu cei care învaţă lucrează numai în schimbul de dimineaţă. In felul acesta ei îşi pot pregăti în condiţii bune lecţiile. Muncitorii Ivaşcu Marin, Diaconu Nicolae, Olingher Filimon, Mărgărit Mihai şi mulţi alţii sunt fruntaşi în producţie şi primii la învăţătură. In acest trimestru ei n-au obţinut nici o notă sub 8. (de la Emil Bocancios, miner). , • Ţăranii întovărăşiţi din satele Olcea şi Calacec, raionul Salonta, muncesc voluntar, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, la înfrumuseţarea satelor. Pînă acum ei au terminat lucrările de întreţinere a drumului Olcea-Calacea, au construit un local pentru căminul cultural şi unul pentru cooperativă. In prezent întovărăşiţii din satele respective lucrează la construirea bazinului de apă de la Buzaș (de la Gh. Munteanu, țăran întovărășit). Bucuroşi de oaspeţi La sărbătorirea revelionului, oaspeţii care vin, în trecere, să ciocnească un pahar în cinstea noului an, sunt întotdeauna primiţi cu plăcere. Este o tradiţie. Asemenea oaspeţi n-au lipsit, fireşte, nici la petrecerile organizate în noaptea anului nou în marile întreprinderi. Unii au venit pe neanunţate, alţii au fost aşteptaţi, ca nişte prieteni dragi, de către muncitori. Rîndurile de faţă se referă la aceştia din urmă, şi anume la artiştii profesionişti care au sărbătorit sosirea noului an împreună cu muncitorii din întreprinderi, împreună cu tineretul. Răspunzind invitaţiei călduroase făcute de oamenii muncii, un număr însemnat de artişti au venit de revelion în mijlocul lor, bucuroşi să salute împreună anul nou. „Nu numai o bucurie, dar şi o mare cinste - ne-a spus Nicolae Herlea, solist al Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Român, care, împreună cu cîntăreaţa Rodica Bujor, au fost oaspeţii muncitorilor de la uzinele „23 August". Ţin să mulţumesc din inimă gazdelor pentru primirea foarte călduroasă, pentru aprecierea manifestată faţă de cîntecele pe care le-am interpretat". întors, la 31 decembrie, din regiunea Bacău, unde a cîntat pentru muncitorii de la Borzeşti, şi din alte întreprinderi şi şantiere, basul Mircea Buciu a fost la revelion la uzinele „Kirov", împreună cu basul Nicolae Rafael. Şi alţi solişti ai Operei, ai Teatrului de Operetă, ai Teatrului „C. Tănase", ai ansamblurilor de cintece şi dansuri din Capitală - artişti preţuiţi şi iubiţi de publicul larg - au dat curs invitaţiilor primite de revelion, întărind astfel prietenia cu oamenii muncii şi contribuind, cu talentul lor, la reuşita programelor artistice. Pe baza informaţiilor primite de la corespondenţii noştri voluntari, cităm dintre aceştia pe Zenaida Pali, pe Valentin Loghin şi pe Lela Cincu, pe Angela Moldovan, Cela Tănăsescu, Magda Constantinescu, Emil Gavriş, Ştefan Lăzărescu ş.a. Lista este, desigur, incomplectă, lipsind, între alţii, şi numeroşii artişti care au fost prezenţi la carnavalul de la „Palatul Republicii“, şi care sunt amintiţi în reportajul publicat tot în ziarul de azi, precum şi cei cîţiva care, dintr-un motiv sau altul, n-au răspuns invitaţiei primite. Participarea entuziastă a artiştilor profesionişti a avut un rol preţios in buna desfăşurare a programelor din noaptea revelionului. Bucuroşi de oaspeţi, oamenii muncii i-au înconjurat pe prietenii lor actori, cintăreţi sau instrumentişti cu voie bună şi dragoste tovărăşească. D. C. TEATRUL DE OPERA Sl BALET AL R. P. ROMÍNE : Traviata — marti (orele 19,30) ; Fîntina —din Bacclsarai — miercuri (orele 19,30) ; Faust - joi (orele 19,30) ; Lacul lebedelor — vineri (orele 19,30) ; Tosca — sîmbătă (orele 19,30) ; Răscoala — duminică (orele 11) ; Răpirea din Seral — duminică (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : Boccaccio — merit (orele 19,30), duminică (orele 10,30) ; Văduva veselă — miercuri, duminică (orele 19,30) ; Don Pasqualle — joi (orele 19,30) ; Lăsaţi-mă să cînt — vineri (orele 19,30) ; Zarvă între fete — sîmbătă (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Comedia) ; Tragedia optimistă — marţi (orele 20) » Cei din urmă — miercuri,sîmbătă (orele_ 20) ; Regele Lear — joi (orele 19.30) ; Bădăranii — vineri (orele 20) ; A treia, Patetică — sîmbătă (orele 15) ; Cidul — duminică (orele 10) ; Apus de soare - duminică (orele 15) ; Cuza Vodă — duminică (orele 20); TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE" (sala Studio) ; Omul cu mîrţoaga — marţi, sîmbătă (orele 20) ; Năpasta - miercuri (orele 20) sîmbătă (orele 16) ; Sălbaticii — joi (orele 20), duminică (orele 10) ; Hangiţa — vineri (orele 20), duminică (orele 16) ; Arborele genealogic — duminică (orele 20); TEATRUL ARMATEI (sala Magheru) : Pygmalion — marţi (orele 20) ; Pemsia dăratnică — miercuri (orele 20) ; Lînga poarta Brandenburg — joi (orele 20) ; Despot Vodă — vineri (orele 20) ; In numele revoluţiei — sîmbătă (orele 20), duminică (orele 10) , Văduva isteaţă — duminică (orele 16) , Paloşul de foc — duminică (orele 20). TEATRUL ARMATEI (sala Studio - Bd. Magheru 20) : In căutarea extraordinarului — marţi, miercuri, joi, vineri (orele 20,30), duminică (orele 16,30 şi 20,30). TEATRUL MUNICIPAL (sala „M. Millo“) : Razvan şi Vidra — marţi (orele 20) ; Hamlet — miercuri, vineri (orele 20), Sfînta Ioana — joi (orele 20) ; Daci vei fi Întrebat — sîmbătă (orele 20) ; Livada cu vişini — duminică (orele 10-^cedat) ; Trei generaţii — duminică (orele 15) ; Pline şi trandafiri — duminică (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (sala Filimon Sîrbu) : Omul care aduce ploaie — marţi (orele 20) ; Moartea unui comis voiajor — miercuri, vineri (orele 20) ; Take, lanke şi Cadir — joi (orele 20), duminică (orele 10) ; Vlaicu şi feciorii lui — sîmbătă (orele 20) ; Soţul Ideal — duminică (orele 15 și orele 20); TEATRUL DE STAT „C. NOTTARA" (sala din str. C. Miile 16) ; Nota iero la purtare — marti (orele 20), sîmbătă (orele 15), duminică (orele 10) ; Brigada l-a de cavalerie — miercuri duminică (orele 20) ; ^ Scurta convorbire - joi (orele 20), duminică (orele 15) ; Kagi Tudose — vineri (orele 20) ; Ferestre deschise — sîmbătă (orele 20); TEATRUL DE STAT ,,C. NOTTARA" (sala Libertatea) ; Vrăjitoarele din Salem — marti, joi (orele 20) ; Filomena Marturano — miercuri, duminică (orele 20) ; La telefon Tuimirii!t - vineriorele 201 ; Fotoliul 16 — sîmbătă (orele 20), duminică (orele 10) . In căutarea bucudiei — duminică (orele 16). TEATRUL TINERETULUI : Hoţii - luni (orele 19,30) , merite mărgărite — marţi, duminică (orele 10), vineri (orele 15,30) , Nila — marţi, sîmbătă (orele 20), duminica (orele 15,30) . Mult zgomot pentru nimic — miercuri (orele 20) « Britannicus — joi (orele 20) ■. Partea leului - vineri, duminică (orele 20) | Viforul — simbătă (orele 13,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. CIULEŞTI : Nevestele vesale din Windsor — marţi (orele 19,30) ; Rapsodia ţiganilor — miercuri (orele 19,30) duminică (orele 15) i Napoli, oraşul milionarilor — joi (orele 19,30) | Domnişoara Nastasia - vineri (orele 19,30) , Aristocraţii - simbătă (orele 19,30) , Domnul Puntila si sluga sa Matti — duminică (orele 19,30), TEATRUL EVREIESC DE STAT , Come- , dianţi —marţi (orele 20) , O revista cu Ahasvero, — miercuri (orele 20) . Jurnalul Ariei Frank — joi (orele 20) : Her,ale Du- ^ brownei — Vineri, simbătă (orele 20) . Tewie Lăptarul — duminică (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE" (sala Savoy) : Pe aripile revistei — luni, miercuri, simbătă (orele 20), duminică (orele 11) . Do,re, mi, ia, etc. — marţi, joi, vineri, duminică (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE” (sala Victoria) : Pentru ţine Bucureşti — joi, vineri, simbătă, duminică (orele 20). Nr. 4721 f CIMEM ft tMkjivMMne Drumul Serii (15,30} 18,30; 20,30) , N. S. Hrușciov în America (film în culori) și S. O.S. în Cosmos ; Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Avalanșa ; Republica (10; 12,30; 16; 18,30; 21 — cinemascop), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 — cinemascop), 23 August (15,30» 18; 20,30) , Poemul marii ; Magheru (10; 12,15; 16; 18,30; 21), I. C. Frimu (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21) . Părinţi şi copii ; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), Bucureşti (9; 11» 13» 15» 17; 19; 21), Gh. Doja (10; 12,15; 15; 17; 19,15; 21,30), Alex. Sahia (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45 , 21), Libertăţii (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22) , Haiducii din Rio-Filo - Lumina (matinee în continuare de la 9,30—14; 16,15; 18,30; 20,45), Mioriţa (10; 12; 15,30; 18; 20,30) , Andreica, compl. „Căluţul de foc" , Central (10) 12; 15; 17, 19; 21) . Nevasta mea cînta; Victoria (9,30, 11 30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30, 21,30) , Griviţa (10; 12, 15, 17, 19; 21) Cartea Junglei ; 13 Septembrie (15,30; 18, 20.30) Unirea (16; 18,15; 20,30), N. Bălcescu (15, 17; 19, 21) Undele eterne ; Maxim Gorki (12,20, 16; 18,20, 20,40); Volga (15,30; 18, 20,30) ; Stelele ; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); Alex. Popov (rulează în continuare de la 10—21) ; Program de filme documentare şi de desene animate ; Tineretului (16, 18,15; 20,30) . Ultima primăvară : înfrăţirea între popoare (10,30; 15; 17,45; 20,30) 30 Decembrie (11,15; 14,15; 16,30, 19, 21,30) Mizerabilii (seria II-a — cinemascop , V Roaită (10; 12, 15; 17; 19, 21) • Mama vitregă ; C. David (15,30; 18, 20,30) ; D-ale carnavalului ; Flacăra (15; 17, 19, 21) ; Bacovia (15, 17; 19; 20,45) . Nu aștepta luna mai ; Arta (10,30; 14,15 ; 16,30; 18,45, 21); Olga Bancic (14,15; 16,30; 18,45, 21) ; Intîlnire cu viaţa ; Munca (10; 14,30; 16,45; 19, 21,45); Lady Hamilton; T. Vladimirescu (15, 17; 19, 21) Moartea Inşa ; Moşilor (15, 17; 19, 21) ; Casa părintească ; Donca Simo (15,30; 18, 20,30) : Vinovaţi fără vină ; 16 Februarie (15; 17; 19; 21): Pe ţărmuri îndepărtate ; Iile Pintilie (15; 17, 19; 21); G. Coşbuc (10,30; 15; 17; 19; 21) ; Fata cu ulciorul ; M Eminescu (15; 17; 19; 21) ; Frumoasele nopţii ; Popular (15; 17, 19; 21) ; Fatima ; 8 Mai (15; 17, 19; 21) ; In căutarea comorii ; B Delavrancea (16; 18, 20) : Abuz de încredere. Televiziune , orele 9,00 Emisiune pentru tineret : filmul artistic ,,In căutarea comorii" o producţie a studioului cinematografic „Lenfilm"; 10,30 Emisiunea pentru sate ; 18,30 Informaţiile după amiezii ; 118,35 Recitalul baritonului Dan Iordăchescu, laureat al concursurilor internaţionale de la Varşovia, Berlin, Geneva, Salzburg, Toulouse şi Viena ; 19,00 Filmul documentar ,,Munţii Elbei", o producţie a studioului ,,Defa" Berlin ; 19,15 Muzică distractivă 19,50 Transmisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R Giuleşti a piesei Nevestele vesele din Windsor" de William Shakespeare In pauze ! Jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. Concert simfonic . Azi, 3 ianuarie e.c. orele 10,50, posturile noastre de radio vor transmite pe programul II. din sala Ateneului R . Române concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat George Enescu" Dirijor . Mircea Cristescu în program: Concertul brandenburgic 1 de Johann Sebastian Bach , Concertul pentru orchestră de coarde de Tudor Ciortea , Concertul pentru vioară și orchestră de Pergolesi •*- solist Cozighian Varujan . Suita pentru orchestră .Pulcinella" de Strawinsky pe teme de Pergolesi. CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile în ţară » vremea se menţine schimbătoare şi relativ călduroasă în prima parte a intervalului, apoi se va răci uşor. Cerul va f- variabil. Temporar noros Precipitaţii locale vor cădea sub formă de ploaie iar in nordul şi regiunea muntoasă a tării sub formă de lapoviţă Si ninsoare sint slab pînă la moderate din sectorul vestic Temperatura stationara la început apoi în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele între minus 2 şi 6 grade.